sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5517 articole
Internațional

Morți sau răniți zilnic în Belgia din cauza trotinetelor electrice, guvernul va lua măsuri drastice

Belgia, accidente zilnice cu trotinete electrice. Numărul accidentelor cu trotinete electrice a crescut semnificativ în Belgia. În primul trimestru din 2025, au fost raportate 470 de accidente, cu 61% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut (291 de cazuri), potrivit Institutului belgian pentru siguranță rutieră Vias. Belgia, accidente zilnice cu trotinete electrice „Au existat, în medie, cinci accidente cu persoane rănite sau decedate în fiecare zi”, a anunțat Vias, subliniind că aceste cifre reprezintă o estimare minimă, întrucât includ doar accidentele înregistrate de Poliție. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) La fel ca în multe orașe europene, trotinetele electrice au devenit extrem de populare în Bruxelles, Anvers și Liege. Această cerere a dus la un val de importuri și la apariția pe piață a numeroase modele, unele dintre ele depășind viteza maximă autorizată de 25 km/h. Reprezentanții Vias au atras atenția că „anumite modele, mai ales cele chinezești, sunt foarte apreciate de tineri datorită prețului scăzut și pot atinge viteze excesive”. Controale mai stricte la magazine și site-uri În acest context, ministrul belgian pentru Protecția consumatorilor, Rob Beenders, a anunțat că, începând din septembrie, autoritățile vor intensifica verificările la magazinele și platformele online care comercializează trotinete electrice. Scopul este de a se asigura că dispozitivele respectă normele de siguranță. De asemenea, Belgia va pleda la nivelul Uniunii Europene pentru interzicerea modelelor considerate „prea rapide”. Apel pentru o abordare europeană unitară „Piața internă nu se oprește la frontierele noastre. Un dispozitiv interzis aici, dar vândut liber în altă parte, rămâne un risc pentru consumatorul belgian. Doar o abordare europeană poate rezolva cu adevărat problema”, a precizat Rob Beenders într-un comunicat. Propuneri pentru siguranța utilizatorilor Institutul Vias susține introducerea unor norme mai stricte privind dimensiunea roților, menționând că roțile mai late și mai flexibile reduc riscul de cădere. Totodată, solicită accelerarea omologării unui dispozitiv de control al vitezei de către Poliția belgiană. Vias a criticat și lipsa obligativității purtării căștii de protecție, atrăgând atenția că aceasta ar putea reduce semnificativ riscul de traumatisme craniene în caz de accident.

Belgia, accidente zilnice cu trotinete electrice (sursa: Pexels/Morgento Official Channel)
Belgia, Germania resping confiscarea activelor rusești (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Confiscarea activelor rusești din Europa ar fi ilegală, avertizează Germania și Belgia

Belgia, Germania resping confiscarea activelor rusești. Belgia și Germania și-au exprimat scepticismul față de confiscarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, înghețate în Uniunea Europeană de la începutul războiului din Ucraina. Belgia, Germania resping confiscarea activelor rusești Premierul belgian Bart De Wever a declarat că aceste fonduri, administrate prin Euroclear la Bruxelles, ar trebui menținute în continuare în custodie, deoarece o confiscare directă ar ridica probleme majore de ordin legal. Citește și: EXCLUSIV Firmele înființate de Oprea (SGG), țeapă statului de peste 22 de milioane de lei (taxe neplătite) Statele G7 au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din activele suverane ale Rusiei, dintre care aproape 210 miliarde de euro se află în Uniunea Europeană. Cea mai mare parte este sub formă de obligațiuni guvernamentale gestionate prin Euroclear, conform datelor Comisiei Europene. Riscuri juridice și repercusiuni internaționale Bart De Wever a avertizat că activele includ fonduri ale Băncii Centrale a Rusiei, care beneficiază de imunitate legală. Confiscarea lor ar putea genera consecințe grave pe plan juridic și sistemic. Premierul belgian a subliniat că alte state ar putea reacționa retrăgându-și propriile fonduri din sistem, ceea ce ar destabiliza piețele financiare internaționale. Dobânzile, deja folosite pentru sprijinirea Ucrainei În prezent, dobânzile obținute din aceste active sunt direcționate către finanțarea de arme și muniții pentru Ucraina. De Wever a considerat această soluție acceptabilă, dar a atras atenția că fondurile principale trebuie protejate. „Gâsca cu ouă de aur” și pacea viitoare Premierul belgian a folosit o metaforă sugestivă: „Este ca o gâscă care face ouă de aur. Ar trebui să păstrăm această gâscă. La momentul negocierii unui tratat de pace, ea poate fi pusă pe masă. Până atunci, este mai înțelept să menținem situația actuală.” Germania, preocupată de efectele asupra pieței de capital Cancelarul german Friedrich Merz a împărtășit îngrijorările omologului său belgian, avertizând că o eventuală confiscare a fondurilor ar putea afecta negativ piețele de capital. El a atras atenția că alte state ar putea urma exemplul Rusiei și și-ar putea retrage rezervele din Europa, amplificând riscurile pentru stabilitatea economică.

Netanyahu regretă moartea jurnaliștilor în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Benjamin Netanyahu regretă moartea a cinci jurnaliști în atacul asupra spitalului Nasser din Gaza

Netanyahu regretă moartea jurnaliștilor în Gaza. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a catalogat drept „accident tragic” moartea a cinci jurnaliști, printre care și angajați ai unor instituții media internaționale, în urma atacurilor israeliene asupra spitalului Nasser din Khan Yunis, sudul Fâșiei Gaza. Netanyahu regretă moartea jurnaliștilor în Gaza Incidentul, care s-a soldat cu un total de 20 de victime, a dus la o declarație oficială a premierului israelian. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR „Israelul regretă profund accidentul tragic de astăzi de la spitalul Nasser. Israelul apreciază munca jurnaliștilor, a personalului medical și a tuturor civililor”, a transmis Netanyahu într-un comunicat redactat în limba engleză. Potrivit liderului israelian, autoritățile militare au deschis o anchetă amănunțită pentru a stabili circumstanțele atacului. Netanyahu a reiterat că ținta Israelului rămâne gruparea Hamas, subliniind că obiectivele legitime sunt „înfrângerea Hamas și aducerea acasă a ostaticilor”.

Mulți americani vor dictatură, crede Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump crede că mulți americani și-ar dori un dictator, dar el nu se consideră a fi unul

Mulți americani vor dictatură, crede Trump. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat în Biroul Oval că mulți americani „ar dori să aibă un dictator”, însă a subliniat că el nu se consideră unul, ci „un om cu bun simț și inteligent”. Mulți americani vor dictatură, crede Trump Declarația vine în contextul acuzațiilor de autoritarism aduse de adversarii săi, în special în legătură cu politicile de imigrație și securitate. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR În cadrul conferinței, Trump a semnat un ordin executiv prin care oricine arde steagul american riscă un an de închisoare, fără eliberare anticipată. Măsura contravine unei decizii a Curții Supreme din 1989, care consideră gestul o formă de libertate de exprimare protejată constituțional. Atacuri la adresa democraților și a lui Joe Biden Președintele republican i-a atacat pe mai mulți guvernatori democrați, inclusiv JB Pritzker, Gavin Newsom și Wes Moore, acuzându-i de lipsă de performanță. Trump l-a numit pe Joe Biden un „idiot” și a afirmat că Partidul Democrat nu are candidați puternici pentru alegerile din 2028. Chicago, vizat de noi operațiuni de securitate Donald Trump a anunțat că orașul Chicago ar putea fi următoarea țintă a operațiunilor de menținere a ordinii, după Washington. Totodată, a promis că capitala federală va fi „impecabilă” pentru Cupa Mondială de Fotbal din 2026, prezentând chiar trofeul FIFA în Biroul Oval. Digresiuni despre crapul asiatic și Marile Lacuri Într-o altă intervenție, Trump a vorbit despre crapul asiatic, o specie invazivă care afectează ecosistemul Marilor Lacuri. El a afirmat că problema este „teribil de costisitoare” și a precizat că nu va acționa până când guvernatorul statului Illinois nu îi va solicita oficial sprijinul.

Polonia oprește finanțarea Starlink pentru Ucraina (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Noul președinte polonez, Karol Nawrocki, oprește plata Starlink pentru Ucraina

Polonia oprește finanțarea Starlink pentru Ucraina. Polonia nu va mai acoperi costurile abonamentului pentru rețeaua de sateliți Starlink utilizată de Ucraina, începând cu 1 octombrie. Polonia oprește finanțarea Starlink pentru Ucraina Decizia vine după ce președintele conservator Karol Nawrocki a blocat prin veto o lege care ar fi permis continuarea finanțării. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Rețeaua de sateliți a miliardarului Elon Musk este considerată esențială pentru comunicațiile și operațiunile armatei ucrainene în războiul cu Rusia. Nu mai există bază legală pentru finanțare Un purtător de cuvânt al Ministerului polonez al Digitalizării a explicat că legea respinsă ar fi extins finanțarea din Fondul de Ajutor pentru Ucraina până în martie 2026. „Prin urmare, nu mai există bază legală pentru această finanțare începând cu 1 octombrie”, a declarat oficialul. Cancelaria prezidențială: „Veto-ul nu taie imediat Starlink” În replică, șeful cancelariei prezidențiale, Zbigniew Bogucki, a subliniat că actualele prevederi legale încă asigură finanțarea și că inițiativa depusă de președinte menține sprijinul. „Este suficient ca parlamentul să adopte proiectul în septembrie”, a declarat acesta. Bogucki l-a acuzat pe Gawkowski că alimentează propaganda rusă prin declarații alarmiste. Veto prezidențial și noi propuneri legislative Karol Nawrocki a respins actul normativ care prelungea și alte măsuri de sprijin social pentru refugiații ucraineni. În locul acestuia, șeful statului a propus un proiect de lege ce limitează accesul ucrainenilor la alocațiile pentru copii și la asistența medicală. Blocajul legislativ afectează indirect și plata abonamentului pentru Starlink. Un nou conflict între președinte și premierul Donald Tusk Decizia actualului președinte se înscrie în confruntarea politică dintre conservatori și guvernul condus de premierul liberal Donald Tusk. Karol Nawrocki, susținut de partidul eurosceptic Lege și Justiție (PiS), a câștigat la limită alegerile prezidențiale din 1 iunie, în fața primarului Varșoviei, Rafal Trzaskowski. Poziția lui Karol Nawrocki față de Ucraina În campania electorală, Nawrocki a promis că va continua ajutorul militar pentru Ucraina, dar a respins aderarea acesteia la NATO. De asemenea, a exclus trimiterea de trupe poloneze și a anunțat o atitudine „mai critică” față de Kiev, în comparație cu fostul președinte Andrzej Duda. Importanța rețelei Starlink pentru Ucraina De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, Starlink a devenit vital pentru Ucraina. Terminalele SpaceX au asigurat internetul și comunicațiile după ce Rusia a distrus infrastructura digitală a țării. Armata ucraineană utilizează aceste sisteme atât pentru comunicațiile pe front, cât și pentru controlul unor drone. Rezistența la atacuri cibernetice și bruiaj Rețeaua Starlink s-a dovedit rezistentă în fața spionajului și a tentativelor de bruiaj ale Rusiei. Terminalele, de dimensiunea unei cutii de pizza, sunt portabile și ușor de folosit, conectându-se la miile de sateliți SpaceX aflați pe orbită. Până în aprilie 2025, Ucraina a primit peste 50.000 de terminale Starlink. Primele au fost furnizate direct de compania SpaceX, iar ulterior altele au fost donate cu sprijinul Poloniei, Statelor Unite și Germaniei.

Trump confirmă discuții recente cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a avut noi discuții cu Putin, dar nu a dezvăluit conținutul

Trump confirmă discuții recente cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat luni că este încrezător într-o soluționare a conflictului din Ucraina. Întrebat de un reporter dacă a vorbit recent cu Vladimir Putin după summitul de la Casa Albă cu Volodimir Zelenski și mai mulți lideri europeni, Trump a răspuns afirmativ. Trump confirmă discuții recente cu Putin „Cred că vom pune capăt războiului”, a spus liderul de la Washington, fără a oferi detalii suplimentare. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Inițiativa lui Trump de a-i aduce la aceeași masă pe Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pare să fi intrat în impas. Întrebat despre motivele pentru care Putin refuză o întâlnire directă cu liderul ucrainean, președintele american a răspuns: „Pentru că nu-l place”. Sprijin american pentru Kiev, dar fără garanții de securitate Trump a precizat că nu a discutat garanții specifice de securitate pentru Ucraina. Totuși, el a reafirmat angajamentul Statelor Unite de a sprijini Kievul. Posibilele garanții de securitate rămân unul dintre principalele obstacole în negocierile pentru încetarea războiului. Întâlnirea Trump–Putin din Alaska și tema nucleară Donald Trump a amintit că, în cadrul întrevederii sale cu Vladimir Putin pe 15 august, în Alaska, cei doi lideri au discutat despre limitarea arsenalelor nucleare ale Statelor Unite și Rusiei. „Am dori să denuclearizăm. Este prea multă putere și am vorbit și despre asta. Face parte din acest proces, dar mai întâi trebuie să terminăm războiul”, a declarat Trump din Biroul Oval.

Ucraina denunță gestul lui Woody Allen (sursa: YouTube/METRO TV)
Internațional

Woody Allen a participat la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, gest denunțat de Ucraina

Ucraina denunță gestul lui Woody Allen. Ministerul ucrainean de Externe a criticat dur participarea prin videoconferință a regizorului american Woody Allen la Festivalul Internațional de Film de la Moscova. Kievul a catalogat gestul cineastului drept „o rușine și o insultă” pentru actorii și cineaștii ucraineni uciși sau răniți în urma invaziei ruse. Ucraina denunță gestul lui Woody Allen „Woody Allen a ales să închidă ochii la atrocitățile comise de Rusia în fiecare zi în Ucraina”, a transmis diplomația ucraineană. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Oficialii au subliniat că „arta și cultura nu trebuie folosite pentru a acoperi crime sau ca instrument de propagandă”. Ucraina cere izolarea culturală a Rusiei De la începutul războiului, în februarie 2022, Ucraina solicită izolarea totală a Rusiei pe scena internațională, inclusiv în cultură și sport. Kievul denunță constant participarea personalităților occidentale la evenimente desfășurate pe teritoriul rus, chiar dacă acestea au rămas rare. Woody Allen, prezent la o videoconferință la Moscova Regizorul american, în vârstă de 89 de ani, a participat duminică la un eveniment online organizat în cadrul celei de-a 47-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Moscova. Conferința a fost moderată de regizorul și actorul rus Fiodor Bondarciuk, apropiat al președintelui Vladimir Putin și aflat pe lista sancțiunilor occidentale. Declarațiile regizorului: admirație pentru cinematografia rusă În timpul interviului, Woody Allen a lăudat opera regizorului Serghei Bondarciuk, tatăl moderatorului, și a afirmat că ar lua în calcul să filmeze în Rusia. „Întotdeauna mi-a plăcut cinematografia rusă. Dacă ar exista propuneri, m-aș așeza la masă și aș gândi un scenariu despre bunăstarea de la Moscova și Sankt Petersburg”, a declarat el. Amintiri din epoca sovietică și imaginea actuală a Rusiei Regizorul a evocat și o experiență „nu prea agreabilă” avută în perioada Uniunii Sovietice, adăugând însă că „totul s-a schimbat de atunci, iar Rusia a devenit minunată”. Woody Allen a evitat să facă declarații politice directe. Un regizor controversat, izolat la Hollywood Considerat un maestru al comediei și satirei sociale, Woody Allen nu mai filmează aproape deloc în Statele Unite. Cariera sa a fost afectată după ce fiica sa adoptivă, Dylan Farrow, l-a acuzat de agresiune sexuală. În urma acestor acuzații, marile studiouri americane au renunțat la colaborările cu el.

Ministru turc, amendat pentru viteză excesivă (sursa: X/Abdulkadir URALOĞLU)
Internațional

VIDEO Ministrul turc al Transporturilor s-a filmat conducând cu 225 km/h pe autostradă

Ministru turc, amendat pentru viteză excesivă. Ministrul transporturilor din Turcia, Abdulkadir Uraloglu, a primit o amendă după ce a publicat pe X un videoclip în care conducea cu 225 km/h pe autostrada Ankara–Nigde, aproape dublul vitezei legale. Imaginile au stârnit un val de critici pe rețelele sociale. Ministru turc, amendat pentru viteză excesivă Clipul, însoțit de muzică folk și fragmente dintr-un discurs al președintelui Recep Tayyip Erdogan, îl arăta pe ministru depășind rapid alte mașini pe banda de viteză. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR Videoclipul a fost perceput ca o promovare a infrastructurii realizate de guvern. Poliția rutieră aplică sancțiunea Poliția turcă a emis o amendă de 9.267 lire turcești (aproximativ 280 de dolari) pentru depășirea limitei de viteză, la circa 50 km de Ankara. Limita maximă legală pe autostrăzile din Turcia este de 140 km/h. Scuze publice după reacția negativă Confruntat cu numeroase critici, Uraloglu a publicat pe X o imagine cu amenda primită, însoțită de mesajul: „Prezint scuze națiunii noastre”. Potrivit datelor oficiale, anul trecut peste 6.300 de persoane au murit în aproape 1,5 milioane de accidente rutiere în Turcia.

Aleksandr Lukașenko afirmă că este sănătos (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko susține că și-a făcut primul examen medical complet la 70 de ani și e sănătos tun

Aleksandr Lukașenko afirmă că este sănătos. Președintele belarus Aleksandr Lukașenko, un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat că a trecut recent prin primul control medical complet din viața sa și că rezultatele arată că este sănătos. Aleksandr Lukașenko afirmă că este sănătos Liderul de la Minsk, în vârstă de 70 de ani, a spus că examinările au durat două zile și au inclus investigații amănunțite, de la creier până la radiografii. Citește și: Primul atac major al lui Călin Georgescu împotriva lui Simion și a AUR De-a lungul ultimilor ani, au existat speculații privind sănătatea lui Lukașenko, mai ales după vizita la Moscova din 2023, unde a lipsit de la unele evenimente și a părut vizibil slăbit.   Atunci, absența și dificultatea de a susține un discurs au alimentat zvonurile privind posibile probleme medicale. Reacția liderului belarus la zvonuri Lukașenko a precizat că inclusiv servicii de informații din țări considerate prietene Belarusului s-au interesat de sănătatea sa. El a spus că nu are nimic de ascuns și a adăugat că rezultatele controalelor pot fi transmise și făcute publice pentru a risipi orice dubii. Încălcări grave ale drepturilor omului La putere din 1994, Lukașenko a permis Rusiei să folosească teritoriul Belarusului pentru lansarea invaziei asupra Ucrainei în 2022, deși a evitat implicarea directă în război. În același timp, regimul său a fost criticat dur de statele occidentale pentru încălcări grave ale drepturilor omului, represiunea disidenței și arestarea opozanților. Protestele masive din 2020, generate de realegerea sa contestată, au dus la numeroase arestări și exodul figurilor proeminente ale opoziției.

Trump, contrazis: întâlnirea Putin-Zelenski, neplanificată (Lavrov) (sursa: NBC News)
Internațional

Lavrov îl contrazice pe Trump: nu există în plan o întâlnire Putin-Zelenski în acest moment

Trump, contrazis: întâlnirea Putin-Zelenski, neplanificată (Lavrov). Într-un interviu exclusiv pentru Meet the Press (NBC News), ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat: "Putin este pregătit să se întâlnească cu Zelenski atunci când agenda va fi pregătită pentru un summit", dar a adăugat că Moscova nu consideră că aceste condiții au fost îndeplinite, contrazicând astfel Casa Albă, care a afirmat că asemenea planuri sunt deja în curs de desfășurare. Trump, contrazis: întâlnirea Putin-Zelenski, neplanificată (Lavrov) Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu difuzat duminică la NBC News, în cadrul emisiunii Meet the Press, că un grup de națiuni, inclusiv membri ai Consiliului de Securitate al ONU, ar trebui să fie garanții securității Ucrainei. Citește și: Medicul Flavia Groșan, amica lui Gâdea, susține că nevaccinații au probleme dacă fac sex cu vaccinații. "Inepții grosolane", arată un medic din Germania El a subliniat că acest format ar putea include, pe lângă cele cinci puteri permanente ale Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța – și alte state precum Germania și Turcia. „Garanții ar trebui să asigure că Ucraina rămâne neutră, nealiniată niciunui bloc militar și non-nucleară”, a afirmat Lavrov, conform transcrierii publicate de Ministerul de Externe rus. Contextul negocierilor Rusia–Ucraina Declarațiile vin în urma informațiilor potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin ar cere Ucrainei: să renunțe la întreaga regiune Donbas, să renunțe la aderarea la NATO, să rămână neutră și să nu permită desfășurarea trupelor occidentale pe teritoriul său. Trei surse familiare cu poziția Kremlinului au confirmat aceste condiții pentru agenția de presă britanică Reuters. Referire la discuțiile de la Istanbul din 2022 Lavrov a amintit că în negocierile de la Istanbul din 2022, Rusia și Ucraina au discutat un proiect de acord ce prevedea neutralitatea permanentă a Ucrainei în schimbul unor garanții internaționale de securitate. Documentul, văzut de Reuters la acea vreme, includea ca garanți nu doar statele membre permanente ale Consiliului de Securitate, ci și alte țări europene și regionale. Poziția Rusiei față de NATO și teritorii Șeful diplomației ruse a reiterat că aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Moscova și a precizat că Rusia dorește protecție pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina. El a adăugat că există o discuție inevitabilă privind teritoriile disputate, care trebuie purtată direct cu Ucraina.

Tricouri suvenir cu Putin și Trump (sursa: 1prime.ru)
Internațional

Tricouri și suveniruri cu întâlnirea dintre Putin și Trump, scoase la vânzare pe platforme rusești

Tricouri suvenir cu Putin și Trump. Giganții ruși de comerț electronic Wildberries (WB) și Ozon au început să vândă tricouri care ilustrează strângerea de mână dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cel al Statelor Unite, Donald Trump, în timpul summitului desfășurat recent la Anchorage, Alaska. Tricouri suvenir cu Putin și Trump Un tricou se comercializează la un preț de aproximativ 800 de ruble (circa 10 dolari). Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media De asemenea, în magazinele online pot fi achiziționate și tablouri cu fotoprint, reprezentându-i pe cei doi lideri mergând pe covorul roșu în Anchorage. Percepția rușilor despre summitul din Alaska Potrivit unui sondaj publicat miercuri, 68% dintre ruși cred că Putin și Trump au ajuns la o înțelegere în timpul întâlnirii lor din Alaska. În schimb, 28% dintre respondenți consideră că nu s-a ajuns la niciun acord. Summitul Putin–Trump de la Anchorage Întâlnirea dintre cei doi lideri a avut loc pe 15 august 2025, la baza militară Elmendorf-Richardson, situată lângă capitala statului Alaska, Anchorage. Negocierile s-au desfășurat pe parcursul a aproape patru ore. Aceasta a fost prima întrevedere oficială între Putin și Trump de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în noiembrie 2024, dar și de la începerea războiului din Ucraina.  

Ucraina recucerește trei localități din Donețk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina anunță recucerirea a trei localități din Donețk, în estul țării

Ucraina recucerește trei localități din Donețk. Forțele armate ucrainene au anunțat duminică, 24 august, recucerirea a trei localități din regiunea Donețk, aflate anterior sub control rusesc: Mihailivka, Zelenîi Hai și Volodimirivka. Ucraina recucerește trei localități din Donețk „Trupele noastre au contraatacat cu succes și au eliberat de la dușman localitățile Mihailivka, Zelenîi Hai și Volodimirivka”, a transmis pe Facebook comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi. Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media Acesta s-a aflat într-o vizită pe frontul din Pokrovsk, cu ocazia Zilei Independenței. Localități strategice lângă Pokrovsk Mihailivka și Volodimirivka se află la câțiva kilometri de Pokrovsk, considerată o fortăreață ucraineană în est, în timp ce Zelenîi Hai este situată la sud-vest, de-a lungul liniei frontului. Sîrskîi a subliniat că zona Pokrovsk rămâne „cea mai dificilă” în prezent, întrucât Rusia își concentrează acolo principalele eforturi militare. Militarii ucraineni, recompensați pentru curaj Cu ocazia vizitei sale, comandantul șef al armatei a decorat mai mulți soldați care s-au remarcat în luptă. El a promis sprijin suplimentar pentru trupele aflate pe frontul din Pokrovsk, prin resurse și asistență logistică. „Situația este cu adevărat dificilă, dar trebuie să apărăm linia”, a declarat Sîrskîi. Rusia raportează noi cuceriri în estul Ucrainei În paralel, Moscova a anunțat propriile avansuri. Potrivit Ministerului Apărării rus, sâmbătă au fost capturate localitățile Kleban-Bik și Serednie, situate la nord și sud de orașul Konstantinivka, un important centru logistic din regiune. Duminică, autoritățile ruse au mai declarat cucerirea unei localități din regiunea Dnipropetrovsk, la granița cu Donețk, unde ar controla în prezent cel puțin șase localități.

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro (sursa: Pexels/Rodolfo Quirós)
Internațional

Muncitorii străini au impulsionat economia zonei euro, susține Președinta Băncii Centrale Europene

Muncitorii străini sprijină economia zonei euro. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că influxul de muncitori străini a oferit un sprijin esențial economiei din zona euro în ultimii ani. Muncitorii străini sprijină economia zonei euro Aceștia au ajutat la compensarea orelor de muncă mai scurte și a scăderii salariilor reale, menținând stabilitatea pieței muncii. Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media „Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța de muncă totală în 2022, muncitorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani. Fără aportul lor, condițiile de pe piața muncii ar fi fost mai stricte, iar producția mai scăzută”, a explicat Lagarde în cadrul simpozionului anual al Rezervei Federale din SUA, desfășurat la Jackson Hole, Wyoming. Germania și Spania, exemple de dependență economică Lagarde a subliniat că, fără forța de muncă străină, produsul intern brut al Germaniei ar fi cu aproximativ 6% mai mic decât nivelul din 2019. În același timp, performanța economică puternică a Spaniei după pandemia de COVID-19 s-a datorat, în mare parte, muncitorilor veniți din afara zonei euro. Populația UE atinge un nivel record În 2023, populația Uniunii Europene a crescut la un nivel record de 450,4 milioane de locuitori. Creșterea s-a datorat migrației nete, care a compensat pentru al patrulea an consecutiv declinul natural al populației, pe fondul scăderii natalității. Reacție politică și ascensiunea extremei drepte Creșterea numărului de imigranți a generat însă tensiuni politice. În mai multe state membre, partidele de extremă dreapta câștigă tot mai mult sprijin, profitând de nemulțumirea electoratului local. În Germania, noul guvern a suspendat programele de reunificare familială și de relocare, încercând să recâștige votanții atrași de partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Politici restrictive și în Statele Unite Situația se regăsește și peste Atlantic. În Statele Unite, președintele Donald Trump a înăsprit politicile privind imigrația: a intensificat arestările imigranților aflați ilegal în țară, a limitat trecerile ilegale la frontieră și a retras statutul legal pentru sute de mii de migranți. Forța de muncă vs presiune socială Deși munca străinilor a devenit un motor important pentru economia zonei euro, contribuind la creștere și stabilitate, această realitate economică se lovește de un val de opoziție politică tot mai puternic. Europa și SUA se confruntă cu aceeași dilemă: cum să echilibreze nevoia de forță de muncă cu presiunea socială și electorală generată de migrație.

Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ziua Independenței Ucrainei, între omagii internaționale și intensificarea luptelor

Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii. Ucraina sărbătorește 34 de ani de independență într-un context tensionat, marcat de solidaritatea exprimată de lideri occidentali, dar și de intensificarea confruntărilor militare cu Rusia. Mesajele de sprijin politic și diplomatic s-au împletit cu noi atacuri cu drone lansate de Kiev asupra teritoriului rus, în timp ce Moscova a revendicat câștiguri teritoriale pe frontul din est. Ziua Independenței Ucrainei, lupte și omagii Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj oficial cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei, în care a reiterat susținerea Bucureștiului pentru „efortul legitim al Ucrainei de a se apăra” și pentru parcursul european al țării vecine. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm „Vom sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei și calea dumneavoastră către integrarea europeană”, a declarat șeful statului, subliniind curajul și reziliența poporului ucrainean. Nicușor Dan a caracterizat lupta Kievului drept „un exemplu puternic al luptei pentru libertate și democrație împotriva unui inamic autocratic”. Mesaje de solidaritate din Germania și UE Cancelarul german Friedrich Merz a reafirmat angajamentul Berlinului față de Ucraina: „De Ziua Independenței, noi rămânem ferm alături de ea – astăzi și pe viitor”. La rândul său, președintele german Frank-Walter Steinmeier a exprimat speranța că sărbătoarea va da poporului ucrainean „curaj nou în fața agresiunii ruse”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj direct: „Suntem cu voi, oricât de mult va fi nevoie. Pentru că o Ucraină liberă înseamnă o Europă liberă”. Premierul Canadei, la Kiev Unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate a venit din partea Canadei. Premierul Mark Carney a sosit duminică la Kiev, fiind întâmpinat de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga. „Canada își va întări sprijinul și eforturile pentru o pace justă și durabilă”, a declarat Carney, care a participat la festivitățile oficiale și urmează să aibă o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski. Intensificarea atacurilor cu drone Pe fondul acestor declarații de sprijin, Kievul a marcat Ziua Independenței printr-o nouă serie de atacuri cu drone asupra teritoriului rus, pe care le-a prezentat drept răspuns la blocajul diplomatic. „Iată cum reacționează Ucraina atunci când apelurile sale la pace sunt ignorate”, a spus președintele Zelenski. Atacurile au vizat o centrală nucleară din regiunea Kursk, unde un transformator auxiliar a fost avariat, precum și un terminal petrolier al grupului rus Novatek, lângă Sankt-Petersburg, unde a izbucnit un incendiu. În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au vizat frecvent rafinării și depozite de combustibil rusești, lovituri care au contribuit la explozia prețurilor la carburanți pe piața rusă. Frontul din est și perspectiva negocierilor În paralel, forțele ruse au anunțat noi câștiguri în regiunea Donețk, unde au cucerit două sate, consolidându-și avansul lent început în ultimele luni. Moscova deține în prezent circa 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014. Perspectivele unor negocieri directe între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski par tot mai îndepărtate, deși președintele american Donald Trump încearcă să mențină presiunea diplomatică pentru un summit. Zelenski a insistat însă că „Ucraina nu va mai fi niciodată constrânsă să accepte un compromis umilitor” și că obiectivul rămâne „o pace justă”.

Texas schimbă harta electorală, favorizând republicanii (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Texas adoptă o nouă hartă electorală, în favoarea republicanilor: Trump salută decizia

Texas schimbă harta electorală, favorizând republicanii. Parlamentul statului Texas a aprobat definitiv o nouă hartă electorală, menită să consolideze dominația republicană în Congresul de la Washington. Decizia, salutată imediat de Donald Trump și de guvernatorul Greg Abbott, este acuzată de democrați ca fiind un exemplu clasic de „gerrymandering” menit să dilueze voturile minorităților. Texas schimbă harta electorală, favorizând republicanii Președintele american Donald Trump a reacționat prompt pe rețeaua sa Truth Social, numind votul din Texas „o enormă victorie pentru programul nostru America First”. Citește și: Ministrul Energiei sesizează CSAT: importăm energie la ore de vârf la prețuri de o mie de ori mai scumpe față de cele cu care exportăm El a subliniat că noul decupaj le va oferi „minunaților texani ocazia imensă de a alege cinci noi republicani MAGA” la alegerile legislative din noiembrie 2026. Trump ar fi făcut presiuni directe asupra liderilor republicani din Texas pentru a accelera adoptarea acestei hărți, cu scopul de a asigura menținerea majorității în Congres după viitoarele alegeri de mijloc de mandat. Guvernatorul Greg Abbott a promulgat rapid legea Guvernatorul republican Greg Abbott a anunțat pe X că s-a „grăbit” să promulge legea, afirmând că noua hartă reflectă „adevăratele preferințe electorale ale texanilor”. Astfel, din cei 38 de deputați trimiși de Texas la Washington, unde în prezent 25 sunt republicani, partidul ar putea câștiga până la cinci mandate suplimentare. Acuzații de „gerrymandering” rasist din partea democraților Democrații, minoritari în parlamentul texan, au încercat să blocheze inițiativa. La începutul lunii august, un grup de aleși democrați a părăsit statul pentru a împiedica întrunirea cvorumului, reușind să întârzie votul timp de peste două săptămâni. Într-un comunicat, democrații texani i-au acuzat pe republicani că încearcă să reducă la tăcere alegătorii afro-americani și hispanici, care votează tradițional cu Partidul Democrat. „Este un gerrymandering rasist, menit să dilueze votul minorităților”, au transmis aceștia. „Gerrymandering” desemnează practica de a redesenna circumscripțiile electorale (hărțile după care se votează) astfel încât să avantajeze un anumit partid sau grup politic. California răspunde printr-o contraofensivă electorală Adoptarea noii hărți în Texas a declanșat reacții și pe coasta de vest. California, guvernată de democratul Gavin Newsom, a anunțat că va redesena propria hartă electorală în favoarea democraților. Propunerea lui Newsom ar putea aduce partidului său cinci mandate suplimentare în Congres, ceea ce ar compensa pierderile estimate în Texas. Miza, controlul viitorului Congres Redesenarea circumscripțiilor în marile state americane este o strategie politică cheie pentru alegerile din 2026. Atât republicanii, cât și democrații încearcă să maximizeze avantajele electorale prin modificarea geografică a colegiilor. Decizia din Texas marchează o victorie pentru republicani, dar mișcările similare din California arată că lupta pentru controlul Congresului rămâne deschisă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră