vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4096 articole
Politică

Ciolacu a vizitat coiful de aur, furat acum

Premierul PSD Marcel Ciolacu pare că a uitat că a vizitat, la Roma, expoziția „Dacia. L'ultima frontiera della romanità”, unde era expus coiful de aur, furat acum din Olanda. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Expoziția a fost organizată la Muzeul Național Roman din Roma, iar aici au fost expuse „piese precum coiful de aur de la Coțofenești, tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuș, Vedea, tezaure sarmatice din județul Buzău și Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida și Histria”. Ciolacu a vizitat coiful de aur, furat acum Ciolacu și-a consemnat vizita pe Facebook. „Nu am putut pleca din Roma fără o scurtă oprire la expoziția «Dacia. L'ultima frontiera della romanità» deschisă la Muzeul Național Roman din Roma”, a scris el. La postare a adăugat patru fotografii, din care în una se vedea coiful de aur de la Coțofenești. „Proiectul expozițional este conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii din România, realizat în parteneriat cu Ambasada României în Italia, Ministerul Afacerilor Externe din România, Ministerul Culturii din Italia, Institutul Cultural Român prin Accademia di Romania, beneficiind de sprijin din partea Ministerului Apărării Naționale din România”, explica Gândul, la acel moment. Sâmbătă spre duminică, mai multe piese dacice au fost furate de la Muzeul Drents, din Olanda, inclusiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur. Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol.

Ciolacu a vizitat coiful de aur, furat acum Foto: Facebook
Șoșoacă, apogeul teoriilor conspiraționiste Foto: Facebook
Politică

Șoșoacă, apogeul teoriilor conspiraționiste

Diana Șoșoacă, apogeul teoriilor conspiraționiste: tezaurul dacic, furat de serviciile secrete românești, ca să-i ajute pe Iohannis și Ciolacu. Ea susține - în mod cu totul fals - că la asemenea expozitii temporare se expun copii, nu orginalul. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Șoșoacă, apogeul teoriilor conspiraționiste „Niciodată astfel de comori nu se expun in alte muzee din lume, conform legii se expun copii perfecte ale acestora. Este total interzisă scoaterea lor din țară. Sa presupunem prin absurd că au fost scoase, totul e cusut cu ață albă, fără pază specială, intră unii într-un muzeu, operațiunea 007, și țara respectivă este compromisă total în ochii tuturor de nimeni nu va mai expune vreodată în acel muzeu. Olanda, la câte greutăți ne-a provocat de-a lungul timpului, și-o merita! Dar noi? Noi vom avea iar parte de o nouă cacealma tip «Băsescu și jurnaliștii sechestrați in Irak». Peste vreo două săptămâni, serviciile noastre secrete vor scoate de la naftalină așa -zisul tezaur dacic furat și îl vor încorona ca mare apărător al vestigiilor neamului dacic pe Johannus și Guvernul Ciordacu! ( Hai că au nume predestinat)! Sau un nume nou care va fi cel mai de succes candidat la prezidențialele din mai! Asta dacă nu le anulează Ursula din nou!”, a scris ea, pe Facebook. Șoșoacă a anunțat, recent, că ca candida la prezidențiale, din nou.

Crin Antonescu candidează „pentru cetățenii României”(sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Crin Antonescu candidează „pentru cetățenii României”

Crin Antonescu candidează „pentru cetățenii României”. Fostul președinte al PNL, Crin Antonescu, și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, subliniind că decizia sa este motivată de dorința de a reprezenta interesele cetățenilor români. Antonescu a declarat că nu va fi un președinte comod, ci unul dedicat, dispus să se implice total în destinul națiunii. Crin Antonescu candidează „pentru cetățenii României” Crin Antonescu a afirmat, în discursul din Consiliul Național PNL, că bătălia politică actuală reprezintă o luptă crucială pentru viitorul țării, menționând că nu poate sta „deoparte”. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” „Bătălia care stă în fața noastră este pentru mintea, sufletul și viitorul unei întregi generații. Nu pot sta deoparte. Nu am nicio scuză să refuz atunci când mi se cere să conduc această luptă.” „Spectru de Cataclism” Antonescu a descris provocările actuale drept neașteptate și de proporții dramatice: „Este mai mult decât o bătălie politică. Este un șoc, un spectru de cataclism. Tot ceea ce România a construit bine este acum pus în pericol.” El a evidențiat riscurile reprezentate de influențele externe și manipularea, dar a punctat și importanța de a proteja progresul realizat în ultimii 35 de ani. Critica manipulării În discursul său, Antonescu a făcut referire la forțele din spatele lui Călin Georgescu, pe care le-a descris drept manipulatoare: „Dincolo de manipulare și propaganda rusă, există ignoranță, furie, dar și speranță. Această speranță face parte din energia și emoția țării și trebuie recuperată.” El a subliniat că vina pentru această situație revine și politicienilor, dar a făcut un apel la solidaritate și responsabilitate. Angajamentele lui Antonescu Antonescu și-a prezentat viziunea asupra viitorului președinte al României. Potrivit acestuia va fi un lider național dedicat, care își asumă responsabilitatea pentru soarta țării. Acesta s-a descris ca un viitor președinte "incomod", atât pentru partide, cât și pentru elitele României, pe care le va inspira și chema la răspundere. De asemenea va fii un președinte "implicat" care va asculta "vocea poporului" și "va lupta" pentru tot ce este important pentru națiune. Antonescu a concluzionat că obiectivul său principal este binele națiunii: „Președintele trebuie să vorbească, să asculte vocea poporului și să lupte pentru totul – pentru această națiune.”

Furtul tezaurului, mană cerească pentru Ponta, Georgescu și conspiraționiști Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Furtul tezaurului, mană cerească Ponta, Georgescu conspiraționiști

Furtul tezaurului dacic a devenit o mană cerească pentru „suveraniștii” Victor Ponta, Călin Georgescu și conspiraționiști: „Sunt interese mari la mijloc”, comentează, la o postare a lui Georgescu, un susținător al celui denumit „președintele ales al României”. Deputatul PSD Ponta a fost primul care s-a grăbit să ceară pedespirea românilor vinovați de acest jaf, deși colecția a fost expusă în Olanda în perioada guvernării Ciolacu. Citește și: Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu despre Călin Georgescu: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului” Furtul tezaurului, mană cerească pentru Ponta, Georgescu și conspiraționiști „Simbolurile Poporului Roman au fost furate Romaniei !!! Daca mai suntem romani si mai exista Romania ar trebui sa le avem inapoi cat mai repede!! Si cei vinovati din Romania sa fie pedepsiti! Fara mila ! Nu vrem bani sau explicatii - doar ne vrem Tara inapoi ! Si fara nicio teama ca se supara Olanda sau altcineva! Rusia deja ne-a furat o parte din Tezaur ; acum trebuie sa acceptam ca si restul a fost furat?”, a scris Ponta. Câteva ore mai târziu a scris și Georgescu, cerând demisia actualilor miniștri ai Culturii și de Externe. Georgescu spune că ni s-a furat identitatea „Unde era statul român implicat în protecția istoriei și patrimoniului nostru? Aici nu este un simplu furt! Există un mesaj în spatele acestui act penal! Din miile de piese expuse în acel muzeu, doar acestea au fost furate, astfel putem înțelege mesajul din spatele gestului: vă vom fura identitatea oricând vom dori, pentru că nu știți să vă apărați valorile! Acesta a fost adevăratul furt, cel al identității, din nou! Acel muzeu avea prestigiul necesar unei astfel de expoziții? Ce căuta acolo puținul nostru tezaur rămas, într-un muzeu ce nu avea capacitatea de a-și proteja nici patrimoniul intern?”, a scris Georgescu. Grupaj foto: Active News După aceste emsaje, teoriile conspiraționiste au început să curgă: „Pare un furt cu complicitate. Prețul pentru Schengen?”; „Este complot pe fata pentru furarea identitatii , ii supara pe multi trecutul nostru glorios!”, „Pt intrarea in Schengen s-au opus Austria, Ungaria si Olanda. acum ca ne-au dat voie, noi le oferim ce au cerut: energie/gaze Ungariei, paduri Austriei si tezaurul Olandei!”, „S a furat s au a fost cedat?au stat cam mult hoții la poarta muzeului și nu era nimeni pe acolo?mi se pare un film prost regizat ptr.spectatori!”. Pe de altă parte, există și patrioți care speră că tezaurul a fost furat de români: „Sper din tot sufletul să fie români de-ai noștri, să nu încapă pe mâini străine".

Călin Georgescu este un caz clinic, spune Mihai Răzvan Ungureanu Foto: Facebook ICCD Botoșani
Politică

Călin Georgescu este un caz clinic

Fostul premier și șef al SIE Mihai Răzvan Ungureanu vorbește despre Călin Georgescu, într-un interviu pentru Hotnews: „Este un caz clinic. Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului”. Citește și: Jaful din Olanda al tezaurului dacic, ca-n filme: hoții au aruncat în aer o ușă, au acționat în trei minute și au incendiat mașina cu care au dat lovitura El a avertizat asupra faptului că „se instalează prin ignorare, prin lipsă de educație, un tip de obscurantism nou”: „Să nu uităm cum a crescut numărul celor care merg la pelerinajul de la Sfânta Parascheva de la Iași. Coada celor care doreau să atingă racla a ajuns la lungimi nebănuite, de peste șapte kilometri”. Călin Georgescu este un caz clinic Cum l-a caracterizat Mihai Răzvan Ungureanu pe Călin Georgescu: „El, pentru mine, este un caz clinic. Are un discurs care se poate defini după manualele moderne de psihiatrie (...) Are suferințe care se accentuează pe măsura trecerii timpului. Sunt suferințe care se instalează gravissim în etapa finală a vieții pacientului”. El a arătat că Georgescu a ajuns în ministerul de Externe în calitate de consilier onorific al lui Mircea Geoană, „apoi, undeva pe finalul mandatului domnului Geoană, s-a transformat în director al uneia dintre direcțiile interne”. Ulterior, Călin Georgescu a plecat din minister când a trebuit să dea concurs pentru a putea ocupa postul în care fusese instalat de Geoană. Fostul premier a reproșat Parchetului indiferența față de promovarea mișcării legionare: „Parchetul General s-a sesizat, în altele a rămas complet indiferent. Culmea este că sensibilitatea a fost mai mare față de aceste fenomene în anii 90 decât pare să fie acum”.

Șoșoacă îl canibalizează pe Georgescu Inquam Photos / George Calin
Politică

Șoșoacă îl canibalizează pe Georgescu

Diana Șoșoacă îl canibalizează pe Călin Georgescu: lidera SOS România anunță că va candida la președinția României, deși în toamnă CCR a blocat-o. Șoșoacă este unul dintre cei mai duri critici ai lui Georgescu și, probabil, va lua voturi de la acesta. Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” Șoșoacă îl canibalizează pe Georgescu „Am văzut că vreți să candidez la Președinția României. Țin să vă anunț că în Comitetul Național care a avut loc la Botoșani s-a votat candidata partidului la Președinția României să fie Diana Ivanovici Șoșoacă”, a anunțat ea, vineri, la o reuniune de la Palatul Parlamentului, cu ocazia Zilei Unirii. Lidera SOS l-a atacat frecvent pe Georgescu în ultimele săptămâni. „Am fost atenționată sa nu mai vorbesc cu Călin Georgescu că nu e un patriot. E un om al sistemului globalist. A susținut raportul de reducere al persoanelor vârstnice. Vorbește frumos, dar și Iohannis frumos și ne-a vândut țara (...) În plus, Călin Georgescu nu este naționalist, ci globalist, el a lucrat pentru Guvernul României la implementarea Agendei 2020 și acum candidează pentru a implementa agenda globalistă 2030”, a spus ea. Ulterior, Șoșoacă s-a plâns că susținătorii lui Georgescu au amenințat-o: „E atâta hate, atata ură, ce n-am putut să văd în viața mea. Am amenințări cu moartea, amenințări cu viol la adresa fetiței mele, amenințări cu moartea la adresa băiatului meu. Cum e posibil?” Totuși, în toamna anului 2024, CCR i-a respins candidatura. „Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO”, a susținut Curtea Constituțională.

Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România

Campania electorală a lui Marcel Ciolacu și deficitul lăsat în urmă de guvernul său îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Aceasta va duce la o creștere a costurilor la care țara se împrumută, în condițiile în care anul acesta vom plăti peste 50 de miliarde de lei pe dobânzi, iar anul viitor - 60 de miliarde de lei. Citește și: Relatare ceaușistă la Realitatea TV a vizitei de lucru a lui Călin Georgescu și a mult iubitei sale soții în Parcul Tineretului din București Dacă guvernul Ciolacu II nu va lua măsuri să redreseze situația finanțelor publice, țara va trece la categoria „Junk”, nerecomandată investitorilor. Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%”, arată S&P. S&P arată că vina o poartă „cheltuielile pre-electorale”: „Mediul politic fragmentat şi incert al României va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului guvern. Cheltuielile ridicate pre-electorale au împins deficitele fiscale la aproape 8,7% din PIB în 2024 - mult peste aşteptările noastre, ceea ce semnalează şi provocări în limitarea costurilor în contextul unei economii în încetinire. Politicile fiscale relaxate vor menţine deficitele de cont curent (CAD) la un nivel ridicat şi finanţate din ce în ce mai mult prin fluxuri generatoare de datorii, expunând potenţial România la şocuri de încredere ale investitorilor străini. Prin urmare, am revizuit perspectiva noastră la negativă de la stabilă şi am confirmat ratingurile noastre de credit suveran 'BBB-/A-3' pentru România. Perspectiva negativă reflectă opinia noastră privind riscurile crescânde pentru finanţele publice ale României în următorii câţiva ani. Aceasta urmează unor deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce raportul datorie-PIB a crescut cu peste 15%. Scenariu negativ Am putea reduce ratingurile dacă politicile guvernamentale, alături de o creştere economică moderată, ar duce la deficite fiscale mai mari decât cele aşteptate pe termen mediu. În opinia noastră, acest lucru ar duce la o creştere mai abruptă a datoriei publice şi a poverii dobânzilor, afectând în acelaşi timp deficitele de cont curent substanţiale ale României. Scenariu pozitiv Am putea reveni la o perspectivă stabilă dacă deficitele externe şi fiscale ale României s-ar reduce substanţial”. Agenția estimează că datoria publică, netă de activele lichide ale guvernului, va depăşi 60% din PIB până în 2027, iar factura dobânzilor guvernului se va stabiliza probabil în jurul unui nivel ridicat de 8% din venituri pe termen mediu. Corupţia şi eficacitatea guvernamentală rămân în mod specific puncte slabe Potrivit S&P, România are unul dintre cele mai ridicate deficite de cont curent din rândul pieţelor emergente la nivel global. „România are unii dintre cei mai scăzuţi indicatori de guvernanţă din UE, iar corupţia şi eficacitatea guvernamentală rămân în mod specific puncte slabe. În timp ce multe reforme politice din cadrul Strategiei de Redresare şi Rezilienţă vor fi în mare parte necontroversate, credem că cele privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat şi măsurile anticorupţie vor fi mai greu de implementat”, mai apreciază agenția. S&P mai arată că salariile bugetarilor și pensiilor au generat deficitul uriaș: „Depăşirile de cheltuieli s-au datorat în mare parte unei creşteri salariale în sectorul public de 20%, costând aproximativ 18 miliarde de lei româneşti (RON) (aproximativ 1% din PIB); creşterii transferurilor sociale, inclusiv o majorare a pensiilor, costând combinat 14 miliarde RON, sau 0,8% din PIB; cheltuielilor militare crescând la aproape 2,5% din PIB în acest an; şi investiţiilor publice suplimentare de aproximativ 24 miliarde RON, 1,4% din PIB”. În sfârșit, agenția nu crede că deficitul va ajunge la 7% în 2025, ci la 7,5%.

Georgescu a jucat Hora Unirii cu gărzile de corp și soția sa Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Georgescu a jucat Hora Unirii cu gărzile de corp și soția sa

Călin Georgescu și soția au fost păziți de o mică armată de bodiguarzi, agitați și extrem de vigilenți, arată fotografiile și filmarea agenției Inquam Photos. Citește și: Relatare ceaușistă la Realitatea TV a vizitei de lucru a lui Călin Georgescu și a mult iubitei sale soții în Parcul Tineretului din București Georgescu a jucat Hora Unirii cu gărzile de corp și soția sa, fiindcă aproape nimeni nu a reușit să se apropie de acesta în timpul manifestațiilor din Parcul Tineretului din București. Foto: Inquam/Octav Ganea Georgescu a jucat Hora Unirii cu gărzile de corp și soția sa Într-una din fotografiile Inquam Photos se văd nu mai puțin de șapte gărzi de corp, în timp ce un cetățean care se uita în telefon și nu știa pe ce cine are în spate, este ușor împins la o parte. Însă alte imagini sugerează că s-ar putea să fi fost mai mult de șapte gărzi de corp. Extra Shot of Information / Inquam Photos Extra Shot of Information / Inquam Photos Georgescu nu ar fi stat mai mult de 15 minute în Parcul Tineretului, unde a depus o coroană de flori și s-a prins în Hora Unirii. Soția sa, vizibil extaziată, a fost mereu alături de el. „Astăzi, la ora 13:00, în Parcul Tineretului, voi depune o coroană în onoarea militarilor al căror sacrificiu a ținut mereu pericolul la distanță de familia și de casa românească. După acest moment vă invit să ne unim în Horă, unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu. După ce vom juca Hora Unirii noastre din Parcul Tineretului, voi merge în Parcul Carol, la mormântul Eroului Necunoscut din fața Mausoleului, unde cu aceeași smerenie voi depune o coroană ca simbol de prețuire pentru jertfa fraților noștri căzuți în luptă. Noi suntem familia, noi suntem români, noi suntem aici pe veci stăpâni!”, a anunțat Georgescu pe Facebook.

Relatare ceaușistă a vizitei de lucru a lui Călin Georgescu Foto: captură video
Politică

Relatare ceaușistă a vizitei de lucru a lui Călin Georgescu

Relatare ceaușistă la Realitatea TV a vizitei de lucru a lui Călin Georgescu și a mult iubitei sale soții în Parcul Tineretului din București: postul controlat de penalul Maricle Păcuraru i-a închinat ode candidatului la președinție. Citește și: Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL: un fost șef de penitenciar a fost pus de liberalul care conduce CJ Constanța la conducerea Delfinariului Relatare ceaușistă a vizitei de lucru a lui Călin Georgescu „Georgescu și poporul sunt viitorul” este doar una din lozincile de la acest miting. Potrivit Realității TV - care l-a susținut constant pe Georgescu - la miting au participat „mii de persoane”. Agenția de știri News.ro susține că au fost câteva sute. Titlul reportajului: „Marea Unire a Neamului. Călin Georgescu, alături de români: Este un moment de glorie uriașă pentru că poporul român s-a prins în aceeași horă, într-o unitate de neam” „În scurt timp, mii de români se vor prinde în hora unirii neamului românesc, alături de președintele ales, Călin Georgescu, care a ajuns vineri, puțin înainte de ora 13.00, în Parcul Tineretului din Sectorul 4 al Capitalei. Este un gest de unitate, într-o zi de sărbătoare pentru români. Este și un semnal important pentru politicienii care ne conduc și care au dezbinat țara în momente-cheie”, relatează site-ul Realității TV. În stilul Scânteia, acest site arată: „Călin Georgescu a ajuns vineri în Parcul Tineretului din Capitală. Președintele ales este însoțit de soția sa Cristela Georegescu. Mii de oameni l-au așteptat și l-au primit cu apaluze și cu flori”. „«Am venit cu gândul de a fi uniți în cuget și simțiri, de a fi alături de dl. președinte ales de noi, de dl. Călin Georgescu, și de a susține această zi și a scrie istorie, așa cum a scris poporul nostru acum 166 de ani», a declarat o româncă cu lacrimi în glas”, mai relatează site-ul Realității. Reportajul de la acest eveniment nu consemnează agresarea unor jurnaliști. Echipa Digi TV a fost insultată și atacată fizic.

Ciolacu, în vacanță neoficială de circa o săptămână (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu, în vacanță neoficială de circa o săptămână

Premierul Marcel Ciolacu pare a fi în vacanță neoficială de circa o săptămână: nu a avut nici o activitate la Guvern și nu a fost văzut în public de la 17 ianuarie, când a avut o întâlnire la ministerul Agriculturii. Ultima ședință de guvern a avut loc la 16 ianuarie. Guvernul nu a anunțat însă că șeful Executivului s-ar afla în vacanță. Citește și: Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL: un fost șef de penitenciar a fost pus de liberalul care conduce CJ Constanța la conducerea Delfinariului Ciolacu, în vacanță neoficială de circa o săptămână Premierul Ciolacu a fost însă activ pe TikTok, unde, în ultimele șapte zile, a postat cinci filmări. Azi, de Ziua Unirii Principatelor, a transmis un mesaj formal, dar el nu a fost văzut la nici un eveniment public. Noul guvern Ciolacu II a fost instalat la 23 decembrie. De atunci, nu a fost concediat nici un secretar de stat - deși coaliția PSD-PNL-UDMR a promis că va reduce drastic numarul lor - nu s-a finalizat bugetul și, în general, nu a fost luată nici o decizie majoră. Pe facebook, el s-a lăudat, după ce Ilie Bolojan a demarat procesul de concediere a unor angajați ai Senatului: „Restructurarea aparatului bugetar este o prioritate pe care am enunțat-o chiar în Parlament, la învestirea Guvernului, și sunt decis ca – indiferent de obstacole – să o duc la bun sfârșit!”. În campania electorală, presa a scris că Sorina Docuz, cu care Ciolacu ar avea o relație, a fost trimisă în Dubai, pentru a fi protejată de presă.

Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL Foto: Delfinariul Constanța
Politică

Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL

Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL: un fost șef de penitenciar a fost pus de liberalul care conduce CJ Constanța la conducerea Delfinariului, scrie Dobrogea Live. Noul director general interimar al Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, din care face parte și Delfinariul, este Gelu Dănuț Dincă, care a condus pușcăria de la Poarta Albă. Citește și: Publicația „Bihoreanul” și un ex-vicepreședinte al CJ Bihor demolează minciunile lui Grindeanu: din 105 angajați concediați, doar doi au câștigat procesele Delfinii, ca la pușcărie, sub PNL Penitenciarul avea o secție de VIP-uri, unde au fost închiși, printre alții, Gigi Becali, Cristian Borcea, Maricel Păcuraru, Miron Mitrea, Victor și Ioan Becali, precum și Corneliu Iacubov. VIP-urile veneau aici pentru aici găseau corupţia cea mare: directori, adjuncţi, toţi le facilitau şederea ca nişte belferi. O spune şi raportul întocmit de Corpul de control al Ministerului Justiţiei pe vremea ministrului Raluca Prună. Li se punea la dispoziţie inclusiv maşina directorului să meargă la controale medicale în oraş, la cabinete private – ba pentru stomatologie, ba pentru coloană”, relata un fost lider al sindicatului de la Penitenciarul Poarta Albă, Virgil Cârstea. Dincă a fost numit printr-o dispoziție a președintelui Consiliului Județean Constanța. Nu este clar de ce președintele CJ Constanța, Florin Mitroi, l-a ales pe fostul șef de pușcărie pentru a conduce Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. Dincă s-a pensionat în 2016. Mitroi a fost maistru gestionar la Vie Vin Murfatlar și a făcut facultatea la 42 de ani. Înainte de a fi ales președinte al CJ Constanța a fost primar al comunei Valul lui Traian

Demolează minciunile lui Grindeanu Foto: idevice.ro
Politică

Demolează minciunile lui Grindeanu

Publicația locală Bihoreanul și un ex-vicepreședinte al CJ Bihor, Călin Gal, acum deputat, demolează minciunile lui Grindeanu: din 105 angajați concediați de Consiliul Județean Bihor, doar doi au câștigat procesele intentate instituției, arată ei. Din aceste relatări reiese că datele furnizate de Grindeanu despre disponibilizările eșuate de la CJ Bihor au fost o fantezie complet desprinsă de realitate. Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului Demolează minciunile lui Grindeanu „La o lună după instalarea sa ca președinte al CJ Bihor, Bolojan a redus organigrama administrației județene de la 194 la 97 de posturi, iar într-o a doua etapă, în mai 2021, a mai tăiat încă 8, ajungând la 89 de posturi (total în care sunt incluse și cele trei poziții de demnitar - președinte plus doi vicepreședinți). Așadar, în total au fost reduse nu „200 de posturi”, din simplul motiv că CJ Bihor nici nu avea atâtea, ci 105 posturi. Fost vicepreședinte al CJ Bihor până la finele anului trecut și responsabil cu coordonarea Direcției Economice a instituției, Călin Gal, acum deputat, a declarat pentru BIHOREANUL, joi, că din cei 105 foști angajați doar 40 au deschis procese pentru a-și recâștiga posturile, însă numai 2 au și câștigat procesele”, scrie Bihoreanul. Gal a explicat și de ce aceștia au câștigat: unul pensionar militar și a trebuit reangajat, dar imediat după reangajare și-a dat demisia și a plecat, iar celălalt caz a fost al unei doamne care fusese în concediu de îngrijire a copilului și, potrivit legii, mai devreme de trei ani nu putea fi disponibilizată. Ce a susținut Grindeanu: „S-a făcut o reducere tot de vreo 200 de posturi. Ştiţi că 195 au câştigat procesul? Trei au renunţat, sau 5 au renunţat la proces şi ceilalţi 195 l-au câştigat.

Două pensii speciale cât 13 pensionari obișnuiți are Ilie Sarbu Foto: Facebook
Politică

Două pensii speciale cât 13 pensionari obișnuiți

Fostul socru a lui Ponta, Ilie Sârbu, are două pensii speciale uriașe, cât primesc 13 pensionari obișnuiți la un loc - după majorările din spetembrie 2024 ale pensiilor bazate pe contributivitate . Citește și: Suma astronomică pe care a cheltuit-o guvernul Ciolacu, în 2024, pe petreceri la casele de oaspeți RAAPPS și pe mașinile de protocol ale angajaților Executivului În ultima declarație de avere depusă de Ilie Sârbu, în 2024, când a fost scos din consiliul de administrație al Romsilva, el consemna o pensie specială de la Senat și una plătită prin casa națională de pensii - probabil pentru funcțiile pe care le-a avut în conducerea Curții de Conturi. Două pensii speciale cât 13 pensionari obișnuiți Pensia de senator a lui Ilie Sârbu era, în anul fiscal 2023, net, 109.428 de lei. Pensia de la casa de pensii: 324.156 de lei. În medie, lunar, el a încasat peste 36.000 de lei pe lună - în 2023. În decembrie 2024 - deci după majorări - pensia medie a unui contribuabil era de circa 2.800 de lei, deci aproximativ a 13-a parte din ce încasează Ilie Sârbu. În 2023, el a încasat, net, anual, și 256.000 de lei salariu de la Curtea de Conturi. Ilie Sârbu deține două apartamente în București, de unul de aproape 120 mp, altul de circa 200 mp. „Sunt persoane în Regia Națională a Pădurilor Romsilva care la pensionare, conform contractului colectiv de muncă legal discutat cu sindicatul, cu consiliul de administrație, cu conducerea executivă, dar în conformitate cu acel contract colectiv de muncă, persoana respectivă, la pensionare, a încasat 500.000 lei”, arăta, ieri, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Hunor pune frână planului lui Bolojan (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Hunor pune frână planului lui Bolojan

Hunor pune frână planului lui Bolojan. Abordând subiectul reducerii personalului în Senat, într-un interviu acordat Europa FM președintele UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat necesitatea unei abordări calculate și principiale pentru reducerea personalului bugetar. Hunor pune frână planului lui Bolojan Kelemen Hunor a abordat dezbaterea legată de numărul mare de bugetari din România, estimat la 1,3 milioane. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „Dacă ne uităm la modul general, cu Sănătate, cu Educație, nu sunt mulți 1.300.000. Dar, la anumite instituții, da, sunt supradimensionate – Senat, Cameră, consilii județene, ministere și agenții. Reducerea trebuie făcută discutând cu oamenii și venind cu criterii și principii”, a declarat liderul UDMR. Exemple de dezechilibre în instituțiile publice Liderul UDMR a oferit exemple de discrepanțe semnificative între numărul de angajați din diverse instituții și ministere. „Sunt consilii județene care lucrează cu 60-65 de oameni, iar altele cu peste 100. Există direcții în ministere similare unde, într-un minister, sunt 50-40 de oameni, iar în altul doar 10-12. Trebuie o analiză. Acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta”, a explicat Hunor. Reforma structurală, esențială pentru schimbare Kelemen Hunor a pledat pentru o reformă structurală profundă, considerând că aceasta este singura soluție sustenabilă. „Fără o reformă structurală, nu ai cum să schimbi lumea. Poți să crești TVA, dar trebuie să reduci impozitul pe muncă. Oamenii au un simț al dreptății foarte dezvoltat”, a declarat el. Totodată, liderul UDMR a criticat practicile actuale legate de pensionarea timpurie: „Societatea nu acceptă ca magistrații, polițiștii, militarii să iasă la pensie la 48-50 de ani și să cumuleze pensia cu funcții de conducere la stat. Trebuie să spargem aceste bariere și să mergem la vârsta de pensionare de 65 de ani.” Impozitarea muncii În privința schimbărilor legate de impozitarea muncii, Kelemen Hunor a precizat că nu vor exista modificări în 2025. Reformele vor fi introduse cel mai devreme în 2026, după analize și dezbateri publice. „Trebuie să discutăm cu toată societatea – patronat, sindicate, cetățeni. Este nevoie de studii de impact și o dezbatere publică de minimum șase luni, conform legii.” Impozitul progresiv, o opțiune pentru România? Kelemen Hunor a exclus posibilitatea introducerii impozitului progresiv, invocând două motive principale. „Pierdem din competitivitate într-o economie în dezvoltare. În plus, sistemul fiscal din România nu este pregătit să calculeze venitul global al fiecărei persoane pentru aplicarea unui impozit progresiv.”

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Foto: Captură video
Politică

Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială

Cine îl huiduie pe Ilie Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună. Ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii arată că, în decembrie 2024, erau 888 de funcționari parlamentari care primeau această pensie specială. Citește și: Ponta și-a mai luat un apartament în străinătate, pe lângă cel din Istanbul. Daciana Sârbu, cu care s-a căsătorit la Beijing, expulzată din declarația de avere Directorii din Senat câștigă lunar, brut - potrivit datelor publicate pe site-ul Senatului - între 14.000 și 17.700 de lei, plus sporul de condiții vătămătoare, de 1.500 de lei. Funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială Pensia specială medie a foștilor angajați ai Senatului era, în decembrie 2024, de 6.133 de lei, din care 3.516 lei erau subvenția de la bugetul de stat. În sistemul public de pensii, pensia medie era de peste 2.800 de lei, mai puțin decât subvenția la aceste pensii speciale. De această pensie beneficiază „funcționarii publici parlamentari care au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de sistemul public de pensii, din care cel puțin 20 de ani în structurile Parlamentului, și care solicită pensionarea cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare”, potrivit noii legi a pensiilor speciale. Anterior, condițiile de pensionare erau mult mai relaxate. Președintele Senatului, Ilie Bolojan (PNL), se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției. Potrivit unui memorandum propus, azi, în ședința Biroului Permanent al Senatului, numărul angajaților instituției se va reduce cu 189, de la 796 la 607.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră