joi 22 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

25 de menestreli ai lui Putin, indezirabili în Letonia

25 de menestreli ai lui Putin, artiști care au preaslăvit invazia din Ucraina, au fost declarați indezirabili în Letonia. Autoritățile letone au inclus 25 de artiști și oameni de cultură din Rusia în „lista persoanelor indezirabile”. Informația a fost confirmată de către ministrul de Externe Edgars Rinkēvičs pentru portalul Baltic News Network. 25 de menestreli ai lui Putin, indezirabili în Letonia Oficialul a precizat că aceste persoane nu vor putea intra în Letonia pe un termen nedeterminat, din cauza propagandei războiului și susținerii invaziei Ucrainei de către Federația Rusă. Ministrul a adăugat că lista va fi completată pe parcurs. Secretarul de presă al MAE-ului leton a precizat că lista celor vizați de sancțiuni nu este publică. Scopul acesteia este de a interzice persoanelor respective de a intra în Letonia. Reprezentanții MAE-ului leton au precizat că acestea reprezintă industria culturală și de divertisment a Rusiei și sunt sancționate pentru susținerea acțiunilor agresive ale Kremlinului față de Ucraina. Instituția a subliniat că Letonia condamnă vehement războiul pornit de Rusia în Ucraina, din cauza căruia mor zilnic atât civili, cât și militari. În luna februarie, pentru propagandă militară și susținerea agresiunii Rusiei în Ucraina, în lista persoanelor indezirabile a fost inclus interpretul Nicolai Baskov. Ministrul leton al Culturii Nauris Puntulis a îndemnat MAE-ul să includă în listă peste 20 de reprezentanți ai culturii ruse. Potrivit ministrului, printre cei cu acces interzis în Letonia trebuie să fie: Polina Gagarina, Serghei Jukov, Alexei Potehin, Timur Iunusov, Nikolai Rastorguev, Vitalii Loktev, Alexandr Erohin, Serghei Pereguda, Dmitri Strelțov, Alexei Tarasov, Pavel Sucikov, Alexei Kantur, Natalia Podolskaia, Vladimir Mașkov, Dmitri Pevțov, Nikita Mihalkov, Ilze Liepa, Viktoria Țîganova, Stas Mihailov și alții. La 18 martie, artiști precum Polina Gagarina, Nicolai Rostorguev, Oleg Gazmanov au evoluat pe scenă, într-un concert cu peste 200 000 de participanți, consacrat împlinirii a 8 ani de la anexarea Crimeei. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei

25 de menestreli ai lui Putin, indezirabili în Letonia
Rusia nu vrea armistițiu, vrea doar să ocupe teritorii în Ucraina, spune Borrell
Internațional

Rusia nu vrea armistițiu, vrea doar să ocupe teritorii în Ucraina, spune Borrell

Rușii refuză negocierile de pace. Șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a declarat că guvernul rus nu are niciun interes în negocierea unui armistiţiu în Ucraina pentru moment, pentru că armata sa nu şi-a atins scopurile militare, potrivit Agerpres. Rușii refuză negocierile de pace Guvernul rus nu are niciun interes în negocierea unui armistiţiu în Ucraina pentru moment, pentru că armata sa nu şi-a atins scopurile militare, a declarat joi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, potrivit Reuters. "În acest moment, Rusia nu vrea să negocieze nimic. Îşi doreşte doar să ocupe teritoriu", a afirmat Borrell într-un interviu pentru postul spaniol de televiziune TVE. "Vrea să încercuiască litoralul de la graniţa cu Republica Moldova şi să izoleze Ucraina de mare. Vrea să negocieze cu adevărat doar atunci când îşi asigură o poziţie de forţă", a adăugat Borrell. "Totul se va decide în următoarele 15 zile" Uniunea Europeană şi aliaţii săi vor continua să livreze ajutor militar armatei ucrainene, a spus Borrell. "Este important, deoarece totul se va decide în următoarele 15 zile. Ce va face istorie va fi capacitatea ucrainenilor de a rezista", a adăugat el. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a trimis trupele în Ucraina în ceea ce el numeşte "o operaţiune militară specială" de dezarmare şi "denazificare" a Ucrainei.

Șoigu, ministrul rus al Apărării, dispărut fără urmă. Rușii indică "pe surse" că ar avea probleme cardiace
Internațional

Șoigu, ministrul rus al Apărării, dispărut fără urmă. Rușii indică "pe surse" că ar avea probleme cardiace

Ministrul rus al Apărării a dispărut din peisaj. Șeful Ministerului rus al Apărării, Serghei Șoigu, nu a mai fost văzut în public de 12 zile și este posibil să fie dat dispărut, potrivit unor informații și mesaje care au circulat miercuri pe Telegram, potrivit FoxNews. Ministrul rus al Apărării a dispărut din peisaj Jurnaliști de investigație de la agențiile de presă independente rusești Mediazona și Agentstvo au afirmat miercuri că Shoigu, care în mod normal este foarte mediatizat, nu a mai apărut în public din 11 martie. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Există zvonuri potrivit cărora Șoigu are o stare de sănătate precară și se confruntă cu probleme cardiace, în timp ce alte mesaje care circulă online sugerează că Șoigu ar fi fost concediat de la minister și se află în arest la domiciliu, potrivit jurnaliștilor ruși. Fox News nu a verificat încă în mod independent aceste afirmații. Șoigu a fost văzut ultima dată în public la 11 martie, prezentând distincții trupelor rusești care ocupă Ucraina în timpul a ceea ce președintele rus Vladimir Putin a numit o "operațiune militară specială", dar pe care Occidentul a condamnat-o ca fiind o invazie la scară largă a națiunii suverane a Ucrainei. Kremlinul a afirmat într-o declarație pe site-ul său pe 18 martie că Șoigu a fost prezent în timpul unei întâlniri convocate de Putin cu membrii consiliului său de securitate pentru a discuta "progresul operațiunii speciale din Ucraina", dar nu au fost postate online fotografii sau înregistrări video ale întâlnirii. Canalul de stat rusesc Channel 1 a difuzat o emisiune în aceeași zi, 18 martie, despre faptul că Shoigu a prezentat "astăzi" distincții militare, dar a folosit o imagine a ceremoniei care fusese deja postată pe site-ul Ministerului Apărării cu șapte zile mai devreme, pe 11 martie, potrivit Agentstvo. Jurnalistul rus Dmitri Treschanin, de la Mediazona, a remarcat că agenția de știri de stat rusă RIA nu a mai relatat nici ea despre Șoigu din 11 martie. El a pus la îndoială faptul că Șoigu se afla în Cernobaevka, situată în afara orașului Kherson, primul oraș important care a fost ocupat de forțele rusești la 2 martie. Dispărut fără urmă "Ascultați, marele ministru de relații publice Șoigu a dispărut din spațiul public din 11 martie", a scris miercuri Treschanin pe Twitter. "După unsprezece zile de război, nu avem șeful Ministerului Apărării". Jurnalistul de la Moscow Times, Jake Cordell, a scris miercuri pe Twitter despre "o mulțime de discuții pe Telegram astăzi despre locul unde se află ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu", menționând că Șoigu nu a mai fost văzut cu Putin de la o întâlnire la Moscova pe 27 februarie, la doar trei zile după începerea invaziei din Ucraina. În cadrul acelei întâlniri, Putin le-a ordonat lui Shoigu și șefului Statului Major General al forțelor armate ale Rusiei, Valeri Gerasimov, să pună forțele nucleare ale Rusiei în stare de alertă maximă.

Grămezi de cadavre ale rușilor, abandonate de camarazi, încep să putrezească în Ucraina
Internațional

Grămezi de cadavre ale rușilor, abandonate de camarazi, încep să putrezească în Ucraina

Rușii morți putrezesc pe străzile Ucrainei. După ce atacurile armatei ruse au fost respinse de armata ucraieneană, militarii s-au retras și au lăsat în urmă soldați morți, tancuri și vehicule. Mikolaiv a fost printre primele capitale regionale care au fost atacate după ce președintele rus Vladimir Putin a lansat invazia Ucrainei pe 24 februarie, potrivit CNN. Rușii morți putrezesc pe străzile Ucrainei Odată cu încălzirea vremii, ucrainenii din regiunea Mikolaiv se confruntă cu o realitate sumbră – cadavrele rușilor se descompun pe străzi. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Vitaly Kim, guvernatorul regiunii, s-a adresat prin mesaj video cetățenilor, cerând ajutor pentru a strânge cadavrele și a le pune în saci. Vitaly Kim a spus că rușii s-au retras și au lăsat trupurile carbonizate ale colegilor lor în urmă pe câmpul de luptă. Acesta a făcut publice o serie de fotografii cu cadavrele abandonate, adăugând: „Sunt sute, în toată regiunea”. Guvernatorul a cerut ca cadavrele să fie introduse în frigidere și trimise înapoi în Rusia pentru identificare prin teste ADN. Dar, la o lună de război, încă nu este clar cum sau dacă rămășițele soldaților sunt repatriate în Rusia, unde rapoartele despre numărul morților au fost în mare parte reduse la tăcere.

Renault a cedat presiunilor în creștere: și-a închis fabrica de la Moscova
Internațional

Renault a cedat presiunilor în creștere: și-a închis fabrica de la Moscova

Renault se retrage din Rusia. Producătorul francez de automobile Renault a anunţat miercuri seară că va suspenda imediat "activităţile de la uzina Renault din Moscova" şi va evalua "posibilele opţiuni cu privire la participaţia" la filiala sa rusă AvtoVAZ, pe măsură ce creşte presiunea asupra prezenţei sale semnificative în Rusia, transmite Agerpres. Renault se retrage din Rusia Consiliul de administraţie al Grupului Renault s-a întrunit miercuri şi a decis că "activităţile fabricii Renault din Moscova sunt suspendate din această zi". Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Această fabrică produce SUV-uri Duster, Kaptur, Arkana şi Nissan Terrano. Cea mai mare parte a prezenţei grupului în Rusia trece prin subsidiara AvtoVAZ, care a ajutat-o să vândă aproape 500.000 de vehicule în Rusia în 2021, făcând din această ţară a doua piaţă ca mărime după Europa. Grupul de hackeri Anonymous au amenințat compania franceză să plece din Rusia, sau va fi atacată cibernetic. "Grupul evaluează posibilele opţiuni privind participaţia sa în AvtoVAZ", deţinută în proporţie de 69% de Renault de la sfârşitul anului 2016 şi lider pe piaţa rusă cu marca Lada, a adăugat el, spunând că doreşte să acţioneze "responsabil faţă de cei 45.000 de angajaţi ai săi din Rusia". Anunţul vine la scurt timp după apelul la boicotarea mărcii de către şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba în faţa "refuzului său de a părăsi Rusia" în urma invadării Ucrainei de către forţele ruse. Liderii de la Kiev au cerut boicotarea grupului Renault Într-o postare pe Twitter, Kuleba a acuzat Renault că "sprijină un război brutal de agresiune". Prin urmare, a făcut apel la "clienţii şi companiile din întreaga lume să boicoteze grupul Renault". În intervenţia sa video în faţa parlamentului francez, preşedintele Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, companiilor franceze stabilite în Rusia să nu mai susţină "maşina de război" rusă. În comunicatul său de presă, Renault "aminteşte că implementează deja măsurile necesare pentru a respecta sancţiunile internaţionale". "În consecinţă, Grupul Renault este nevoit să îşi revizuiască perspectivele financiare pentru anul 2022", anticipând o scădere a marjei operaţionale,"aproximativ 3%", faţă de marja de peste 4%, prognozată anterior.

OMS: Forțele ruse, 64 de atacuri asupra unor spitale în Ucraina
Internațional

OMS: Forțele ruse, 64 de atacuri asupra unor spitale în Ucraina

OMS confirmă 64 de atacuri asupra spitalelor din Ucraina. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că a verificat aproximativ 64 de atacuri asupra unor unități sanitare din Ucraina de când Rusia și-a început invazia în urmă cu o lună, potrivit Agerpres. OMS confirmă 64 de atacuri asupra spitalelor din Ucraina Atacurile confirmate au avut loc între 24 februarie și 21 martie, într-un ritm de două până la trei în fiecare zi, provocând moartea a cel puțin 15 persoane, a precizat OMS într-un comunicat. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei "Atacurile asupra instituţiilor medicale sunt o încălcare a dreptului internaţional umanitar, dar o tactică de război tulburător de comună - distrug infrastructura critică, dar şi mai rău, distrug speranţa", a spus Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Ucraina. După o lună de război în Ucraina, biroul OMS pentru Europa cu sediul la Copenhaga a declarat că accesul la serviciile de sănătate a fost sever restricţionat şi că nevoia de tratament pentru traume şi boli cronice este mare. Infrastructura sanitară distrusă şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare medicale reprezintă o ameninţare serioasă pentru milioane de oameni, potrivit comunicatului. Se estimează că aproximativ fiecare a doua farmacie din Ucraina este închisă. Ucraina acuza Rusia de crime de război Ucraina a acuzat Rusia că a bombardat spitale și unități sanitare, inclusiv un spital pentru copii și o maternitate din orașul asediat Mariupol, în ceea ce unul dintre oficialii orașului a numit "o crimă de război fără justificare". Aproape patru milioane de persoane au fost forțate să fugă din țară, potrivit ONU, Ucraina opunând o rezistență acerbă în fața avansului rusesc. Orașele, printre care Harkov, Kiev și Mariupol, au fost supuse unor bombardamente aeriene intense, iar oamenii au fost forțați să se adăpostească în adăposturi subterane pentru siguranță.

SUA, fără nuanțe: Rușii cu comis crime de război în Ucraina
Internațional

SUA, fără nuanțe: Rușii cu comis crime de război în Ucraina

Rusia comite crime de război în Ucraina. Guvernul SUA "a stabilit că membrii forţelor ruse au comis crime de război în Ucraina", a declarat miercuri secretarul de stat american Antony Blinken. Președintele Biden l-a numit pe Vladimir Putin "criminal de război", transmite Agerpres. Rusia comite crime de război în Ucraina Statele Unite se bazează pe "o analiză atentă a informaţiilor disponibile din surse publice şi ale serviciilor de informaţii", a spus Blinken într-o declaraţie, adăugând că revine instanţelor rolul de a stabili răspunderea juridică. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Preşedintele american Joe Biden l-a numit deja pe omologul său rus Vladimir Putin "criminal de război" "Am văzut multe informaţii credibile despre atacuri fără discernământ şi atacuri ce vizează în mod deliberat civili, precum şi alte atrocităţi", a adăugat şeful diplomaţiei americane invocând distrugerea "clădirilor rezidenţiale, a şcolilor, spitalelor, facilităţilor esenţiale, vehiculelor civile, centrelor comerciale şi ambulanţelor", atacuri care s-au soldat cu "mii de morţi şi răniţi". Multe dintre aceste locuri au fost "identificate în mod clar ca fiind folosite de civili", a explicat el, referindu-se la bombardarea unei maternităţi şi a unui teatru în care se adăposteau femei şi copii, şi în faţa cărora cuvântul "copii" era scris cu litere mari, în oraşul strategic Mariupol, asediat de armata rusă. Armata rusă "a folosit aceeaşi tactică în Groznâi (Cecenia) şi în Alep (Siria), unde şi-a intensificat bombardarea oraşelor pentru a zdrobi voinţa populaţiei", a mai declarat Antony Blinken.

Liderii occidentali se pregătesc pentru o zi critică de summit-uri, în timp ce pregătesc următoarea fază a răspunsurilor la război
Internațional

Liderii occidentali se pregătesc pentru o zi critică de summit-uri, în timp ce pregătesc următoarea fază a răspunsurilor la război

Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante. O serie de summituri de urgență organizate joi ar putea ajuta la stabilirea următoarei faze a răspunsului occidental la războiul Rusiei din Ucraina, despre care oficialii americani avertizează că intră într-o etapă incertă, dar sângeroasă, potrivit CNN. Occidentul, în fața unor decizii extrem de importante Anunțuri privind noi sancțiuni, poziția forțelor NATO și asistența militară sunt așteptate ca parte a exploziei diplomatice, potrivit oficialilor americani și europeni. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Reprezentanți ai Casei Albe și ai guvernelor europene au petrecut zilele premergătoare summitului în conversații intense pentru a finaliza măsurile pe care liderii le vor dezvălui în urma discuțiilor lor. Ceea ce nu vor face este ceea ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut în mod repetat: Să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei. Oficialii SUA și ai NATO au declarat în repetate rânduri că o astfel de măsură ar risca să-l provoace pe președintele Vladimir Putin și să declanșeze al treilea război mondial. De asemenea, aliații occidentali au întâmpinat dificultăți în a lua măsuri mai agresive, cum ar fi furnizarea de avioane de luptă de fabricație rusească Ucrainei sau decizia de a se rupe de aprovizionarea cu energie rusească, ceea ce ar putea paraliza economia Rusiei. Joe Biden se află în Europa Pentru prima dată în cel puțin 30 de ani, un președinte american a sosit cu continentul zdruncinat de agresiunea rusă și zguduit de o revenire a luptei nucleare. Occidentul își plânge, de asemenea, iluzia spulberată că a intrat într-o eră de pace perpetuă. Vizita lui Biden pentru a se adresa liderilor NATO și ai Uniunii Europene la Bruxelles și călătoria sa în Polonia, un stat din linia întâi a alianței, vor sublinia modul în care lumea s-a schimbat - probabil irevocabil - de îndată ce primul tanc rusesc a trecut granița Ucrainei în urmă cu patru săptămâni. În funcție de punctul de vedere, Occidentul și Rusia duc acum ultima luptă a Războiului Rece sau prima dintr-o nouă eră de confruntare, pe măsură ce autocrații precum Moscova și Beijing formează un front ostil larg împotriva democrației de tip occidental.

Cine ar putea să îi ia locul lui Putin, în cazul unei lovituri de stat. Oligarhi vs elite
Internațional

Cine ar putea să îi ia locul lui Putin, în cazul unei lovituri de stat. Oligarhi vs elite

Bătălia pentru scaunul lui Putin. Unii analiști prevăd că zilele liderului rus Vladimir Putin sunt numărate, după ce invazia din Ucraina s-a blocat și întâmpină tot mai multe probleme. „Orice ar face Putin, nu pare că poate supraviețui mult timp”, a scris Anders Aslund, un economist suedez și fost consilier economic al guvernelor din Kârgâzstan, Rusia și Ucraina, scrie Voanews. Bătălia pentru scaunul lui Putin Aslund crede că o luptă majoră pentru putere este deja evidentă în interiorul Kremlinului. Alții care pariază că poziția lui Putin devine precară indică opoziția publică față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Arkadi Dvorkovich, un oficial veteran al guvernului rus și un fost viceprim-ministru rus, a spus săptămâna trecută pentru revista americană Mother Jones: „Gândurile mele sunt la civilii ucraineni”, a spus el, adăugând: „Războaiele sunt cele mai rele lucruri cu care te-ar putea confrunta în viață… inclusiv acest război”. Alți observatori experimentați ai Kremlinului nu sunt încă convinși că Putin este expus unui risc imediat, spunând că opoziția provine în principal din oligarhii din epoca Elțin, care au puțină influență politică și sunt intimidați de oamenii puternici ai securității din jurul lui Putin. „Există un sentiment general că, în mod obiectiv, se produce deja o scindare între elite: foști oligarhi din epoca Elțin versus elitele conservatoare ale lui Putin. Aceasta nu este o confruntare sau o luptă politică; este pur și simplu un caz de două tabere care prezintă opinii opuse despre cum să procedeze în situația actuală”, potrivit Tatiana Stanovaya, un analist independent și cercetător nerezident la Centrul Carnegie din Moscova. „Primii au economia în mâinile lor, iar cei din urmă controlează politica. Oligarhii sunt intimidați și sub presiune, în timp ce elitele conservatoare sunt călare cu săbiile scoase.” Cu toate acestea, agenția de informații militare a Ucrainei a alimentat speculații cu privire la perspectivele ca Putin să fie răsturnat ca urmare a unei lovituri de stat de la Kremlin. Pe Facebook, Direcția de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei a susținut că deține informații că „un grup de oameni influenți în opoziție cu Vladimir Putin se formează în rândul elitei politice și de afaceri ruse”.

Franța își testează cu succes racheta nucleară
Internațional

Franța își testează cu succes racheta nucleară

Franța testează cu succes racheta nucleară. Franța a testat cu succes miercuri versiunea modernizată a rachetei sale nucleare ASMPA, fără Ministrul francez al apărării, Florence Parly, a anunțat că Franța a testat cu succes miercuri versiunea modernizată a rachetei sale nucleare ASMPA fără încărcătură militară, potrivit Hotnews. Franța testează cu succes racheta nucleară "Racheta, dezvoltată de MBDA, a fost lansată de pe un Rafale care a decolat de la Baza 120 a Forțelor Aeriene de la Cazaux, în sud-vestul Franței", potrivit unui comunicat al ministerului. Citește și: Putin și dilema „butonului nuclear”: folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei Racheta nucleară aer-sol cu rază medie de acțiune (ASMPA) a fost pusă în funcțiune în 2009 și urmează să fie înlocuită în jurul anului 2035 cu un sistem aer-sol de nouă generație (ASN4G). Această rachetă unică are raza de acţiune de circa 500 de kilometri şi o viteză de peste 3 Mach, atinsă cu ajutorul motorului ramjet. Franța este singura țară din Uniunea Europeană care dispune de arme nucleare, care pot fi utilizate fie de submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară (SNLE), fie de avioane Rafale echipate cu ASMPA.

BREAKING Ucrainenii i-au împins pe ruși la 55 de km de Kiev. Forțele ruse ar putea fi încercuite la Irpin (surse: Pentagon, Ministerul britanic al Apărării)
Internațional

BREAKING Ucrainenii i-au împins pe ruși la 55 de km de Kiev. Forțele ruse ar putea fi încercuite la Irpin (surse: Pentagon, Ministerul britanic al Apărării)

Ucrainenii i-au împins pe ruși la 55 de km est și nord-est de Kiev, a afirmat în această seară un oficial de la Pentagon. El a mai anunțat că SUA “văd“ că trupele rusești sapă tranșee și nu mai încearcă să avanseze. Ucrainenii i-au împins pe ruși la 55 de km est și nord-est de Kiev Tot în această seară, ministerul britanic al Apărării a spus că forțele ucrainene au organizat contra-atacuri împotriva rușilor care încercuiesc Kievul. Direcția contra-ofensivei a fost tot spre nord-est - așa cum a arătat și Pentagonul. “Forțele ucrainene desfășoară contraatacuri de succes împotriva pozițiilor rusești în orașele de la periferia capitalei și probabil că au reluat Makariv și Moschun. Există o posibilitate realistă ca forțele ucrainene să poată încercui acum unitățile rusești în Bucha și Irpin. Este probabil ca contraatacuri de succes ale Ucrainei să perturbe capacitatea forțelor ruse de a se reorganiza și de a relua propria ofensivă împotriva Kievului“, a anunțat, pe Twitter, ministerul britanic al Apărării. Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine - 23 March 2022 Find out more about the UK government's response: https://t.co/FPfp8ZAOdc?? #StandWithUkraine ?? pic.twitter.com/qUBKoclPnD— Ministry of Defence ?? (@DefenceHQ) March 23, 2022 Pentagonul a arătat că marți seara forțele rusești erau la doar 20-30 de kilometri de Kiev, a explicat, pe Twitter, jurnalista Carla Babb, de la Vocea Americii. Potrivit oficialului citat, armata controlată de Putin nu reușește nici să încercuiască Cernigău, ba chiar ar fi pierdut teren #Russians are still trying to encircle #Chernihiv and are eight to 10 kilometers away from the city centre. They are "stalled" and have ceded some ground in some places there, per sr defense official #UkraineUnderAttaсk— Carla Babb (@CarlaBabbVOA) March 23, 2022 Pentagonul a apreciat că Rusia se concentrează acum pe zona de est, unde se află regiunile separatiste din Donbas. Citește și: Rușii morți în Ucraina, identificați cu sisteme de recunoaștere facială de autoritățile de la Kiev. Familiile decedaților primesc apeluri automate cu vestea

Putin și dilema "butonului nuclear": folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei
Internațional

Putin și dilema "butonului nuclear": folosirea armelor nucleare tactice ar umili Ucraina și îngrozi NATO, dar ar provoca respingere până și din partea Chinei

Putin, dilemă nucleară: câștigă sau pierde? Întrebarea revine cu regularitate de la începutul invaziei ruse în Ucraina: îşi poate utiliza Moscova armele nucleare tactice într-o zonă foarte limitată? Precedentul ar fi extrem de periculos şi ar încălca un tabu care rezistă din 1945, relatează AFP. Ipoteza a revenit pe tapet la puţin timp după declanşarea ostilităţilor, atunci când Vladimir Putin a declarat că a ordonat generalilor săi "să plaseze forţele de disuasiune ale armatei ruse în regim special de alertă de luptă". Putin, dilemă nucleară: câștigă sau pierde? Ea rămâne pe lista nenumăratelor scenarii de război, în special a posibilităţilor de ieşire pe plus pentru armata rusă, care are nevoie de câştiguri pentru a negocia dar care rămâne în dificultate pe teren din cauza rezistenţei tenace a forţelor ucrainene de o lună de zile. O armă nucleară tactică, cu o încărcătură explozivă mai mică decât arma nucleară strategică, este în teorie destinată câmpului de luptă şi transportată de un vector cu o rază de acţiune mai mică de 5.500 km. Citește și: Rușii morți în Ucraina, identificați cu sisteme de recunoaștere facială de autoritățile de la Kiev. Familiile decedaților primesc apeluri automate cu vestea "La nivel vertical, există cu adevărat un risc. Ei au nevoie disperată de a o obţine victorii militare pentru a le transforma într-o pârghie politică", a explicat Mathieu Boulegue, din cadrul centrului de reflecţie britanic Chatham House. "Arma chimică nu ar schimba faţa războiului. O armă tactică nucleară care ar rade de pe faţa pământului un oraş ucrainean, da. Este improbabil, dar nu este imposibil. Iar în acel moment s-ar prăbuşi 70 de ani de teorie privind disuasiunea nucleară", a adăugat el. De la risc la realitate, pasul rămâne imens, scrie France Presse. Moscova ar apăsa prima pe trăgaci Doctrina rusă este subiect de dezbatere. Anumiţi experţi şi responsabili militari, în special la Washington, afirmă că Moscova a renunţat la doctrina sovietică de a nu utiliza arma supremă în primă instanţă. Moscova ar avea acum printre opţiuni teoria "escaladării pentru dezescaladare": utilizarea armei în proporţii limitate pentru a forţa NATO să dea înapoi. Însă recentele declaraţii ruse au pus sub semnul îndoielii această interpretare. Moscova nu va utiliza arma nucleară în Ucraina decât în caz de "ameninţare existenţială" pentru Rusia, a dat asigurări marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pe canalul CNN, citând unul dintre punctele doctrinei oficiale ruse. "Nu am văzut nimic care să ne facă să ajungem la concluzia că trebuie să ne schimbăm postura strategică de disuasiune", a reacţionat omologul său de la Pentagon, John Kirby. Rusia deține 2.500 de focoase nucleare Din punct de vedere tehnic, Moscova are dotările necesare. Potrivit publicaţiei foarte respectate Bulletin of the Atomic Scientists, "1.588 de ogive nucleare sunt desfăşurate", dintre care 812 pe rachete instalate la sol, 576 pe submarine şi 200 pe bombardiere. Alte ceva mai puţin de 1.000 de focoase sunt stocate. Din punctul de vedere al lui Pavel Luzin, analist al grupului de reflecţie Riddle cu sediul la Moscova, Rusia ar putea utiliza o armă nucleară tactică "pentru a demoraliza un adversar, pentru a împiedica duşmanul să continue să se lupte". Obiectivul este mai întâi "demonstrativ", a declarat el pentru AFP. "Dar dacă adversarul vrea în continuare să se lupte, ea poate fi utilizată de manieră mai directă", a spus el. "În caz de tergiversare sau de umilire, se poate imagina o escaladare verticală. Asta face parte din cultura strategică rusă de a merge la intimidare şi escaladare pentru a obţine dezescaladare", a reamintit un înalt gradat francez sub acoperirea anonimatului. "Putin nu a intrat în acest război pentru a pierde", a adăugat el. Alţii vor să creadă că acest tabu absolut rămâne. Dacă Vladimir Putin ar decide să distrugă până şi un sat ucrainean pentru a-şi arăta determinarea, zona ar fi potenţial exclusă pentru orice viaţă umană timp de decenii. Nuclear = izolat complet "Costul politic ar fi monstruos. Ar pierde şi puţinul de susţinere care îi rămâne. Indienii ar da înapoi, la fel şi chinezii", dă asigurări William Alberque, din cadrul International Institute for Strategic Studies (IISS). "Nu cred că Putin o va face". În afara dosarului ucrainean, Rusia nu s-ar bucura astăzi de o asemenea statură fără arma nucleară. Ea nu ar constitui o ameninţare de o astfel de amploare numai cu forţele sale convenţionale, care stau mărturie de o lună nu numai pentru o imensă capacitate de distrugere, ci şi pentru reale slăbiciuni tactice, operaţionale şi logistice. În cancelariile occidentale, certitudinile nu mai există. "Nu avem niciun motiv să gândim că Putin nu are intenţia de a merge până la capăt şi că nu va utiliza toate mijloacele pentru a-şi atinge scopul (...), eventual prin utilizarea de arme interzise", estimează un diplomat occidental, evocând armele chimice. "Rubiconul a fost trecut" la momentul invadării Ucrainei, "nu mai există cu adevărat limite", recunoaşte el. Dar speră că "acest tabu care durează din 9 august 1945" şi de la bomba de la Nagasaki va rezista.

Tirurile rusești au ucis o jurnalistă rusă, Oksana Baulina, la Kiev
Internațional

Tirurile rusești au ucis o jurnalistă rusă, Oksana Baulina, la Kiev

Ucraina: jurnalistă rusă, ucisă de ruși. O jurnalistă rusă a fost ucisă miercuri într-un bombardament asupra Kievului, a anunţat publicaţia online pentru care lucra, The Insider, relatează AFP. Ucraina: jurnalistă rusă, ucisă de ruși Oksana Baulina a fost ucisă de o rachetă în timp ce filma pagubele provocate de un atac asupra unui centru comercial din cartierul Podil, în nord-vestul capitalei Ucrainei, potrivit unui comunicat al publicaţiei. The Insider dezvăluie care sunt fake news-urile din presa rusă apropiată de putere și a lucrat în trecut cu Bellingcat și BBC. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare

Bombe cu fosfor, folosite la periferia Kievului, acuză primarul din Irpin. Acestea sunt interzise de Convenția de la Geneva
Internațional

Bombe cu fosfor, folosite la periferia Kievului, acuză primarul din Irpin. Acestea sunt interzise de Convenția de la Geneva

Rușii au folosit bombe cu fosfor în Ucraina. Primarul din Irpin, Oleksandr Markușin, acuză forțele ruse că au atacat marți seara suburbia Kievului și mai multe localități din nord-vestul capitalei ucrainene folosind bombe cu fosfor. Rușii au folosit bombe cu fosfor „Ieri, 22 martie, seara târziu, ocupanții ruși au folosit muniții interzise cu fosfor asupra periferiei de nord-vest a Kievului. ‼ Zona afectată aproximativă – Gostomel-Irpin. Folosirea unor astfel de arme de către trupele inamice împotriva civililor este o crimă împotriva umanității și o încălcare a Convențiilor de la Geneva din 1949”, a scris primarul Markușin, într-o postare pe Telegram. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Un atac cu arme chimice al Rusiei în Ucraine este o "amenințare credibilă", a avertizat miercuri președintele Joe Biden, la plecarea de la Casa Albă spre Bruxelles, potrivit Le Figaro. Președintele american efectuează un maraton diplomatic în Europe, unde va participa joi la trei summituri: NATO, G7 și cel al Uniunii Europene. Ulterior, acesta va vizita Polonia.

Victorie parțială a lui Zelenski: Nestlé suspendă activitatea mărcilor KitKat şi Nesquik din Rusia
Internațional

Victorie parțială a lui Zelenski: Nestlé suspendă activitatea mărcilor KitKat şi Nesquik din Rusia

Victorie parțială a lui Zelenski, care a cerut tuturor multinaționanelor să nu mai finanțeze regimul de la Kremlin: Nestlé suspendă activitatea mărcilor KitKat şi Nesquik din Rusia. Circa 400 de multinaționale au părăsit această țară după ce Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei. Nestlé suspendă activitatea mărcilor KitKat şi Nesquik din Rusia Gigantul alimentar Nestlé suspendă, printre altele, activitatea mărcilor KitKat şi Nesquik în Rusia, după criticile pe care le-a adus la sfârşitul săptămânii trecute preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la legăturile companiei alimentare cu Rusia, relatează CNN. ”În continuare, suspendăm renumitele mărci Nestlé, precum KitKat şi Nesquik, printre altele. Am oprit deja importurile şi exporturile ale produselor neesenţiale în Rusia şi din Rusia, am oprit orice publicitate şi am suspendat toate investiţiile de capital din ţară. Desigur, respectăm pe deplin toate sancţiunile internaţionale impuse Rusiei”, se arată într-un comunicat Nestlé. ”Deşi nu ne aşteptăm să facem profit în ţară sau să plătim taxe aferente în viitorul apropiat în Rusia, orice profit va fi donat organizaţiilor de ajutor umanitar”, se mai adaugă în comunicat. Nestle a mai precizat că activităţile sale în Rusia se vor concentra pe furnizarea de alimente esenţiale, cum ar fi alimente pentru sugari şi alimentaţie medicală/ pentru spitale, nu pe obţinerea de profit. ”Această abordare este în conformitate cu scopul şi valorile noastre. Susţine principiul asigurării dreptului la hrană”, se menţionează în comunicat, citat de news.ro. Președintele Ucrainei, apel la cetățenii elvețieni ”«Mâncare bună, viaţă bună». Acesta este sloganul Nestlé. Compania dvs., care refuză să părăsească Rusia. Chiar şi acum, când există ameninţări din partea Rusiei către alte ţări europene. Nu numai către noi. Când există chiar şantaj nuclear din partea Rusiei”, a spus Zelenski, în timpul unui discurs adresat poporului Elveţiei. ”Ne-am redus semnificativ activităţile în Rusia: am oprit toate importurile şi exporturile din şi către Rusia, cu excepţia produselor esenţiale. Nu mai facem investiţii şi nu mai facem publicitate pentru produsele noastre. Nu facem profit din activităţile rămase”, a declarat un purtător de cuvânt al Nestlé pentru CNN. ”Faptul că noi, ca şi alte companii alimentare, furnizăm populaţiei alimente importante nu înseamnă că pur şi simplu continuăm activităţile ca înainte. Suntem încă una dintre puţinele companii alimentare active din Ucraina şi uneori chiar reuşim să distribuim alimente în Harkov”, a continuat purtătorul de cuvânt al Nestlé. Compania elveţiană a anunţat pe 11 martie că a suspendat exporturile produselor sale din Rusia, cu excepţia alimentelor esenţiale, cum ar fi alimentele pentru copii. Nestlé a mai informat că a încetat să mai importe Nespresso şi alte produse în Rusia, cu excepţia alimentelor esenţiale, precum hrana pentru copii, cereale şi alimentele terapeutice pentru animale de companie. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră