Judecătoarea Fărcas-Hîngan Georgiana-Rodica, cea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro oferită ca să-l scape pe primarul Cătălin Cherecheș, a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe.
Ea este judecatoare din 2011.
Salariul ei nu era, oricum, mic: în anul fiscal 2022 ea a câștigat, net, circa 20.500 de lei pe lună. Soțul ei este procuror și câștiga, în anul fiscal 2022, circa 16.500 de lei pe lună.
Judecătoarea a dat statul în judecată și l-a jupuit de sume uriașe
Însă judecătoarea a dat lovitura dând statul în judecată pentru „diferențe salariale VRS” și, în 2022, a încasat 488.832 de lei. Soțul ei a încasat, tot drepturi salariale restante, încă 30.000 de lei.
În anul fiscal 2021, judecătoarea a încasat „diferente salariale VRS, sentinte” alți 152.000 de lei. Soțul – 40.000 de lei, tot drepturi salariale restante. În același an, ea avea un salariu puțin sub 15.000 lei pe lună, iar soțul – circa 16.000 lei/lună.
În anul fiscal 2020, au fost doar 14.400 de lei din „diferente salariale VRS, sentinte” pentru judecătoarea Fărcaș-Hîngan, iar soțul ei, procuror, nu a primit nimic.
Primele sume din „diferente salariale VRS, sentinte” au venit în iulie 2019, când a primit 4.239 d elei, precizând că este vorba de „tranșă 5% VRS”.
Nu este clar dacă ea va avea de încasat noi sume salariale restante și în anii următori.
Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022.
Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră
[…] Citește și: Judecătoarea care a refuzat șpaga de 100.000 de euro ca să-l scape pe Cherecheș a dat statul în… […]
Și sa mai avem încredere in justiția românească,cind printre procurori și judecători se află cei mai mari infractori care ar trebui sa umple închisorile alături de borfașii de rind și violatori! Sau de ce nu in unități speciale unde sa fie,,cazați” alături de criminali și pedofili ,să se ,,distreze” alături de cei pe care i-au judecat!
Asta înseamnă să fii șmecher: sa învingi iadul cu propriile arme. Armele sunt regulile ( pe care o minoritate le scrie și le impune majorității fara sa o consulte) Bravo judecătoarei, bravo soțului!
Tot înainte! Castigati cât puteți pentru că aveți posibilitatea. Toți jucătorii și parlamentarii câștigati cât puteți, pardon, furați de la marea masa pentru că se poate.
Și „statul” ia de la cetățenii cinstiți și onești cat poate pentru că este girat de marea masă hipnotizata sa asculte de așa numitul stat.
Vorbim de stat de parcă ar fi o persoana. Cand de fapt, o minoritate de cetățeni ne produc rău din cauza apariției ierarhiilor și a statului pe aceasta planeta. Și ei se ascund în spatele simbolului numit „stat” susținuți de categoriile sociale plătite de ei. Așa, oamenii se monitorizează și se torna între ei, facandu le jocurile acestor lacomi de bani și de conducere.
Statul este un simbol, este o concepție. Statul nu e viu.
Eu nu sunt statul. Oamenii nu sunt statul. Triburile erau statul? Erau oameni care supravietuiau cum puteau și se ajutau cu ce puteau, pe barba lor și cu regulile la care se înțelegeau încercând să le fie bine. Nu se închinau la stat. Nu instituționalizau lăcomia si nu plăteau taxe. Erau mai liberi ca noi. Da, toți murim, tot în neajunsuri ca și triburile.
Daca dispare denumirea de stat oamenii nu mai merg prin parcuri? Daca dispar clădirile la care va închinați (supuneți) tu si eu nu mai existam? Instituțiile au devenit mai importante decât oamenii. Când veți înțelege acest lucru, poate, atunci, veți schimba ceva in bine.