sâmbătă 10 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Celebrele gemene Kessler, moarte prin sinucidere asistată la 89 de ani

Celebrele gemene Alice și Ellen Kessler, vedete ale spectacolelor de varietăți din Italia și Germania în anii 1960, au murit luni, la vârsta de 89 de ani, prin sinucidere asistată în locuința lor din apropiere de München, potrivit publicației Bild. Sinucidere asistată permisă în Germania în anumite condiții Conform relatării ziarului german, cele două artiste au recurs la sinuciderea asistată, o practică legală în Germania, dar strict reglementată. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Poliția a fost informată abia după decesul acestora, iar la sosirea la fața locului nu a existat niciun indiciu privind implicarea unei terțe persoane. Carieră strălucitoare în Europa, Italia și Germania Alice și Ellen Kessler au fost cântărețe, dansatoare și actrițe apreciate în întreaga Europă. Popularitatea lor a atins apogeul în anii 1950 și 1960, în special în Germania și Italia, unde au devenit figuri emblematice ale divertismentului de televiziune și scenă. Succes în Statele Unite și apariții în emisiuni celebre Gemenele Kessler au reușit să cucerească și publicul american. Au debutat în SUA în cadrul emisiunii de varietăți The Red Skelton Hour, difuzată de CBS, și au fost invitate la programe naționale precum The Ed Sullivan Show. De asemenea, au avut apariții în filmul „Sodom and Gomorrah” (1963) și au apărut pe coperta revistei Life Magazine în același an. Din Saxonia, pe scena internațională Născute în 1936 la Nerchau, în Saxonia, aproape de Leipzig, Alice și Ellen Kessler au părăsit Republica Democrată Germană în 1952, pe când aveau doar 16 ani. S-au stabilit la Düsseldorf, în Germania de Vest, unde și-au construit o carieră internațională spectaculoasă, colaborând cu artiști legendari precum Frank Sinatra și Fred Astaire.

Celebrele gemene Kessler, moarte prin sinucidere asistată la 89 de ani
Lavrov e viu: ministrul de Externe rus, prima apariție publică după trei săptămâni
Internațional

Lavrov e viu: ministrul de Externe rus, prima apariție publică după trei săptămâni

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit luni, la Moscova, cu omologul său indian Subrahmanyam Jaishankar. Întâlnirea marchează primul eveniment public la care Lavrov participă în persoană în ultimele trei săptămâni, după vizita sa la Minsk din 28 octombrie. A șasea întâlnire Moscova–New Delhi din acest an Oficialul rus l-a primit pe ministrul indian la casa de recepții a Ministerului de Externe, subliniind că aceasta este deja a șasea întrevedere bilaterală din 2025. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Lavrov a precizat că vizita este „foarte oportună”, în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-indian programat la New Delhi luna viitoare. Dialog politic intens între Rusia și India Serghei Lavrov a folosit momentul pentru a evidenția „dialogul politic intens” dintre Moscova și New Delhi și cooperarea extinsă în cadrul platformelor internaționale. De cealaltă parte, Subrahmanyam Jaishankar a declarat că vizita oferă ocazia unor discuții aprofundate despre marile conflicte globale, inclusiv războiul din Ucraina. Contacte diplomatice multiple: discuții telefonice cu Iranul Cu doar câteva ore înaintea întâlnirii cu ministrul indian, Lavrov a purtat o conversație telefonică cu ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, semnalând o intensificare a consultărilor diplomatice ale Moscovei. Speculații privind poziția lui Lavrov în cercul puterii de la Kremlin Absența prelungită a șefului diplomației ruse a alimentat speculațiile privind o posibilă cădere în dizgrație. Lavrov nu a fost prezent la reuniunea extraordinară a Consiliului de Securitate convocată de Vladimir Putin pentru discuții privind reluarea testelor nucleare. În plus, presa a relatat că nu va conduce delegația rusă la summitul G20 din Africa de Sud. O ieșire publică neobișnuită Săptămâna trecută, Lavrov a susținut o videoconferință de presă neașteptată, în care a adoptat un ton neobișnuit de conciliant față de Washington. Unele publicații l-au indicat drept responsabil pentru anularea summitului ruso-american planificat la Budapesta. Lavrov, prezent constant la marile reuniuni internaționale Deși nu va fi prezent la G20, Lavrov a reprezentat în mod tradițional Rusia la marile forumuri globale. În ultimii ani, inclusiv la cea mai recentă Adunare Generală a ONU, el a participat în locul președintelui Vladimir Putin.

Sisteme antiaeriene rusești, distruse de drone ucrainene la Novorosiisk
Internațional

Sisteme antiaeriene rusești, distruse de drone ucrainene la Novorosiisk

Apărarea antiaeriană a Rusiei a devenit în ultimele săptămâni principala țintă a atacurilor la distanță lungă lansate de Ucraina, atât pe teritoriile ocupate, cât și în interiorul Federației Ruse. Strategia Kievului urmărește slăbirea capacităților defensive ale Moscovei pentru a crește eficiența loviturilor asupra infrastructurii militare și energetice ruse, cu scopul final de a forța Rusia să accepte negocieri. Lovituri coordonate asupra sistemelor S-400 Unitatea „Phantom” din cadrul Direcției principale de informații militare (GUR) a anunțat că a lovit trei componente-cheie ale rețelei rusești de apărare antiaeriană din Donbasul ocupat, inclusiv un post de comandă al avansatului sistem S-400. Citește și: Monica Macovei explică de ce pensiile magistraților nu au nevoie de avizul CSM sau controlul CCR Au fost publicate și înregistrări video ale atacurilor desfășurate în ultimele două săptămâni. Atac asupra bazei militare din Novorossiisk Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte unități speciale au vizat vineri portul și baza militară din Novorossiisk, situată în regiunea Krasnodar. Potrivit unei surse citate de presa ucraineană, imaginile din satelit indică distrugerea a cel puțin patru lansatoare S-400 și două radare. Sursa a subliniat că fiecare sistem pierdut deschide o breșă în apărare, facilitând accesul dronelor și rachetelor ucrainene către ținte strategice. Slăbirea apărării ruse: o strategie esențială pentru Kiev Creșterea costurilor războiului pentru Rusia este un obiectiv major al Ucrainei, în pofida limitărilor privind armamentul cu rază lungă de acțiune. Kievul speră ca eliminarea treptată a sistemelor antiaeriene ruse să sporească eficiența operațiunilor aeriene, chiar dacă situația de pe frontul terestru rămâne dificilă. De ce sunt sistemele S-400 atât de vulnerabile Sistemele de apărare antiaeriană sunt unele dintre cele mai complexe echipamente militare, dificil de produs rapid și în cantități mari. Slăbirea lor obligă Rusia să își distribuie tot mai selectiv resursele defensive, întrucât teritoriul vast al țării nu poate fi protejat integral. Astfel, zone precum rafinăriile și infrastructura energetică devin tot mai expuse, ceea ce ridică speranțe la Kiev că presiunea economică și socială asupra Moscovei va crește. Impactul asupra populației ruse Până recent, doar militarii și familiile lor au resimțit direct costurile războiului. Potrivit analiștilor citați de presa ucraineană, atacurile asupra rețelei electrice ruse vor afecta în această iarnă un segment mult mai larg al populației. Pe măsură ce efectele conflictului devin vizibile în viața de zi cu zi, susținerea publică pentru război ar putea scădea. Capacitățile Ucrainei: progrese și limite Deși dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au devenit tot mai eficiente, puterea lor distructivă rămâne limitată comparativ cu rachetele rusești mult mai încărcate. Ucraina accelerează producția internă de rachete de tip Neptun și Flamingo, unele deja utilizate în atacuri recente. Analiștii cred că lovitura asupra Novorossiisk ar fi implicat o versiune modernizată a rachetei Neptun. Totuși, informațiile privind producția rămân limitate, semn că numărul acestor rachete este încă insuficient pentru schimbarea decisivă a raportului de forțe. Nevoia de armament occidental cu rază lungă Pentru a-și consolida poziția strategică, Ucraina consideră esențială primirea de armament occidental suplimentar, în special rachete americane Tomahawk și germane Taurus, până acum refuzate de Washington și Berlin. În același timp, sunt necesare noi livrări de rachete britanice Storm Shadow, vitale pentru lovituri de mare precizie la distanțe mari.

Kremlinul speră la reluarea dialogului Trump-Putin însă condițiile pentru întâlnire nu sunt încă îndeplinite
Internațional

Kremlinul speră la reluarea dialogului Trump-Putin însă condițiile pentru întâlnire nu sunt încă îndeplinite

Kremlinul a transmis luni că își dorește ca un nou summit între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump să aibă loc cât mai curând posibil, imediat ce pregătirile necesare vor fi finalizate. Moscova subliniază că întâlnirea depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Ultima întâlnire: discuții în Alaska despre războiul din Ucraina Putin și Trump s-au întâlnit ultima dată în august, la un summit desfășurat în Alaska. Atunci, cei doi lideri au discutat despre posibile soluții pentru încheierea războiului din Ucraina. Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș Luna trecută, cei doi au anunțat intenția organizării unui nou summit la Budapesta, însă Trump a decis ulterior anularea acestuia, argumentând că momentul nu era unul potrivit. Moscova: „Nu putem prezice când se vor îndeplini condițiile pentru un nou summit” Întrebat dacă Rusia a ratat o oportunitate diplomatică și care ar fi condițiile pentru o nouă întâlnire, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că momentan este dificil de anticipat momentul. „Suntem cu toții interesați ca aceste condiții să apară mai devreme decât mai târziu”, a subliniat Peskov. Kremlinul insistă pe necesitatea unei pregătiri aprofundate Potrivit lui Peskov, atât Moscova, cât și Washingtonul sunt de acord că un summit trebuie pregătit în detaliu pentru a avea rezultate concrete. „De îndată ce această pregătire va fi finalizată și vor fi îndeplinite condițiile pentru organizarea summitului, sperăm că acesta va avea loc”, a afirmat reprezentantul Kremlinului. Trump anunță un proiect de lege privind sancțiunile Duminică, Donald Trump a declarat că Partidul Republican lucrează la un proiect de lege care ar impune sancțiuni oricărei țări ce desfășoară afaceri cu Rusia. Peskov a reacționat, spunând că Moscova ar privi „foarte negativ” un astfel de demers. „Vom vedea cum progresează acest proiect de lege și ce detalii presupune”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Portul rusesc Novorosiisk, prin care ajunge petrol și în România (Rompetrol), funcțional din nou după atacurile ucrainene
Internațional

Portul rusesc Novorosiisk, prin care ajunge petrol și în România (Rompetrol), funcțional din nou după atacurile ucrainene

Exporturile de petrol prin portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră au fost reluate duminică, după o suspendare de două zile cauzată de un atac ucrainean cu rachete și drone. Portul este esențial atât pentru exporturile de petrol rusesc, cât și pentru cele de petrol kazah transportat prin conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium). Impactul asupra pieței: creștere imediată a prețului petrolului Suspendarea temporară a livrărilor, care însumează aproximativ 2,2 milioane de barili pe zi, adică aproape 2% din oferta globală de petrol, a dus la o creștere de circa 2% a cotațiilor internaționale. Citește și: Băsescu: „Șmecherul” Georgescu s-a prins că Simion și Anca Alexandrescu vor să se folosească de el Novorossiisk gestionează aproximativ o cincime din exporturile de petrol ale Rusiei, iar o oprire prelungită ar obliga Moscova să recurgă la rute alternative mai lungi și mai costisitoare, cu posibile reduceri ale volumelor exportate. Terminalul CPC, afectat, dar repornit rapid Atacul ucrainean a lovit și terminalul conductei CPC, prin care este transportat preponderent petrol kazah. Deși operațiunile au fost suspendate temporar, livrările au fost reluate încă de vineri, după o intervenție rapidă a operatorilor. Atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse Ucraina continuă să lovească obiective strategice rusești – rafinării, rezervoare de combustibil, depozite de muniții și aerodromuri – prin atacuri cu drone, într-o strategie de război asimetric menită să afecteze logistica militară rusă și să reducă veniturile Moscovei din exporturile energetice. În replică, Rusia lansează atacuri repetate cu drone și rachete asupra infrastructurii de electricitate și gaze a Ucrainei. Aceste lovituri provoacă pene de curent tot mai frecvente, într-un moment în care iarna se apropie, amplificând vulnerabilitățile populației civile și presiunea asupra sistemului energetic ucrainean.

Zelenski anunță un acord de 2 miliarde de euro cu Grecia pentru importuri de gaz
Internațional

Zelenski anunță un acord de 2 miliarde de euro cu Grecia pentru importuri de gaz

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, duminică, că Ucraina va semna un acord cu Grecia pentru importul de gaz în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Zelenski, acord cu Grecia pentru importuri de gaz Anunțul a fost făcut într-un mesaj video postat pe platforma X, în care liderul ucrainean se află într-un tren în timpul unui nou turneu european. Citește și: Avertisment de la Cotroceni: USR abuzează de imaginea lui Nicușor Dan și o să-i enerveze pe susținătorii președintelui Importurile sunt esențiale pentru a acoperi deficitul de producție rezultat în urma atacurilor aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene. Zelenski a precizat că livrările vor fi finanțate prin ajutor european. „Acord istoric” cu Franța Zelenski a anunțat că se așteaptă și la un „acord istoric” cu Franța, unde se va afla luni. Obiectivul acestui acord este consolidarea aviației de luptă a Ucrainei și întărirea sistemelor de apărare aeriană. Deși nu a oferit detalii suplimentare, Franța a transmis deja Ucrainei avioane Mirage și alte sisteme militare, ceea ce sugerează o posibilă extindere a sprijinului. Vizită în Spania pentru discuții privind apărarea aeriană În cadrul turneului european, Zelenski a menționat și o vizită în Spania, unde urmează să discute despre dezvoltarea apărării aeriene și noi inițiative împreună cu partenerii europeni. Nu a specificat ce anume solicită guvernului de la Madrid, dar a subliniat că sistemele de apărare aeriană și rachetele rămân priorități absolute pentru Ucraina. Președintele ucrainean a reamintit că țara sa se confruntă de mai bine de trei ani și jumătate cu invazia rusă, iar distrugerile sunt masive, în special din cauza atacurilor constante cu drone, rachete și rachete de croazieră.

Măsuri „istorice” anunțate de guvernul britanic pentru a limita imigrația: drepturile refugiaților, reduse
Internațional

Măsuri „istorice” anunțate de guvernul britanic pentru a limita imigrația: drepturile refugiaților, reduse

Guvernul britanic a anunțat sâmbătă seară un pachet de măsuri „istorice” pentru a reduce numărul migranților care ajung în Regatul Unit. Decizia vine în contextul presiunii politice crescânde exercitate de partidul anti-imigrație condus de Nigel Farage, care a depășit Partidul Laburist în sondaje. Guvernul britanic, măsuri pentru limitarea imigrației Ministrul de Interne, Shabana Mahmood, a declarat că „generozitatea” Regatului Unit atrage migranți ilegali care traversează Canalul Mânecii, subliniind că sistemul actual trebuie modificat. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Prima măsură anunțată vizează reducerea protecției acordate refugiaților. Guvernul intenționează să îi trimită înapoi în țările lor de origine „imediat ce acestea sunt considerate sigure”. Ministrul a criticat ceea ce a numit „un bilet de aur” care ar fi încurajat persoanele să parcurgă întreaga Europă pentru a solicita azil în Regatul Unit. Conform declarațiilor sale, actualul sistem îi permite unui număr semnificativ de refugiați să se stabilească definitiv în țară după cinci ani, fără contribuții financiare semnificative la economie. Durată mai scurtă a șederii Altă mpsură va viza durata șederii, care va fi redusă de la cinci ani la 30 de luni. Perioada necesară pentru obținerea rezidenței permanente va crește de la cinci la 20 de ani. Refugiații care doresc rezidență permanentă mai rapidă vor trebui să muncească sau să studieze. Guvernul argumentează că aceste măsuri vor descuraja migrația economică mascată sub cereri de azil. Eliminarea accesului automat la ajutoare sociale A doua măsură majoră prevede eliminarea accesului automat la ajutoare sociale pentru solicitanții de azil. Vor fi excluși de la sprijin cei care au dreptul legal de a munci și aleg să nu o facă și cei care încalcă legea, Presiune politică asupra guvernului Starmer Guvernul condus de Keir Starmer, aflat la putere din iulie 2024, se confruntă cu presiuni tot mai mari privind reducerea numărului de migranți noi și restrângerea drepturilor acestora. Partidul Reform UK, condus de Nigel Farage, a câștigat teren electoral mizând puternic pe retorica anti-imigrație. Proteste masive în fața hotelurilor care găzduiesc solicitanți de azil În ultimele luni, numeroase proteste au avut loc în fața hotelurilor unde sunt cazați solicitanții de azil. Cea mai mare manifestație a extremei drepte a avut loc la Londra, cu participarea a până la 150.000 de persoane, potrivit poliției.

Protest masiv în Ciudad de Mexico: peste 120 de răniți în protestele împotriva cartelurilor
Internațional

Protest masiv în Ciudad de Mexico: peste 120 de răniți în protestele împotriva cartelurilor

Protestele desfășurate sâmbătă în Ciudad de Mexico împotriva politicii de securitate a guvernului s-au transformat în confruntări violente între demonstranți și forțele de ordine. Potrivit autorităților, bilanțul ciocnirilor include aproximativ 100 de polițiști răniți și 20 de protestatari. Mii de oameni în stradă după asasinarea unui primar Mii de manifestanți au răspuns apelului lansat de Mișcarea Sombrero, fondată după asasinarea primarului Carlos Manzo, cunoscut pentru combaterea crimei organizate. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect La protest s-au alăturat și reprezentanți ai „Generației Z”, care au mobilizat masiv tinerii. Confruntări în fața palatului prezidențial O parte dintre manifestanți, unii cu fețele acoperite, au răsturnat barierele metalice instalate pentru protejarea Palatului Național și au aruncat cu bucăți de pavaj în jandarmi. Forțele de ordine au răspuns cu grenade lacrimogene. Pablo Vazquez, secretarul pentru securitatea capitalei, a declarat că manifestația a fost inițial pașnică, însă violențele au izbucnit după intervenția unui grup mascat. Polițiști spitalizați, rețineri și un jurnalist agresat Autoritățile au anunțat că 40 dintre polițiștii răniți au necesitat spitalizare din cauza loviturilor și tăieturilor suferite. În total, 20 de persoane au fost reținute pentru furt și agresiune. Totodată, a fost deschisă o anchetă după agresarea unui jurnalist de la publicația La Jornada, incident atribuit unor membri ai forțelor de ordine. Popularitate ridicată pentru președinta Sheinbaum Președinta Claudia Sheinbaum, aflată la putere din 1 octombrie 2014, păstrează un nivel de încredere în populație de peste 70%. Cu toate acestea, politica sa de securitate este contestată, mai ales pe fondul crimelor mediatizate din statul Michoacán, unde cartelurile sunt extrem de active. Cu o zi înaintea protestelor, Claudia Sheinbaum criticase mobilizarea, susținând că ar fi „dezorganizată” și „finanțată” din exterior, fără a oferi dovezi suplimentare.

Noua armată germană: cât vor câștiga tinerii care aleg serviciul militar voluntar
Internațional

Noua armată germană: cât vor câștiga tinerii care aleg serviciul militar voluntar

Germania se pregătește pentru introducerea unui nou model de serviciu militar, în care examinarea medicală va fi obligatorie pentru bărbații de peste 18 ani, însă serviciul efectiv rămâne voluntar. Pentru a atrage cât mai mulți candidați, guvernul federal introduce o majorare semnificativă a salariilor și noi beneficii pentru recruții Bundeswehr. De la 80.000 la 260.000 de militari activi Executivul german își propune o extindere majoră a trupelor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Bundeswehr ar urma să crească de la aproximativ 80.000 la 260.000 de militari activi, plus încă 200.000 de rezerviști. Cum serviciul militar nu devine obligatoriu, autoritățile încearcă să facă voluntariatul cât mai atractiv. Coaliția SPD–CDU/CSU numește acest pachet „o măsură de creștere a atractivității”, prezentată într-un document comun privind noul sistem. Salariu de 2.600 de euro pentru voluntari Unul dintre principalele stimulente este creșterea salariului. Noii voluntari vor primi 2.600 de euro lunar, cu aproximativ 800 de euro în plus față de cea mai joasă treaptă salarială anterioară. Cei care rămân în armată cel puțin 12 luni pot beneficia și de un „supliment pentru permis auto”, valabil atât pentru categoria B, cât și pentru vehicule grele. Posibilitatea de a continua ca militar pe termen determinat Reforma aduce și o schimbare esențială: cei care încheie perioada de voluntariat pot continua ca soldați angajați pe termen determinat (Zeitsoldaten). Aceștia primesc un salariu stabilit prin Legea Federală a Salarizării (BBesG), în funcție de gradul militar și de experiență. Exemple de salarii în Bundeswehr Soldat voluntar (12 luni): 2.600 euro lunar Grad de intrare A3 (schütze/marină/flieger): ~2.817 euro lunar Subofițer: de la ~3.074 euro lunar Salariul crește odată cu anii de experiență în armată, însă și durata de angajament devine mai lungă pentru calificări superioare. Bundeswehr vs. piața muncii În sectorul privat, o persoană cu o calificare profesională poate obține un salariu mediu de intrare de aproximativ 2.900 de euro, potrivit portalului Stepstone. Totuși, în Bundeswehr venitul net este considerabil mai mare, deoarece militarii nu plătesc contribuții sociale, nu plătesc contribuții la pensie, beneficiază de asigurare medicală integral acoperită de stat. Impact economic: companiile ar putea pierde forță de muncă tânără Institutul ifo avertizează că noul sistem va avea efecte asupra economiei. Salariile atractive din Bundeswehr ar putea determina mulți tineri să amâne intrarea pe piața muncii sau în programele de formare profesională. Pentru economie, aceasta înseamnă costuri estimate la 9,4 miliarde de euro anual, ca urmare a întârzierii acumularii de capital uman și financiar. Prin comparație, introducerea unei servicii militare obligatorii ar fi generat costuri și mai mari pentru companii – aproximativ 17,1 miliarde de euro pe an. Costuri mai mari pentru stat, presiune mai mică asupra mediului privat Potrivit analizei ifo, statul german va plăti aproximativ 4,5 miliarde de euro în plus față de un sistem de serviciu militar obligatoriu cu salarii mai mici. Pentru mediul privat însă, acest model voluntar este considerat o povară economică mai redusă decât o posibilă reintroducere a serviciului militar universal.

Ucrainenii au lovit încă o rafinărie rusească, Riazan, la 200 km de Moscova
Internațional

Ucrainenii au lovit încă o rafinărie rusească, Riazan, la 200 km de Moscova

Forțele armate ale Ucrainei au anunțat sâmbătă că au atacat rafinăria din orașul Riazan, situat la aproximativ 200 de kilometri sud-est de Moscova. Potrivit autorităților ucrainene, în zonă au fost observate mai multe explozii și un incendiu de proporții. Explozii și incendiu la instalația petrolieră În comunicatul publicat pe Facebook, armata ucraineană a precizat că lovitura a avut ca țintă rafinăria din Riazan, însă nu a oferit detalii suplimentare despre modul de executare a atacului sau despre amploarea pagubelor. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Imaginile și relatările locale indică un incendiu puternic izbucnit după explozii. Riazan, țintă strategică la sud-est de Moscova Riazan se află la circa 200 km de capitala Rusiei și găzduiește una dintre instalațiile energetice importante ale țării. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au devenit o componentă centrală a strategiei Ucrainei de a reduce resursele Moscovei. Ucraina lovește tot mai des infrastructura energetică rusă Armata ucraineană folosește în mod constant drone pentru a ataca rafinării și alte obiective industriale din Rusia, încercând să limiteze capacitatea statului rus de a finanța războiul din Ucraina. Oficiali ucraineni afirmă că astfel de operațiuni țintesc logistica rusă și afectează economia de război a Kremlinului.

Prim-ministrul Saxoniei vrea din nou energie din Rusia, dar după terminarea războiului
Internațional

Prim-ministrul Saxoniei vrea din nou energie din Rusia, dar după terminarea războiului

Premierul landului german Saxonia, Michael Kretschmer, susține că Germania ar trebui să reia importurile de energie din Rusia după încheierea conflictului din Ucraina. Declarația sa, făcută într-un interviu pentru grupul media Funke, a stârnit din nou controverse în interiorul propriei formațiuni politice. Apel la reluarea legăturilor energetice Kretschmer afirmă că, după o încetare a focului în Ucraina, Germania ar trebui să refacă legăturile comerciale cu Moscova în domeniul energiei. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect El consideră că o colaborare economică echilibrată poate contribui la securitatea Germaniei, însă subliniază că Berlinul nu trebuie să redevină dependent de gazul rusesc. „Rusia trebuie să fie din nou un partener comercial, fără să ne întoarcem la vechile dependențe”, a declarat premierul Saxoniei. Critici din CDU pentru poziția sa pro-relansare energetică Membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), condusă de cancelarul Friedrich Merz, Kretschmer a vorbit în mai multe rânduri despre necesitatea reluării livrărilor de gaz rusesc după sfârșitul războiului. Poziția sa a generat critici chiar în interiorul CDU, în contextul în care Germania încearcă să își reducă dependența energetică de Rusia. Contextul sancțiunilor UE și impactul asupra economiei Uniunea Europeană a impus sancțiuni ample Rusiei în urma invaziei din Ucraina. Moscova a caracterizat aceste măsuri drept „război economic”, susținând că Europa este principalul perdant. Kretschmer afirmă că Germania trebuie să evalueze sancțiunile și prin prisma propriului interes economic, avertizând că actuala politică energetică riscă să accelereze dezindustrializarea. Rusia ca amenințare și nevoia de forță economică Întrebat dacă se simte amenințat de Vladimir Putin, Kretschmer a declarat că Rusia „a atacat o altă țară”, iar Germania trebuie să fie pregătită să se apere. El a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă economia germană rămâne puternică și competitivă.

Colectiv, varianta macedoneană: mii de oameni în stradă cer anchete dure după incendiul cu 63 de morți
Internațional

Colectiv, varianta macedoneană: mii de oameni în stradă cer anchete dure după incendiul cu 63 de morți

Mii de persoane au mărșăluit sâmbătă în capitala Macedoniei de Nord pentru a susține familiile celor 63 de victime ale incendiului devastator din luna martie, produs într-o discotecă din Kocani. Protestul are loc cu doar câteva zile înainte de deschiderea primului proces legat de tragedie. Un marș tăcut, cu mesaj puternic: „63 de umbre vă vor urmări” Participanții s-au alăturat rudelor victimelor și au defilat prin centrul orașului în spatele unui banner uriaș, cu portretele celor decedați și mesajul: „63 de umbre vă vor urmări”. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Mulțimea s-a oprit în fața Parlamentului și ulterior în fața unui tribunal, scandând: „Justiție pentru Kocani”. Protestatarii au purtat pancarte cu mesaje de revoltă: „Sistemul ucide” și „Câți copii mai trebuie pierduți ca să vă treziți?”. Tragedia care a cutremurat Macedonia de Nord Incendiul a izbucnit în noaptea de 15 spre 16 martie, în timpul unui concert de hip-hop, într-o sală aglomerată care nu respecta normele de securitate. În interior lipseau extinctoarele și ieșirile de urgență, iar focul a fost provocat de artificii aprinse în timpul evenimentului. Bilanțul final: 63 de morți și aproape 200 de răniți. Tragedia a generat un șoc profund în toată țara și a ridicat semne de întrebare privind funcționarea sistemului de control și prevenție. Familiile acuză lipsa transparenței Natalija Gjorgjievska, soția unui membru al trupei DNK, decedat în incendiu, a declarat că ancheta oficială este incompletă: „Cerem să se afle adevărul. Au rămas prea multe întrebări fără răspuns. Noi, familiile, simțim că ni se ascunde adevărul.” Ea a cerut Parlamentului înființarea unei comisii speciale de anchetă pentru a clarifica circumstanțele tragediei. Procesul începe miercuri: oficiali de rang înalt în boxa acuzaților Primul proces legat de incendiul de la Kocani se va desfășura miercuri la un tribunal din Skopje. Printre cei 34 de inculpați se află: un ministru în funcție, doi foști miniștri, proprietarul clubului, inspectori în construcții, trei foști primari ai orașului Kocani Aceștia sunt acuzați de „provocarea unor atingeri grave securității publice”. Anchetă extinsă asupra corupției și crimei organizate Pe lângă procesul principal, zeci de polițiști și funcționari publici sunt cercetați. Investigația separată privește suspiciuni de corupție și crimă organizată, legată de modul în care au fost gestionate controalele și autorizațiile discotecii.

Peste 20.000 de pagini din arhiva Epstein, făcute publice: Câinele care nu a lătrat este Trump
Internațional

Peste 20.000 de pagini din arhiva Epstein, făcute publice: Câinele care nu a lătrat este Trump

Peste 20.000 de pagini de documente din arhiva lui Jeffrey Epstein, finanțatorul discreditat și condamnat pentru abuzuri sexuale, au fost făcute publice de legiuitorii americani. Printre acestea se află și emailuri în care apare numele președintelui Donald Trump. Ce documente au fost publicate Democrații din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților au publicat trei schimburi de emailuri între Epstein, colaboratoarea sa de lungă durată Ghislaine Maxwell (aflată acum în închisoare pentru trafic sexual) și autorul Michael Wolff, cunoscut pentru cărțile sale despre Trump. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect La scurt timp, republicanii au publicat un volum mult mai mare de documente, acuzând democrații că au încercat să „selecteze” informațiile pentru a construi „o narațiune falsă care să-l discrediteze pe președintele Trump”. Emailurile au fost obținute în cadrul unei anchete a Congresului privind modul în care a fost instrumentată investigația federală asupra lui Epstein. Casa Albă a reacționat acuzând o „scurgere selectivă” către presa liberală, subliniind că Trump l-ar fi expulzat pe Epstein din clubul său privat „cu decenii în urmă”. „Câinele care nu a lătrat este Trump” Primul email din 2011, schimbat între Epstein și Maxwell, include un pasaj în care Epstein scrie: „Vreau să realizezi că acel câine care nu a lătrat este Trump… [VICTIMA] a petrecut ore în casa mea cu el”. Epstein mai notează că Trump „nu a fost menționat niciodată”, inclusiv de „un șef de poliție”. Numele victimei apare tăiat în varianta democraților, dar figurează ca „Virginia” în documentele republicane. Casa Albă spune că este vorba despre Virginia Giuffre, acuzatoare notorie a lui Epstein, care a murit prin suicid în acest an. Giuffre a declarat de-a lungul timpului că Trump „nu a avut nicio implicare în abuzuri”. Democrații justifică anonimizarea spunând că nu vor publica numele victimelor, conform dorințelor familiilor. Epstein afirmă că „Trump nu a primit niciodată un masaj” Un alt email, trimis de Epstein chiar către propria adresă în februarie 2019, sugerează că Trump ar fi cunoscut unele dintre victime, dar nu ar fi primit „niciodată un masaj”. Epstein afirmă că o victimă lucra la Mar-a-Lago și că Trump ar fi vizitat casa sa „de multe ori în acea perioadă”, conform depoziției unui angajat. Maxwell a susținut recent că nu l-a văzut pe Trump „în nicio situație nepotrivită”. Trump a respins în mod repetat acuzațiile și orice legătură cu activitățile infracționale ale lui Epstein. Ce dezvăluie emailurile Epstein–Michael Wolff În schimburile cu autorul Michael Wolff, Epstein discută despre modul în care Trump ar putea reacționa la întrebările presei privind relația lor. În 2015, Wolff îl avertizează că CNN intenționează să îl întrebe pe Trump despre Epstein. Epstein întreabă dacă ar trebui „construit un răspuns”. Wolff sugerează că Epstein ar putea profita politic dacă Trump ar minți public despre relația lor. În alte emailuri, Wolff îi propune lui Epstein, în octombrie 2016, un interviu care ar putea „să-l termine pe Trump”. Un email din 2019 îl citează pe Epstein spunând că Trump ar fi spus că i-a cerut „să demisioneze” din clubul Mar-a-Lago, Epstein răspunzând că „nu a fost niciodată membru”. Wolff a recunoscut autenticitatea schimburilor într-un mesaj video. Mențiuni privind fostul prinț Andrew Un alt document relevă că Andrew Mountbatten-Windsor (cunoscut anterior ca prințul Andrew) a răspuns unui email trimis în 2011, în care erau formulate acuzații privind o masoză asociată cu Epstein. Andrew a negat categoric orice implicare: „Nu știu nimic despre asta… Nu are nicio legătură cu mine. Nu mai pot suporta asemenea lucruri”. Prințul Andrew a fost fotografiat anterior cu Virginia Giuffre, însă a negat permanent acuzațiile. Contacte dintre Epstein și Peter Mandelson până în 2016 Documentele arată și că Lord Peter Mandelson, demis în 2024 din funcția de ambasador UK în SUA din cauza legăturilor cu Epstein, a fost în contact cu acesta până în 2016. Epstein îi scrie lui Mandelson după aniversarea acestuia: „63 de ani. Ai reușit.” Mandelson răspunde că vrea „să petreacă mai mult timp în SUA”. Epstein face referire la „Casa Albă a lui Donald”. Mandelson nu a comentat noile dezvăluiri. Ce spun supraviețuitoarele Annie Farmer, una dintre victimele lui Epstein și martor-cheie în procesul împotriva lui Maxwell, a criticat caracterul fragmentar al acestor dezvăluiri: „Pe măsură ce apar informații, rămânem cu tot mai multe întrebări. Supraviețuitoarele merită transparență totală”. Ea solicită publicarea integrală a „dosarelor Epstein”, subliniind că „miile de femei și fete afectate au dreptul la adevăr”.

Cea mai usturătoare ironie la adresa lui Orban: comandantul dronelor ucrainene, un "maghiar"
Internațional

Cea mai usturătoare ironie la adresa lui Orban: comandantul dronelor ucrainene, un "maghiar"

Robert „Magyar” Brovdi este una dintre cele mai neașteptate figuri militare ale Ucrainei. Antreprenor prosper înainte de invazia rusă, el a devenit în doar câțiva ani unul dintre cei mai influenți comandanți ai armatei ucrainene, simbol al unei generații noi, tehnice, care vede războiul prin lentila inovației și a autonomiei. În egală măsură admirat și contestat, Brovdi se află astăzi în centrul unor tensiuni politice care depășesc cu mult linia frontului. De la trader de cereale la strateg al războiului cu drone Înainte de 2022, Brovdi era un om de afaceri bine integrat în mediul comercial din Transcarpatia. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Cariera sa nu anunța nici o vocație militară. Schimbarea a venit odată cu invazia Rusiei, când a renunțat la viața civilă și a intrat în armată cu o energie neobișnuită pentru structura militară rigidă a Ucrainei. „Magyar’s Birds”: unitatea de drone care a redefinit eficiența pe front Brovdi a fondat batalionul „Magyar’s Birds”, devenit rapid o forță formidabilă. În locul tacticilor clasice, el a introdus metode agile, experimentale, bazate pe drone FPV, improvizație tehnologică și analiză în timp real. Potrivit Forbes, care a descris unitatea drept „un start-up letal în plin război”, doar 2% dintre trupele ucrainene – cele specializate în drone – provoacă aproximativ o treime din pierderile rusești: Ascensiune rapidă: numirea ca șef al Forțelor de Sisteme Fără Pilot În 2025, Brovdi a fost numit comandant al Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, o poziție-cheie pentru viitorul războiului. Militär Aktuell arată că strategia sa urmărește crearea unui „zid de drone” și a unui „kill zone” profund, unde forțele ruse sunt lovite nu doar pe front, ci și în spatele liniilor: La o conferință NATO din Wiesbaden, Brovdi i-a avertizat pe comandanți că nici o țară membră nu este pregătită pentru atacuri cu drone la scară mare – un mesaj rece, direct, care a atras atenția întreagii alianțe. „Magyar” – un nume încărcat politic Robert Brovdi este etnic maghiar, născut în Zakarpattia. Identitatea sa duală a devenit însă motiv de controversă, mai ales după atacurile ucrainene asupra conductei petroliere Druzhba – un lifeline energetic pentru Ungaria și Slovacia. Budapesta l-a interzis pe Brovdi pe teritoriul Ungariei, acuzându-l direct de atacurile asupra infrastructurii energetice. Replica dură a lui Brovdi la adresa guvernului Orbán Răspunsul comandantului ucrainean a fost șocant prin virulență. Într-o declarație publică, Brovdi i-a transmis premierului Viktor Orbán și echipei sale un mesaj care a făcut rapid înconjurul rețelelor sociale: „Băgați-vă sancțiunile în fund.” Brovdi a acuzat direct guvernul de la Budapesta că, prin cumpărarea petrolului rusesc, finanțează indirect atacurile asupra Ucrainei.

Surya Bonaly a rămas fără medalii. Fosta campioană la patinaj, victima unui furt
Internațional

Surya Bonaly a rămas fără medalii. Fosta campioană la patinaj, victima unui furt

Fosta patinatoare franceză Surya Bonaly a anunțat că toate medaliile câștigate în cariera sa au fost furate din locuința ei din Las Vegas, Statele Unite. Sportiva trecea printr-un moment dificil, aflându-se într-un spital din Minnesota alături de mama sa, care suferă de un triplu cancer. Casa sportivei, jefuită în timp ce se afla la spital În absența ei, hoții au pătruns în locuința situată la vest de celebrul Las Vegas Strip. Citește și: EXCLUSIV Soțul Liei Savonea, lovitură imobiliară de proporții: bloc de zece etaje în Băneasa. Savonea nu are, la vedere, banii pentru proiect Surya Bonaly a dezvăluit pe rețelele sociale că întreaga sa colecție de medalii a dispărut, un șoc emoțional puternic într-o perioadă deja marcată de îngrijorare pentru starea de sănătate a mamei sale. Fosta campioană se teme că amintirile vor fi distruse „Toate medaliile pe care le-am câștigat la Campionate Mondiale și Europene au dispărut. Uneori îmi vine să plâng”, a declarat sportiva pentru New York Post. Bonaly se teme că hoții ar putea distruge trofeele, simboluri ale unei cariere excepționale. Securitate sporită Deși afectată de incident, fosta patinatoare a anunțat că nu intenționează să se mute, preferând să rămână în cartierul ei. Totuși, pentru a preveni astfel de situații, va instala noi camere de supraveghere și sisteme de securitate suplimentare. Apel public pentru recuperarea medaliilor furate Sportiva a lansat un apel către comunitate și către casele de amanet pentru ajutor. „Dacă vedeți medalii străine de aur sau argint la vânzare, vă rog să sunați imediat la poliție”, a scris ea, în speranța că trofeele vor putea fi recuperate. O carieră spectaculoasă: șase medalii europene și trei mondiale Surya Bonaly, în vârstă de 51 de ani, este una dintre cele mai titrate patinatoare din Europa. A câștigat cinci medalii de aur și una de argint la Campionatele Europene de patinaj artistic, precum și trei medalii de argint la Campionatele Mondiale, toate la proba individuală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră