sâmbătă 10 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Atac ucrainean asupra portului rusesc Novorosiisk: navă de desant, terminal petrolier și sistem S-400, lovite cu drone și rachete produse în Ucraina

În noaptea de luni spre marți, portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră a fost atacat de forțele ucrainene, fiind lovite o navă de desant, un terminal de încărcare-descărcare a petrolului și un sistem antiaerian S-400. Informațiile au fost confirmate pentru agenția Ukrinform de surse din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Ucraina lovește ținte strategice în portul rusesc Novorosiisk Operațiune coordonată de armata ucraineană, SBU și serviciile de informații GUR Citește și: Călin Georgescu, atac furios și suburban la Nicușor Dan, după ce acesta a vorbit despre biografia fostului candidat Atacul a fost rezultatul unei operațiuni comune desfășurate de structuri ale armatei ucrainene, inclusiv marina, SBU și Serviciul de informații militare (GUR). Acțiunea a vizat obiective strategice ale Federației Ruse, cu impact asupra capacităților militare și logistice din zona Mării Negre. Sistem S-400 și terminal petrolier, printre țintele confirmate oficial Statul Major General de la Kiev a confirmat că printre țintele lovite s-au numărat un lansator de rachete antiaeriene S-400 și un terminal de marfă petrolier din portul Novorosiisk. Lovirea acestor obiective reprezintă o afectare semnificativă a infrastructurii militare și energetice a Rusiei. Drone Bars și rachete Neptun, produse în Ucraina, folosite în atac Potrivit comunicatului oficial, Ucraina a folosit exclusiv armament de producție proprie în atac: drone de rază lungă Bars și rachete de croazieră Neptun. Aceste sisteme au fost dezvoltate în Ucraina și sunt utilizate tot mai frecvent în operațiuni împotriva obiectivelor strategice ale Rusiei. În cadrul aceleiași operațiuni, forțele ucrainene au lovit și: o fabrică de reparare a avioanelor în regiunea Rostov; o infrastructură de producție a dronelor, tot în regiunea Rostov; o rafinărie de petrol situată în ținutul Krasnodar.

Atac ucrainean asupra portului rusesc Novorosiisk: navă de desant, terminal petrolier și sistem S-400, lovite cu drone și rachete produse în Ucraina
SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva: Washingtonul propune cedarea Donbasului și Crimeei
Internațional

SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva: Washingtonul propune cedarea Donbasului și Crimeei

Statele Unite au exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un plan de pace destinat încheierii războiului cu Rusia, în cadrul negocierilor desfășurate duminică la Geneva, potrivit unei surse implicate în discuții. SUA fac presiuni asupra Ucrainei la Geneva Deși presiunea directă a Washingtonului s-a diminuat în timpul întâlnirii, interlocutorul afirmă că există în continuare o „presiune globală” pentru obținerea unui acord. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Planul de pace propus de SUA, structurat în 28 de puncte, a fost primit cu reacții negative din partea Ucrainei și a susținătorilor săi europeni, care au formulat o contrapropunere și poartă negocieri cu Washingtonul pentru modificarea documentului. În urma discuțiilor, SUA și Ucraina au anunțat o declarație comună privind elaborarea „unui cadru de pace rafinat”, fără a oferi detalii concrete. Concesii teritoriale majore propuse Ucrainei Versiunea inițială a planului american prevedea ca Ucraina să cedeze integral regiunile Donbas și Crimeea Rusiei, acestea fiind recunoscute de facto ca teritorii rusești. Zonele din Donbas aflate în prezent în afara controlului Moscovei ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto de-a lungul liniei actuale a frontului. Retrageri limitate ale Rusiei în schimbul recunoașterii teritoriale În schimbul acestor concesii, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ocupate în provinciile Dnipropetrovsk și Harkov, ceea ce ar marca singura concesie teritorială semnificativă a Moscovei în cadrul acestui plan. Negocierile continuă în condițiile unor diferențe majore de poziționare între Kiev, Washington și capitalele europene.

Protestatarii pro-palestinieni pot contesta dreptul la existență al Israelului, a decis un tribunal german
Internațional

Protestatarii pro-palestinieni pot contesta dreptul la existență al Israelului, a decis un tribunal german

Un tribunal administrativ superior din Münster, Germania, a decis luni că manifestanții pro-palestinieni au dreptul legal de a pune sub semnul întrebării existența statului Israel, în baza libertății de exprimare. Tribunal german permite contestarea statului Israel Hotărârea contestă o interdicție impusă anterior de poliția din Düsseldorf, care blocase organizatorii unui protest să formuleze astfel de mesaje. Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților Instanța a precizat că negarea dreptului Israelului de a exista nu constituie, în sine, o infracțiune, atâta timp cât este exprimată în cadrul unei dezbateri privind fondarea statului și situația actuală din Orientul Mijlociu, fără incitare la violență sau glorificarea terorismului. „Libertatea de exprimare protejează dezbaterile despre Israel” Instanța germană a subliniat că discuțiile legate de formarea Israelului, istoria anului 1948 sau propunerile de schimbare pașnică a realităților politice din Orientul Mijlociu sunt fundamental protejate de libertatea de exprimare, chiar dacă sunt provocatoare sau controversate. Prin urmare, poliția nu avea dreptul să restricționeze organizatorii protestului pe baza presupunerii că aceste sloganuri ar incita la ură. Analiza sloganurilor pro-palestiniene: ce este permis și ce rămâne interzis Tribunalul din Münster a analizat trei sloganuri utilizate la protestele pro-palestiniene: „There is only one state — Palestine 48” Conform judecătorilor, acest slogan nu poate fi considerat ilegal, deoarece face referire la anul 1948 — momentul fondării Israelului — și exprimă o revendicare politică, nu o asociere directă cu Hamas sau cu ideologii extremiste. „Yalla, yalla, Intifada” Pentru acest slogan, instanța a confirmat legalitatea interdicției impuse de poliție, considerând că poate fi interpretat ca îndemn la revoltă sau violență, legat de mișcările armate palestiniene. „From the river to the sea” În privința celebrului slogan „From the river to the sea”, instanța nu a putut stabili clar legalitatea sa, din cauza multiplelor interpretări posibile. Totuși, având în vedere interesul public și potențialul provocator al expresiei, tribunalul a recomandat menținerea interdicției. Sloganul datează din anii 1960 și este folosit pentru a exprima viziunea unei Palestine eliberate pe întreg teritoriul situat între râul Iordan și Marea Mediterană — spațiu care coincide cu teritoriul actual al Israelului.

Trump amenință senatori democrați cu pedeapsa capitală dacă se răzvrătesc împotriva Pentagonului
Internațional

Trump amenință senatori democrați cu pedeapsa capitală dacă se răzvrătesc împotriva Pentagonului

Luni, Pentagonul l-a avertizat pe senatorul democrat Mark Kelly, fost căpitan în rezervă al US Navy, că ar putea fi rechemat în serviciul activ pentru a fi judecat în instanța militară. Motivul: ar fi instigat la răzvrătire, după ce ar fi susținut apeluri către militari și ofițeri de informații de a refuza ordinele administrației Trump. Situația vine la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a amenințat că astfel de acțiuni ar putea atrage chiar și pedeapsa capitală. Pentagonul invocă Codul Uniform de Justiție Militară (UCMJ) Într-un mesaj oficial, Pentagonul a reamintit că toți membrii forțelor armate au obligația legală de a respecta ordinele considerate legale, în baza Codului Uniform de Justiție Militară (UCMJ): Citește și: Un singur vot împotriva deciziei judecătorilor de la Curtea de Apel București de a respinge și noile propuneri privind pensiile magistraților „Tuturor militarilor li se reamintește că au obligația legală, în temeiul UCMJ, de a respecta ordinele legale și că ordinele sunt prezumate a fi legale. Filosofia personală a unui membru al forțelor armate nu justifică și nu scuză nerespectarea unui ordin care, altfel, este legal.” Trump trimite Garda Națională în orașe conduse de democrați Președintele republican Donald Trump a dispus desfășurarea Gărzii Naționale în mai multe orașe conduse de democrați, printre care Los Angeles și Washington D.C., justificând decizia prin necesitatea de a combate criminalitatea și de a sprijini agenția de imigrație ICE. Trump susține că fenomenul migrației ilegale „a scăpat de sub control” în timpul fostului președinte Joe Biden și ar fi alimentat infracționalitatea. Democrați cu trecut militar îndeamnă armata să respingă ordinele „ilegale” În replică la ordinul prezidențial, șase congresmeni democrați — foști membri activi în armată sau în serviciile de informații — au publicat un videoclip pe platforma X, în care îi îndeamnă pe militari să refuze „ordinele ilegale”. Aceștia susțin că loialitatea militarilor trebuie să fie față de Constituție, nu față de o administrație politică. Trump acuză de „trădare” și invocă pedeapsa capitală Donald Trump a reacționat dur, acuzându-i pe congresmenii democrați de „trădare” și „instigare la răzvrătire”. Președintele a avertizat că astfel de fapte ar putea fi pasibile chiar și de pedeapsa capitală, subliniind că armata nu poate fi folosită în scopuri politice sau pentru contestarea autorității executive.

Șeful militar al Hezbollah, eliminat în Liban de către Israel. Se ascundea într-un cartier aglomerat
Internațional

Șeful militar al Hezbollah, eliminat în Liban de către Israel. Se ascundea într-un cartier aglomerat

Armata israeliană l-a ucis duminică pe Haitham Ali Tabatabai, lider militar al Hezbollah, într-un atac aerian lansat asupra unui imobil din cartierul dens populat Haret Hreik, în sudul Beirutului. Hezbollah a confirmat moartea acestuia, precizând că alți patru membri ai grupării au fost uciși în același atac. Autoritățile libaneze au raportat cel puțin cinci morți și 28 de răniți în urma loviturii care a vizat un bloc de apartamente. Șeful militar Hezbollah, eliminat de Israel Tabatabai este cel mai înalt oficial militar Hezbollah ucis după intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului din noiembrie 2024, încheiat după aproape un an de conflict dintre Israel și mișcarea pro-iraniană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Armata israeliană l-a descris drept „cel mai important comandant al Hezbollah”, urcat în funcție după moartea altor lideri militari în timpul războiului cu Israelul. Statele Unite ofereau încă din 2018 o recompensă de cinci milioane de dolari pentru capturarea sa. Israelul acuză încălcări ale armistițiului Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „nu va permite Hezbollah să-și reconstruiască puterea” și a cerut guvernului libanez să respecte angajamentul de dezarmare al grupării. Atacul a fost ordonat la recomandarea ministrului apărării, Israel Katz, și a șefului armatei, Eyal Zamir, a transmis biroul premierului. Escaladare majoră într-un conflict mocnit Deși armistițiul este oficial în vigoare, forțele israeliene au continuat să lanseze atacuri, în special în sudul Libanului, acuzând Hezbollah de încălcări repetate ale acordului. Gruparea pro-iraniană nu a emis încă o declarație oficială.

Casa Albă spune acum că "orice viitor acord trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei"
Internațional

Casa Albă spune acum că "orice viitor acord trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei"

SUA, Ucraina și reprezentanți ai unor țări europene au avut la Geneva discuții considerate „constructive”, reafirmând că orice viitor acord pentru încheierea conflictului trebuie să respecte pe deplin suveranitatea Ucrainei. Casa Albă susține suveranitatea Ucrainei Casa Albă a salutat întâlnirile, descriindu-le drept „un pas semnificativ înainte” spre pace, menționând că a fost redactată o versiune îmbunătățită a cadrului de pace propus de Washington. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Negociatorii ucraineni au vorbit despre „progrese foarte bune”, iar secretarul de stat american, Marco Rubio, s-a declarat „foarte optimist”, apreciind că punctele rămase „nu sunt insurmontabile”. Planul, actualizat după obiecțiile Kievului și ale aliaților europeni, exclude ideea unei păci prin capitulare și subliniază rolul central al UE, alături de consultarea Rusiei prin canale diplomatice. Planul american, ajustat după criticile europene Inițial, documentul transmis de Washington relua mai multe cereri-cheie ale Moscovei, precum cedarea unor teritorii, limitarea armatei ucrainene și renunțarea la aderarea la NATO, în schimbul unor garanții de securitate și ridicarea progresivă a sancțiunilor din Vest. Această versiune a fost respinsă de Kiev și de principalele capitale europene – Paris, Londra, Berlin și Roma –, care au venit la Geneva pentru a evita un acord perceput ca o capitulare. Noua variantă a planului, apreciată de președintele Volodimir Zelenski, reflectă „prioritățile-cheie ale Ucrainei” și include o reafirmare fermă a dreptului acesteia de a-și alege destinul politic și militar. Donald Trump a acordat Kievului termen până pe 27 noiembrie pentru un răspuns, subliniind că propunerea nu este una „finală”. Participare extinsă a actorilor internaționali La negocieri au participat oficiali americani de rang înalt, inclusiv Jared Kushner, emisarul special Steve Witkoff și generalul Alexus Grynkewich, reprezentând structura militară NATO. Europenii și-au exprimat sprijinul deplin pentru Ucraina, insistând asupra rolului strategic al UE în procesul de pace, după cum a afirmat Ursula von der Leyen: „Ucraina a ales un destin european”. În paralel, Marea Britanie și SUA au convenit să colaboreze strâns, iar liderii europeni pregătesc o reuniune pentru coordonarea pozițiilor comune în marja summitului din Angola. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat, de asemenea, o videoconferință a statelor susținătoare ale Kievului. Rolul Turciei și perspectiva unui dialog cu Rusia Președintele turc Recep Tayyip Erdogan continuă să joace rolul de mediator între Kiev și Moscova și a anunțat o discuție telefonică cu Vladimir Putin, confirmată ulterior de Kremlin. Oficialii americani au subliniat că și Rusia trebuie „să-și spună cuvântul” în cadrul negocierilor, sugerând că dialogul diplomatic ar putea fi extins.

Contraoferta europeană la planul de pace al lui Trump: 28 de modificări propuse
Internațional

Contraoferta europeană la planul de pace al lui Trump: 28 de modificări propuse

Europa răspunde planului de pace propus de administrația Trump cu o contrapropunere care încearcă să corecteze cele mai sensibile puncte ale documentului american. Dacă Washingtonul mizează pe o soluție rapidă, chiar cu riscul unor compromisuri teritoriale, europenii propun o abordare mai prudentă, menită să protejeze interesele strategice ale Ucrainei și arhitectura de securitate a continentului. Contraoferta europeană la planul lui Trump Documentul elaborat de Marea Britanie, Franța și Germania nu respinge planul SUA, dar îl rescrie punct cu punct, ajustând elementele considerate riscante sau ambigue. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Printre principalele modificări: evitarea oricărei recunoașteri a pierderilor teritoriale, păstrarea perspectivei aderării Ucrainei la NATO și UE și condiționarea reintegrării Rusiei de respectarea dreptului internațional și a principiilor neagresiunii. Textul integral al contrapropunerii europene Propunerea europeană, elaborată de cele trei mari puteri ale Europei (Marea Britanie, Franța și Germania), folosește planul american ca bază, dar îl analizează punct cu punct, oferind modificări și ștergeri. 1. Să fie reconfirmată suveranitatea Ucrainei. 2. Va fi încheiat un acord total și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO. Toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi rezolvate. (Punctul 3 din planul SUA este eliminat. O versiune a acestuia, văzută de Reuters, spunea: „Se va impune așteptarea ca Rusia să nu își invadeze vecinii, iar NATO să nu se mai extindă.”) 4. După semnarea unui acord de pace, va fi convocat un dialog între Rusia și NATO pentru a aborda toate preocupările de securitate și a crea un mediu de dezescaladare care să asigure securitatea globală și să crească oportunitățile de conectivitate și dezvoltare economică viitoare. 5. Ucraina va primi garanții de securitate solide. 6. Dimensiunea armatei ucrainene va fi plafonată la 800.000 de militari în timp de pace. 7. Aderarea Ucrainei la NATO depinde de consensul membrilor NATO, care în prezent nu există. 8. NATO este de acord să nu staționeze permanent trupe aflate sub comanda sa în Ucraina în timp de pace. 9. Avioane de luptă NATO vor fi staționate în Polonia. 10. Garanție americană care reflectă Articolul 5 (al NATO) a. SUA să primească compensații pentru acordarea garanției. b. Dacă Ucraina invadează Rusia, își pierde garanția. c. Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar robust și coordonat, toate sancțiunile globale vor fi restabilite, iar orice formă de recunoaștere a noului teritoriu și toate celelalte beneficii din acest acord vor fi retrase. 11. Ucraina este eligibilă pentru aderarea la UE și va primi acces preferențial pe termen scurt la piața europeană, pe durata evaluării. 12. Pachet robust de reconstrucție globală pentru Ucraina, incluzând, dar fără a se limita la: a. Crearea unui Fond de Dezvoltare pentru Ucraina, destinat investițiilor în industrii cu creștere accelerată, precum tehnologie, centre de date și inițiative în domeniul inteligenței artificiale. b. Statele Unite vor colabora cu Ucraina pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera împreună infrastructura de gaze a Ucrainei, inclusiv conductele și facilitățile de stocare. c. Efort comun pentru reconstruirea zonelor afectate de război, cu scopul de a restaura, redeschide și moderniza orașe și zone rezidențiale. d. Dezvoltarea infrastructurii. e. Exploatarea resurselor minerale și naturale. f. Un pachet special de finanțare va fi elaborat de Banca Mondială pentru a accelera aceste eforturi. 13. Rusia va fi reintegrată progresiv în economia globală. a. Relaxarea sancțiunilor va fi discutată și agreată în etape și de la caz la caz. b. Statele Unite vor încheia cu Rusia un Acord de Cooperare Economică pe termen lung, pentru dezvoltare reciprocă în domenii precum energie, resurse naturale, infrastructură, inteligență artificială, centre de date, pământuri rare, proiecte comune în Arctica și alte oportunități corporative reciproc avantajoase. c. Rusia va fi invitată să revină în G8. 14. Ucraina va fi complet reconstruită și compensată financiar, inclusiv prin utilizarea activelor suverane ruse, care vor rămâne înghețate până când Rusia va compensa daunele provocate Ucrainei. 15. Va fi creat un grup de lucru comun pentru securitate, cu participarea SUA, Ucrainei, Rusiei și a europenilor, pentru a promova și aplica toate prevederile acestui acord. 16. Rusia va înscrie legislativ o politică de neagresiune față de Europa și Ucraina. 17. Statele Unite și Rusia sunt de acord să extindă tratatele privind neproliferarea și controlul armelor nucleare, inclusiv Fair Start. 18. Ucraina este de acord să rămână stat non-nuclear, în conformitate cu Tratatul de Neproliferare (NPT). 19. Centrala nucleară de la Zaporojie va fi repornită sub supravegherea AIEA, iar energia produsă va fi împărțită echitabil, 50-50, între Rusia și Ucraina. 20. Ucraina va adopta regulile UE privind toleranța religioasă și protecția minorităților lingvistice. 21. Teritorii Ucraina se angajează să nu recupereze teritoriile sale ocupate prin mijloace militare. Negocierile privind eventuale schimburi teritoriale vor începe de la Linia de Contact. 22. Odată ce viitoarele aranjamente teritoriale vor fi agreate, atât Federația Rusă, cât și Ucraina se angajează să nu modifice aceste aranjamente prin forță. Orice garanție de securitate nu se va aplica dacă acest angajament este încălcat. 23. Rusia nu va obstrucționa utilizarea de către Ucraina a râului Nipru în scopuri comerciale, iar acorduri vor fi încheiate pentru ca exporturile de cereale să circule liber prin Marea Neagră. 24. Va fi creat un comitet umanitar pentru soluționarea problemelor deschise: a. Toți prizonierii și trupurile vor fi schimbați pe principiul „Toți pentru toți”. b. Toți deținuții civili și ostaticii vor fi eliberați, inclusiv copiii. c. Va exista un program de reunificare a familiilor. d. Vor fi prevăzute mecanisme pentru a aborda suferința victimelor conflictului. 25. Ucraina va organiza alegeri cât mai curând posibil după semnarea acordului de pace. 26. Vor fi prevăzute măsuri pentru abordarea suferinței victimelor conflictului. 27. Acest acord va avea caracter juridic obligatoriu. Implementarea lui va fi monitorizată și garantată de un Consiliu al Păcii, prezidat de președintele Donald J. Trump. Vor exista sancțiuni pentru încălcarea acordului. 28. Odată ce toate părțile acceptă acest memorandum, încetarea focului va intra imediat în vigoare, odată cu retragerea ambelor părți la punctele agreate, pentru demararea implementării acordului. Modalitățile de încetare a focului, inclusiv monitorizarea, vor fi stabilite de ambele părți sub supraveghere americană.

Trump îl acuză iar pe Zelenski că nu le-a mulțumit americanilor pentru ajutor
Internațional

Trump îl acuză iar pe Zelenski că nu le-a mulțumit americanilor pentru ajutor

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat duminică o serie de acuzații la adresa liderilor ucraineni, reproșându-le că nu ar manifesta „nici o recunoștință” față de Statele Unite, în contextul eforturilor sale de a impune un acord de pace pentru încheierea conflictului cu Rusia. Trump acuză Ucraina de lipsă de recunoștință Planul, contestat atât la Kiev, cât și la Bruxelles, este promovat intens de administrația americană. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a criticat și statele europene, acuzându-le că „continuă să cumpere petrol din Rusia”, în timp ce Washingtonul ar suporta cea mai mare parte a costurilor militare și financiare pentru sprijinirea Ucrainei. Atac la Biden și acuzații privind gestionarea războiului Donald Trump l-a atacat și pe predecesorul său, Joe Biden, pe care l-a acuzat de „lipsă de acțiune” la începutul invaziei ruse. În mesajul său scris cu majuscule, Trump a afirmat că a „moștenit un război care nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc”, calificând conflictul drept „perdant pentru toată lumea”. Președintele american a susținut că SUA continuă să furnizeze „cantități masive de arme NATO” pentru Ucraina, acuzându-l pe Biden că a oferit echipamentele „gratuit, gratuit, gratuit”, împreună cu „mari sume de bani”. Washingtonul intensifică discuțiile diplomatice la Geneva În paralel cu declarațiile președintelui Trump, secretarul de stat Marco Rubio urma să se întâlnească duminică la Geneva cu o delegație ucraineană, în încercarea de a avansa implementarea proiectului american pentru pace. Administrația Trump prezintă acum această propunere drept „un cadru pentru negocieri” — un plan în 28 de puncte menit să pună capăt conflictului, care durează de aproape patru ani. Cu toate acestea, documentul provoacă îngrijorare la Kiev și Bruxelles, fiind perceput ca prea concesiv față de Moscova. Planul de pace: între presiune diplomatică și critici internaționale Deși Washingtonul îl promovează drept o soluție pragmatică, planul american este contestat de Ucraina, care îl consideră insuficient pentru a garanta securitatea, independența și integritatea teritorială a țării. De asemenea, unele state europene se tem că inițiativa ar putea slăbi unitatea occidentală în fața agresiunii ruse.

Zelenski pare optimist: Trump ar fi dispus să preia propuneri ucrainene în planul de pace
Internațional

Zelenski pare optimist: Trump ar fi dispus să preia propuneri ucrainene în planul de pace

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că există o deschidere din partea Statelor Unite și a unor state europene pentru a integra o „viziune ucraineană” în planul de pace transmis recent Kievului de administrația președintelui Donald Trump. Zelenski negociază planul lui Trump Versiunea inițială a documentului fusese considerată prea favorabilă Rusiei atât la Bruxelles, cât și la Kiev. Citește și: Candidatul independent la șefia CJ Buzău, Mihai Răzvan Moraru, explică cum a favorizat Ciolacu firmele apropiaților săi. PSD și AUR au cerut ștergerea postării „În acest moment, există înțelegerea faptului că propunerile americane pot lua în considerare o serie de elemente bazate pe viziunea ucraineană și care sunt de o importanță critică pentru interesele naționale ale Ucrainei”, a transmis Zelenski pe Telegram și X. Obiectivul prioritar: oprirea războiului și asigurarea păcii durabile Potrivit liderului ucrainean, Ucraina depune eforturi diplomatice intense pentru ajustarea documentului astfel încât acesta să fie eficient în atingerea obiectivului major: „să punem capăt odată pentru totdeauna vărsării de sânge și războiului”. Delegatul principal al Ucrainei la discuțiile de la Geneva este Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, care coordonează procesul de negociere pentru „a pune capăt războiului, a restabili pacea și a garanta o securitate durabilă”. Zelenski a calificat relansarea dialogului diplomatic drept „pozitivă”, subliniind că discuțiile au loc fără participarea Rusiei în această etapă. Întâlniri diplomatice la nivel înalt la Geneva Duminică dimineață, Andrii Iermak s-a întâlnit cu consilierii de securitate ai Regatului Unit (Jonathan Powell), Franței (Emmanuel Bonne) și Germaniei (Gunter Sautter). Următoarea reuniune, dedicată prezentării versiunii actualizate a planului în 28 de puncte elaborat de administrația Trump, este programată la sediul Misiunii SUA pe lângă ONU din Geneva. La această întâlnire vor participa secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special pentru misiuni de pace Steve Witkoff și secretarul armatei, Dan Driscoll. Termen-limită impus de Donald Trump Administrația Trump i-a acordat lui Zelenski termen până joi, 27 noiembrie, pentru a răspunde asupra planului transmis în mod surprinzător pe 20 noiembrie. Cu toate acestea, președintele american a precizat că nu este vorba despre „ultima ofertă”. Planul revizuit reflectă prioritățile-cheie ale Kievului Rustem Umerov, șeful Consiliului pentru Securitatea Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că noua versiune a planului american reflectă „cea mai mare parte a priorităților-cheie” ale Ucrainei, chiar dacă documentul se află încă în etapa finală de aprobare. El a salutat cooperarea cu SUA, pe care a descris-o drept „constructivă”, subliniind atenția acordată observațiilor ucrainene. Puncte controversate interpretate de Kiev drept concesii periculoase Unele prevederi ale planului sunt interpretate de Kiev ca fiind echivalentul unei capitulări în fața Moscovei. Printre cele mai sensibile se numără: Cedarea regiunii Donbas către Rusia Recunoașterea Crimeei ca parte a teritoriului rus Reducerea efectivelor armatei ucrainene de la 900.000 la 600.000 de militari Președintele rus Vladimir Putin a declarat că textul american poate „servi drept bază pentru o reglementare definitivă” a conflictului, încercând să preseze Kievul să negocieze. Zelenski caută alternative și garanții de securitate Zelenski a respins inițial planul, promițând Washingtonului alternative bazate pe interesele strategice ale Ucrainei. Acum însă, discuțiile par să se îndrepte spre o versiune revizuită care să includă prioritățile Kievului privind pacea, securitatea durabilă și restabilirea integrității teritoriale.

Serviciul militar revine în dezbaterea publică: 62% dintre germani susțin convocarea tinerilor pentru evaluare
Internațional

Serviciul militar revine în dezbaterea publică: 62% dintre germani susțin convocarea tinerilor pentru evaluare

Aproape două treimi dintre germani sprijină convocarea tuturor grupelor de vârstă din rândul tinerilor pentru evaluarea serviciului militar, potrivit unui sondaj realizat de YouGov. Inițiativa vizează analizarea disponibilității tinerilor pentru serviciul militar, în contextul dezbaterilor privind securitatea națională și rolul Germaniei în cadrul NATO. 62% susțin convocarea, 31% resping ideea Sondajul, realizat în perioada 14-18 noiembrie pe un eșantion de 2.387 de persoane, arată că 62% dintre respondenți susțin total sau parțial convocarea tinerilor pentru evaluarea aptitudinilor militare. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA Un procent de 31% resping propunerea, iar 7% fie au refuzat să răspundă, fie s-au declarat indeciși. Serviciul militar voluntar evaluat prin chestionar Coaliția guvernamentală condusă de cancelarului Friedrich Merz a convenit asupra unui program privind serviciul militar voluntar. Conform propunerii, toți bărbații care împlinesc 18 ani vor completa un chestionar și se vor prezenta la o evaluare pentru determinarea disponibilității și aptitudinilor militare. Sprijin în scădere pentru recrutarea obligatorie Sondajul YouGov indică un sprijin de 53% pentru introducerea recrutării obligatorii în cazul unui eșec al sistemului voluntar. Totuși, 37% dintre participanți resping, total sau parțial, ideea recrutării obligatorii, ceea ce sugerează o divizare a opiniei publice privind revenirea la conscripție. Mai puțin de jumătate susțin o decizie rapidă privind serviciul militar obligatoriu Doar 47% dintre cei intervievați sunt de acord ca actualul guvern să adopte o decizie privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, în cazul unui răspuns nesatisfăcător al sistemului voluntar. Acest lucru indică o prudență crescută în rândul populației privind deciziile majore cu impact asupra societății. Alegerile parlamentare din Germania, programate în 2029 Discuțiile privind viitorul serviciului militar au loc într-un context politic stabil, în care următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru anul 2029. Guvernul are astfel timp pentru evaluarea opiniei publice și pentru ajustarea politicilor privind apărarea și securitatea națională.

Drone misterioase opresc traficul de pe aeroportul din Eindhoven: alertă de securitate în Olanda
Internațional

Drone misterioase opresc traficul de pe aeroportul din Eindhoven: alertă de securitate în Olanda

Traficul aerian de pe aeroportul internațional din Eindhoven, al doilea ca mărime din Olanda, a fost întrerupt sâmbătă seară timp de mai multe ore din cauza apariției unor drone neidentificate. Ministrul Apărării, Ruben Brekelmans, a anunțat că activitatea atât civilă, cât și militară a fost suspendată în jurul orei locale 21:00 (20:00 GMT), după semnalarea „mai multor drone” în zona aeriană a aeroportului. Fenomen îngrijorător: drone misterioase în Europa Situația de la Eindhoven nu este un caz izolat. Citește și: Băluță se laudă cu 500 de metri de stradă banală care a costat aproape cât o autostradă la câmpie, în România, mai scumpă decât o autostradă din SUA În ultimele săptămâni, pe continentul european s-au înmulțit incidentele legate de survoluri inexplicabile de drone, în special în Germania, Belgia și Danemarca. Autoritățile încearcă să stabilească originea acestor aparate și eventualele riscuri de securitate. Măsuri de securitate, dar fără detalii publice Ministerul Apărării din Olanda a intervenit pentru reluarea traficului aerian, însă detaliile operațiunii nu au fost făcute publice. „Din motive de securitate, nu putem oferi momentan informații privind modul în care s-a acționat”, a precizat ministrul Ruben Brekelmans. Drone detectate și în vecinătatea bazei aeriene Volkel Autoritățile olandeze au raportat și o tentativă de survol cu drone asupra bazei aeriene Volkel, situată în sud-estul țării. Incidentul a avut loc vineri seară, când au fost observate mai multe drone în apropierea obiectivului militar. „Dronele au plecat și nu au fost regăsite”, au anunțat oficialii.

Haos total la Washington: Rubio le-ar fi spus unor senatori că planul de pace a fost scris de ruși, apoi a insistat că e al SUA
Internațional

Haos total la Washington: Rubio le-ar fi spus unor senatori că planul de pace a fost scris de ruși, apoi a insistat că e al SUA

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că proiectul de plan de pace în 28 de puncte pentru încheierea războiului din Ucraina – considerat de mulți favorabil Rusiei – a fost „redactat de Statele Unite”. SUA neagă implicarea Rusiei în redactarea planului Declarația vine după ce mai mulți senatori afirmaseră că Rubio ar fi spus că documentul nu reflectă poziția Washingtonului și l-ar fi descris drept o „listă de dorințe a Rusiei”. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Rubio a precizat ulterior că documentul este rezultat al unor contribuții venite atât din partea Rusiei, cât și a Ucrainei, dar autorul principal rămâne administrația americană. Afirmațiile au fost făcute înaintea întâlnirilor de la Geneva, unde Rubio s-a deplasat pentru discuții cu oficiali ucraineni și reprezentanți ai securității europene. Europa contestă prevederile documentului Deși documentul nu a fost publicat, informațiile apărute în presă arată că planul prevede retragerea trupelor ucrainene din zonele estice încă neocupate de Rusia și limitarea efectivelor armatei ucrainene. Totodată, frontierele din Herson și Zaporijjea ar urma să fie „înghețate” pe linia actualelor fronturi, iar Donetsk, Luhansk și Crimeea ar rămâne sub controlul de facto al Rusiei. Trump cere aprobarea rapidă, dar spune că nu este oferta finală Președintele american Donald Trump, care promovează semnarea rapidă a unui acord, a precizat că propunerea nu reprezintă o „ofertă finală”. În același timp, vicepreședintele JD Vance a criticat ideea că războiul poate fi câștigat doar prin finanțare și arme suplimentare, susținând că pacea nu se poate obține „trăind într-o lume iluzorie”. Controverse în Congres: versiuni contradictorii despre originea documentului Senatorul american Mike Rounds a afirmat că Rubio i-a informat pe parlamentari că planul nu ar fi reprezentarea poziției SUA și ar fi fost transmis administrației de către o persoană „cu legături rusești”. Ulterior însă, Departamentul de Stat a calificat aceste declarații drept „complet false”. Aliații Ucrainei resping propuneri considerate riscante Liderii din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Spania, Irlanda și Norvegia au atras atenția că planul, deși conține „elemente necesare pentru o pace durabilă”, ar lăsa Ucraina vulnerabilă unei noi agresiuni. Ei au cerut modificări esențiale privind garanțiile de securitate, integritatea frontierelor și viitorul alianțelor. Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat că un acord „nu poate fi doar o propunere americană”, ci trebuie să garanteze securitatea Europei. La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a spus că „suntem departe de un rezultat echilibrat”. Zelenski desemnează echipa de negociere Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Andrii Iermak va conduce delegația de negociere a Ucrainei în eventualele discuții de pace. Zelenski a reafirmat că obiectivul principal este prevenirea unei „a treia invazii” și garantarea securității Ucrainei pe termen lung. Un plan incomplet, cu implicații majore pentru securitatea regională În forma actuală, documentul prevede garanții de securitate pentru Kiev, fără detalii clare, și presupune că Rusia nu va mai invada state vecine, iar NATO își va limita extinderea. Deocamdată, planul este puternic contestat, iar discuțiile de la Geneva vor încerca să stabilească o formă mai echilibrată, acceptabilă și pentru aliații europeni.

Ucraina a atacat cu drone o centrală electrică din apropierea Moscovei
Internațional

Ucraina a atacat cu drone o centrală electrică din apropierea Moscovei

Forțele armate ucrainene au lansat duminică un atac cu drone asupra unei centrale electrice importante situate în apropierea capitalei Federației Ruse. Incidentul a provocat un incendiu și a determinat trecerea sistemului energetic pe alimentare de rezervă, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiov. Ținta atacului: centrala electrică Șatura, la 120 km de Moscova Conform declarațiilor oficiale, dronele au lovit centrala electrică Șatura, aflată la aproximativ 120 de kilometri est de centrul Moscovei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Aceasta este una dintre sursele cheie de alimentare cu energie electrică și agent termic pentru zona metropolitană. Incendiu produs la instalație, după căderea dronelor Guvernatorul Andrei Vorobiov a precizat că o parte dintre drone au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ruse, însă câteva au căzut în perimetrul centralei. Impactul a declanșat un incendiu, ulterior localizat și pus sub control de echipele de intervenție. „Unele dintre drone au fost distruse de forţele apărării aeriene. Câteva drone au căzut pe suprafaţa centralei. Un incendiu a izbucnit la acest obiectiv şi în prezent este ţinut sub control”, a declarat Vorobiov. Alimentarea cu energie, comutată pe sistem de rezervă În urma incidentului, autoritățile au activat sistemele de alimentare de rezervă pentru a asigura continuitatea furnizării de electricitate și agent termic în regiune. Nu au fost raportate victime.

Trump pare că dă înapoi după critici dure: planul de pace propus pentru Ucraina "nu este final"
Internațional

Trump pare că dă înapoi după critici dure: planul de pace propus pentru Ucraina "nu este final"

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu reprezintă oferta finală. Afirmațiile sale vin în contextul în care Ucraina și mai mulți aliați europeni au transmis că planul poate constitui o „bază de discuție”, însă necesită „eforturi suplimentare” și clarificări. Trump nu exclude negocierea planului de pace „Războiul trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, a spus Trump jurnaliștilor. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Întrebat dacă actuala propunere este varianta finală, liderul de la Casa Albă a răspuns scurt: „Nu”, lăsând astfel loc pentru eventuale modificări sau completări. Reacții critice din partea senatorilor americani Senatori democrați, republicani și un independent au transmis sâmbătă un comunicat comun în care și-au exprimat „îngrijorările serioase cu privire la detaliile planului” propus de Donald Trump. Aceștia atrag atenția că o pace durabilă nu poate fi obținută prin „concesie după concesie lui Putin” sau prin limitarea capacității Ucrainei de a se apăra. „Istoria ne-a învățat că Putin înțelege doar forța și nu va respecta niciun acord decât dacă este garantat prin constrângere”, se arată în comunicatul celor patru senatori. Solicitarea unei abordări coordonate cu Ucraina și NATO Parlamentarii americani subliniază că Statele Unite trebuie să se consulte strâns cu Ucraina și partenerii NATO pentru a găsi o cale de urmat. De asemenea, aceștia cer intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a o determina să participe la negocieri în condiții echitabile. Critici privind ideea de cedare a teritoriilor Ucrainei Republicanul Roger Wicker, președintele Comitetului Forțelor Armate din Senat, a emis o declarație separată în care se declară „extrem de sceptic” cu privire la eficiența planului. „Ucraina nu ar trebui să fie forțată să cedeze teritorii unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a afirmat acesta. Wicker a mai subliniat că dimensiunea și dispunerea forțelor armate ale Ucrainei reprezintă „o alegere suverană a guvernului și a poporului său”, respingând ideea ca aceste aspecte să fie negociate în cadrul planului de pace.

Rubio și Witkoff, întâlnire cu o delegație ucraineană la Geneva. Participare europeană, probabilă
Internațional

Rubio și Witkoff, întâlnire cu o delegație ucraineană la Geneva. Participare europeană, probabilă

Secretarul de stat american Marco Rubio și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, sunt așteptați să sosească duminică la Geneva pentru a discuta cu oficiali ucraineni planul de pace propus de liderul de la Casa Albă, destinat să pună capăt războiului din Ucraina, a confirmat un oficial american. Întâlniri preliminare și prezența oficialilor americani deja în Elveția Conform sursei oficiale, secretarul american al armatei, Daniel Driscoll, care s-a întâlnit joi la Kiev cu președintele Volodimir Zelenski, a sosit deja sâmbătă la Geneva. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Între reprezentanții americani și cei ucraineni este programată o întâlnire informală sâmbătă seara, sub forma unei cine de pre-reuniune. Participarea oficialilor europeni rămâne incertă Și oficiali europeni sunt așteptați să participe la discuțiile de duminică, însă nu au fost comunicate detalii despre formatul întâlnirii sau nivelul de reprezentare europeană. Planul Washingtonului, structurat în 28 de puncte, generează preocupări majore la Kiev. Documentul reiterează mai multe cerințe considerate esențiale de Rusia, printre care: Ucraina să cedeze anumite teritorii, inclusiv regiuni din estul țării care nu se află sub control rusesc; Reducerea dimensiunii armatei ucrainene; Renunțarea la obiectivul strategic de aderare la NATO. Un posibil punct de cotitură în negocierile pentru pace Discuțiile de la Geneva ar putea reprezenta un moment decisiv pentru perspectiva unui acord de pace, însă poziția Ucrainei rămâne fermă în privința integrității teritoriale și a independenței sale strategice. În acest context, întâlnirea dintre delegațiile americane, ucrainene și europene este privită cu interes, dar și cu reticență de către autoritățile de la Kiev.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră