joi 22 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania: Se limitează posibilitatea de a spune „Putin e măreț”, explică șefa Guvernului

Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania. Parlamentul a înăsprit starea de urgență și a limitat dreptul la libertatea de expresie. Citește și: Antena3 și RomâniaTV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV a invocat scenarii neprobate Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania: sunt blocate canalele care răspândesc dezinformări privind războiul Legea adoptată joi de Parlamentul din Lituania permite Poliției să blocheze accesul la un canal media până la 72 de ore în caz de „dezinformare", „propagandă de război" şi „incitare la ură" în legătură cu invazia Rusiei din Ucraina. Legea va fi în vigoare cel puțin până în 20 aprilie, relatează Reuters, conform Agerpres. 71 din cei 117 membri ai Parlamentului au votat în favoarea legii, care nu avea nevoie decât de o majoritate simplă pentru a trece. Citește și: Șoșoacă și Flux 24 rostogolesc ultima minciună a Kremlinului: „Scandalul laboratoarelor biologice secrete din Ucraina” Se limitează posibilitatea de a spune „Putin e măreț” „Această moţiune limitează posibilitatea de a spune „Putin este măreţ” în întâlniri (publice) şi de a răspândi propagandă de război şi dezinformare", a spus premierul Ingrida Simonyte în Parlament. „Cred că nimeni din această sală a Parlamentului nu este interesat să permită ca acest lucru să otrăvească hotărârea şi dorinţa poporului lituanian de a ajuta Ucraina", a mai declarat ea. Preşedintele Lituaniei, ţară membră a NATO, a decretat stare de urgenţă în 24 februarie, la câteva ore după ce Rusia şi-a început invazia în Ucraina, şi a desfăşurat armata la graniţele cu Rusia şi Belarus.

Măsuri anti-propaganda Moscovei în Lituania: Se limitează posibilitatea de a spune „Putin e măreț”, explică șefa Guvernului
Rușii bogați fug în Dubai, cu tot cu averile lor. Temeri că sancțiunile internaționale vor deveni ineficiente
Internațional

Rușii bogați fug în Dubai, cu tot cu averile lor. Temeri că sancțiunile internaționale vor deveni ineficiente

Rușii bogați fug în Dubai, cu tot cu averile lor și cu iahturile lor, scriu mai multe publicații. Un apartament cu trei dorimitoare, în Dubai, a ajuns să fie închiriat cu 15.000 de dolari pe lună. Rușii bogați fug în Dubai Un iaht deținut de oligarhul Andrei Skoci – magnat al oțelului și oficial guvernamental în Rusia, care a fost sancționat de SUA – a fost ancorat în apele de lângă Dubai, a scris The Times. Un avion cu reacție aparținând unui alt miliardar sancționat de SUA, Arkady Rotenberg, care îl cunoaște și pe Putin încă din copilărie, a sosit vineri în oraș. Potrivit The Times, nave și avioane aparținând altor oligarhi care se pot confrunta cu sancțiuni au sosit în Dubai sau par a fi pe drum. Pe 1 martie, trei iahturi aparținând miliardarilor ruși se aflau deja în apele Emiratelor Arabe Unite, a informat Forbes. Emiratele Arabe Unite ar putea să atragă oligarhii sancționați urmare a legislației sale relaxate privind spălarea banilor și a poziției sale relativ neutre în conflictul Rusia-Ucraina. În multe cazuri, rușii bogați încearcă acum să redirecționeze fonduri din Elveția sau Londra către Dubai, a declarat un bancher senior unei mari bănci private din Elveția, citat de southwestreviewsnews.com. Avocatul, care lucrează în prezent în Dubai, a spus că banca sa a primit întrebări de la mai multe companii rusești despre cât de repede ar putea muta „fonduri uriașe” în valoare de sute de milioane de dolari. Vize de aur pentru miliardari În 2018, EAU au introdus un proxim de vize „de aur”, care permite investitorilor să obţină dreptul de rezidenţă pe 10 ani. Sursele susţin că decizia EAU de a se abţine cu prilejul votului în Consiliul de Securitate al ONU care a condamnat invadarea Ucrainei, cumulată cu faptul că fondurile suverane din Golf şi-au menţinut expunerea pe Rusia, au fost considerate drept o dovadă de bunăvoinţă de către ruşii înstăriţi. Citește și: Șoșoacă și Flux 24 rostogolesc ultima minciună a Kremlinului: „Scandalul laboratoarelor biologice secrete din Ucraina” Deocamdată nu există semnale că redirecţionarea averilor ruseşti spre Dubai sunt supuse sancţiunilor occidentale. Cu toate acestea, bancherii susţin că există riscul de prejudiciere a imaginii pentru instituţiile care acceptă fonduri ruseşti într-un moment în care multinaţionalele din întreaga lume îşi rup legăturile cu Moscova.

Civilii ucraineni pot împușca soldați ruși. Și străinii pot primi arme și împușca soldați ruși
Internațional

Civilii ucraineni pot împușca soldați ruși. Și străinii pot primi arme și împușca soldați ruși

Civilii ucraineni pot împușca soldați ruși, conform unei noi legi care a intrat în vigoare săptămâna aceasta, relatează DPA. Citește și: VIDEO Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova: nu se oprește focul. Rusia susține că nu a atacat Ucraina #Brovarsky district. The Armed Forces of #Ukraine and volunteer batallions are repelling #Russian occupiers. pic.twitter.com/H52EkwtwlT— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022 Civilii ucraineni pot împușca soldați ruși. Kremlinul a lansat amenințări Civilii din Ucraina pot să deschidă focul asupra soldaţilor identificabili ca forţe ostile conform unei noi legi, relatează presa ucraineană, citată de DPA. Legea mai prevede că străinii şi apatrizii care trăiesc legal în ţară pot de asemenea să obţină arme şi să le folosească împotriva soldaţilor ruşi care iau parte la atacul în desfăşurare asupra Ucrainei. Furnizarea de arme va fi reglementată de Ministerul de Interne, conform Agerpres. Orice armă şi orice surplus de muniţie furnizate vor trebuie returnate în cel mult zece zile după încheierea legii marţiale aflate în prezent în vigoare. Arme de asalt şi muniţie au fost oferite încă din primele zile ale războiului, în special la Kiev. Kremlinul a criticat noua lege din Ucraina și a lansat amenințări. „Dacă cineva cu o armă în mână atacă un soldat rus, atunci devine la rândul său o ţintă", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. These are the estimates of Russia's losses as of March 10, according to the Armed Forces of Ukraine. pic.twitter.com/7BUHJDJ9eJ— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 10, 2022

VIDEO Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova: nu se oprește focul. Rusia susține că nu a atacat Ucraina
Internațional

VIDEO Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova: nu se oprește focul. Rusia susține că nu a atacat Ucraina

Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova: Rusia nu încetează focul în Ucraina. Mai mult, Serghei Lavrov susține că Rusia nu a atacat Ucraina. Citește și: VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco Rezultatul discuțiilor Rusia-Ucraina, după războiul pornit de Moscova. Kuleba: Nici un progres privind încetarea focului „Am evocat o încetare a focului, dar nu s-a realizat niciun progres în acest sens”, a anunțat ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, în faţa presei. El a afirmat că situaţia cea mai dificilă este la Mariupol şi că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu s-a angajat în privinţa deschiderii unui coridor umanitar acolo. Kuleba a adăugat că a decis totuşi împreună cu omologul său rus să „continue discuţiile în acest format”, relatează Agerpres, citând Reuters și AFP. Ucraina a vrut să obțină „încetarea imediată a focului”, „ameliorarea situaţiei umanitare la Mariupol, Harkov, Sumî, Volnovaha şi alte oraşe ucrainene”, dar și retragerea trupelor rusești din țară. Foreign Minister Kuleba met with his Russian counterpart Lavrov in an attempt to broker a 24-hour ceasefire & a humanitarian corridor to the southern port city of Mariupol, encircled by Russian troops. https://t.co/lsPDdYhnaK— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 10, 2022 Lavrov susține că Rusia nu a invadat Ucraina Ministrul de Externe al Rusiei a susținut că în Ucraina este „o operațiune specială” și că „se va continua cu planul”. Întrebat dacă Rusia are în plan să atace și alte țări, Lavrov a susținut că nu și că poziția Rusiei este că nu a atacat Ucraina. Lavrov a acuzat Occidentul că „acționează periculos” că trimite arme Ucrainei și că acest lucru încalcă „așa-zisele principii și valori”. Joi a avut loc întâlnirea celor doi miniștri de Externe, în Antalya, Turcia, în prezența ministrului turc de Externe Mevklut Cavusoglu. Lavrov visibly nervous at the press conference pic.twitter.com/W5uBJUbrDE— NEXTA (@nexta_tv) March 10, 2022

VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco
Internațional

VIDEO Pentagonul a respins definitiv propunerea ca aparatele MiG-29 ale Poloniei să ajungă în Ucraina. WSJ: Un fiasco

Pentagon: MiG-29 nu ajung în Ucraina. Statele Unite au respins definitiv propunerea Poloniei de a livra avioanele sale MiG armatei americane pentru a le trimite apoi Ucrainei, a anunţat miercuri Pentagonul, notează AFP. Pentagon: MiG-29 nu ajung în Ucraina După o discuţie, miercuri, între secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, şi omologul său polonez, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat într-o conferinţă de presă că Washingtonul "nu sprijină la ora actuală transferul suplimentar de avioane de luptă către forţele aeriene ucrainene". "Considerăm că adăugarea de aeronave la inventarul ucrainean nu este de natură să schimbe în mod important eficacitatea forţelor aeriene ucrainene în raport cu capacităţile ruseşti" în aer, a adăugat el. https://www.youtube.com/watch?v=i0fgjbA7I3s În plus, "serviciile de informaţii sunt de părere că transferul avioanelor MiG-29 Ucrainei ar putea fi perceput ca o deversare a conflictului şi ar putea antrena o reacţie importantă a Rusiei care ar creşte perspectiva unei escaladări militare cu NATO", a declarat John Kirby. "Motive semnificative de îngrijorare pentru NATO" Polonia a propus marţi să-şi trimită toate avioanele de tip MiG-29 la baza aeriană Ramstein din Germania şi să le pună la dispoziţia SUA şi a cerut şi altor state membre ale NATO care deţin aparate de zbor de acest tip să facă acelaşi lucru. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine SUA au considerat că propunerea nu este viabilă deoarece o astfel de organizare a acordării de asistenţă militară Ucrainei, confruntată cu invazia rusă, "trezeşte motive semnificative de îngrijorare pentru NATO în întregul său", potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Rusia s-a declarat miercuri îngrijorată de un astfel de "scenariu deloc de dorit şi potenţial periculos", potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de AFP. The Wall Street Journal a catalogat toată povestea drept un "fiasco".

Genocid rusesc la Mariupol: 1.207 civili ucraineni uciși de bombardamente în nouă zile de asediu al orașului
Internațional

Genocid rusesc la Mariupol: 1.207 civili ucraineni uciși de bombardamente în nouă zile de asediu al orașului

Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși. Cele nouă zile de asediu rus asupra portului strategic Mariupol din sudul Ucrainei au făcut în total 1.207 de morţi în rândul civililor, a afirmat miercuri seară primăria într-un scurt text pe canalul său Telegram, notează AFP. Genocid la Mariupol: 1.207 civili uciși "Nouă zile. Nouă zile de blocadă a oraşului Mariupol. Nouă zile de bombardament continuu asupra populaţiei civile. Nouă zile, jumătate de milion de oameni trăind fără electricitate, apă, încălzire sau comunicaţii. Nouă zile în care oraşul este rupt de lumea exterioară. Nouă zile - 1.207 civili din Mariupol ucişi. Nouă zile de genocid al populaţiei civile", a scris primăria în acest text. Solicitată de AFP, preşedinţia ucraineană a confirmat această informaţie: "Nu avem cifra exactă, dar cifra provizorie este corectă", a indicat ea. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război "Nu vom ierta niciodată. Nu vom uita niciodată, rezistăm, noi, locuitorii din Mariupol", a mai scris primăria în timp ce oraşul este supus unor bombardamente violente din partea armatei ruse care miercuri a lovit printre altele un spital de copii dintr-un complex cuprinzând şi o maternitate. Port-cheie ucrainean la Marea Azov, acest oraş industrial avea peste 450.000 de locuitori înainte de lansarea invaziei ruse la 24 februarie, reaminteşte France Presse.

SUA suspectează Rusia de "posibilă utilizare a armelor chimice sau biologice în Ucraina"
Internațional

SUA suspectează Rusia de "posibilă utilizare a armelor chimice sau biologice în Ucraina"

Rusia, arme chimice, biologice în Ucraina. Statele Unite au acuzat miercuri Rusia şi China că răspândesc "în mod intenţionat" "minciuni" despre presupuse laboratoare americane de arme biologice şi chimice în Ucraina, spunând că se tem că Rusia foloseşte astfel de arme interzise, notează AFP. Rusia minte și China răspândește falsurile "Kremlinul răspândeşte pur şi simplu în mod intenţionat minciuni potrivit cărora Statele Unite şi Ucraina desfăşoară activităţi legate de arme chimice şi biologice în Ucraina", a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price, într-un comunicat. "Am văzut, de asemenea, responsabili din Republica Populară Chineză care colportează aceste teorii ale conspiraţiei", a adăugat el. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război "Nu este prima dată când Rusia inventează astfel de acuzaţii false împotriva unei alte ţări", a afirmat el, dând asigurări că acestea au fost "infirmate definitiv şi în mai multe rânduri". Chestionată marţi în cursul unei audieri parlamentare, numărul trei al diplomaţiei americane, Victoria Nuland, afirmase că Ucraina dispune de "facilităţi de cercetare biologică". "În prezent, suntem de fapt destul de îngrijoraţi de posibilitatea ca forţele ruse să încerce să preia controlul asupra acestora", a adăugat ea, spunând că lucrează cu ucrainenii pentru a preveni ca aceste materiale sensibile să "cadă în mâinile" Moscovei. Rusia, arme chimice, biologice în Ucraina Un senator republican, Marco Rubio, a subliniat apoi că "propaganda rusă" a raportat despre un presupus "plan" ucrainean de a folosi "arme biologice în ţară cu coordonarea NATO". "Este o tehnică clasică rusă de a-i acuza pe alţii de ceea ce plănuiesc să facă ei înşişi", a răspuns Victoria Nuland. Miercuri, Casa Albă a mers mai departe. "Acum, când Rusia a emis acuzaţiile sale false, iar China pare să îmbrăţişeze această propagandă, trebuie să supraveghem orice posibilă utilizare de către Rusia a armelor chimice sau biologice în Ucraina", a avertizat pe Twitter purtătoarea sa de cuvânt, Jen Psaki. Ea a afirmat că Statele Unite respectă "pe deplin" textele internaţionale privind aceste arme interzise, spre deosebire de Rusia, pe care Occidentul o acuză că a "otrăvit" opozanţi şi că a sprijinit regimul sirian "care a utilizat în mod repetat arme chimice".

Cinism rusesc: Moscova spune că e "fake news" că ar fi bombardat maternitatea din Mariupol
Internațional

Cinism rusesc: Moscova spune că e "fake news" că ar fi bombardat maternitatea din Mariupol

Moscova neagă bombardarea maternității din Mariupol. Rusia a transmis joi că acuzaţia Ucrainei că a bombardat un spital de copii din oraşul Mariupol este ştire falsă, deoarece clădirea este o fostă maternitate care fusese preluată de mult timp de trupe, relatează Reuters. Moscova neagă bombardarea maternității din Mariupol "Aşa se nasc ştirile false", a scris pe Twitter reprezentantul permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski. El a mai spus că Rusia a atras atenţia la 7 martie că spitalul a fost transformat într-un obiectiv militar din care trag ucrainenii. Citește și: FOTO Imagini dramatice de la bombardarea, de către ruși, a maternității din Mariupol. Liderii europeni o consideră o crimă de război Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a comis o crimă de război după ce autorităţile au spus că aviaţia rusă a bombardat miercuri respectivul spital de copii. Bombardarea spitalului din Mariupol a stârnit de asemenea indignarea UNICEF şi a ţărilor occidentale.

Fiul unei deputate britanice a plecat să lupte în Ucraina. Ben Grant, ex-Royal Marines: Am luat decizia când am văzut o casă bombardată din care se auzeau strigăte de copii
Internațional

Fiul unei deputate britanice a plecat să lupte în Ucraina. Ben Grant, ex-Royal Marines: Am luat decizia când am văzut o casă bombardată din care se auzeau strigăte de copii

Fiul unei deputate britanice, combatant în Ucraina. Acesta a afirmat că se află într-un grup de foşti soldaţi britanici care pleacă pentru a lupta împotriva forţelor ruse în Ucraina, în pofida avertismentelor guvernului britanic, notează AFP. Fiul unei deputate britanice, combatant în Ucraina Ben Grant, 30 de ani, este fiul cel mare al deputatei conservatoare Helen Grant, responsabilă în guvern cu problema educaţia fetelor şi fost secretar de stat. "Nu am fost trimis, nu are nimic de-a face cu guvernul, nimic de-a face cu mama mea", a spus declarat el pentru cotidianul britanic The Guardian care l-a întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute în gara din Lviv (vestul Ucrainei), aşteptând un tren spre capitala Kiev. "M-am hotărât să fac asta, nici măcar nu i-am spus mamei", a adăugat tânărul care a petrecut mai bine de cinci ani în comandourile Royal Marines. El face parte dintr-un grup de şapte foşti militari. Tată a trei copii, Grant a explicat că a luat decizia după ce a văzut imagini cu un bombardament rus asupra unei case din care se auzeau strigăte de copii. În opinia sa, vor mai fi o sută de britanici care vor merge în Ucraina. Controverse între miniștri britanici După ce, la sfârşitul lunii februarie, a părut să dea un cec în alb unor astfel de demersuri, ministrul britanic de externe, Liz Truss, a dat înapoi miercuri, spunând că atunci şi-a exprimat "sprijinul pentru cauza ucraineană". "Ei duc un război drept şi facem tot ce putem pentru a-i sprijini", declarase ea la Washington, într-o conferinţă de presă alături de omologul său american, Antony Blinken. Citește și: Londra susține Polonia să trimită avioane Ucrainei, dar înțelege și că ar fi consecințe: Ar fi în prima linie a focului. Dar Putin e terminat Miercuri, în Parlament, ministrul apărării, Ben Wallace, i-a "descurajat ferm" pe britanici să meargă în Ucraina pentru a lupta. El a subliniat că orice membru actual al armatei care ar face acest lucru "ar încălca legea" şi va fi urmărit penal la întoarcere pentru dezertare. "Ucrainenii sunt foarte clari: (dacă) mergi acolo, eşti acolo permanent, nu pentru un selfie şi şase săptămâni, eşti acolo cu adevărat", a declarat el. Potrivit tabloidul The Sun, un membru al Coldstream Guards - un regiment responsabil cu protejarea reginei la Castelul Windsor - face parte dintr-un grup de patru soldaţi britanici despre care se crede că ar fi plecat deja în Ucraina.

SUA au desfăşurat două baterii antiaeriene Patriot suplimentare în Polonia
Internațional

SUA au desfăşurat două baterii antiaeriene Patriot suplimentare în Polonia

Polonia, noi baterii Patriot din SUA. Statele Unite au desfăşurat două baterii antiaeriene suplimentare în Polonia, în conformitate cu angajamentul lor de a apăra teritoriul ţărilor membre ale NATO, a declarat miercuri un înalt responsabil al Pentagonului, informează AFP. Aceste baterii antiaeriene, de obicei staţionate în Germania, au fost repoziţionate "la cererea" guvernului polonez, a precizat acest înalt responsabil sub acoperirea anonimatului. Polonia, noi baterii Patriot din SUA "Cele două baterii Patriot sunt de acum repoziţionate în Polonia. Nu vom spune unde sunt. Însă ele sunt în Polonia şi sunt în serviciu", a declarat responsabilul. Bateriile antiaeriane Patriot sunt capabile să contracareze şi să distrugă rachete balistice, avioane sau rachete de croazieră. Ele sunt utilizate la scară largă în Orientul Mijlociu. "Este vorba de o desfăşurare strict defensivă, întreprinsă în scop preventiv, pentru a contracara orice ameninţare potenţială împotriva noastră sau împotriva forţelor aliate", a subliniat responsabilul, amintind de angajamentul preşedintelui american Joe Biden de a respecta articolul 5 al cartei NATO, care obligă toţi membrii săi să vină în ajutorul unui aliat în caz de atac. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Acest anunţ intervine la o zi după ce Washingtonul a respins propunerea Varşoviei de a trimite avioanele sale MiG-29 armatei americane pentru ca acestea să fie predate Ucrainei.

Cancelarul german Olaf Scholz se opune ca țări NATO să trimită MiG-uri 29 Ucrainei
Internațional

Cancelarul german Olaf Scholz se opune ca țări NATO să trimită MiG-uri 29 Ucrainei

Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat miercuri că se opune trimiterii de avioane de luptă MiG-29 Ucrainei din ţări membre ale NATO, transmit dpa şi Reuters. Asistenţa pentru Ucraina s-a aflat pe agenda discuţiilor dintre cancelarul german şi premierul canadian Justin Trudeau, aflat în vizită la Berlin, dar şi cooperarea în planul energiei dintre Germania şi Canada. Germania, NATO: Fără MiG-29 pentru Ucraina Cancelarul german a evocat, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul canadian, livrarea de ajutor financiar, umanitar şi de sisteme individuale de arme, menţionând că Germania a furnizat toate tipurile de echipamente militare şi a trimis arme. "Pe lângă asta, totuşi, trebuie să ne gândim cu foarte mare grijă ce facem în termeni concreţi. Şi asta cu siguranţă nu include avioane de luptă", a declarat Scholz. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Polonia a propus trimiterea unora dintre aeronavele sale MiG-29, indirect, în Ucraina, via o bază a SUA din Germania, aminteşte dpa. În ce-l priveşte, Justin Trudeau a afirmat că ţara sa va continua să trimită echipamente şi arme şi va lucra în acest scop alături de partenerii săi. "Vrem să dezescaladăm conflictul, vrem ca acest conflict să înceteze", a explicat el. Germania nu renunță nici la gazul rusesc Cei doi lideri au discutat de asemenea despre cooperarea în planul energiei, atât prin prisma obiectivelor de protejare a climei cât şi a crizei din Ucraina, care a scos în evidenţă dependenţa Europei şi în special a Germaniei de importurile de petrol şi gaz din Rusia. Canada este al patrulea cel mai mare producător mondial de petrol şi al şaselea de gaz natural. Olaf Scholz a subliniat că Germania trebuie să diversifice materiile prime folosite în industrie, iar la întrebarea dacă Berlinul se opune categoric unei interdicţii asupra importurilor de energie din Rusia, cancelarul german a menţionat că se preocupă de câteva luni de reducerea dependenţei de importurile de combustibil fosil.

Risc de radiații de la Cernobîl, după ce centrala a fost deconectată de la energie electrică și nu se mai poate răci combustibilul nuclear uzat
Internațional

Risc de radiații de la Cernobîl, după ce centrala a fost deconectată de la energie electrică și nu se mai poate răci combustibilul nuclear uzat

UPDATE 13 martie 2022 Sursa de alimentare a centralei nucleare de la Cernobîl a fost restabilită duminică, a anunţat agenţia nucleară ucraineană Energoatom, citându-l pe ministrul ucrainean al Energiei, relatează AFP. "Astăzi, datorită eforturilor incredibile ale specialiştilor de la Ukrenergo (operatorul ucrainean al şantierului), inginerii noştri nucleari şi electricienii noştri au reuşit să restabilească alimentarea cu energie electrică a centralei de la Cernobîl, confiscată de ocupanţii ruşi", a indicat ministrul Guerman Galuşcenko, într-un comunicat publicat de Energoatom. "De acum înainte, sistemele de răcire a ansamblului de combustibil vor funcţiona din nou normal şi mai mult datorită generatoarelor de rezervă", a adăugat el. Miercuri, Ukrenergo a anunţat că centrala, care a provocat cel mai grav dezastru nuclear civil în 1986, "a fost complet deconectată de la reţeaua electrică din cauza acţiunilor militare ale ocupantului rus". Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat însă că incidentul nu a avut "un impact major asupra siguranţei", în timp ce ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a avertizat că centrala are generatoare de rezervă, cu o capacitate de doar 48 de ore. ȘTIREA ORIGINALĂ Risc de radiații de la Cernobîl. Alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare de la Cernobîl și a echipamentelor sale de siguranță a fost întreruptă "complet" din cauza acțiunilor militare ruse, a anunțat miercuri operatorul ucrainean Ukrenergo, citat de Hotnews.ro. Risc de radiații de la Cernobîl Centrala de la Cernobîl "a fost complet deconectată de la rețeaua de electricitate din cauza acțiunilor militare ale ocupantului rus, nu mai are sursă de energie", se arată într-o postare pe Facebook a companiei, citată AFP. "Nu există nicio posibilitate de refacere a liniilor", precizează operatorul. Compania nucleară ucraineană Energoatom a transmis la rândul său miercuri că ar putea fi eliberate substanţe radioactive de la Cernobîl din cauză că nu mai poate răci combustibilul nuclear folosit după ce alimentarea cu electricitate a centralei a fost afectată, potrivit Reuters. Citește și: VIDEO Zelenski: Atacul rusesc asupra centralei nucleare de la Zaporijie, de șase ori mai grav decât dezastrul de la Cernobîl. Către ruși: Ieșiți pe străzi, spuneți guvernului că vreți să trăiți Energoatom precizează că la Cernobîl există aproximativ 20.000 de ansambluri de combustibil uzat care nu au putut fi păstrate la rece pe fondul unei pene de curent. Încălzirea lor ar putea duce la „eliberarea de substanțe radioactive în mediu. Norul radioactiv ar putea fi transportat de vânt în alte regiuni din Ucraina, Belarus, Rusia și Europa”, se arată într-un comunicat. E nevoie de încetarea focului Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut încetarea focului pentru a se restabili aplimentarea cu energie electrică la Cernobîl. Anterior Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) anunțase că sistemele care monitorizează materialul nuclear la instalaţiile de deşeuri radioactive de la centrala nucleară dezafectată de la Cernobîl au încetat să mai transmită date către Agenție. „Directorul general... a indicat că transmisia de date la distanţă de la sistemele automatizate de monitorizare instalate la centrala nucleară de la Cernobîl a fost pierdută", a anunţat într-un comunicat AIEA. Peste 200 de tehnicieni și paznici sunt blocați la fața locului, lucrând 13 zile la rând sub supravegherea rusă.

Zelenski cere ca NATO să se decidă cât mai repede: Avem nevoie acum de MiG-29 din Polonia!
Internațional

Zelenski cere ca NATO să se decidă cât mai repede: Avem nevoie acum de MiG-29 din Polonia!

Zelenski: Avem nevoie de MiG-29 poloneze! Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel miercuri la occidentali "să se decidă mai repede" în privinţa trimiterii de avioane de tip MiG-29, aşa cum a fost ea propusă de Polonia, pentru a ajuta Ucraina să facă faţă invaziei ruse, transmite AFP. Zelenski: Avem nevoie de MiG-29 poloneze! "Luaţi cât mai repede o decizie, trimiteţi-ne avioane!", a cerut el într-o înregistrare video pe canalul său Telegram, insistând ca propunerea poloneză să fie "abordată imediat". Polonia a propus marţi să-şi trimită toate avioanele de tip MiG-29 la baza aeriană Ramstein din Germania şi să le pună la dispoziţia SUA şi a cerut şi altor state membre ale NATO care deţin aparate de zbor de acest tip să facă acelaşi lucru. Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine SUA au considerat că propunerea nu este viabilă deoarece o astfel de organizare a acordării de asistenţă militară Ucrainei, confruntată cu invazia rusă,"trezeşte motive semnificative de îngrijorare pentru NATO în întregul său", potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Rusia amenință, Polonia depinde de NATO Rusia s-a declarat miercuri îngrijorată de un astfel de "scenariu deloc de dorit şi potenţial periculos", potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Iar Polonia a insistat din nou, miercuri, prin vocea premierului Mateusz Morawiecki, că orice decizie referitoare la transferul de avioane MiG-29 către Ucraina trebuie luată în unanimitate de ţările membre ale NATO. "Nu am fost de acord să furnizăm noi, cu titlu personal, avioane, pentru că această decizie este una care trebuie luată în ansamblul NATO", a declarat premierul Morawiecki într-o conferinţă de presă transmisă la televiziunea poloneză, cu prilejul unei vizite în capitala austriacă Viena, potrivit Reuters. Cetățenii ucraineni, măcelăriți Preşedintele ucrainean a mai transmis că întreaga comunitate internaţională va fi răspunzătoare pentru o "catastrofă umanitară" dacă nu acceptă instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei. În intervenţia sa zilnică televizată, Zelenski a spus că nivelul de ameninţare în Ucraina este la maximum la aproape două săptămâni de la invazie, dar că ucrainenii au dovedit că nu vor ceda. "Rusia foloseşte rachete, avioane şi elicoptere împotriva noastră, împotriva civililor, împotriva oraşelor noastre, împotriva infrastructurii noastre. Este datoria umanitară a lumii să răspundă", a subliniat şeful statului ucrainean.

Ce a aflat premierul israelian la Kremlin: Putin va obține tot ce și-a propus în Ucraina sau va declanșa atacuri feroce
Internațional

Ce a aflat premierul israelian la Kremlin: Putin va obține tot ce și-a propus în Ucraina sau va declanșa atacuri feroce

Putin vrea tot sau distruge Ucraina. Rusia a oferit Ucrainei în negocieri o versiune "finală" a propunerii sale de a pune capăt crizei. Iar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuie să o accepte sau să o refuze, potrivit unor surse aflate la curent cu detalii de la întâlnirea din urmă cu trei zile, de la Moscova, dintre premierul israelian Naftali Bennett şi preşedintele rus Vladimir Putin, relatează miercuri cotidianul Jerusalem Post din Israel. Putin vrea tot sau distruge Ucraina Propunerea a fost considerată "dificilă", dar nu "imposibilă", au precizat sursele, adăugând că ea este mai proastă decât ce ar fi obţinut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski înainte de invazia rusă, dar că "decalajele dintre cele două părţi nu sunt mari". Citește și: Conspirația MiG-urilor poloneze care ar trebui să ajungă în Ucraina: nesincronizare între aliați sau joc de imagine Putin le-a cerut forţelor sale militare să se oprească - şi a fost dat ordinul de aplicare a armistiţiului -, în aşteptarea deciziei lui Zelenski, au mai spus sursele. Dacă preşedintele ucrainean respinge propunerea, atunci este posibil să se întâmple ce a avertizat preşedintele francez Emmanuel Macron, şi anume că "răul abia de acum urmează". Într-un astfel de scenariu, Putin va ordona armatei sale să meargă până la capăt şi să schimbe faţa Ucrainei, potrivit publicaţiei israeliene. Zelenski are de luat o decizie grea Zelenski este prins la mijloc, au spus sursele. Pe de o parte, se bucură de o popularitate imensă şi a devenit un fel de Che Guevara. Pe de altă parte, el ştie cum a sfârşit revoluţionarul şi şeful de gherilă argentinian. Zelenski poate întări independenţa Ucrainei, însă va trebui să plătească un preţ ridicat, potrivit surselor. Conform unor presupoziţii, el va fi forţat să renunţe la contestata regiune Donbas, să îi recunoască oficial pe disidenţii pro-ruşi din Ucraina, să promită că Ucraina nu va adera la NATO, să reducă armata şi să declare neutralitatea ţării. Dacă va refuza propunerea, urmarea ar putea fi teribilă: mii sau chiar zeci de mii de ucraineni vor muri şi există un mare risc ca ţara să îşi piardă complet independenţa. Potrivit surselor aflate la curent cu discuţiile, vizita lui Bennett la Moscova nu a avut ca scop să medieze între cele două părţi aflate în conflict şi nu a fost lansată oficial nicio propunere de arbitraj. Bennett a urmărit prin această vizită mai degrabă să vadă care este poziţia lui Putin, ce gândeşte şi care sunt liniile sale roşii, pentru ca apoi toate acestea să fie transmise şi Occidentului. Putin ar merge până la capăt Potrivit surselor, adevăratele negocieri se poartă direct între Rusia şi Ucraina şi sunt mult mai serioase decât ce afirmă Occidentul. Kievul nu a transmis şi Occidentului ce se întâmplă în negocieri, pentru că nu vrea să atenueze impresia de la nivel mondial că este vorba de o situaţie gravă. În realitate, totuşi, ucrainenii ştiu foarte bine care sunt cerinţele lui Putin şi că vor fi nevoiţi să ia o decizie dramatică în următoarele zile, mai scrie Jerusalem Post. Nimeni nu îi presează pe ucraineni, iar decizia îi aparţine lui Zelenski, au spus sursele. Un lucru este totuşi sigur, şi anume că Putin este hotărât, iar complicaţiile tot mai mari apărute de la începutul invaziei nu îl vor descuraja. Dimpotrivă, nu poate da înapoi, aşa că pe măsură ce războiul se va complica şi mai tare şi numărul victimelor va creşte, va fi tot mai presat să arate reuşite reale. Impresia este că, în ciuda faptului că predicţiile unei victorii rapide asupra armatei ucrainene s-au dovedit false, Putin este mai hotărât ca oricând, mai scrie publicaţia israeliană.

Au cedat și McDonald's și Starbucks: își încetează activitatea în Rusia. KFC rămâne, dar își donează profitul
Internațional

Au cedat și McDonald's și Starbucks: își încetează activitatea în Rusia. KFC rămâne, dar își donează profitul

McDonald's și Starbucks renunță la Rusia. Lanțul de fast food şi alte câteva multinaţionale americane, acuzate că nu au întrerupt încă legăturile cu Rusia, au cedat marţi presiunii publice şi şi-au suspendat operaţiunile în Rusia, transmite AFP. La fel ca PepsiCo şi Coca-Cola, gigantul fast-food-ului american a făcut în ultimele zile subiectul unui apel la boicot pe reţelele de socializare. McDonald's și Starbucks renunță la Rusia Lanţul american McDonald's a anunţat marţi decizia de a închide temporar cele 850 de restaurante ale sale din Rusia şi de a-şi suspenda toate operaţiunile în această ţară. "Situaţia este extraordinar de dificilă pentru un brand global ca al nostru şi sunt numeroase aspecte de luat în considerare", a declarat directorul general McDonald's, Chris Kempczinski. Citește și: Propaganda Kremlinului: Zelenski nu este la Kiev, ci la Brașov, în România, unde a ajuns cu un avion, de la graniță "În acelaşi timp, respectarea valorilor noastre înseamnă că nu putem ignora suferinţa umană inutilă care are loc în Ucraina", a adăugat Kempczinski. Grupul are 62.000 de angajaţi în Rusia, pe care îi va plăti în continuare. Rusia reprezintă 9% din cifra de afaceri şi 3% din profitul operaţional al McDonald's. 280 de multinaționale s-au retras, 30 au rămas În total, peste 280 de companii importante cu o prezenţă semnificativă în Rusia şi-au anunţat retragerea, potrivit unui inventar ţinut de o echipă de la Universitatea Yale. Treizeci de multinaţionale rămân pe lista companiilor care continuă să fie operaţionale în Rusia. Iniţiatorul inventarului, profesorul de management Jeffrey Sonnenfeld, a subliniat în repetate rânduri rolul pe care l-a avut în căderea apartheidului plecarea voluntară a 200 de mari grupuri din Africa de Sud în anii 1980. În afară de McDonald's, Estée Lauder, Fortinet şi Trimble se numără printre companiile care şi-au anunţat recent suspendarea operaţiunilor în Rusia. PepsiCo, Mondelez şi Coty au păstrat până acum tăcerea. KFZ și Pizza Hut nu mai investesc și donează profiturile Hum! Brands, compania-mamă a KFC şi Pizza Hut, a anunţat luni seara suspendarea tuturor investiţiilor în Rusia şi s-a angajat să doneze unor operaţiuni umanitare toate profiturile obţinute din activităţile în această ţară. Tot marţi, Starbucks a anunţat că toate cele 130 de cafenele din Rusia care îi poartă numele se vor închide şi că va înceta să îşi livreze produsele în această ţară, devenind cel mai recent grup important din Statele Unite care a tăiat legăturile cu Moscova după invazia rusă în Ucraina. Grupul kuweitian care deţine licenţa Starbucks în Rusia "a acceptat să suspende imediat operaţiunile din magazine şi va oferi sprijin celor aproape 2.000 de angajaţi care depind de Starbucks pentru a trăi", a declarat directorul general al lanţului de cafenele, Kevin Johnson.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră