miercuri 21 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

UE discută un al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Danemarca este dispusă să meargă până la capăt, afirmă ministrul danez de Externe

Danezii cer sancțiuni mai dure impuse Rusiei. Uniunea Europeană "discută deja un al șaselea pachet de sancțiuni", în efortul de "a continua să crească presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul", a declarat luni ministrul danez de externe Jeppe Kofod. "Din partea daneză, vom fi dispuși să mergem cât de departe putem pentru a găsi un consens în privința sancțiunilor, inclusiv în ceea ce privește energia", a declarat el reporterilor la sosirea la o reuniune a miniștrilor de externe din UE la Luxemburg. Danezii cer sancțiuni mai dure impuse Rusiei Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de externe, a declarat că este "bucuros că Comisia Europeană a fost foarte clară că începem să lucrăm la șase pachete cu opțiuni pentru petrol". "Și sper ca de data aceasta să funcționeze". Întrebat de ce mai este nevoie din partea UE, Landsbergis a spus că este "cel mai bine să mergeți la Kiev, să mergeți la Irpin, să mergeți la Bucea și să vedeți cu ochii voștri de ce trebuie să impunem sancțiunile". Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă Europa a impus sancțiuni punitive asupra economiei Rusiei după ce tancurile lui Putin au intrat în Ucraina la sfârșitul lunii februarie, dar nu a țintit sectorul energetic al Rusiei. Dar imaginile cu civili neînarmați, legați și împușcați, zăcând de-a lungul drumurilor din București - un oraș care a fost până de curând sub ocupație rusă - par să-i fi convins pe lideri să schimbe direcția. Petrolul și gazele rusești ar putea fi următoarea țintă Petrolul și gazele rusești ar putea fi următoarea țintă. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută în fața legislatorilor UE că cea de-a cincea rundă de sancțiuni "nu va fi [ultima]". "Da, acum am interzis cărbunele, dar acum trebuie să ne uităm la petrol", a spus ea. Ministrul irlandez de externe Simon Coveney a declarat că UE trebuie să adopte o "abordare maximalistă a sancțiunilor pentru a oferi cea mai puternică descurajare posibilă pentru continuarea acestui război și a brutalității". Punctul de vedere al guvernului irlandez potrivit căruia sancțiunile viitoare ar trebui să includă petrolul, a spus el. Crime de război investigate: Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Joseph Borell, a confirmat că miniștrii europeni de externe vor discuta, de asemenea, despre cum să sprijine mai bine Curtea Penală Internațională în investigarea crimelor de război comise în Ucraina.

UE discută un al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Danemarca este dispusă să meargă până la capăt, afirmă ministrul danez de Externe
Marea Britanie avertizează că Rusia ar putea folosi "arme interzise" pentru a cuceri orașul Mariupol
Internațional

Marea Britanie avertizează că Rusia ar putea folosi "arme interzise" pentru a cuceri orașul Mariupol

Putin ar putea folosi arme cu fosfor în Mariupol. Federația Rusă ar putea utiliza muniții cu gaz de fosfor în Mariupol, în condițiile în care luptele pentru orașul asediat se intensifică, spune Ministerul britanic al apărării, citat de The Telegraph. Ministerul britanic al apărării a explicat că armamentul utilizat anterior de forțele ruse în regiunea Donețk "ridică posibilitatea angajării lor viitoare în Mariupol". Putin ar putea folosi arme cu fosfor în Mariupol Instituția guvernului de la Londra a precizat că trupele invadatoare au continuat bombardamentele în regiunile Donețk și Lugansk, cu "forțele ucrainene respingând mai multe atacuri, ceea ce a dus la distrugerea de tancuri, vehicule și echipament de artilerie rusești". Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă Potrivit Londrei, faptul că forțele ruse continuă să se bazeze pe bombe neghidate "le diminuează abilitatea de a discrimina atunci când țintesc și efectuează lovituri, în timp ce cresc major riscul de noi victime civile". Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spunea că următoarea săptămână va fi mai crucială decât oricare alta. "Trupele ruse vor trece la operațiuni și mai mari în estul statului nostru", declara liderul ucrainean. Jurnaliștii CNN, care spuneau că invazia rusă pare să se îndrepte către o nouă turnură brutală, au anunțat că, în timp ce Federația Rusă își plănuiește următorul asalt major, Occidentul intenționează să sporească ajutorul militar pentru Ucraina.

NATO plănuiește o prezență militară pe scară largă la granița de Est, spune Stoltenberg
Internațional

NATO plănuiește o prezență militară pe scară largă la granița de Est, spune Stoltenberg

NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale. NATO lucrează la planuri pentru o prezență militară permanentă la granița sa din Est, într-un efort de a lupta împotriva viitoarelor agresiuni rusești, a relatat The Telegraph, citându-l pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. NATO, în mijlocul unei transformări fundamentale Alianța Nord-Atlantică se afla "în mijlocul unei transformări fundamentale" care va reflecta "consecințele pe termen lung" ale acțiunilor președintelui rus Vladimir Putin, a declarat Stoltenberg într-un interviu acordat ziarului. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanților noștri militari să ofere opțiuni pentru ceea ce noi numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO", a declarat Stoltenberg, potrivit Reuters. Stoltenberg, care a declarat recent că își va prelungi mandatul la conducerea alianței cu un an, a mai spus în interviu că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit NATO care va avea loc la Madrid în iunie. Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial și a determinat națiunile occidentale să își regândească politicile de apărare.

Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară (The Times)
Internațional

Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară (The Times)

Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară, scrie The Times. Finlanda își va depune aplicațai pentru aderarea la NATO în iunie, mai arată, azi, cotidianul britanic. Suedia și Finlanda vor intra în NATO „Rusia a făcut o „gafă strategică masivă”, deoarece Finlanda și Suedia par gata să se alăture NATO încă din vară, potrivit unor oficiali. Washingtonul consideră că această mișcare va suprasolicita armata Rusiei și va extinde alianța occidentală de la 30 la 32 de membri, aceasta fiind o consecință directă a invaziei Ucrainei de către președintele Putin. Oficialii americani au declarat că apartenența la NATO pentru ambele țări nordice a fost „un subiect de conversație și sesiuni multiple” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai alianței de săptămâna trecută la care au participat Suedia și Finlanda. „Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?”, a spus un înalt oficial american”, scrie The Times. Suedia și Finlanda lucrează împreună pentru a construi un consens intern, dar deciziile finale vor fi luate independent. Ambele se confruntă cu Rusia în zona Mării Baltice, iar Finlanda împarte o graniță terestră de 830 de mile. Foto: Twitter Ambele țări vor contribui la securitatea NATO: au o aviație puternică și capacitatea de a culege informații despre Rusia. În plus, Rusia va fi nevoită să-și extindă forțele, deja suprasolicitate în Ucraina, la noile granițe ale NATO. New: Discussions about Sweden and Finland joining NATO have gotten extremely serious, officials say, w/applications likely coming in the next month. Finland’s bid "was pretty much a done deal on the 24th of February, when Russia invaded,” said @alexstubb https://t.co/QMuuQgsbAn— Natasha Bertrand (@NatashaBertrand) April 8, 2022 În Finlanda, 62% din populație susține aderarea la NATO, arată sondajele recente. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei este o variantă de luat în calcul, spune Borrell
Internațional

Adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei este o variantă de luat în calcul, spune Borrell

UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei. Adoptarea unor sancţiuni suplimentare de către Uniunea Europeană împotriva Rusiei este o opţiune, a afirmat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe ai statelor membre, la Luxemburg, transmite Reuters. UE ar putea impune noi sancțiuni Rusiei "Sancţiunile sunt întotdeauna pe masă", a declarat Borrell înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe (CAE), răspunzând unei întrebări dacă Uniunea Europeană ia în calcul un embargou asupra livrărilor de petrol dinspre Rusia, ţară care în 24 februarie a lansat o invazie militară de amploare în Ucraina. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Miniştrii vor discuta despre paşii următori", a adăugat înaltul demnitar european. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a solicitat constant liderilor europeni să ''adopte sancţiuni puternice'' împotriva Moscovei, potrivit Agerpres. El cere oprirea achiziţiilor de petrol şi gaz din Rusia şi furnizarea de armament greu pentru forţele ucrainene pentru a rezista ofensivei ruse anunţate în regiunea Donbas (est). Mai multe ţări membre, printre care Germania, Italia, Austria şi Ungaria, sunt dependente în mare măsură de gazul rusesc.

Noua Zeelandă anunță că va trimite avioane Hercules și personal în Europa pentru a ajuta Ucraina
Internațional

Noua Zeelandă anunță că va trimite avioane Hercules și personal în Europa pentru a ajuta Ucraina

Ajutor pentru Ucraina din Noua Zeelandă. Noua Zeelandă va trimite miercuri în Europa un avion de transport Hercules C-130H și 50 de membri ai personalului de sprijin, pentru două luni, se arată într-un comunicat al guvernului neozeelandez transmis luni, informează CNN. Ajutor pentru Ucraina din Noua Zeelandă Echipa se va deplasa în toată Europa, transportând echipamente și provizii către centrele de distribuție pentru Ucraina, dar nu va intra în țara în sine, se arată în declarație. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă Prim-ministrul Jacinda Ardern a declarat că sprijinul Noii Zeelande "este de a ajuta armata ucraineană să respingă o invazie brutală a Rusiei, deoarece pacea în regiunea Europei este esențială pentru stabilitatea globală". "Un astfel de atac flagrant asupra suveranității unei țări este o amenințare pentru noi toți și de aceea și noi avem un rol de jucat", a declarat ea. Noua Zeelandă contribuie, de asemenea, cu 8,8 milioane de dolari ca sprijin suplimentar pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze echipamente pentru armata sa prin intermediul Regatului Unit, se mai arată în comunicat.

Rusia pregătește o provocare în regiunea Nistrului pentru a acuza Ucraina de "agresiune împotriva unui stat vecin"
Internațional

Rusia pregătește o provocare în regiunea Nistrului pentru a acuza Ucraina de "agresiune împotriva unui stat vecin"

Operațiune rusească sub steag fals. Armata rusă ar putea recurge la provocări în regiunea transnistreană a Republicii Moldova pentru a acuza Ucraina de "agresiune împotriva unui stat vecin", relatează Pravda. Operațiune rusească sub steag fals "Nu este exclus ca forțele armate ale Federației Ruse să desfășoare acțiuni provocatoare pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova cu scopul de a acuza Ucraina de agresiune împotriva unui stat vecin". Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă Forțele ruse continuă să formeze o grupare ofensivă de trupe pentru a acționa pe linia Slobozhanski. Este probabil ca în zilele următoare, ocupanții ruși să încerce să reia ofensiva. În plus, rușii continuă să pregătească și să trimită trupe, blindate și echipamente pentru operațiuni de luptă pe teritoriul ucrainean. Pregătirea blindatelor și a echipamentelor militare este în curs de desfășurare la punctul de desfășurare permanentă a Brigăzii 60 Motorizate Independente (Monastirishte) a Armatei a 5-a Generale a Districtului Militar Nordic. Este probabil ca acest echipament să fie mutat pe teritoriul ocupat temporar al regiunii Donețk.

"Acest război nu ar fi avut loc dacă Ucraina era în NATO", spune ministrul Afacerilor Externe ucrainean
Internațional

"Acest război nu ar fi avut loc dacă Ucraina era în NATO", spune ministrul Afacerilor Externe ucrainean

Aderarea la NATO, soluția pentru evitarea războiului. Ministrul afacerilor externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat din nou că a fost o greşeală strategică faptul că Germania şi Franţa s-au opus aderării Ucrainei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în 2008, informează luni dpa. Acum, susţine Kuleba, Ucraina plăteşte pentru această greşeală. "Dacă eram ţară membră a NATO, acest război nu ar fi avut loc", a spus el în cadrul unei emisiuni la postul american de televiziune NBC. Aderarea la NATO, soluția pentru evitarea războiului Kuleba a acuzat de asemenea Germania că a eşuat în susţinerea ţării sale, din cauză că Berlinul continuă să gândească în termeni de arme defensive şi ofensive atunci când vine vorba de echipament militar. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Dacă nu am pierde o mulţime de timp discutând despre defensiv contra ofensiv şi despre ce are nevoie şi ce nu are nevoie Ucraina, atunci am fi fost într-o poziţie diferită acum, într-o poziţie mult mai puternică", a spus Kuleba, ptrivit Agerpres. Diplomatul ucrainean a subliniat că ţara sa propune "o înţelegere cinstită" Alianţei Nord-Atlantice şi Occidentului. "Voi ne furnizaţi tot ce avem nevoie. Iar noi luptăm ca voi să nu trebuiască să intraţi în luptă atunci când Putin va decide să testeze Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord şi să atace una dintre ţările NATO", a spus Kuleba. Şeful diplomaţiei ucrainene s-a referit la articolul conform căruia un atac asupra unei ţări membre a NATO constituie un atac asupra tuturor membrilor organizaţiei. În condiţiile în care Ucraina nu este ţară membră a NATO, ea nu poate cere asistenţă în baza acestui articol. Kuleba a subliniat că ucrainenii "ştiu cum să lupte", dar au nevoie de arme de toate felurile pentru a lupta împotriva trupelor ruse. Referindu-se la retragerea trupelor ruse din împrejurimile capitalei ucrainene Kiev şi la preconizata ofensivă rusă la scară largă în estul Ucrainei, Kuleba a spus: "Ucraina a câştigat bătălia pentru Kiev. Acum urmează o altă bătălie, bătălia pentru Donbas".

Masacrul de la Katyn, unde 20.000 de polonezi au fost asasinați de poliția lui Stalin, din nou în fața justiției internaționale
Internațional

Masacrul de la Katyn, unde 20.000 de polonezi au fost asasinați de poliția lui Stalin, din nou în fața justiției internaționale

Polonia reclamă genocidul de la Katyn.Preşedintele polonez Andrzej Duda afirmă că va aduce dosarul privind masacrul de la Katyn - asasinarea a aproape 22.000 de polonezi de poliţia lui Stalin în 1940 - în faţa justiţiei internaţionale, informează Agerpres. "Genocidul nu poate fi prescris. De aceea, voi cere ca acest dosar să fie tranşat de tribunalele internaţionale. Vom depune în curând cererile corespunzătoare", a anunţat duminică Duda, într-un discurs susţinut cu ocazia comemorării a 82 de ani de la masacru, evocând de asemenea "agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei independente şi democratice". Polonia reclamă genocidul de la Katyn "Această crimă trebuie judecată definitiv şi autorii ei, numiţi", a adăugat Andrzej Duda, fără a preciza ce tribunal intenţionează să sesizeze şi cine vor fi acuzaţii. Această dată corespunde de asemenea cu cea de-a 12-a comemorare a catastrofei aeriene de la Smolensk, care s-a soldat, pe 10 aprilie 2010, cu 96 de morţi, printre care preşedintele de atunci al Poloniei, Lech Kaczynski, care se deplasa în Rusia pentru a aduce un omagiu victimelor masacrului de la Katyn. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă În septembrie 1939, în urma invadării de către Uniunea Sovietică a unor regiuni poloneze din est, în virtutea pactului germano-sovietic, 22.000 de ofiţeri polonezi, prizonieri ai Armatei Roşii, au fost ucişi în pădurea din Katyn şi Mednoe (Rusia), precum şi la Harkov (Ucraina). Timp de decenii, Uniunea Sovietică i-a acuzat pe nazişti de comiterea acestui masacru. Abia în aprilie 1990 liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut responsabilitatea ţării sale în aceste masacre. "A fost o crimă de genocid comisă de sovietici asupra unor victime lipsite total de apărare. Această crimă nu a fost niciodată pedepsită. În loc de aceasta, am avut minciuna despre Katyn", a afirmat Duda. El a evocat "un scurt episod de la începutul anilor 1990, în timpul preşedintelui Boris Elţin, când s-a admis în final că 'autorităţile staliniste' purtau răspunderea pentru masacrul de la Katyn". Însă, a continuat Andrzej Duda, "nu s-a luat nicio măsură". "Ancheta asupra Katyn a fost abandonată şi niciunul dintre autori nu a fost vreodată pedepsit, în timp ce Rusia lui Putin glorifică din nou, de ani de zile, pe Stalin şi Uniunea Sovietică. Minciuna asupra Katyn a revenit în graţii", a mai spus preşedintele polonez.

"Rușii au început un război la scară largă și se comportă ca și cum noi am fi de vină", spune Zelenski
Internațional

"Rușii au început un război la scară largă și se comportă ca și cum noi am fi de vină", spune Zelenski

Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a adresat duminică națiunii sale, numindu-i pe ucraineni "cei mai curajoși oameni din cea mai bună țară din lume". El îi acuză pe ruși că au provocat într-un mod deliberat acest război și acum aruncă vină către Ucraina și Occident, potrivit CNN. Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime "Ne apropiem de sfârșitul unei alte săptămâni", a spus Zelenski în discursul său, pe care l-a ținut în mod regulat în timpul atacului Rusiei asupra țării. "Lupta noastră pentru libertate, pentru stat. Încă o săptămână în care Ucraina a rămas în viață, în ciuda tuturor eforturilor Rusiei de a ne distruge. Noi luptăm. Ne apărăm. Respingem atacurile". Zelenski a declarat că națiunea face tot ce poate pentru a câștiga războiul și a acuzat conducerea rusă că "minte" în eforturile de a îndepărta vina de la ei. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Când crește lașitatea, totul se transformă în catastrofă", a continuat el. "Când oamenii nu au curajul de a-și recunoaște greșelile și de a-și cere scuze, de a se conforma realității și de a vedea că se transformă în monștri". Președintele ucrainean a declarat că Rusia a pierdut contactul cu realitatea, acționând ca agresori, dar acuzând totuși Ucraina pentru acțiunile comise de trupele rusești, inclusiv pentru crimele de la Bucha, atacul cu rachete asupra gării din Kramatorsk și "fiecare oraș distrus și sat ars". "Ei au distrus viețile a milioane de oameni. Au început un război la scară largă și se comportă ca și cum noi am fi de vină pentru asta", a continuat Zelenski. El a adăugat că Rusia, temându-se de înfrângere, va lansa mai multe acțiuni de luptă la scară largă în estul Ucrainei. "Dar noi suntem pregătiți", a spus președintele, promițând că Ucraina se va asigura că are suficiente arme și va cere sancțiuni mai puternice împotriva Rusiei, astfel încât să se facă dreptate. Cu câteva momente înainte de discursul său, Zelenski a declarat că a onorat "18 apărători ai Ucrainei" - inclusiv membri ai Forțelor Armate ale Ucrainei, ai Serviciului Special de Comunicații și ofițeri de poliție - pentru eroismul lor. De asemenea, el le-a mulțumit jurnaliștilor care împărtășesc adevărul despre ceea ce se întâmplă în țară. "Adevărul va învinge și Ucraina va învinge", a declarat Zelenski. "Acest lucru este sigur. Glorie Ucrainei".

Răpit, torturat, împușcat în cap, aruncat în stradă în Mariupol - așa s-au răzbunat rușii pe antropologul Kvedaravicius
Internațional

Răpit, torturat, împușcat în cap, aruncat în stradă în Mariupol - așa s-au răzbunat rușii pe antropologul Kvedaravicius

Răpit și executat de soldații ruși. Cineastul lituanian Mantas Kvedaravičius a fost răpit de soldații ruși, torturat și executat, potrivit Republica.it. Anterior, s-a raportat că acesta a fost ucis când o rachetă i-a lovit mașina în apropiere de Mariupol, Ucraina. Răpit și executat de soldații ruși Jurnalista ucraineană Albina Lvutina, care spune că adevăratele circumstanțe ale morții sale au fost ținute ascunse până când corpul său a fost recuperat și livrat în Lituania. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Soldați ruși fără inimă l-au răpit pe Mantas și l-au ucis. Și apoi l-au lăsat pur și simplu acolo". Corpul lui Kvedaravičius a ajuns marți în Lituania, după ce a fost transportat prin Rusia și Letonia. Acesta va fi examinat de experți criminaliști. https://twitter.com/zaborona_media/status/1512870736725164037?s=08&fbclid=IwAR0WWUZm11ADE9dzdiHtEUGsmX9cpEe7MoENJXuqfm8G405QB1_uMqtwpug Anterior s-a raportat că cineastul lituanian a fost ucis pe 2 aprilie în apropiere de Mariupol de o rachetă care i-a lovit mașina. Potrivit lui Lvutina, aceasta a fost o falsificare intenționată pentru a se asigura că trupul său poate fi recuperat din zonele controlate de Rusia. "Puțini oameni știau despre acest deces, dar odată ce mass-media a intrat în posesia informației, a fost imposibil să o stăpânească", a declarat Lvutina. "S-ar putea să nu fi descoperit niciodată adevărul sau chiar să nu ne fi luat rămas bun de la Mantas. El nu a fost ucis în mașina sa de o rachetă, așa cum a relatat presa. A fost împușcat". Mai mult, Kvedaravičius a fost ucis înainte de 2 aprilie, potrivit jurnalistei ucrainene. Când a apărut vestea morții sale, soția lui Kvedaravičius se afla la graniță și se pregătea să părăsească Rusia cu cadavrul, a declarat Lvutina. Parchetul general lituanian a declarat luni că va investiga moartea lui Kvedaravičius ca parte a unei anchete privind crimele de război comise în Ucraina.

Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă
Internațional

Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Media zilnică: 40 de civili uciși. Mai mult de 1.200 de cadavre au fost descoperite până acum în regiunea Kievului, parţial ocupată câteva săptămâni de forţele ruse, a afirmat duminică procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, la postul britanic Sky News, transmite AFP. Media zilnică: 40 de civili uciși "Până astăzi, avem 1.222 de persoane ucise doar în regiunea Kiev", a declarat Venediktova într-un interviu acordat în limba engleză. Ea nu a precizat dacă aceste cadavre descoperite erau exclusiv ale unor civili. În acelaşi interviu, Venediktova a mai anunţat deschiderea a 5.600 de anchete pentru presupuse crime de război de la începutul invaziei ruse. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) În urmă cu o săptămână, ea a afirmat că au fost găsiţi 410 civili morţi în teritoriile eliberate din regiunea Kiev. Doar la Bucea, la nord-vest de capitală, aproape 300 de persoane au fost îngropate în gropi comune, potrivit unui bilanţ anunţat de autorităţile ucrainene la 2 aprilie. Noi gropi comune descoperite O nouă groapă comună cu zeci de civili ucraineni morți a fost descoperită sâmbătă în Buzova, un sat eliberat situat în apropiere de capitala Kiev, care timp de săptămâni a fost ocupat de forţele ruseşti, a declarat un oficial local citat duminică de Reuters. Taras Didici, şeful comunităţii Dmitrivka, care include Buzova şi alte câteva sate din apropiere, a declarat pentru televiziunea ucraineană că trupurile au fost găsite într-un şanţ din apropierea unei benzinării. Numărul morţilor încă nu a fost confirmat. Reuters nu a fost în măsură să confirme imediat informaţia. Sateliții Kievului, sub tiruri intense În timp ce forţele ruseşti erau angajate într-o ofensivă împotriva Kievului în primele săptămâni ale invaziei Moscovei, o serie de comunităţi din jurul capitalei, printre care Makariv, Bucea, Irpin şi Dmitrivka, au rămas sub tiruri constante. La începutul lunii aprilie, presa locală ucraineană a raportat victime găsite în Buzova şi în apropiere, fiind găsite la acea dată aproximativ 30 de cadavre. În condiţiile în care majoritatea oraşelor şi satelor din jurul Kievului au fost recucerite, descoperirile de gropi comune şi de victime civile au declanşat un val de condamnări internaţionale, în special în ceea ce priveşte decesele din oraşul Bucea, la nord-vest de capitală. Ucraina şi Occidentul au acuzat forţele ruseşti de crime de război la Bucea.

VIDEO Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure
Internațional

VIDEO Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure

Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure: pe rețelele sociale au apărut numeroase filmări din acest oraș, arătând că locuitorii se confruntă cu autoritățile partidului comunist. Regimul de la Biejing a adus armata în oraș. Circa 25 de milioane de chinezi sunt astfel izolați. Revolte în Shanghai Imaginile arată supermarketurile cu rafturile goale și mulți se plâng că suferă de foame, iar bătrânii nu au acces la medicamente. China comunistă aplică cu strictețe o politică „zero covid” și a izolat câteva milioane de locuitori din regiunea Shanghai. „Mulțimi de rezidenți au fost văzute, într-un videoclip postat pe Weibo, jefuind rafturile cu mâncare. Alte clipuri au arătat gloate furioase ce se ciocnesc cu lucrătorii de prevenire a Covid-19 îmbrăcați în salopete de protecție, în timp ce încercau să treacă peste barierele ridicate în oraș”, scrie newstalkzb.co.nz. „Situația din Shanghai este înfricoșătoare. Relatările despre milioane de oameni care se luptă să se hrănească, vârstnici care nu au acces la medicamente ți videoclipuri cu mici revolte au explodat pe rețelele de socializare. Multe gospodării se bazează pe livrările guvernamentale de alimente, care sunt inadecvate”, a scris, pe Twitter, un ziarist australian. The situation in Shanghai is scary. Reports of millions struggling to feed themselves, elderly unable to access medicine, videos of small riots breaking out circulating on social media. Many households relying on inadequate govt food deliveries. pic.twitter.com/bW1ixaTu7O— Michael Smith (@MikeSmithAFR) April 8, 2022 Locuitorii cedează nervos O postare pe Twitter arată oamenii strigând la balcoane, după ce, de o săptămână, nu au putut ieși din casă, indiferent de motiv. Un avocat din Shanghai a spus că situația este absurdă: poate face rost de prăjituri, dar nu de carne și fructe. El a scris că nu poate părăsi aparatmentul sub nici o formă. Day 22 of my Shanghai Covid lockdownAs we feared yesterday, we have new restrictionsBefore we were allowed to leave our building (but not community) to get deliveries - no more; now we are not allowed out of our apartment door— Jared T Nelson (@Jaredtnelson) April 9, 2022 Ieri, Shanghaiul a înregistrat peste 24.000 de noi infectări cu covid. Poliția folosește drone și elicoptere pentru a depista grupurile de cetățeni și pentru a trimite unități terestre pentru a le dispersa. Lockdown in Shanghai, China ?? No child should ever be treated like this.pic.twitter.com/gPlzIZVrAX— James Melville (@JamesMelville) April 9, 2022 Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată

FOTO Palatul prezidențial al lui Zelenski, pregătit pentru gherilă urbană: saci cu nisip, soldați înarmați până în dinți
Internațional

FOTO Palatul prezidențial al lui Zelenski, pregătit pentru gherilă urbană: saci cu nisip, soldați înarmați până în dinți

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție. La o zi după atacul din gara de la Kramatorsk, care a ucis peste 50 de civili, președintele Volodimir Zelenski a acordat un interviu agenției Associated Press. Interviul a fost filmat în palatul prezidențial din Kiev. Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție Unul din membrii echipei de jurnaliști, Mstyslav Chernov, a publicat câteva fotografii din interiorul palatului prezidențial. În acestea, se poate vedea că, în multe locuri din clădire, pereții sunt dublați de saci de nisip. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată De asemenea, se poate vedea că Zelenski este însoțit tot timpul de soldați înarmați chiar în interiorul clădirii. Toate aceste pregătiri arată că președintele ucrainean era pregătit să respingă un atac chiar în interiorul clădirii.

Fotografia cu Putin pe care Kremlinul o ascunde: gușa lui Putin e din ce în ce mai mare. Suspiciuni de cancer tiroidian
Internațional

Fotografia cu Putin pe care Kremlinul o ascunde: gușa lui Putin e din ce în ce mai mare. Suspiciuni de cancer tiroidian

Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere. În fotografiile publicate pe site-ul oficial al Kremlinului, președintele rus nu este înfățișat niciodată astfel încât să i se vadă "a doua bărbie". Adică o gușă care ia proporții. Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere Și care alimentează zvonurile că Putin ar suferi de o afecțiune a tiroidei, poate chiar cancer. Dar un video recent al agenției de presă TASS arată această gușă în toată splendoarea. Imaginile au fost filmate la înmormântarea lui Vladimir Jirinovski, politicianul extremist rus care a murit pe 6 aprilie, la 75 de ani. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată Pe site-ul Kremlinului, președintele rus e înfățișat doar într-un cadru surprins din spate. Potrivit publicației Proekt, sunt din ce în ce mai multe semne că Putin ar suferi de o afecțiune serioasă a tiroidei. Publicația menționează mai multe episoade recente care ar arăta că starea generală de sănătate a liderului de la Kremlin nu ar fi bună.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră