sâmbătă 10 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Trump relaxează restricțiile pentru discuțiile privind activele internaționale ale Lukoil

Administrația Trump a autorizat potențialii cumpărători să poarte discuții cu gigantul petrolier Lukoil privind achiziția activelor sale internaționale. Decizia vine după ce Guvernul bulgar a numit un administrator care să preia conducerea operațiunilor locale ale companiei și după ce rafinăria Burgas, deținută de Lukoil, a primit permisiunea de a desfășura tranzacții comerciale. Sancțiuni severe impuse Lukoil și Rosneft după invadarea Ucrainei Luna trecută, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni ample companiilor rusești Lukoil și Rosneft, ca răspuns la agresiunea militară asupra Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Trezoreria SUA emisese o licență care obliga companiile internaționale să înceteze colaborarea cu Lukoil până la 21 noiembrie, blocând inclusiv eforturile companiei ruse de a-și vinde activele către traderul elvețian Gunvor. Lukoil, un actor global cu active în peste zece țări Gigantul petrolier deține trei rafinării în Europa, participații în zăcăminte din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării, inclusiv în Statele Unite. Noile sancțiuni au afectat puternic operațiunile Lukoil din Irak, Finlanda și Bulgaria, generând presiuni suplimentare asupra activităților sale internaționale. SUA emit noi licențe ce permit negocierile pentru vânzarea activelor Vineri, Trezoreria SUA a anunțat un set de noi licențe. Una dintre acestea permite companiilor să discute cu Lukoil, până la 13 decembrie, posibilitatea achiziționării activelor internaționale ale companiei. Orice tranzacție finală va fi permisă doar dacă Lukoil își pierde complet legătura cu activele vândute, iar fondurile rezultate sunt depuse într-un cont escrow inaccesibil companiei ruse pe durata sancțiunilor. Tranzacțiile din Bulgaria pot fi finalizate până în 2026 Trezoreria SUA a stabilit că tranzacțiile ce implică entități Lukoil din Bulgaria vor putea fi finalizate până la 29 aprilie 2026, în concordanță cu noul regim de licențiere. O altă licență emisă de SUA autorizează tranzacțiile legate de oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC) și proiectul Tengizchevroil, chiar dacă în aceste structuri sunt implicate companii ruse supuse sancțiunilor. CPC transportă zilnic peste 1,6 milioane de barili de petrol – aproximativ 1,5% din producția globală – proveniți din zăcămintele dezvoltate alături de companii americane și europene precum Chevron, Exxon Mobil, Eni, Shell și TotalEnergies. Fondul american Carlyle analizează achiziția activelor internaționale ale Lukoil Potrivit unor surse, fondul american de private equity Carlyle explorează posibilitatea de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil. Compania rusă produce aproximativ 2% din petrolul mondial și încearcă să vândă active care generează circa 0,5% din producția globală, cu o valoare estimată la 22 de miliarde de dolari, conform datelor financiare din 2024. Alți potențiali cumpărători: KazMunayGas și Shell Carlyle se află în faza preliminară și caută să obțină o licență specială din partea SUA înainte de a începe negocierile. Printre potențialii ofertanți pentru părți ale portofoliului internațional al Lukoil se numără și companiile KazMunayGas și Shell.

Trump relaxează restricțiile pentru discuțiile privind activele internaționale ale Lukoil
Trump amână iar sancțiunile pentru companie petrolieră NIS, ginerele său ridică un hotel la Belgrad
Internațional

Trump amână iar sancțiunile pentru companie petrolieră NIS, ginerele său ridică un hotel la Belgrad

Statele Unite au decis din nou să amâne aplicarea sancțiunilor pentru compania petrolieră sârbă NIS, oferind Belgradului un răgaz suplimentar într-un moment de intensă presiune geopolitică. Prelungirea vine în paralel cu dezvăluirile privind o afacere imobiliară secretă în care este implicat Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Trump amână din nou sancțiunile pentru NIS Potrivit unui oficial guvernamental sârb, prelungirea acordată de Washington permite continuarea operațiunilor NIS fără aplicarea imediată a sancțiunilor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Decizia vine într-un moment tensionat, în care Serbia încearcă să-și reconfigureze structura de proprietate pentru a evita repercusiunile economice. NIS, companie strategică în economia Serbiei NIS operează singura rafinărie din țară și este cel mai activ emitent pe Bursa de la Belgrad. Compania are circa 13.500 de angajați și o rețea de peste 400 de benzinării în Serbia, Bosnia, Bulgaria și România, fiind esențială pentru securitatea energetică a regiunii. Acționarii ruși își exprimă disponibilitatea de a ceda controlul Guvernul Serbiei a anunțat că Gazprom Neft și Gazprom, acționari majoritari cu 56%, au transmis către OFAC o solicitare oficială în care își declară disponibilitatea de a renunța la influența asupra NIS în favoarea unei terțe părți. Acest gest reprezintă o încercare de a evita impactul direct al sancțiunilor americane. Sancțiunile SUA asupra sectorului petrolier rusesc Departamentul Trezoreriei SUA a introdus în ianuarie un set de sancțiuni vizând companiile din sectorul petrolier rus, inclusiv Gazprom. Sancțiunile aplicabile NIS au fost amânate succesiv, dar au intrat oficial în vigoare la 8 octombrie. Noua derogare de 90 de zile permite Serbiei să negocieze restructurarea controlului asupra companiei în contextul unei presiuni geopolitice crescânde. Serbia, acord cu firma lui Jared Kushner În paralel cu prelungirea sancțiunilor, o altă informație a declanșat tensiuni politice. Guvernul Serbiei a semnat în secret un acord cu firma lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, pentru dezvoltarea unui complex hotelier pe un teren cu statut de patrimoniu în centrul Belgradului. Investigația publicată de revista Radar arată că Atlantic Incubation Partners LLC, firma lui Kushner, va deține 77,5% din proiect, în timp ce statul sârb păstrează doar 22,5%. Documentul, datând din 2024, a fost ținut departe de public până recent. Proiectul vizează fostul sediu al armatei sârbe Societatea mixtă a fost creată pentru a redezvolta fostul sediu al armatei iugoslave, bombardat de NATO în 1999. Planul include construcția unui hotel, a unor apartamente și a unui muzeu, însă proiectul a generat proteste ample în Belgrad. Acord secret, scos la lumină după adoptarea unei legi speciale Guvernul nu a contestat autenticitatea documentelor. Acordul a rămas secret până când parlamentul sârb a adoptat o lege specială pentru accelerarea proiectului, declarat „de importanță națională”. Legea permite ocolirea procedurilor de urbanism și de protecție a patrimoniului. Serbia, obligată să demoleze clădirile și să elimine statutul de patrimoniu Documentele arată că Serbia trebuie să elimine statutul cultural protejat al întregului complex și să finalizeze demolările „într-un mod satisfăcător” pentru investitor. Dacă aceste obligații nu sunt îndeplinite până în mai anul viitor, firma lui Kushner poate rezilia contractul și poate cere despăgubiri. Concesiune gratuită pe 99 de ani Acordul oferă firmei americane o concesiune gratuită de 99 de ani, cu opțiunea de a deveni proprietar al terenului după finalizarea proiectului. Publicarea documentelor a reaprins protestele începute cu un an în urmă. Manifestanții au format un lanț uman și au trasat o linie roșie în jurul clădirii bombardate, simbolizând opoziția față de ceea ce ei consideră „vânzarea” unui loc încărcat de istorie. Un sit cu importanță culturală și arhitecturală Locul are o valoare simbolică pentru Serbia: este singura clădire din Belgrad proiectată de arhitectul modernist Nikola Dobrović și un reper al memoriei bombardamentelor NATO. Proiectul, interpretat ca o tentativă de apropiere de Washington Accelerarea proiectului coincide cu eforturile Belgradului de a-și îmbunătăți relațiile cu administrația Trump, după sancțiunile impuse companiei NIS, profund legată de interesele energetice rusești.

Una din cele mai dure lovituri primite de Rusia: ucrainenii au lovit devastator portul Novorosiisk
Internațional

Una din cele mai dure lovituri primite de Rusia: ucrainenii au lovit devastator portul Novorosiisk

Ucraina a folosit atât drone, cât și rachete proprii de tip Neptun în atacul lansat în noaptea de joi spre vineri asupra portului rus Novorosiisk și asupra unei rafinării din regiunea Saratov, potrivit Statului Major ucrainean. Racheta Neptun, cunoscută după scufundarea crucișătorului „Moscova” în 2022, a fost concepută inițial ca armă anti-navă. Pagube în port și creștere imediată a prețului petrolului În Novorosiisk au fost lovite infrastructura portuară, un terminal petrolier, un lansator S-400 și alte sisteme, ceea ce a determinat autoritățile locale să declare stare de urgență. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Terminalul petrolier, unul dintre cele mai mari din sudul Rusiei și esențial pentru exporturile rusești, a fost afectat suficient pentru ca prețul petrolului să urce cu 2% pe piața internațională. La rafinăria din regiunea Saratov, deja vizată în mai multe rânduri de atacuri ucrainene, s-au produs explozii multiple în urma loviturilor de vineri. Ținta face parte din seria de obiective energetice pe care Ucraina le atacă frecvent pentru a reduce capacitatea logistică a Rusiei. Război asimetric cu drone și rachete Ucraina folosește constant drone împotriva rafinăriilor, depozitelor de combustibil, aerodromurilor și altor infrastructuri strategice, încercând să afecteze finanțele și logistica militară rusă. La rândul său, Rusia lovește în valuri infrastructura energetică ucraineană, provocând pene de curent în lanț pe măsură ce se apropie iarna.

Trump nu e satisfăcut de scuze, va da BBC în judecată pentru până la cinci miliarde de dolari
Internațional

Trump nu e satisfăcut de scuze, va da BBC în judecată pentru până la cinci miliarde de dolari

Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să dea în judecată BBC pentru o sumă cuprinsă între unu și cinci miliarde de dolari, după ce postul britanic și-a cerut scuze pentru difuzarea unui montaj înșelător al unui discurs din 6 ianuarie 2021, dar a respins acuzațiile de defăimare. Aflat la bordul Air Force One, președintele american a afirmat că BBC „a admis că a trișat” și că procesul va fi intentat cel mai probabil săptămâna viitoare. Montajul controversat care a declanșat scandalul Criza din interiorul BBC a izbucnit după ce a ieșit la iveală faptul că emisiunea „Panorama” a difuzat fragmente ale discursului lui Trump montate astfel încât să sugereze că acesta și-ar fi îndemnat susținătorii să atace Capitoliul. Citește și: Premieră: PNL și USR s-au aliat împotriva PSD Difuzarea a avut loc chiar înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2024, generând reacții puternice în Marea Britanie. Reacția lui Trump și presiunea asupra Londrei Donald Trump a declarat că „britanicii sunt foarte furioși”, acuzând BBC că răspândește „doar știri false”. Totodată, el a spus că va discuta incidentul cu premierul britanic Keir Starmer, despre care afirmă că s-a arătat „foarte jenat” în legătură cu situația, deși acesta a promis recent să apere un BBC independent. Scuze din partea BBC, dar fără a admite defăimarea BBC avea termen până vineri să prezinte scuze oficiale și să retragă documentarul incriminat, la solicitarea echipei juridice a lui Trump. Președintele BBC, Samir Shah, a transmis o scrisoare personală de scuze, însă a respins orice bază legală pentru o plângere de defăimare. Scandalul a dus deja la demisia directorului general Tim Davie și a șefei BBC News, Deborah Turness.

"Trump știa despre fete", scria Epstein într-un e-mail, referindu-se la victimele abuzurilor sexuale
Internațional

"Trump știa despre fete", scria Epstein într-un e-mail, referindu-se la victimele abuzurilor sexuale

Noi emailuri atribuite lui Jeffrey Epstein, date publicității de parlamentari democrați din Congresul SUA, îl menționează pe Donald Trump în legătură cu presupusa cunoaștere a comportamentului infracțional al finanțistului new-yorkez. Scandalul Epstein, „Trump știa despre fete” Epstein, care s-a sinucis în 2019 în închisoare înainte de procesul său pentru exploatare sexuală, ar fi scris că Trump „știa despre fete” și că fusese rugat de Ghislaine Maxwell, partenera sa, „să înceteze” anumite activități. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Într-un email datat 2019, Epstein susține că Donald Trump „dorea ca el să renunțe” la calitatea de membru al clubului Mar-a-Lago, reședința luxoasă din Florida a fostului președinte. Epstein preciza că nu fusese niciodată membru al clubului, adăugând: „Desigur, el știa despre fete, dat fiind că a rugat-o pe Ghislaine să înceteze.” Democrații americani au publicat emailurile în cadrul unei anchete parlamentare, afirmând că aceste documente „ridică grave întrebări despre ceea ce Donald Trump știa în legătură cu infracțiunile oribile comise de Epstein”. Trump ar fi petrecut timp cu o victimă a lui Epstein Un alt mesaj electronic, postat pe rețeaua X de membrii unei comisii a Camerei Reprezentanților, susține că Donald Trump „a petrecut mai multe ore” cu o victimă a lui Epstein la domiciliul acestuia. Epstein și Trump au fost apropiați în anii 1990–2000, frecventând același cerc monden new-yorkez, înainte de a se certa la mijlocul anilor 2000. Președintele SUA a negat constant orice implicare sau cunoaștere a activităților ilegale ale lui Epstein. Ghislaine Maxwell, complicele condamnat al lui Epstein Ghislaine Maxwell, partenera de viață și complice a lui Jeffrey Epstein, ispășește în prezent o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pentru exploatarea sexuală a unor minore. Ea a fost acuzată că a recrutat și manipulat tinerele victime pentru Epstein, unele dintre ele fiind ulterior introduse în cercuri mondene influente. Moartea lui Epstein și teoriile conspirației Epstein a fost găsit mort în celula sa în august 2019, iar autoritățile au concluzionat că a fost vorba de un suicid. Moartea sa a alimentat însă nenumărate teorii ale conspirației, potrivit cărora ar fi fost asasinat pentru a împiedica divulgarea numelor unor personalități influente implicate în caz. Administrația Trump a anunțat în iulie 2024 că nu a descoperit elemente noi care să justifice publicarea unor documente suplimentare din dosar — o decizie contestată dur de democrați. Scrisoarea controversată din 2003, semnată de Trump La începutul lui septembrie, parlamentarii democrați au făcut publică și o scrisoare atribuită lui Donald Trump, trimisă lui Jeffrey Epstein cu ocazia aniversării acestuia din 2003. Documentul conține o schiță lascivă a unui bust feminin, cu comentarii atribuite alternativ celor doi bărbați. Semnătura lui Trump apare în partea inferioară a desenului, „în locul pubisului femeii”, potrivit relatării democraților. Casa Albă a dezmințit categoric autenticitatea scrisorii, calificând-o drept o „manipulare politică” și respingând orice legătură a lui Donald Trump cu conținutul documentului.

Eșec dur al reformei pensiilor: vârsta de pensionare nu mai crește până la 64 de ani (Franța)
Internațional

Eșec dur al reformei pensiilor: vârsta de pensionare nu mai crește până la 64 de ani (Franța)

Adunarea Națională a Franței, camera inferioară a Parlamentului, a votat miercuri cu o largă majoritate suspendarea reformei pensiilor, una dintre cele mai controversate măsuri din al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Decizia vine în urma unui compromis politic menit să evite o nouă criză guvernamentală, într-un context economic tensionat și cu Franța aflată la un nivel record al datoriei publice. Vot majoritar pentru suspendarea reformei Proiectul de lege privind suspendarea a fost aprobat cu 255 de voturi pentru și 146 împotrivă, fiind susținut de socialiști, ecologiști și formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN). Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deputații Renaissance, partidul prezidențial, s-au abținut de la vot. Formațiunile Franța Nesupusă (LFI) și Partidul Comunist au votat împotrivă, criticând textul drept o simplă „decalare” a aplicării reformei, nu o abrogare reală. O reformă care a scos milioane de francezi în stradă Reforma pensiilor, adoptată în 2023 prin asumarea răspunderii guvernului, fără vot parlamentar, majorează vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. Aceasta a generat proteste masive în întreaga Franță, fiind considerată o măsură emblematică a președintelui Macron, dar și una dintre cele mai impopulare decizii ale sale. Lecornu: reformă suspendată până la prezidențialele din 2027 Pe 14 octombrie, premierul Sébastien Lecornu a anunțat în Adunarea Națională intenția guvernului de a suspenda aplicarea reformei până la alegerile prezidențiale din 2027, în încercarea de a depăși blocajul politic și de a evita o moțiune de cenzură. Socialiștii au condiționat sprijinul pentru executiv de această măsură temporară, prezentată drept un gest de calmare a tensiunilor sociale. Ce presupune suspendarea: vârsta și cotizațiile rămân neschimbate Textul adoptat suspendă până în ianuarie 2028 creșterea treptată a vârstei de pensionare și a numărului de trimestre de cotizare. Astfel, persoanele născute în 1964 se vor putea pensiona la 62 de ani și 9 luni, exact ca generația precedentă, și vor avea de cotizat 170 de trimestre, în loc de 171, cum prevedea legea inițială. Impact bugetar estimat la aproape 2 miliarde de euro Guvernul estimează că suspendarea va genera un cost suplimentar de 100 de milioane de euro în 2026 și 1,4 miliarde de euro în 2027. Dacă măsura va fi extinsă și la alte categorii de populație, impactul ar putea crește până la 300 de milioane de euro în 2026 și 1,9 miliarde în 2027. Franța, în topul datoriei publice din zona euro Conform datelor Ministerului Finanțelor, Franța are în prezent cel mai ridicat deficit public din zona euro și o datorie totală de aproape 3.500 miliarde de euro — a treia cea mai mare din UE raportată la PIB, după Grecia și Italia. Suspendarea reformei pensiilor este văzută de unii economiști ca un risc suplimentar pentru stabilitatea bugetară, dar și ca o concesie politică necesară pentru menținerea echilibrului social până la alegerile din 2027.

Putin îngroapă economia Rusiei în industria de război căreia Europa nu-i poate face față dacă Ucraina cade
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în industria de război căreia Europa nu-i poate face față dacă Ucraina cade

Potrivit unui amplu raport realizat de Institutul Francez pentru Relații Internaționale (Ifri), Europa dispune de potențialul economic și militar necesar pentru a contracara Moscova până în 2030, cu o condiție: ca Ucraina să reziste și NATO să rămână unită. Studiul oferă o analiză fără menajamente a unei Rusii aflate într-o spirală economică descendentă, dar tot mai agresivă din punct de vedere militar. O economie blocată între stagnare și inflație Raportul „Europe–Russia: Balance of Power Review”, publicat în noiembrie de Ifri, descrie o Rusie prinsă în capcana unui blocaj economic inflaționist, o combinație între creștere economică nulă și inflație ridicată. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” Deși Moscova pretinde că a rezistat sancțiunilor occidentale, realitatea economică arată contrariul. Marc-Antoine Eyl-Mazzega, directorul Centrului Energie & Climat al Ifri, avertizează că „elanul economic al Rusiei a culminat la finalul anului 2024, iar țara alunecă acum spre un blocaj economic inflaționist”. Rata dobânzii de referință a Băncii Centrale a ajuns la 21%, iar fondul suveran, principalul rezervor financiar al regimului, s-a redus la 31,5 miliarde de dolari. Deficitul bugetar ar putea depăși 2,6% din PIB în 2025, în timp ce inflația se apropie de 10%. După o scurtă perioadă de stabilitate aparentă, între 2022 și 2024, economia rusă începe să arate semnele unei crize profunde. Gazprom, simbolul declinului economic Lovitura cea mai grea vine din sectorul energetic. Pierderea pieței europene afectează grav gigantul Gazprom, care ar urma să înregistreze o pierdere de peste 160 de miliarde de euro între 2025 și 2030. Raportul compară economia Rusiei cu cea a Iranului – o structură rigidă, dependentă de exporturile energetice și de China, fără modernizare reală. Guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, avertiza deja în 2024 că „rezervele de producție și de forță de muncă sunt aproape epuizate”. În plus, creșterea aparentă este alimentată de industria militară, care consumă resurse uriașe fără beneficii economice durabile. Cu alte cuvinte, Rusia produce pentru război, nu pentru dezvoltare. Avantaj militar prin „masă”, nu prin calitate Pe plan militar, analiza Ifri, semnată de Élie Tenenbaum și Dimitri Minic, subliniază că Rusia păstrează un „avantaj decisiv” în forțele terestre. În timp ce statele europene mizează pe profesionalism și tehnologie, Moscova compensează prin volum, putere de foc și o toleranță ridicată la pierderi. În 2025, douăzeci dintre cele treizeci de state membre NATO sau UE dispun de armate de sub 15.000 de soldați profesioniști, în timp ce Rusia a intensificat producția de rachete balistice și de croazieră – Iskander și Kh-101 –, folosite pentru a lovi infrastructura ucraineană. Industria europeană de apărare, în contratimp În fața reînarmării ruse, industria de apărare europeană nu ține pasul. Fabricile produc doar câteva sute de rachete ofensive și câteva mii de sisteme de apărare aeriană pe an – mult sub necesarul unui eventual conflict. Europa își păstrează superioritatea în aer, pe mare, în spațiu și în domeniul cibernetic, dar numai dacă reușește să exploateze aceste avantaje. Lipsa stocurilor, absența unei apărări antirachetă integrate și dependența de sprijinul american rămân vulnerabilități majore. Escaladarea nucleară – instrumentul de presiune al Kremlinului Dimensiunea nucleară continuă să fie „miezul strategiei de escaladare a Moscovei”. După eșecurile militare din Ucraina, Rusia a amplasat arme nucleare tactice în Belarus și a coborât pragul de utilizare, vizând inclusiv conflictele convenționale. Raportul Ifri avertizează că, fără o disuasiune nucleară credibilă din partea SUA, Europa s-ar confrunta cu un dezechilibru strategic periculos. În contextul incertitudinii privind politica externă americană, această perspectivă devine tot mai alarmantă. Ucraina și unitatea NATO, scutul Europei Studiul subliniază că doar două elemente împiedică Rusia să atace direct spațiul euro-atlantic: coeziunea NATO, garantată în special de Washington, și rezistența Ucrainei. Dacă oricare dintre acești doi piloni ar ceda, riscul unei confruntări armate între Rusia și Europa ar crește exponențial. Strategia Moscovei urmărește, de altfel, să paralizeze reacția Occidentului prin frica de escaladare. O influență globală construită pe alianțe fragile Pe scena internațională, Rusia promovează un discurs „post-occidental” care rezonează în Africa, Orientul Mijlociu și Asia, profitând de resentimentele față de fostele puteri coloniale. Totuși, influența sa rămâne superficială și bazată pe interese tranzacționale. Principalii aliați ai Moscovei sunt regimuri izolate sau ostile Occidentului, Iran, Coreea de Nord și, într-o măsură mai mare, China. Deși unele țări europene, precum Ungaria și Slovacia, manifestă simpatie față de Kremlin, impactul global al Rusiei este limitat. Prin comparație, Uniunea Europeană rămâne cel mai mare donator global, oferind peste 95 de miliarde de euro anual în ajutor pentru dezvoltare, față de doar 1,2 miliarde acordate de Rusia. Europa se reorganizează: „coalițiile de voluntari” Ironia istoriei: încercarea lui Vladimir Putin de a diviza Europa a avut efectul invers. Uniunea s-a coagulat în jurul valorilor democratice, în ciuda costurilor economice. Raportul subliniază apariția unor formate flexibile de cooperare, precum grupul E5 (Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie) sau noul „Triunghi de la Weimar”. Aceste „coaliții de voluntari” oferă o capacitate de reacție rapidă, esențială în contextul geopolitic actual. Cinci ani decisivi pentru Europa Concluzia raportului, formulată de Thomas Gomart, directorul Ifri, este clară: „Europa are potențialul de a face față Rusiei până în 2030 – dar totul depinde de voința politică.” Cei cinci ani următori coincid cu următoarele alegeri prezidențiale din Rusia și reprezintă o fereastră critică pentru consolidarea apărării europene. Rezistența Ucrainei oferă continentului un răgaz prețios, dar limitat. „Rusia este în război. Țările europene nu sunt”, avertizează Gomart. „Această diferență fundamentală, între sacrificiul rus și potențialul european, este posibilă datorită curajului ucrainenilor.” Raportul Ifri încheie cu un avertisment: cursa contra cronometru a început, iar întrebarea-cheie nu este dacă Europa are resursele, ci dacă are voința de a le folosi.

Trump îi cere președintelui israelian să-l grațieze pe premierul Netanyahu, judecat pentru corupție
Internațional

Trump îi cere președintelui israelian să-l grațieze pe premierul Netanyahu, judecat pentru corupție

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a trimis o scrisoare oficială președintelui israelian Isaac Herzog, în care îl îndeamnă să ia în considerare acordarea unei grațieri pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu, aflat în mijlocul unui proces de corupție de lungă durată. Scrisoarea lui Trump: „Cazul împotriva lui Bibi este politic” În mesajul său transmis prin intermediul biroului lui Herzog, Donald Trump afirmă că procesul intentat lui Netanyahu ar fi „o urmărire penală politică și nejustificată”. Citește și: DNA a intrat la 4 dimineața peste primăria lui Boc: „Suntem în faza de strângere de probe” „Deși respect independența sistemului de justiție israelian, cred că acest caz împotriva lui Bibi, care a luptat alături de mine multă vreme, inclusiv împotriva adversarului foarte dur al Israelului, Iranul, este o urmărire penală politică”, a declarat Trump. Trump l-a numit pe Netanyahu „un prim-ministru formidabil și decisiv în timpul războiului”, cerându-i președintelui Herzog „să-l ierte complet”. Reacția președinției israeliene: „Este nevoie de o cerere oficială” Biroul lui Isaac Herzog a confirmat primirea scrisorii și a transmis un comunicat în care subliniază respectul și recunoștința față de sprijinul lui Trump pentru Israel. „Președintele Herzog exprimă o prețuire deosebită pentru președintele Trump și își reiterează profunda recunoștință pentru sprijinul său ferm acordat Israelului”, se arată în declarație. Totuși, administrația prezidențială a subliniat că grațierea unui cetățean israelian presupune o cerere oficială, depusă în conformitate cu procedurile legale stabilite. Trump, apel repetat pentru grațierea lui Netanyahu Nu este prima dată când liderul american își exprimă public sprijinul pentru Netanyahu. În timpul vizitei sale din octombrie în Israel, Trump a reiterat același apel, cerând președintelui Herzog, în fața parlamentului israelian, să-l grațieze pe premier. Netanyahu: „O vânătoare de vrăjitoare orchestrată de stânga” Premierul Benjamin Netanyahu, care nu a fost încă condamnat, respinge toate acuzațiile și susține că este victima unei campanii politice menite să-l răstoarne de la putere. El a descris anchetele drept „o vânătoare de vrăjitoare orchestrată de stânga” împotriva unui lider ales democratic. Trei dosare de corupție deschise pe numele premierului Netanyahu este vizat de trei procese distincte: Dosarele 1.000 și 2.000, care îl acuză de fraudă și abuz de încredere, Dosarul 4.000, considerat cel mai grav, privind favoruri oferite omului de afaceri Shaul Elovich, fost proprietar al companiei Bezeq și al site-ului Walla News. Potrivit acuzațiilor, Elovich ar fi beneficiat financiar și mediatic în schimbul unei acoperiri favorabile pentru Netanyahu și soția sa.

Chica lui Trump, simbolul unui partid extremist belgian numit chiar TRUMP
Internațional

Chica lui Trump, simbolul unui partid extremist belgian numit chiar TRUMP

Pe scena politică belgiană a apărut un nou partid de extremă dreapta denumit TRUMP, acronim pentru „Tous Réunis pour l’Union des Mouvements Populistes” (Toți reuniți pentru uniunea mișcărilor populiste). Belgia are un nou partid numit TRUMP Lansarea a avut loc în noiembrie 2025, iar logo-ul formațiunii reproduce celebra șuviță a lui Donald Trump, colorată în roșu, galben și negru, culorile drapelului belgian. Citește și: EXCLUSIV Bulgarul care voia să-i dea șpagă lui Moșteanu prin Isăilă s-a întâlnit cu șeful Romtehnica, subordonatul ministrului Apărării, de mai multe ori Fondatorul partidului, Salvatore Nicotra, fost președinte al Frontului Național belgian (1985–2012), a explicat alegerea numelui: „Donald Trump este simbolul populismului. El întruchipează exact ceea ce apărăm noi.” Un partid de dreapta populistă cu accente sociale Potrivit lui Nicotra, TRUMP se definește drept un partid de dreapta populistă, dar cu dimensiune socială. Programul politic nu a fost încă făcut public, însă fondatorul afirmă că acesta va combina idei din stânga radicală (PTB) și din dreapta naționalistă (Vlaams Belang), partid care susține separatismul flamand. Diferența majoră, susține Nicotra, constă în caracterul unitar al noului TRUMP, care se dorește o mișcare națională ce depășește diviziunile lingvistice dintre Flandra și Valonia. Fost candidat Vlaams Belang, în conducerea partidului Printre membrii formațiunii se află și Emanuele Licari, fost candidat al Vlaams Belang la Bruxelles. Acesta a fost exclus din partid în octombrie 2024, după ce publicația Bruzz a dezvăluit mesaje de glorificare a fascismului postate pe site-ul său personal. În noul partid TRUMP, Licari ocupă acum un rol-cheie în comitetul executiv, fiind responsabil de implantarea formațiunii în capitală și de relațiile internaționale cu alte partide populiste europene. Țintă: extinderea în Valonia și pe scena europeană Salvatore Nicotra își propune ca TRUMP să obțină rezultate semnificative în provinciile francofone, în special în Valonia, unde formațiunile de dreapta radicală au avut tradițional o influență redusă. Pe termen mediu, liderul intenționează să impună partidul pe scena politică belgiană și europeană până în 2029, la următoarele alegeri europene. „Scopul nostru este să devenim o voce puternică a poporului, nu doar în Belgia, ci și în Europa”, a declarat Nicotra.

Extremiștii germani de dreapta (AfD) vizitează Rusia, stârnind până și iritarea șefei partidului
Internațional

Extremiștii germani de dreapta (AfD) vizitează Rusia, stârnind până și iritarea șefei partidului

Lidera Alternativei pentru Germania (AfD), Alice Weidel, a criticat marți planul unor membri ai formațiunii sale de a călători în Rusia, în contextul în care partidul se confruntă cu acuzații de spionaj în favoarea Moscovei Deplasarea era planificată în marja conferinței țărilor BRICS, care va avea loc la sfârșitul săptămânii în stațiunea Soci, de la Marea Neagră. Membri AfD, pregătiți să participe la o conferință BRICS Potrivit informațiilor apărute în presa germană, parlamentarii Steffen Kotre și Rainder Rothfuss urmau să participe la conferința din Soci, alături de Jörg Urban, liderul filialei AfD din Saxonia. Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” De asemenea, europarlamentarul Hans Neuhoff era menționat ca posibil participant la deplasare. Presiunea publică a crescut după ce mai multe publicații au dezvăluit pregătirile pentru această vizită, descrisă ca nepotrivită într-un moment de tensiune diplomatică și suspiciuni de colaborare cu Rusia. Weidel: „Nu înțeleg ce ar trebui să facem acolo” Într-un briefing de presă susținut în Bundestag, Alice Weidel a criticat decizia „grupului de lucru asupra problemelor externe” din propriul partid, care a organizat deplasarea. „Pentru a fi absolut clară, nu înțeleg ce ar trebui să facem noi acolo”, a spus Weidel. Ea a adăugat că doar un singur deputat, Steffen Kotre, va mai participa la eveniment: „Personal, eu nu m-aș duce acolo. Și nu recomand nimănui să o facă. Nu știm care va fi rezultatul final. De aceea, nu mai este decât o singură persoană care merge acolo.” Interdicție privind întâlnirile cu Dmitri Medvedev Întrebată despre o eventuală întâlnire cu fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Alice Weidel s-a declarat „bucuroasă” că subiectul a fost reanalizat și că o astfel de întâlnire nu va avea loc. Medvedev a făcut în ultimii ani declarații agresive la adresa Ucrainei și a Occidentului, devenind unul dintre purtătorii de discurs dur al Kremlinului. AfD, acuzat că furnizează informații sensibile Moscovei Controversa privind deplasarea în Rusia survine într-un moment delicat pentru AfD, partid aflat sub suspiciunea de a transmite informații confidențiale către Rusia. Potrivit presei germane, parlamentari ai AfD ar fi folosit dreptul de a adresa întrebări oficiale în Bundestag și în parlamentele regionale pentru a obține date sensibile, pe care le-ar fi transmis Moscovei — acuzații respinse de partid. „AfD va reexamina în viitor procedurile interne privind autorizarea deplasărilor externe. Nu putem continua astfel”, a declarat Alice Weidel. AfD, la cote record în sondajele germane În pofida controverselor, AfD rămâne una dintre cele mai puternice forțe politice din Germania. După alegerile legislative din februarie, formațiunea s-a clasat pe locul al doilea istoric, iar în prezent este la egalitate sau chiar peste conservatorii cancelarului Friedrich Merz în unele sondaje. Rusia este acuzată, în pofida negărilor sale, de o campanie extinsă de spionaj, dezinformare și sabotaj în Germania — principalul susținător militar al Ucrainei în Europa —, dar și în alte state europene.

Foametea din SUA: 42 de milioane de americani, privați de subvenția pentru hrană
Internațional

Foametea din SUA: 42 de milioane de americani, privați de subvenția pentru hrană

Criza bugetară din Statele Unite a generat cel mai lung blocaj guvernamental din istoria țării, depășind recordul precedent de 35 de zile, stabilit tot în timpul administrației Donald Trump. 42 de milioane de americani, fără subvenție pentru hrană Efectele financiare, economice și sociale sunt în creștere, în condițiile în care, din octombrie, peste 40 de milioane de americani se confruntă cu insecuritate alimentară, avertizează Radu Puiu, analist financiar al XTB România. Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare Cea mai recentă consecință a blocajului este criza finanțării programului SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), principalul mecanism de sprijin alimentar pentru americanii cu venituri reduse. „Programul acoperă 42 de milioane de persoane, adică aproximativ 12% din populația SUA”, explică analistul. Acest sistem guvernamental, considerat una dintre cele mai eficiente scheme de asistență socială din lume, a funcționat temporar din rezerve financiare, însă acestea s-au epuizat. Un program vital pentru economie și societate Programul SNAP are un buget anual de aproximativ 100 de miliarde de dolari, iar impactul său economic este semnificativ: - fiecare dolar investit generează între 1,5 și 1,8 dolari în activitate economică, - fiecare miliard de dolari susține aproximativ 13.500 de locuri de muncă. Suspendarea sa nu doar că afectează beneficiarii direcți, ci riscă să declanșeze o reacție în lanț în întreaga economie americană, avertizează Radu Puiu. Walmart și Kroger, primele victime economice Printre companiile afectate de blocaj se numără Walmart și Kroger, mari retaileri care înregistrează scăderi masive ale veniturilor. „Plățile SNAP reprezintă câteva procente din totalul cheltuielilor alimentare din SUA. Numai pentru Walmart, aceasta înseamnă o scădere a veniturilor de peste 1,5 miliarde de dolari pe lună”, precizează analistul. Consecințele directe includ reducerea locurilor de muncă, scăderea vânzărilor și o posibilă spirală recesionară în comunitățile vulnerabile. Mai mult, „odată cu discuțiile privind suspendarea plăților SNAP, Walmart a pierdut peste 7% din valoare bursieră (circa 57 de miliarde de dolari), iar Kroger a înregistrat o pierdere similară”, arată Radu Puiu. Statele sărace, cele mai expuse la efecte Blocajul bugetar afectează disproporționat statele sărace, unde dependența de programele federale de sprijin este ridicată. „Acestea sunt, în majoritate, state republicane, ceea ce creează un paradox: regiunile care votează pentru reducerea cheltuielilor sociale sunt cele care depind cel mai mult de ele”, explică analistul XTB România. Statele mai bogate, predominant democrate, dispun de rezerve și inițiative locale care pot amortiza efectele blocajului, spre deosebire de regiunile rurale din sud și centru. Blocaj politic cu rădăcini ideologice Potrivit analizei, prelungirea blocajului reflectă o problemă structurală a sistemului politic american. „Partidul Republican, care controlează cele mai importante funcții, pledează pentru reducerea formelor de asistență socială. Fiecare zi în care beneficiile nu sunt plătite este privită de unii membri ca un succes politic”, subliniază Radu Puiu. Această poziție accentuează diviziunile dintre statele bogate și cele sărace, transformând blocajul bugetar într-un conflict ideologic cu efecte tot mai grave asupra populației și economiei. Despre XTB XTB este o companie fintech globală fondată în Polonia în 2004. În prezent, deservește peste 1,2 milioane de clienți din întreaga lume, oferind acces la peste 6.700 de instrumente financiare, inclusiv acțiuni, ETF-uri, CFD-uri, mărfuri, indici și criptomonede. Din 2016, acțiunile companiei sunt listate la Bursa din Varșovia.

Fabuloasa Republică Moldova: progrese uriașe în procesul de aderare la UE, laude din partea comisarului Kos
Internațional

Fabuloasa Republică Moldova: progrese uriașe în procesul de aderare la UE, laude din partea comisarului Kos

Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, a anunțat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, aflată marți la Chișinău. Totuși, până la aderarea propriu-zisă mai rămân numeroase provocări, a precizat oficialul european în cadrul conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, citată de Deschide.md. „Sunteți cei mai buni elevi din clasă” Marta Kos a felicitat autoritățile și cetățenii Republicii Moldova pentru determinarea lor în parcursul european: Citește și: Disputa Uscatu-Gheorghiu, fondatoarele ONG-ului „Dăruiește Viața”, ia amploare „Sunteți foarte speciali în dorința voastră de a deveni stat membru al UE. Spuneam mereu că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea”, a declarat comisarul european. Ea a subliniat că rezultatele din raportul de extindere nu mai sunt doar promisiuni, ci „fapte care arată cel mai mare progres într-un singur an”. Rolul „troicii de femei” în drumul spre UE Oficialul european a remarcat contribuția esențială a celor trei femei care conduc procesul de integrare: Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, vicepremier pentru integrarea europeană, Marta Kos, comisar european pentru extindere. „Le spuneam mereu colegilor mei că sunt norocoasă să lucrez cu o echipă atât de pasionată. O presez pe Cristina să accelereze reformele, dar de fapt ea mă presează pe mine să livrăm rezultate. Sunt convinsă că până la finalul anului veți fi pregătiți să începeți negocierile pentru toate cele șase capitole de aderare”, a adăugat Kos. Reformele energetice, cheia integrării europene Comisarul european a evidențiat Planul de reziliență energetică al Republicii Moldova, menit să reducă dependența de energia rusească și să stabilizeze prețurile. „Aceasta este cheia integrării voastre pe piața europeană a energiei în următorii doi ani. Vom sprijini dezvoltarea resurselor regenerabile și a infrastructurii proprii”, a declarat Marta Kos. Ea a reamintit că, începând cu 1 ianuarie 2026, Republica Moldova va adera la zona SEPA și la regimul de roaming fără costuri suplimentare cu statele UE. „2026 trebuie să fie anul implementării” Oficialul european a încurajat autoritățile de la Chișinău să accelereze reformele, subliniind că succesul aderării depinde de ritmul intern de modernizare: „Aveți ambiții mari, dar și realiste. Anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Nu trebuie să faceți reforme doar pentru că vă cerem noi, ci pentru că sunt benefice pentru țara voastră.” Progrese în combaterea ingerinței ruse și noi priorități Marta Kos a lăudat eforturile Republicii Moldova în combaterea ingerinței Rusiei în alegeri, dar a menționat că următoarea etapă va fi dedicată luptei împotriva corupției și crimei organizate. Instituțiile europene vor monitoriza: sistemul financiar și bancar, companiile de investiții, activitatea Băncii Naționale a Moldovei, Planul de creștere economică și modernizarea mediului de afaceri, cu scopul de a atrage investiții și de a stimula economia. Problema transnistreană nu blochează aderarea Într-un interviu acordat Teleradio-Moldova, comisarul european a clarificat că problema transnistreană nu reprezintă un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „UE consideră Republica Moldova un stat unitar și va sprijini integrarea regiunii transnistrene. Guvernul dumneavoastră va trebui să muncească în regiune pentru a permite convergența acesteia ca parte integrantă a țării”, a explicat Kos. UE promite sprijin pentru o soluție durabilă Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană are experiență în gestionarea situațiilor complexe și este convinsă că va găsi o soluție și pentru dosarul transnistrean. „În trecut, am reușit să găsim soluții pentru multe probleme. Sunt sigură că și de această dată vom identifica un cadru care să nu împiedice aderarea Republicii Moldova la UE”, a conchis comisarul european.

Donald Trump amenință BBC cu un proces de un miliard de dolari pentru defăimare
Internațional

Donald Trump amenință BBC cu un proces de un miliard de dolari pentru defăimare

Donald Trump a lansat un nou atac împotriva presei internaționale, amenințând postul public britanic BBC cu o plângere pentru defăimare, însoțită de o cerere de daune-interese în valoare de un miliard de dolari. Donald Trump amenință BBC cu un proces uriaș Conflictul a izbucnit după difuzarea unui documentar considerat „înșelător”, care ar fi manipulat fragmente dintr-unul dintre discursurile sale. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Donald Trump a trimis o scrisoare oficială BBC, cerând retragerea documentarului și scuze publice până vineri. „BBC-ul l-a defăimat pe președintele Trump montând deliberat și de manieră înșelătoare acest documentar, într-un mod menit să influențeze alegerile prezidențiale”, a declarat un purtător de cuvânt al echipei juridice a lui Trump. Acesta a adăugat că liderul american „va continua să ceară socoteală celor care propagă minciuni și informații false”. Termen-limită pentru BBC: vineri, ora 17:00 la Washington Potrivit scrisorii trimise de avocații lui Trump, BBC are termen până vineri, ora locală 17:00 (22:00 GMT), pentru a-și recunoaște greșeala și a corecta public materialul. În caz contrar, avertizează echipa juridică, Donald Trump „nu va avea altă alegere decât să-și pună drepturile în valoare, inclusiv depunând o plângere asociată cu o cerere de daune-interese de nu mai puțin de un miliard de dolari”. Apărătorii lui Trump acuză BBC că a difuzat „declarații false, defăimătoare, răuvoitoare și incendiare” care ar fi afectat imaginea publică a fostului președinte și ar fi interferat în procesul electoral american. Documentarul „Panorama”, în centrul scandalului Scandalul are în centru un episod al emisiunii „Panorama”, difuzat în octombrie 2024, cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Documentarul ar fi conținut un montaj al discursului rostit de Donald Trump pe 6 ianuarie 2021 – ziua asaltului asupra Capitoliului – într-o manieră care ar sugera că el și-ar fi îndemnat susținătorii „să se bată ca niște diavoli”. Echipa lui Trump susține că fragmentele au fost editate din contexte diferite, pentru a-i distorsiona intențiile și pentru a-l prezenta drept instigator la violență. Criză internă la BBC: demisii la vârf și scuze publice Controversa a provocat o undă de șoc la vârful BBC. După câteva zile de presiune și critici publice, directorul general Tim Davie și directoarea canalului de știri Deborah Turness și-au anunțat demisia duminică. Luni, președintele BBC, Samir Shah, și-a cerut scuze publice pentru ceea ce a numit „o eroare de judecată”, adăugând că instituția „va examina procedurile editoriale pentru a preveni situații similare”. Războiul lui Trump cu presa Amenințarea la adresa BBC se înscrie într-un lung șir de conflicte între Donald Trump și instituțiile media internaționale. Președintele SUA a acuzat în repetate rânduri presa de „fake news” și de campanii coordonate menite să-i submineze imaginea și șansele politice. De această dată, însă, cererea de daune de un miliard de dolari ar putea deveni unul dintre cele mai mari procese de defăimare intentate vreodată împotriva unei organizații media internaționale.

Tucker Carlson, simbol al dreptei pro-Trump, povestește despre „noaptea în care a fost atacat de demoni”
Internațional

Tucker Carlson, simbol al dreptei pro-Trump, povestește despre „noaptea în care a fost atacat de demoni”

Fostul editorialist de la Fox News, Tucker Carlson, una dintre cele mai controversate figuri ale dreptei americane pro-Trump, a revenit cu o nouă declarație șocantă. Într-un interviu acordat jurnalistei Megyn Kelly, Carlson a relatat în detaliu episodul în care susține că a fost „atacat de demoni” în timpul somnului. O „experiență demonică” relatată în detaliu Într-un interviu care a stârnit reacții virale, Tucker Carlson a relatat din nou episodul petrecut în 2024, când ar fi fost atacat în timpul somnului de o entitate demonică. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Când m-am trezit dimineața și am văzut așternuturile pătate de sânge, am sunat o colegă evanghelică. Mi-a spus că se întâmplă des. Eu i-am răspuns: «Cum adică des? Nu la episcopalieni, cu siguranță!»” Fostul jurnalist a susținut că incidentul i-a provocat răni vizibile, dureri puternice sub brațe și urme de gheare pe piept, dar și un „impuls intens de a citi Biblia”. Megyn Kelly: „Demonii există, uitați-vă în jur” Gazda interviului, Megyn Kelly, a abordat tema atacurilor demonice într-un ton grav, evocând incidente violente recente din Statele Unite. „Unii s-au amuzat pe seama ta, Tucker, dar cum să negi existența demonilor după ce s-a întâmplat la școala din Minneapolis?”, a spus ea, referindu-se la un atac sângeros petrecut într-o instituție religioasă. Kelly, devenită între timp o influență majoră în mediile pro-Trump, a folosit exemplul lui Carlson pentru a ilustra ideea de „luptă spirituală”, tot mai prezentă în discursul dreptei religioase americane. Retorica religioasă a dreptei americane Deși relatarea sa pare fantastică, povestea lui Tucker Carlson a fost primită cu entuziasm de o parte a publicului neoevanghelic și conservator, pentru care noțiunea de „război spiritual” are o semnificație profund politică. Conceptul, popularizat de Paula White-Cain, fosta consilieră spirituală a lui Donald Trump, este folosit pentru a demoniza adversarii politici, prezentându-i drept „instrumente ale Răului”. De la Fox News la simbol al misticismului politic Fost prezentator la CNN și Fox News, Tucker Carlson a devenit în ultimii ani una dintre vocile centrale ale dreptei religioase americane. Discursurile sale amestecă frecvent teme spirituale, politice și apocaliptice, reflectând o Americă divizată, în care credința este tot mai des transformată în armă ideologică. Deși raționaliștii au oferit explicații simple pentru presupusele „urme de gheare”, inclusiv prezența celor patru câini de vânătoare care dormeau lângă el, Tucker Carlson insistă: „Nu inventez nimic. N-am nimic de câștigat. Nu o să mă prefac că n-a fost real.”

Trump și-a grațiat apropiații cercetați pentru tentativa de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2020
Internațional

Trump și-a grațiat apropiații cercetați pentru tentativa de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2020

Președintele american Donald Trump a acordat grațierea a 77 de persoane implicate în tentativa de anulare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2020, printre care și fostul său avocat, Rudy Giuliani, potrivit unui anunț făcut de Ed Martin, oficial responsabil cu grațierile prezidențiale. „O gravă nedreptate națională, reparată” Într-un mesaj postat duminică seara pe platforma X, Ed Martin a descris decizia drept o măsură de „reconciliere națională”. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Această grațiere pune capăt unei grave nedreptăți naționale comise împotriva poporului american după alegerile din 2020 și continuă procesul de reconciliere națională”, se arată în textul oficial, datat vineri. Giuliani, Meadows și Powell, printre beneficiari Printre persoanele grațiate se numără Rudy Giuliani, fostul primar al New York-ului și avocat personal al lui Donald Trump, Mark Meadows, fost șef de cabinet la Casa Albă, și John Eastman, juristul care a elaborat strategii juridice pentru a împiedica certificarea rezultatului alegerilor pierdute în fața lui Joe Biden. De asemenea, lista include Boris Epshteyn, consilier apropiat al lui Trump, și Sidney Powell, avocată conservatoare care a inițiat procese în mai multe state americane contestând rezultatele electorale. Grațieri extinse și pentru activiști republicani Pe lângă foștii colaboratori direcți, Donald Trump a grațiat zeci de activiști republicani implicați în campaniile de contestare a rezultatelor din 2020. Documentul oficial precizează că grațierea este „completă, totală și necondiționată”, dar subliniază că nu se aplică președintelui Statelor Unite. Decizie simbolică, fără efect juridic federal Deși anunțul are un impact politic semnificativ, grațierile au un caracter în mare parte simbolic. Niciuna dintre persoanele vizate nu este acuzată de infracțiuni federale, singurele asupra cărora o grațiere prezidențială are efect juridic. Astfel, cei grațiați pot fi în continuare judecați de instanțe locale, în funcție de investigațiile aflate în derulare la nivelul fiecărui stat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră