luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Cel mai citit ziar din Ungaria, Blikk, cumpărat de apropiații lui Orbán. Redactorul-șef demisionează

Redactorul-șef al ziarului Blikk, Iván Nagy, și-a anunțat demisia la doar câteva zile după ce publicația a fost cumpărată de grupul Indamedia, considerat apropiat de premierul Viktor Orbán. Plecarea sa survine într-un moment tensionat pentru presa maghiară, cu doar șase luni înainte de alegerile legislative din 2025, în care opoziția conduce în sondaje. Blikk, de la grupul elvețian Ringier la Indamedia Vineri, grupul media elvețian Ringier a anunțat vânzarea diviziei sale din Ungaria, care include Blikk, ziarul său duminical Vasárnapi Blikk, un portal de sănătate și mai multe reviste, către Indamedia, un conglomerat media cu legături strânse cu partidul de guvernământ Fidesz. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” „Noul proprietar nu ne vrea, dar e în regulă — intențiile noastre coincid”, a scris redactorul-șef Iván Nagy pe Facebook, anunțând și plecarea colegului său Peter Szigeti, responsabil de conținut editorial. Preluare controversată înainte de alegeri Tranzacția a stârnit îngrijorări legate de independența presei, fiind percepută ca o nouă etapă în consolidarea controlului mediatic de către cercul lui Viktor Orbán. Săptămânalul HVG a relatat că o bancă asociată cu László Mészáros, prieten și aliat apropiat al premierului, a acordat un împrumut de 33 de milioane de euro companiei Indamedia chiar înainte de achiziție — indiciu al unui sprijin politic indirect. Blikk, cel mai citit ziar din Ungaria Blikk este cel mai popular ziar din Ungaria și una dintre primele cinci publicații online din țară, cu aproximativ trei milioane de cititori lunar, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Comunicații și Media (NMHH). Publicația, lansată în 1994, s-a remarcat prin tonul tabloid, dar și prin abordarea critică la adresa guvernului, ceea ce a făcut-o una dintre ultimele voci independente din presa de mare tiraj. Ringier invocă „motive economice” Într-un comunicat, reprezentanții Ringier au declarat că sunt „conștienți de sensibilitatea subiectului independenței presei în Ungaria”, însă decizia de vânzare a fost luată exclusiv din rațiuni economice: „Am căutat un proprietar pe termen lung și profesionist. Decizia noastră se bazează pe considerente strategice și pe dorința de a ne concentra pe activitățile digitale de bază.” Controlul mediatic sub Viktor Orbán De la revenirea la putere a lui Viktor Orbán în 2010, Ungaria a cunoscut o centralizare masivă a presei. Numeroase redacții independente au fost închise, cumpărate sau transformate în portavoce pro-guvernamentale, iar mass-media publică a devenit un instrument de propagandă al partidului Fidesz. Conform organizației Reporteri fără Frontiere (RSF), peste 80% din peisajul mediatic maghiar era deja controlat de persoane sau grupuri apropiate premierului înainte de achiziția Blikk. Un nou pas în erodarea pluralismului mediatic Demisia redactorului-șef Iván Nagy simbolizează sfârșitul unei redacții independente într-o țară unde libertatea presei a fost progresiv restrânsă. Preluarea Blikk de către Indamedia este privită de analiști drept o mișcare strategică a guvernului Orbán înaintea alegerilor, menită să limiteze spațiul de exprimare critică și să uniformizeze discursul mediatic în favoarea puterii.

Blikk, vândut unui grup pro-Orbán (sursa: Facebook/Iván Nagy)
Zelenski, pe linia frontului la Pokrovsk (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, pe linia frontului la Pokrovsk, orașul pe care Putin și-l dorește cu disperare

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat marți că a vizitat trupele aflate pe linia de front de la Pokrovsk, oraș strategic din regiunea Donbas, unde se dau în prezent cele mai grele lupte ale războiului. Localitatea, considerată un punct-cheie pentru apărarea estului Ucrainei, se află sub presiune constantă din partea armatei ruse, care încearcă să o încercuiască. Zelenski, în vizită la trupele Gărzii Naționale Azov „M-am întâlnit cu soldații noștri la postul de comandă al Corpului 1 al Gărzii Naționale Azov, care conduce apărarea în zona Dobropillia, în apropiere de Pokrovsk”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Președintele ucrainean a decorat mai mulți militari și le-a transmis un mesaj de recunoștință: „Vă mulțumesc pentru apărarea Ucrainei, a integrității noastre teritoriale. Serviți într-un sector foarte important. Acesta este statul nostru, acesta este Estul nostru.” Zelenski i-a îndemnat pe soldați să continue lupta „cu victorie împotriva inamicului în fiecare zi”. Întâlnire cu comandantul Azov, eroul de la Mariupol În timpul vizitei, Zelenski s-a întâlnit cu Denis Prokopenko, comandantul regimentului Azov, cunoscut pentru rezistența eroică din timpul asediului combinatului Azovstal din Mariupol, în 2022. Liderul ucrainean a fost însoțit de generalul Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene, într-o demonstrație de sprijin direct pentru forțele care apără Donbasul. Pokrovsk, epicentrul celor mai grele lupte Regiunea Pokrovsk-Myinograd, care avea înainte de război aproximativ 100.000 de locuitori, a devenit unul dintre cele mai disputate sectoare ale frontului. Observatorii militari avertizează că zona riscă să fie încercuită de trupele ruse, care ar fi pătruns deja în unele cartiere ale orașului. Deputata ucraineană Mariana Bezugla a descris situația de la Pokrovsk drept „groaznică”, în timp ce armata ucraineană confirmă că luptele se duc în interiorul orașului, iar forțele speciale și echipamente suplimentare au fost trimise în sprijin. Moscova susține că deține controlul asupra unor părți din Pokrovsk Potrivit Ministerului rus al Apărării, trupele ruse ar fi „curățat de soldați ucraineni” peste 35 de clădiri din Pokrovsk și continuă „eliminarea unor unități încercuite” în apropierea orașului Kupiansk, situat la 160 de kilometri nord. Kievul a negat informațiile privind încercuirea completă a trupelor sale, explicând că termenul „încercuire” este folosit de ruși pentru a desemna o blocare parțială a liniilor de aprovizionare, aflate sub focul artileriei și dronelor rusești. Situația de pe teren: lupte stradale și „zone gri” Potrivit platformei ucrainene DeepState, care urmărește evoluția frontului pe baza imaginilor din surse deschise, trupele ruse își continuă înaintarea în interiorul orașului Pokrovsk și în împrejurimi. Totuși, o mare parte a localității rămâne o „zonă gri”, adică necontrolată ferm de niciuna dintre părți. Blogul militar rus Rîbar confirmă, la rândul său, că forțele ruse își extind controlul, dar recunoaște că „o curățare completă a orașului este încă departe”. Pokrovsk – „poarta către Donețk” Asaltul asupra Pokrovskului face parte din strategia Rusiei de a cuceri întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk, din care Ucraina mai controlează aproximativ 10%. Presa rusă numește Pokrovsk „poarta către Donețk”, un obiectiv strategic care ar deschide drumul trupelor ruse către Kostiantinivka, iar apoi spre Kramatorsk și Sloviansk — ultimele mari redute ucrainene din regiune.

Fost comisar european acuzat de spălare de bani (sursa: Facebook/Didier Reynders)
Internațional

Fostul comisar european pentru Justiție, Didier Reynders, inculpat pentru spălare de bani în Belgia

Fostul comisar european pentru Justiție, Didier Reynders, a fost pus sub acuzare pentru spălare de bani și alte delicte încă neprecizate. Reynders, politician liberal belgian și una dintre figurile proeminente ale instituțiilor europene, este investigat pentru tranzacții suspecte legate de achiziția unor bilete de loterie. Tranzacții suspecte semnalate de Loteria Națională Investigația a fost declanșată după o plângere depusă de Unitatea de Prelucrare a Informațiilor Financiare (CTIF) și de Loteria Națională a Belgiei, care au identificat sume mari de bani utilizate pentru cumpărarea de bilete de loterie electronice. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Suspiciunile privind originea fondurilor au determinat autoritățile să deschidă o anchetă penală privind posibile acte de spălare de bani. Didier Reynders a fost comisar european pentru Justiție până la 30 noiembrie 2024, perioadă în care a coordonat aplicarea și respectarea statului de drept în țările Uniunii Europene. Banca ING, anchetată pentru trafic de influență În august 2025, presa belgiană a dezvăluit că Parchetul din Belgia a extins investigațiile și asupra băncii ING, suspectată de trafic de influență în legătură cu același dosar. Procurorii belgieni încearcă să determine dacă prin intermediul instituției bancare au fost facilitate tranzacții sau operațiuni menite să ascundă proveniența fondurilor implicate. Didier Reynders, interogat și pus oficial sub acuzare Potrivit publicațiilor Le Soir, Le Vif, De Standaard și site-ului de investigații Follow The Money, fostul comisar european a fost oficial inculpat pe 16 octombrie 2025, după ce a fost interogat de un procuror. La scurt timp după audierea lui Reynders, a fost interogată și soția sa, Bernadette Prignon, judecătoare onorifică la Curtea de Apel din Liège, însă aceasta nu a fost pusă sub acuzare până în prezent. Cariera politică a lui Didier Reynders Înainte de a deveni comisar european, Didier Reynders a avut o carieră politică de peste două decenii în Belgia. A fost ministru al Finanțelor între 1999 și 2011, iar apoi ministru de Externe între 2011 și 2019, înainte de a fi numit comisar european în cadrul Comisiei conduse de Ursula von der Leyen. Un nou episod dintr-un șir de controverse Nu este pentru prima dată când Reynders se confruntă cu acuzații de spălare de bani. În urmă cu șase ani, a fost vizat de un dosar similar, care însă a fost clasat din lipsă de probe. Actuala anchetă redeschide astfel controversele privind integritatea unuia dintre cei mai influenți politicieni belgieni ai ultimelor decenii.

Roma, în doliu după moartea muncitorului român (sursa: X/Marco Rizzo)
Internațional

Roma proclamă o zi de doliu după moartea muncitorului român prins sub dărâmăturile Torre dei Conti

Primarul Romei, Roberto Gualtieri, a declarat ziua de miercuri, 5 noiembrie, drept zi de doliu municipal în memoria muncitorului român Octav Stroici, care și-a pierdut viața în urma prăbușirii parțiale a turnului Torre dei Conti, o clădire medievală situată în centrul istoric al capitalei italiene. Roma, în doliu pentru Octav Stroici „Orașul Roma este alături de familia lui Octav Stroici, de colegii săi și de toți cei care l-au iubit, împărtășind durerea în urma acestei pierderi tragice”, a transmis Primăria Romei într-un comunicat oficial. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Octav Stroici, în vârstă de 66 de ani, a murit luni seară într-un spital din Roma, la câteva ore după ce fusese salvat în viață de sub dărâmături. Muncitorul român a stat 11 ore prins sub ruine, fiind singurul dintre cei cinci muncitori prinși în prăbușire care nu a supraviețuit. Proteste sindicale după tragedie În semn de protest față de creșterea numărului de decese la locul de muncă, principalele sindicate din Italia au organizat marți după-amiază un marș cu torțe în centrul Romei. „Într-o țară sănătoasă, Octav nu ar fi trebuit să lucreze pe un șantier îndeplinind sarcini grele și periculoase pentru a-și câștiga existența. Toate acestea trebuie să se schimbe”, au transmis sindicatele într-o declarație comună. Doliu municipal și anularea ceremoniei aeriene Decizia primarului Gualtieri coincide cu celebrarea Zilei Forțelor Armate din Italia, programată tot pe 5 noiembrie. În cadrul acesteia era prevăzută o ceremonie de depunere de coroane la Altarul Patriei, aflat în apropierea locului tragediei. În semn de respect pentru muncitorul român și pentru a permite desfășurarea anchetei, Ministerul italian al Apărării a decis anularea mitingului aerian planificat deasupra Via dei Fori Imperiali, zona în care se află Torre dei Conti. Un monument istoric aflat în renovare Turnul Torre dei Conti, ridicat la începutul secolului al XIII-lea de Papa Inocențiu al III-lea, urma să fie transformat în muzeu și spațiu de conferințe. Clădirea, situată între Piazza Venezia și Colosseum, se afla într-un proiect de restaurare de patru ani, care trebuia finalizat în 2026. Turnul a fost inițial de două ori mai înalt, însă a fost parțial distrus de cutremurele din secolele XIV și XVII. În ultimii ani, construcția se afla într-o stare avansată de degradare și nu mai fusese folosită din 2006. Posibile neglijențe la lucrări Procuratura din Roma a deschis o anchetă pentru omor din culpă și vătămare corporală, dispunând izolarea zonei. Procurorii investighează cauzele exacte ale prăbușirii și posibile neglijențe în evaluările de siguranță. Potrivit Superintendenței Patrimoniului Cultural din Roma, înainte de începerea lucrărilor au fost efectuate teste structurale și de rezistență, care ar fi indicat „stabilitatea teoretică a turnului”. Două prăbușiri succesive au complicat operațiunile de salvare Incidentul s-a produs în două etape: prima prăbușire a avut loc în jurul orei 11:20 (ora locală), când cinci muncitori au fost prinși sub dărâmături. Patru dintre ei au fost salvați rapid, însă Octav Stroici a rămas blocat. În timpul operațiunilor de salvare, a avut loc o a doua prăbușire, care a îngreunat intervenția pompierilor. După 11 ore de eforturi, muncitorul român a fost scos în viață, dar a decedat ulterior la spital din cauza rănilor grave.

MAE rus, cinism după prăbușirea turnului medieval de la Roma în care au fost răniți și doi români (sursa: X/The Informant)
Internațional

MAE rus, cinism după prăbușirea turnului medieval de la Roma în care au fost răniți și doi români

Ministerul de Externe al Italiei a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul Rusiei la Roma pentru a transmite un protest oficial, după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a ironizat prăbușirea unui turn medieval din centrul capitalei italiene (VIDEO). Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Convocarea ar putea avea loc marți, potrivit surselor diplomatice citate de presa italiană. Zaharova invocă sprijinul acordat Ucrainei Zaharova a comentat incidentul afirmând că, „după sprijinul acordat Ucrainei, economia Italiei se va prăbuși la fel ca turnul din Roma”, declarație care a stârnit indignare la nivel politic și diplomatic la Roma. Este pentru a doua oară în ultimele luni când ambasadorul rus este chemat la Ministerul italian de Externe. În iulie, acesta a fost convocat după ce Rusia i-a inclus pe președintele Sergio Mattarella și pe alți oficiali italieni pe o listă a „comportamentelor rusofobe”, ca reacție la mai multe declarații critice la adresa Moscovei. Mattarella a acuzat atunci Rusia că promovează o „narațiune nucleară periculoasă”, iar anterior comparase invazia din Ucraina cu acțiunile celui de-al Treilea Reich. Un român, încă sub dărâmături Incidentul diplomatic a izbucnit pe fondul tragediei din Roma, unde părți din Torre dei Conti, un turn medieval situat lângă Colosseum, s-au prăbușit în timpul lucrărilor de renovare. Un muncitor român a rămas prins sub dărâmături, iar echipele de salvare încearcă să-l scoată în viață, potrivit purtătorului de cuvânt al pompierilor italieni, Luca Cari. Un al doilea muncitor român a fost rănit grav la cap, dar se află în afara pericolului, iar alți doi au suferit răni minore. Defecțiunea a avut loc în două etape – prima prăbușire în jurul orei 10:30 GMT, urmată de o a doua cădere la aproximativ 90 de minute distanță. Torre dei Conti, înalt de 29 de metri, a fost construit la începutul secolului al XIII-lea de Papa Inocențiu al III-lea și urma să fie transformat într-un muzeu și spațiu de conferințe. Monumentul se află pe Via dei Fori Imperiali, bulevardul care leagă Piazza Venezia de Colosseum.

Peter Magyar acuză atacuri cibernetice (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Internațional

Liderul opoziției maghiare acuză hackeri ruși că atacă partidul TISZA

Liderul opoziției din Ungaria, Peter Magyar, a acuzat luni autoritățile că ar fi permis scurgerea ilegală a datelor personale ale susținătorilor partidului său, TISZA, în urma unui atac informatic cu malware. Acesta susține că este ținta unor rețele internaționale interesate să-l mențină la putere pe premierul Viktor Orban. Peter Magyar acuză atacuri cibernetice „Sistemele noastre sunt constant atacate de luni de zile”, a declarat Magyar într-o postare pe Facebook. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Politicianul conservator, considerat favorit în sondaje pentru alegerile legislative din 2026, afirmă că atacurile cibernetice fac parte dintr-un plan mai amplu de intimidare politică și destabilizare. Magyar a declarat că aplicația mobilă a partidului său, TISZA, a devenit „ținta unor hackeri internaționali susținuți clar de serviciile ruse”, încă de la lansare. O bază de date cu 200.000 de nume, publicată pe internet Presa apropiată guvernului de la Budapesta a relatat la sfârșitul săptămânii trecute că o bază de date conținând 200.000 de nume ar fi fost publicată temporar pe internet. Lista provenea din aplicația mobilă a partidului TISZA și conținea numele, adresele de e-mail, adresele poștale și numerele de telefon ale susținătorilor. Datele au fost retrase la scurt timp după publicare, însă scurgerea a fost suficientă pentru a declanșa un nou scandal politic. Alegerile primare ale opoziției, afectate de incident Potrivit lui Magyar, atacul informatic are scopul de a intimida simpatizanții și de a împiedica organizarea alegerilor primare prin care TISZA urma să își desemneze candidații pentru alegerile parlamentare. Liderul opoziției a anunțat însă că procesul electoral intern va continua, dar pe o altă platformă online, pentru a asigura protecția datelor participanților. Reacția guvernului Orban: „Opoziția își arată adevărata față” Guvernul de la Budapesta a reacționat rapid la acuzațiile lui Magyar. Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat pe Facebook că „modul în care opoziția tratează datele cetățenilor este revelator pentru modul în care ar conduce țara”. Declarația oficialului vine pe fondul unei campanii electorale tensionate, în care Peter Magyar îl devansează în sondaje pe Viktor Orban, aflat la putere de peste 15 ani. Ungaria, tot mai expusă atacurilor cibernetice Incidentul are loc într-un context mai amplu de insecuritate cibernetică în Ungaria. În 2021, primele alegeri primare ale opoziției au fost suspendate din cauza unui atac informatic considerat de origine străină. În același an, Ungaria a fost singura țară din Uniunea Europeană menționată în scandalul Pegasus, pentru folosirea software-ului de spionaj israelian asupra a peste 300 de numere de telefon. Între 2023 și 2024, peste 40 de publicații independente au fost victime ale unor atacuri cibernetice, iar un tânăr de 23 de ani a fost arestat în iulie în cadrul anchetei. O campanie electorală marcată de tensiuni Pe măsură ce Ungaria se apropie de alegerile parlamentare din aprilie 2026, războiul digital dintre guvern și opoziție pare să se intensifice. Scurgerea de date a partidului TISZA adâncește neîncrederea publică și ridică întrebări serioase privind securitatea cibernetică, transparența și echitatea procesului electoral în Ungaria.

Israel dezbate pedeapsa cu moartea pentru teroriști (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel vrea introducerea pedepsei cu moartea pentru teroriști (proiect de lege)

Comisia pentru securitate naţională a Parlamentului israelian (Knesset) a votat luni în favoarea unui proiect de lege care prevede introducerea pedepsei cu moartea pentru autorii atacurilor considerate „teroriste”. Inițiativa este susținută public de ministrul israelian al securităţii naţionale, Itamar Ben Gvir. Amendament la Codul penal, următorul pas: votul în plen Comisia a adoptat un amendament la Codul penal care va fi transmis acum plenului parlamentului pentru vot în primă lectură. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” În Israel, o lege intră în vigoare doar după aprobarea în a treia lectură, parcurgând etapele procedurale parlamentare. Sprijin politic din partea executivului Potrivit declaraţiilor publice, premierul Benjamin Netanyahu ar susţine iniţiativa, iar mediatorul israelian pentru ostatici, Gal Hirsch, a confirmat sprijinul executivului pentru măsură. Nota explicativă a comisiei susţine că scopul proiectului este eliminarea terorismului „de la rădăcină” şi crearea unui factor de descurajare puternic. Textul juridic precizează că un autor de atac considerat terorist şi găsit vinovat de omor motivat de rasism sau ură ar urma să fie condamnat la moarte, pedeapsa nefiind prevăzută ca opţională. Inițiatorul și presiunile politice din coaliţie Proiectul a fost înaintat de un parlamentar din formaţiunea Otzma Yehudit, apropiată ministrului Itamar Ben Gvir. Ministrul a pus presiune politică asupra coaliţiei, afirmând că nu va mai susţine majoritatea de dreapta condusă de Netanyahu dacă textul nu este supus votului până la data de 9 noiembrie. Controverse și context mediatic Ben Gvir a publicat recent o înregistrare video în care apare în faţa unor prizonieri palestinieni — material care a stârnit reacţii publice. Declaraţiile sale categorice — că orice „terorist” merită o singură pedeapsă, cea capitală — accentuează tensiunile politice şi discursul securitar din cadrul coaliţiei guvernamentale. Următorii paşi procedurali Proiectul urmează traseul parlamentar: dezbatere în plen, voturi successive şi, în eventualitatea unei aprobări finale, promulgarea de către preşedinte. Până la adoptarea finală, iniţiativa rămâne însă doar o propunere legislativă care va trece prin multiple etape şi controverse politice şi juridice.

Lege pentru apărarea infrastructurii Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rezerviștii vor trage cu puștile în dronele ucrainene care ajung în Rusia (lege)

Cele două camere ale Parlamentului rus au aprobat un proiect de lege privind formarea unor unități militare de rezerviști angajați prin contract, destinate exclusiv apărării infrastructurilor critice ale Federației Ruse, tot mai des vizate de atacurile cu drone ale Ucrainei. Proiectul mai așteaptă doar promulgarea președintelui Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, însă mai multe regiuni din Rusia au început deja organizarea acestor structuri de apărare. Un nou cadru legal pentru folosirea rezerviștilor Până acum, legislația rusă permitea utilizarea rezerviștilor prin contract doar în perioadele de mobilizare sau război. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” Noua lege modifică Legea Apărării, permițând rezerviștilor care semnează contracte cu Ministerul Apărării să fie mobilizați pentru misiuni interne, legate de protejarea infrastructurilor critice – rafinării, depozite, centrale sau baze logistice. Viceamiralul Vladimir Tsimlianski, adjunctul șefului Departamentului de Organizare și Mobilizare al Statului Major rus, a explicat că nu este vorba despre o mobilizare generală. „Proiectul de lege nu privește toți cetățenii și nu prevede recrutarea acestora pentru serviciul militar, nici trimiterea lor pe frontul din Ucraina sau în afara teritoriului țării”, a precizat oficialul. Temeri după mobilizarea din 2022 Ultima mobilizare majoră a fost dispusă în septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a convocat aproximativ 300.000 de rezerviști pentru războiul din Ucraina. Decizia a provocat un exod masiv de cetățeni ruși care au părăsit țara de teama trimiterii pe front. De atunci, Kremlinul a evitat o nouă mobilizare, iar Putin a declarat că numărul voluntarilor este suficient pentru necesitățile armatei. Atacurile ucrainene cu drone, motivul principal al noii legi Ucraina lansează frecvent atacuri cu drone asupra infrastructurii strategice ruse, vizând rafinării, depozite de combustibil, aerodromuri militare și centre logistice. Scopul acestor atacuri este perturbarea lanțurilor de aprovizionare ale armatei ruse și crearea de presiune logistică internă. Noua inițiativă legislativă vine ca răspuns direct la aceste acțiuni, urmărind crearea unei forțe interne de protecție care să apere infrastructurile vitale fără a implica trupe active de pe front. Primele unități, deja înființate în mai multe regiuni Deși legea nu a fost încă promulgată, mai multe regiuni ruse – printre care Tatarstan, Samara, Nijni Novgorod, Iaroslavl și Tambov – au început deja să formeze unități de rezerviști prin contract. În Tatarstan, de exemplu, rezerviștii vor primi o soldă lunară de 78.000 de ruble (aproximativ 763 de dolari), pe lângă suma oferită de Ministerul Apărării, cuprinsă între 30.000 și 40.000 de ruble (370–493 de dolari). Contractele le garantează că nu vor fi trimiși în Ucraina, misiunea lor limitându-se la apărarea instalațiilor locale. Instruire și dotare pentru misiuni anti-drone După o perioadă de instrucție militară, rezerviștii vor fi trimiși în teren pentru misiuni de protejare a infrastructurilor critice timp de 45 de zile, după care vor fi înlocuiți prin rotație. Unitățile ar putea fi echipate cu arme ușoare, rachete antiaeriene portabile, precum și sisteme moderne anti-drone, inclusiv echipamente de război electronic. Această nouă structură militară ar urma să devină un element permanent de securitate internă, menit să apere teritoriul rus de amenințările asimetrice tot mai frecvente în actualul context al războiului din Ucraina.

Germania vrea evaluarea tinerilor pentru armată (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Tinerii, evaluați pentru serviciul militar, cere șeful statului-major al forţelor armate germane

Șeful Statului Major al forțelor armate germane, generalul Carsten Breuer, a cerut evaluarea tuturor tinerilor din Germania în vederea unui eventual serviciu militar. Solicitarea vine în contextul intensificării dezbaterilor privind apărarea națională și nevoia de pregătire în caz de urgență. Germania vrea evaluarea tinerilor pentru armată Într-un interviu acordat grupului de presă RND, generalul Breuer a explicat că o astfel de evaluare este „vitală din punct de vedere militar”, pentru a evita pierderea de timp în cazul unei crize. Citește și: Lector UBB Cluj către magistrați: „Dacă zicem să am slujbă bună, niște bani și pensie, suntem morți” „Trebuie evaluată întreaga cohortă de vârstă. Numai așa vom ști cine este disponibil și pe cine putem chema într-o situație de apărare – pe care, desigur, dorim să o prevenim”, a declarat Breuer. Sprijin din partea ministrului apărării Boris Pistorius Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, susține la rândul său ideea unei evaluări naționale a tinerilor. Oficialul consideră că această măsură ar permite Germaniei să reacționeze rapid și eficient în fața unei eventuale amenințări la adresa securității. Crizele nu trebuie să găsească Germania nepregătită Generalul Breuer a avertizat că efectuarea evaluărilor abia în momentul izbucnirii unei crize ar fi o greșeală strategică: „Nimeni nu poate spune cu certitudine cum va arăta situația de securitate în anii următori. Dacă începem pregătirea abia atunci, vom pierde timp prețios”, a explicat acesta. Noua lege privind serviciul militar intră în vigoare în 2026 Noua lege germană referitoare la serviciul militar, care va intra în vigoare la 1 ianuarie, prevede inițial voluntariatul ca modalitate principală de suplimentare a efectivelor armatei. Totuși, deputații din coaliția guvernamentală au propus tragerea la sorți a tinerilor pentru evaluare, urmând ca, în cazul unui număr insuficient de voluntari, selecția pentru serviciul obligatoriu să fie făcută tot aleatoriu. „Vom selecta cei mai calificați și motivați” Breuer a subliniat că forțele armate nu trebuie să își limiteze opțiunile și că selecția trebuie făcută după criterii profesionale: „Dacă numărul de voluntari este insuficient, iar înrolarea obligatorie este decisă de guvern și parlament, îi vom selecta pe cei mai calificați și motivați, în funcție de nevoile reale, nu aleatoriu.” Germania își consolidează apărarea și rezervele Generalul german a insistat și asupra importanței timpului și a consolidării capacității militare: „Până la sfârșitul deceniului, avem nevoie nu doar de o forță activă puternică, ci și de o rezervă solidă. Doar astfel vom fi pregătiți pentru apărare și vom putea descuraja potențialii adversari.”

Trump refuză rachete Tomahawk pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump nu ia în calcul furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei, dar s-ar putea răzgândi

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că, pentru moment, nu ia în considerare un acord care ar permite Ucrainei să se doteze cu rachete cu rază lungă de acțiune Tomahawk. Trump refuză rachete Tomahawk pentru Ucraina Liderul de la Washington a transmis că nu dorește escaladarea conflictului cu Rusia. Citește și: Călin Georgescu torpilează candidatura propagandistei sale, Anca Alexandrescu: cere boicotarea alegerilor din Capitală Trump s-a referit la un posibil plan prin care Statele Unite ar putea vinde rachete Tomahawk unor țări membre NATO, care ulterior le-ar transfera Ucrainei. Întrebat de jurnaliști, la bordul avionului prezidențial Air Force One, dacă ia în calcul un astfel de acord, președintele a răspuns scurt: „Nu chiar”. Totuși, el a adăugat că s-ar putea răzgândi pe viitor. Subiectul, discutat la Casa Albă Donald Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au discutat despre această chestiune în cadrul întâlnirii lor de la Casa Albă din 22 octombrie. Potrivit lui Rutte, analiza este în curs, iar decizia finală aparține Statelor Unite. Ce presupune folosirea rachetelor Tomahawk Rachetele Tomahawk pot atinge ținte aflate la o distanță de aproximativ 2.500 de kilometri, ceea ce ar permite Ucrainei să lovească inclusiv Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat acest tip de armament, însă Kremlinul a avertizat că livrarea lor ar fi considerată o provocare majoră.

Atac cu cuțitul într-un tren din Marea Britanie (sursa: X/PiQ)
Internațional

Stupefacție în privința motivației celor doi britanici care au hăcuit pasageri într-un tren

Doi tineri britanici, de 32 și 35 de ani, au provocat, sâmbătă noaptea, unul dintre cele mai grave incidente recente din Regatul Unit, atacând cu cuțitul pasagerii unui tren care se îndrepta spre Londra. În urma atacului, zece persoane au fost rănite grav, iar două dintre ele se află în continuare în stare critică. Poliția exclude ipoteza unui atac terorist După ore de incertitudine, Poliția Transporturilor din Marea Britanie a anunțat că incidentul nu are un motiv ideologic. Citește și: Șoșoacă despre Anca Alexandrescu: „Văduva Neagră care i-a omorât pe toți” „Nimic nu sugerează că a fost un atac terorist”, a declarat superintendentul John Loveless, în cadrul unei conferințe de presă organizate la gara Huntingdon, locul unde s-a produs atacul. Loveless a subliniat că ambii atacatori sunt cetățeni britanici, „născuți în Regatul Unit”, un detaliu semnificativ în contextul creșterii retoricii antiimigrație din țară. Recent, mai multe incidente violente au fost asociate cu refugiați sau solicitanți de azil, alimentând discursurile populiste și xenofobe. Un atac coordonat care ridică semne de întrebare Deși cei doi agresori se află în arest de peste 12 ore, motivele lor rămân neclare. Faptul că au acționat împreună și au atacat mai multe persoane sugerează un anumit nivel de coordonare, contrazicând ipoteza „lupului singuratic” sau a unui individ izolat, aflat într-o stare psihică instabilă. Cei doi atacatori – unul de culoare, de 32 de ani, și celălalt de origine caraibiană, de 35 de ani – nu au oferit nicio explicație pentru gestul lor. Identitățile lor nu au fost încă făcute publice. Superintendentul Loveless a cerut sprijinul publicului, îndemnând cetățenii să sune la numerele puse la dispoziție și să ofere orice informație care ar putea ajuta la clarificarea incidentului. Scene de groază în interiorul trenului Martorii oculari au descris scene de o violență extremă. „Era sânge peste tot, o scenă oribilă, de necrezut. Părea o scenă dintr-un film, nu realitate”, a declarat un pasager pentru publicația The Sun. Atacul a avut loc într-un tren care circula între Doncaster și gara King’s Cross din nordul Londrei, într-o sâmbătă seară, la o oră de vârf pentru călătorii de weekend. Valul de atacuri cu cuțitul din ultimii ani Incidentul de sâmbătă se înscrie într-o serie de atacuri similare care au alarmat autoritățile britanice. Cel puțin zece atacuri cu cuțitul au avut loc în Regatul Unit din 2013 încoace (excluzând confruntările între bande), opt dintre ele având motivații teroriste. Cel mai recent caz, petrecut luni, implică un refugiat afgan care a atacat cu cuțitul trei persoane, ucigând una dintre ele. Cazul a readus în atenția publicului criticile privind modul în care sistemul britanic gestionează cererile de azil și statutul de refugiat. Critici la adresa sistemului de azil și a legislației britanice Cotidianul The Times relatează că numeroși solicitanți de azil profită de o lacună legislativă, declarând că sunt victime ale „traficului de persoane” – o afirmație care le garantează automat dreptul la azil. Noul ministru de interne, Shabana Mahmood, ar intenționa să corecteze această breșă legală. La 2 octombrie, un britanic de origine siriană a atacat credincioși într-o sinagogă din Manchester, ucigând două persoane înainte de a fi împușcat de poliție. Atacatorul, Jihad al-Shamie, intrase în Marea Britanie în copilărie și obținuse cetățenia în 2016. Exploatarea politică a temei imigrației Controversele legate de imigrație și de acordarea statutului de refugiat sunt exploatate intens de formațiunea de extremă dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage. Popularitatea partidului este în creștere, iar presiunea asupra partidelor tradiționale, inclusiv a laburiștilor, le determină să adopte o retorică tot mai dură împotriva imigrației. În acest context tensionat, atacul de sâmbătă ridică întrebări nu doar despre motivele autorilor, ci și despre climatul de teamă și neîncredere care se adâncește în societatea britanică.

Tragedie în Mexic, explozie într-un supermarket (sursa: Facebook/Departamento de Bomberos de Hermosillo)
Internațional

Tragedie în Mexic: explozie într-un supermarket din Hermosillo, soldată cu 23 de morți și 11 răniți

Cel puțin 23 de persoane și-au pierdut viața, iar 11 au fost rănite în urma unei explozii urmate de incendiu, produsă sâmbătă într-un supermarket din orașul Hermosillo, capitala statului Sonora, din nordul Mexicului. Potrivit autorităților locale, deflagrația pare să fi fost accidentală, dar o anchetă oficială este în curs pentru stabilirea cauzelor exacte. Guvernatorul statului confirmă dezastrul „În prezent, există 23 de morți și 11 răniți. Din păcate, printre victime se numără și copii”, a declarat guvernatorul statului Sonora, Alfonso Durazo, într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Acesta a adăugat că a dispus o anchetă amănunțită și transparentă pentru a identifica responsabilii și pentru a determina cauzele exacte ale tragediei. O defecțiune la un transformator electric Conform Parchetului din Sonora, principala ipoteză este că explozia ar fi fost provocată de un transformator electric aflat în interiorul magazinului. „De îndată ce pompierii vor permite accesul în clădire și structura va fi verificată pentru siguranță, experții vor putea determina cu precizie cauza incendiului și confirma concluziile anchetei”, a precizat instituția pe platforma X. Victimele, printre care și copii Potrivit autorităților, răniții au fost transportați la mai multe spitale din Hermosillo, iar cinci persoane se află încă internate în stare gravă. Conform presei mexicane, explozia a avut loc la ora locală 14:00 (20:00 GMT) într-un magazin de tip discount al lanțului Waldo’s, situat în centrul orașului. Martorii au relatat că unii clienți s-au adăpostit în interior, fiind apoi prinși de flăcări. Reacția autorităților și intervenția rapidă a echipelor de urgență Guvernatorul Durazo a subliniat că echipele de urgență, pompierii și serviciile medicale au acționat „cu profesionalism și angajament”, reușind să aducă situația sub control și să salveze vieți. Serviciile de urgență au ajuns rapid la fața locului, iar magazinele din apropiere au fost închise preventiv pentru a evita extinderea incendiului, potrivit cotidianului El Universal. Autoritățile anulează sărbătorile de Ziua Morților În urma tragediei, autoritățile locale au cerut locuitorilor să evite zona afectată și au anulat festivitățile dedicate Zilei Morților, care urmau să aibă loc sâmbătă seara în Hermosillo. Imaginile difuzate de presa locală arată fațada distrusă a clădirii, cu geamurile sparte și urme evidente de incendiu. Condoleanțe de la președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a transmis, într-un mesaj pe platforma X, condoleanțe familiilor și apropiaților victimelor. „Îmi exprim solidaritatea și sprijinul față de toți cei afectați de această tragedie”, a scris șefa statului. Autoritățile din Sonora au promis că ancheta va fi transparentă, iar rezultatele oficiale vor fi comunicate public de îndată ce experții vor finaliza evaluarea structurii și a sistemelor electrice din interiorul magazinului Waldo’s.

Atac într-un tren lângă Cambridge (sursa: Facebook/British Transport Police)
Internațional

Atac sângeros într-un tren lângă Cambridge: nouă răniți grav, doi suspecți arestați

Nouă persoane au fost rănite grav în urma unei serii de atacuri cu cuțitul comise sâmbătă într-un tren care circula lângă Cambridge, în estul Angliei. Doi bărbați au fost arestați după incident, calificat de premierul Keir Starmer drept „un incident îngrozitor”. Poliția antiteroristă, implicată în anchetă Poliția Transporturilor Britanice (BTP) a anunțat că este sprijinită de poliția antiteroristă în investigarea cazului. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Autoritățile lucrează pentru a stabili circumstanțele exacte și motivația atacului. „Desfășurăm anchete urgente pentru a afla ce s-a întâmplat. În această fază incipientă nu ar fi potrivit să speculăm asupra cauzelor”, a declarat Chris Casey, superintendent-șef al Poliției Transporturilor Britanice. Trenul oprit la Huntingdon; doi suspecți arestați Potrivit Poliției din Cambridgeshire, apelul de urgență a fost primit la ora 19:39 GMT, după ce mai multe persoane au fost înjunghiate în trenul care circula pe ruta Doncaster – Londra King’s Cross, programat la ora 18:25. Trenul a fost oprit de urgență la Huntingdon, unde ofițeri înarmați au intervenit și au arestat doi bărbați. În imaginile postate pe rețelele de socializare se pot vedea polițiști înarmați intrând în vagoane. Intervenție în forță a poliției și ambulanței Un martor a relatat pentru Sky News că unul dintre atacatori, care flutura un cuțit mare, a fost imobilizat cu ajutorul unui pistol taser. Serviciul de Ambulanță din estul Angliei a declanșat un răspuns de urgență la scară largă în gara Huntingdon, mobilizând numeroase ambulanțe, echipe de terapie intensivă și trei ambulanțe aeriene. Reacția premierului Keir Starmer Premierul britanic Keir Starmer a transmis un mesaj pe platforma X, descriind atacul drept „profund îngrijorător”. „Gândurile mele sunt alături de toți cei afectați și mulțumesc serviciilor de urgență pentru reacția lor promptă”, a scris Starmer.

SUA lipsesc de la COP30 (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ignoră COP30, nici un înalt oficial american nu va participa la evenimentul din Brazilia

Statele Unite nu vor trimite reprezentanți de nivel înalt la conferința ONU privind schimbările climatice, COP30, care va începe pe 10 noiembrie în orașul amazonian Belem, Brazilia, a anunțat sâmbătă un oficial de la Casa Albă. Trump ignoră conferința ONU pentru climă Decizia vine în contextul în care președintele Donald Trump a criticat deschis știința climatologică, numind schimbările climatice „cea mai mare escrocherie realizată vreodată”. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Liderul american a declarat că nu intenționează să participe la evenimentul ONU, considerând că prioritățile sale vizează mai degrabă politica energetică și acordurile economice internaționale. Parteneriate strategice, nu summituri climatice „Președintele Trump dialoghează direct cu liderii politici din lumea întreagă pe teme legate de energie, după cum o demonstrează acordurile comerciale și cele de pace istorice, care acordă un rol important parteneriatelor energetice”, a declarat oficialul american, justificând absența de la COP30. Astfel, în timp ce liderii mondiali se pregătesc să discute despre reducerea emisiilor și protecția mediului, administrația Trump pare să privilegieze independența energetică și relațiile bilaterale economice în detrimentul angajamentelor climatice multilaterale. Retragerea SUA din Acordul de la Paris, din nou în prim-plan După revenirea la putere în ianuarie, Donald Trump a decis retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris, reluând o măsură adoptată și în primul său mandat. Totuși, procedura prevede un preaviz de un an, astfel încât SUA fac încă parte oficial din acord. Însă surse diplomatice afirmă că președintele republican ar putea merge mai departe, vizând și retragerea din Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCNUCC) — pas care ar împiedica viitoarele administrații americane să reintre ușor în Acordul de la Paris. Washingtonul a blocat un plan global de reducere a emisiilor Recent, administrația Trump a zădărnicit un plan internațional de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, amenințând cu sancțiuni țările care susțin obiective ambițioase în domeniul climatic. Această atitudine a amplificat tensiunile în cadrul ONU, unde mai multe state europene și latino-americane consideră că SUA „subminează eforturile globale” pentru combaterea încălzirii globale. Oficialii locali americani vor reprezenta „America din teren” Deși Casa Albă ignoră evenimentul climatic din Brazilia, peste o sută de oficiali locali americani — guvernatori, primari și aleși locali — vor participa la conferință sub egida coaliției „America Is All In” („America este pe deplin mobilizată”). „Venim în forță”, a declarat Gina McCarthy, fostă consilieră pe probleme climatice a lui Joe Biden și copreședintă a coaliției. Ea a subliniat că „aleșii locali au puterea de a acționa pe cont propriu”, asumându-și implementarea de politici verzi atât la nivel intern, cât și în parteneriate internaționale. „Vom respecta promisiunile făcute poporului american și partenerilor noștri”, a adăugat McCarthy. COP30, organizată în inima Amazoniei Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a insistat ca a 30-a Conferință ONU privind schimbările climatice să se desfășoare în Amazonia, între 10 și 21 noiembrie. Belem, orașul gazdă, se află în regiunea care găzduiește cea mai mare pădure tropicală din lume, esențială pentru echilibrul climatic global. Înainte de conferință, Lula a convocat un summit al liderilor mondiali pe 6–7 noiembrie, pentru a pregăti agenda negocierilor. Lideri mondiali confirmați la Belem Până în prezent, și-au confirmat prezența la eveniment mai puțin de 60 de lideri politici, printre care: Emmanuel Macron, președintele Franței, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, Keir Starmer, premierul Regatului Unit, Gustavo Petro, președintele Columbiei, Ding Xuexiang, vicepremierul Chinei. În 2024, COP29 din Azerbaidjan a reunit circa 75 de lideri mondiali, o participare deja mai redusă decât cea din 2023, când conferința a avut loc la Dubai. 170 de delegații, acreditate la COP30 Potrivit autorităților braziliene, 170 de delegații internaționale sunt deja acreditate pentru conferința din acest an. În ciuda absenței Washingtonului la nivel înalt, evenimentul de la Belem se anunță un moment-cheie pentru diplomația climatică globală, într-un context geopolitic tensionat și marcat de creșterea frecvenței fenomenelor meteo extreme.  

Bază militară NATO, survolată de drone (sursa: Facebook/Kleine-Brogel Air Base)
Internațional

Bază NATO din Belgia, survolată de drone neidentificate. Forțele belgiene, în alertă

Mai multe drone au fost observate deasupra bazei militare belgiene Kleine-Brogel, una dintre instalațiile folosite de NATO. Incidentul a declanșat o anchetă oficială a autorităților belgiene, care tratează situația ca pe o potențială amenințare la adresa securității naționale. Ministrul belgian al apărării confirmă detectarea dronelor „Sistemul de detectare funcţionează”, a declarat ministrul belgian al apărării, Theo Francken, într-o postare pe platforma X. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu Oficialul a precizat că au loc investigaţii și că va avea o întâlnire cu poliția săptămâna viitoare pentru a analiza gravitatea situației și pentru a identifica persoanele responsabile. Potrivit ministrului, autoritățile belgiene intenționează să adopte măsuri suplimentare de securitate, menite să prevină incidente similare și să-i aresteze pe piloții dronelor. Kleine-Brogel, bază strategică a NATO Baza militară Kleine-Brogel, situată în regiunea Flandra, joacă un rol strategic în cadrul operațiunilor NATO. În luna octombrie, instalația a participat la manevrele anuale ale Alianței Nord-Atlantice, dedicate apărării teritoriale cu arme nucleare. Exercițiile au reunit aproximativ 2.000 de militari din statele membre NATO. Deși informația nu a fost confirmată oficial, presa internațională susține că baza ar fi una dintre locațiile europene unde sunt stocate arme nucleare americane, ceea ce explică nivelul sporit de vigilență. Incident similar în sud-estul Belgiei Acesta nu este primul incident de acest fel. Belgia a deschis deja o anchetă după ce drone au fost observate, duminica și marțea trecută, deasupra unei alte baze militare din Marche-en-Famenne, în sud-estul țării. Autoritățile investighează posibile legături între cele două cazuri, în contextul unei serii de incursiuni aeriene neautorizate asupra unor obiective militare europene. NATO, în alertă după incidente similare în Europa Țările membre NATO se află în alertă maximă de mai multe săptămâni, după ce drone neidentificate au pătruns în spațiul aerian al mai multor state europene. Printre zonele vizate s-au numărat alte baze militare belgiene, aeroporturile din Copenhaga și München, dar și regiunea baltică. Autoritățile occidentale analizează dacă aceste survoluri pot fi acțiuni de recunoaștere sau provocări deliberate, pe fondul tensiunilor internaționale crescute din ultimele luni. Măsuri sporite de securitate în bazele strategice Ministerul belgian al Apărării a anunțat că va colabora îndeaproape cu structurile NATO și serviciile de informații europene pentru a consolida monitorizarea spațiului aerian și pentru a preveni noi incidente. Oficialii de la Bruxelles au subliniat că siguranța bazelor strategice și a personalului militar rămâne o prioritate, în contextul intensificării activităților suspecte din proximitatea infrastructurilor sensibile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră