sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5848 articole
Internațional

Ajutor pentru Ucraina din Noua Zeelandă

Ajutor pentru Ucraina din Noua Zeelandă. Noua Zeelandă va trimite miercuri în Europa un avion de transport Hercules C-130H și 50 de membri ai personalului de sprijin, pentru două luni, se arată într-un comunicat al guvernului neozeelandez transmis luni, informează CNN. Ajutor pentru Ucraina din Noua Zeelandă Echipa se va deplasa în toată Europa, transportând echipamente și provizii către centrele de distribuție pentru Ucraina, dar nu va intra în țara în sine, se arată în declarație. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă Prim-ministrul Jacinda Ardern a declarat că sprijinul Noii Zeelande "este de a ajuta armata ucraineană să respingă o invazie brutală a Rusiei, deoarece pacea în regiunea Europei este esențială pentru stabilitatea globală". "Un astfel de atac flagrant asupra suveranității unei țări este o amenințare pentru noi toți și de aceea și noi avem un rol de jucat", a declarat ea. Noua Zeelandă contribuie, de asemenea, cu 8,8 milioane de dolari ca sprijin suplimentar pentru a ajuta Ucraina să achiziționeze echipamente pentru armata sa prin intermediul Regatului Unit, se mai arată în comunicat.

Ajutor pentru Ucraina din Noua Zeelandă (sursa: aacc-ltd.com)
Operațiune rusească sub steag fals (sursa: Reuters)
Internațional

Operațiune rusească sub steag fals

Operațiune rusească sub steag fals. Armata rusă ar putea recurge la provocări în regiunea transnistreană a Republicii Moldova pentru a acuza Ucraina de "agresiune împotriva unui stat vecin", relatează Pravda. Operațiune rusească sub steag fals "Nu este exclus ca forțele armate ale Federației Ruse să desfășoare acțiuni provocatoare pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova cu scopul de a acuza Ucraina de agresiune împotriva unui stat vecin". Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă Forțele ruse continuă să formeze o grupare ofensivă de trupe pentru a acționa pe linia Slobozhanski. Este probabil ca în zilele următoare, ocupanții ruși să încerce să reia ofensiva. În plus, rușii continuă să pregătească și să trimită trupe, blindate și echipamente pentru operațiuni de luptă pe teritoriul ucrainean. Pregătirea blindatelor și a echipamentelor militare este în curs de desfășurare la punctul de desfășurare permanentă a Brigăzii 60 Motorizate Independente (Monastirishte) a Armatei a 5-a Generale a Districtului Militar Nordic. Este probabil ca acest echipament să fie mutat pe teritoriul ocupat temporar al regiunii Donețk.

Aderarea la NATO, soluția pentru evitarea războiului (sursa: ukraineun.org)
Internațional

Aderarea la NATO, soluția pentru evitarea războiului

Aderarea la NATO, soluția pentru evitarea războiului. Ministrul afacerilor externe ucrainean Dmitro Kuleba a declarat din nou că a fost o greşeală strategică faptul că Germania şi Franţa s-au opus aderării Ucrainei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în 2008, informează luni dpa. Acum, susţine Kuleba, Ucraina plăteşte pentru această greşeală. "Dacă eram ţară membră a NATO, acest război nu ar fi avut loc", a spus el în cadrul unei emisiuni la postul american de televiziune NBC. Aderarea la NATO, soluția pentru evitarea războiului Kuleba a acuzat de asemenea Germania că a eşuat în susţinerea ţării sale, din cauză că Berlinul continuă să gândească în termeni de arme defensive şi ofensive atunci când vine vorba de echipament militar. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Dacă nu am pierde o mulţime de timp discutând despre defensiv contra ofensiv şi despre ce are nevoie şi ce nu are nevoie Ucraina, atunci am fi fost într-o poziţie diferită acum, într-o poziţie mult mai puternică", a spus Kuleba, ptrivit Agerpres. Diplomatul ucrainean a subliniat că ţara sa propune "o înţelegere cinstită" Alianţei Nord-Atlantice şi Occidentului. "Voi ne furnizaţi tot ce avem nevoie. Iar noi luptăm ca voi să nu trebuiască să intraţi în luptă atunci când Putin va decide să testeze Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord şi să atace una dintre ţările NATO", a spus Kuleba. Şeful diplomaţiei ucrainene s-a referit la articolul conform căruia un atac asupra unei ţări membre a NATO constituie un atac asupra tuturor membrilor organizaţiei. În condiţiile în care Ucraina nu este ţară membră a NATO, ea nu poate cere asistenţă în baza acestui articol. Kuleba a subliniat că ucrainenii "ştiu cum să lupte", dar au nevoie de arme de toate felurile pentru a lupta împotriva trupelor ruse. Referindu-se la retragerea trupelor ruse din împrejurimile capitalei ucrainene Kiev şi la preconizata ofensivă rusă la scară largă în estul Ucrainei, Kuleba a spus: "Ucraina a câştigat bătălia pentru Kiev. Acum urmează o altă bătălie, bătălia pentru Donbas".

Polonia reclamă genocidul de la Katyn (sursa: nbcnews.com)
Internațional

Polonia reclamă genocidul de la Katyn

Polonia reclamă genocidul de la Katyn.Preşedintele polonez Andrzej Duda afirmă că va aduce dosarul privind masacrul de la Katyn - asasinarea a aproape 22.000 de polonezi de poliţia lui Stalin în 1940 - în faţa justiţiei internaţionale, informează Agerpres. "Genocidul nu poate fi prescris. De aceea, voi cere ca acest dosar să fie tranşat de tribunalele internaţionale. Vom depune în curând cererile corespunzătoare", a anunţat duminică Duda, într-un discurs susţinut cu ocazia comemorării a 82 de ani de la masacru, evocând de asemenea "agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei independente şi democratice". Polonia reclamă genocidul de la Katyn "Această crimă trebuie judecată definitiv şi autorii ei, numiţi", a adăugat Andrzej Duda, fără a preciza ce tribunal intenţionează să sesizeze şi cine vor fi acuzaţii. Această dată corespunde de asemenea cu cea de-a 12-a comemorare a catastrofei aeriene de la Smolensk, care s-a soldat, pe 10 aprilie 2010, cu 96 de morţi, printre care preşedintele de atunci al Poloniei, Lech Kaczynski, care se deplasa în Rusia pentru a aduce un omagiu victimelor masacrului de la Katyn. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă În septembrie 1939, în urma invadării de către Uniunea Sovietică a unor regiuni poloneze din est, în virtutea pactului germano-sovietic, 22.000 de ofiţeri polonezi, prizonieri ai Armatei Roşii, au fost ucişi în pădurea din Katyn şi Mednoe (Rusia), precum şi la Harkov (Ucraina). Timp de decenii, Uniunea Sovietică i-a acuzat pe nazişti de comiterea acestui masacru. Abia în aprilie 1990 liderul sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut responsabilitatea ţării sale în aceste masacre. "A fost o crimă de genocid comisă de sovietici asupra unor victime lipsite total de apărare. Această crimă nu a fost niciodată pedepsită. În loc de aceasta, am avut minciuna despre Katyn", a afirmat Duda. El a evocat "un scurt episod de la începutul anilor 1990, în timpul preşedintelui Boris Elţin, când s-a admis în final că 'autorităţile staliniste' purtau răspunderea pentru masacrul de la Katyn". Însă, a continuat Andrzej Duda, "nu s-a luat nicio măsură". "Ancheta asupra Katyn a fost abandonată şi niciunul dintre autori nu a fost vreodată pedepsit, în timp ce Rusia lui Putin glorifică din nou, de ani de zile, pe Stalin şi Uniunea Sovietică. Minciuna asupra Katyn a revenit în graţii", a mai spus preşedintele polonez.

Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime (sursa: bbc)
Internațional

Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime

Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a adresat duminică națiunii sale, numindu-i pe ucraineni "cei mai curajoși oameni din cea mai bună țară din lume". El îi acuză pe ruși că au provocat într-un mod deliberat acest război și acum aruncă vină către Ucraina și Occident, potrivit CNN. Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime "Ne apropiem de sfârșitul unei alte săptămâni", a spus Zelenski în discursul său, pe care l-a ținut în mod regulat în timpul atacului Rusiei asupra țării. "Lupta noastră pentru libertate, pentru stat. Încă o săptămână în care Ucraina a rămas în viață, în ciuda tuturor eforturilor Rusiei de a ne distruge. Noi luptăm. Ne apărăm. Respingem atacurile". Zelenski a declarat că națiunea face tot ce poate pentru a câștiga războiul și a acuzat conducerea rusă că "minte" în eforturile de a îndepărta vina de la ei. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Când crește lașitatea, totul se transformă în catastrofă", a continuat el. "Când oamenii nu au curajul de a-și recunoaște greșelile și de a-și cere scuze, de a se conforma realității și de a vedea că se transformă în monștri". Președintele ucrainean a declarat că Rusia a pierdut contactul cu realitatea, acționând ca agresori, dar acuzând totuși Ucraina pentru acțiunile comise de trupele rusești, inclusiv pentru crimele de la Bucha, atacul cu rachete asupra gării din Kramatorsk și "fiecare oraș distrus și sat ars". "Ei au distrus viețile a milioane de oameni. Au început un război la scară largă și se comportă ca și cum noi am fi de vină pentru asta", a continuat Zelenski. El a adăugat că Rusia, temându-se de înfrângere, va lansa mai multe acțiuni de luptă la scară largă în estul Ucrainei. "Dar noi suntem pregătiți", a spus președintele, promițând că Ucraina se va asigura că are suficiente arme și va cere sancțiuni mai puternice împotriva Rusiei, astfel încât să se facă dreptate. Cu câteva momente înainte de discursul său, Zelenski a declarat că a onorat "18 apărători ai Ucrainei" - inclusiv membri ai Forțelor Armate ale Ucrainei, ai Serviciului Special de Comunicații și ofițeri de poliție - pentru eroismul lor. De asemenea, el le-a mulțumit jurnaliștilor care împărtășesc adevărul despre ceea ce se întâmplă în țară. "Adevărul va învinge și Ucraina va învinge", a declarat Zelenski. "Acest lucru este sigur. Glorie Ucrainei".

Răpit și executat de soldații ruși (sursa: Twitter/@zaborona_media)
Internațional

Răpit și executat de soldații ruși

Răpit și executat de soldații ruși. Cineastul lituanian Mantas Kvedaravičius a fost răpit de soldații ruși, torturat și executat, potrivit Republica.it. Anterior, s-a raportat că acesta a fost ucis când o rachetă i-a lovit mașina în apropiere de Mariupol, Ucraina. Răpit și executat de soldații ruși Jurnalista ucraineană Albina Lvutina, care spune că adevăratele circumstanțe ale morții sale au fost ținute ascunse până când corpul său a fost recuperat și livrat în Lituania. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Soldați ruși fără inimă l-au răpit pe Mantas și l-au ucis. Și apoi l-au lăsat pur și simplu acolo". Corpul lui Kvedaravičius a ajuns marți în Lituania, după ce a fost transportat prin Rusia și Letonia. Acesta va fi examinat de experți criminaliști. https://twitter.com/zaborona_media/status/1512870736725164037?s=08&fbclid=IwAR0WWUZm11ADE9dzdiHtEUGsmX9cpEe7MoENJXuqfm8G405QB1_uMqtwpug Anterior s-a raportat că cineastul lituanian a fost ucis pe 2 aprilie în apropiere de Mariupol de o rachetă care i-a lovit mașina. Potrivit lui Lvutina, aceasta a fost o falsificare intenționată pentru a se asigura că trupul său poate fi recuperat din zonele controlate de Rusia. "Puțini oameni știau despre acest deces, dar odată ce mass-media a intrat în posesia informației, a fost imposibil să o stăpânească", a declarat Lvutina. "S-ar putea să nu fi descoperit niciodată adevărul sau chiar să nu ne fi luat rămas bun de la Mantas. El nu a fost ucis în mașina sa de o rachetă, așa cum a relatat presa. A fost împușcat". Mai mult, Kvedaravičius a fost ucis înainte de 2 aprilie, potrivit jurnalistei ucrainene. Când a apărut vestea morții sale, soția lui Kvedaravičius se afla la graniță și se pregătea să părăsească Rusia cu cadavrul, a declarat Lvutina. Parchetul general lituanian a declarat luni că va investiga moartea lui Kvedaravičius ca parte a unei anchete privind crimele de război comise în Ucraina.

Media zilnică: 40 de civili uciși (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Internațional

Media zilnică: 40 de civili uciși

Media zilnică: 40 de civili uciși. Mai mult de 1.200 de cadavre au fost descoperite până acum în regiunea Kievului, parţial ocupată câteva săptămâni de forţele ruse, a afirmat duminică procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, la postul britanic Sky News, transmite AFP. Media zilnică: 40 de civili uciși "Până astăzi, avem 1.222 de persoane ucise doar în regiunea Kiev", a declarat Venediktova într-un interviu acordat în limba engleză. Ea nu a precizat dacă aceste cadavre descoperite erau exclusiv ale unor civili. În acelaşi interviu, Venediktova a mai anunţat deschiderea a 5.600 de anchete pentru presupuse crime de război de la începutul invaziei ruse. Citește și: Saltele cu spumă, smartphones și o aplicație pentru certificate covid: cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev (Financial Times) În urmă cu o săptămână, ea a afirmat că au fost găsiţi 410 civili morţi în teritoriile eliberate din regiunea Kiev. Doar la Bucea, la nord-vest de capitală, aproape 300 de persoane au fost îngropate în gropi comune, potrivit unui bilanţ anunţat de autorităţile ucrainene la 2 aprilie. Noi gropi comune descoperite O nouă groapă comună cu zeci de civili ucraineni morți a fost descoperită sâmbătă în Buzova, un sat eliberat situat în apropiere de capitala Kiev, care timp de săptămâni a fost ocupat de forţele ruseşti, a declarat un oficial local citat duminică de Reuters. Taras Didici, şeful comunităţii Dmitrivka, care include Buzova şi alte câteva sate din apropiere, a declarat pentru televiziunea ucraineană că trupurile au fost găsite într-un şanţ din apropierea unei benzinării. Numărul morţilor încă nu a fost confirmat. Reuters nu a fost în măsură să confirme imediat informaţia. Sateliții Kievului, sub tiruri intense În timp ce forţele ruseşti erau angajate într-o ofensivă împotriva Kievului în primele săptămâni ale invaziei Moscovei, o serie de comunităţi din jurul capitalei, printre care Makariv, Bucea, Irpin şi Dmitrivka, au rămas sub tiruri constante. La începutul lunii aprilie, presa locală ucraineană a raportat victime găsite în Buzova şi în apropiere, fiind găsite la acea dată aproximativ 30 de cadavre. În condiţiile în care majoritatea oraşelor şi satelor din jurul Kievului au fost recucerite, descoperirile de gropi comune şi de victime civile au declanşat un val de condamnări internaţionale, în special în ceea ce priveşte decesele din oraşul Bucea, la nord-vest de capitală. Ucraina şi Occidentul au acuzat forţele ruseşti de crime de război la Bucea.

Revolte în Shanghai Foto: Twitter
Internațional

Revolte în Shanghai

Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure: pe rețelele sociale au apărut numeroase filmări din acest oraș, arătând că locuitorii se confruntă cu autoritățile partidului comunist. Regimul de la Biejing a adus armata în oraș. Circa 25 de milioane de chinezi sunt astfel izolați. Revolte în Shanghai Imaginile arată supermarketurile cu rafturile goale și mulți se plâng că suferă de foame, iar bătrânii nu au acces la medicamente. China comunistă aplică cu strictețe o politică „zero covid” și a izolat câteva milioane de locuitori din regiunea Shanghai. „Mulțimi de rezidenți au fost văzute, într-un videoclip postat pe Weibo, jefuind rafturile cu mâncare. Alte clipuri au arătat gloate furioase ce se ciocnesc cu lucrătorii de prevenire a Covid-19 îmbrăcați în salopete de protecție, în timp ce încercau să treacă peste barierele ridicate în oraș”, scrie newstalkzb.co.nz. „Situația din Shanghai este înfricoșătoare. Relatările despre milioane de oameni care se luptă să se hrănească, vârstnici care nu au acces la medicamente ți videoclipuri cu mici revolte au explodat pe rețelele de socializare. Multe gospodării se bazează pe livrările guvernamentale de alimente, care sunt inadecvate”, a scris, pe Twitter, un ziarist australian. The situation in Shanghai is scary. Reports of millions struggling to feed themselves, elderly unable to access medicine, videos of small riots breaking out circulating on social media. Many households relying on inadequate govt food deliveries. pic.twitter.com/bW1ixaTu7O— Michael Smith (@MikeSmithAFR) April 8, 2022 Locuitorii cedează nervos O postare pe Twitter arată oamenii strigând la balcoane, după ce, de o săptămână, nu au putut ieși din casă, indiferent de motiv. Un avocat din Shanghai a spus că situația este absurdă: poate face rost de prăjituri, dar nu de carne și fructe. El a scris că nu poate părăsi aparatmentul sub nici o formă. Day 22 of my Shanghai Covid lockdownAs we feared yesterday, we have new restrictionsBefore we were allowed to leave our building (but not community) to get deliveries - no more; now we are not allowed out of our apartment door— Jared T Nelson (@Jaredtnelson) April 9, 2022 Ieri, Shanghaiul a înregistrat peste 24.000 de noi infectări cu covid. Poliția folosește drone și elicoptere pentru a depista grupurile de cetățeni și pentru a trimite unități terestre pentru a le dispersa. Lockdown in Shanghai, China ?? No child should ever be treated like this.pic.twitter.com/gPlzIZVrAX— James Melville (@JamesMelville) April 9, 2022 Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție (sursa: Facebook/Mstyslav Chernov)
Internațional

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție

Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție. La o zi după atacul din gara de la Kramatorsk, care a ucis peste 50 de civili, președintele Volodimir Zelenski a acordat un interviu agenției Associated Press. Interviul a fost filmat în palatul prezidențial din Kiev. Zelenski aștepta gherilă urbană la președinție Unul din membrii echipei de jurnaliști, Mstyslav Chernov, a publicat câteva fotografii din interiorul palatului prezidențial. În acestea, se poate vedea că, în multe locuri din clădire, pereții sunt dublați de saci de nisip. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată De asemenea, se poate vedea că Zelenski este însoțit tot timpul de soldați înarmați chiar în interiorul clădirii. Toate aceste pregătiri arată că președintele ucrainean era pregătit să respingă un atac chiar în interiorul clădirii.

Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere (sursa: TASS)
Internațional

Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere

Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere. În fotografiile publicate pe site-ul oficial al Kremlinului, președintele rus nu este înfățișat niciodată astfel încât să i se vadă "a doua bărbie". Adică o gușă care ia proporții. Gușa putinistă posibil canceroasă, la vedere Și care alimentează zvonurile că Putin ar suferi de o afecțiune a tiroidei, poate chiar cancer. Dar un video recent al agenției de presă TASS arată această gușă în toată splendoarea. Imaginile au fost filmate la înmormântarea lui Vladimir Jirinovski, politicianul extremist rus care a murit pe 6 aprilie, la 75 de ani. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată Pe site-ul Kremlinului, președintele rus e înfățișat doar într-un cadru surprins din spate. Potrivit publicației Proekt, sunt din ce în ce mai multe semne că Putin ar suferi de o afecțiune serioasă a tiroidei. Publicația menționează mai multe episoade recente care ar arăta că starea generală de sănătate a liderului de la Kremlin nu ar fi bună.

Cucerirea Donbasului, ultima carte a Kremlinului (sursa: time.com)
Internațional

Cucerirea Donbasului, ultima carte a Kremlinului

Cucerirea Donbasului, ultima carte a Kremlinului. Generalul rus Alexander Dvornikov a primit comanda militară totală pentru operațiunile din cadrul războiului declanșat în Ucraina, potrivit datelor obținute de BBC. Rusia reorganizează astfel tot leadershipul care lua deciziile privind invazia. Cucerirea Donbasului, ultima carte a Kremlinului Rusia și-a reorganizat centrul de comandă al operațiunilor de război din Ucraina, a confirmat un oficial occidental pentru BBC. Generalul desemnat în fruntea operațiunilor are o experiență militară vastă în Siria. Invazia este condusă acum de comandantul forțelor ruse din Districtul militar de Sud, generalul Alexander Dvornikov. "Acest comandant are o experiență bogată în operațiunile rusești din Siria. Astfel, preconizăm o asigurare a comenzii în întregime și a controlului", a declarat sursa citată de BBC. Noua decizie a fost luată într-o tentativă de a furniza o mai bună coordonare între diferite unități. Până acum, grupurile militare erau organizate separat și comandate separat, a explicat același oficial. Își va schimba Rusia tacticile? Rusia nu a reușit în 44 de zile să își îndeplinească obiectivele. Nu a capturat orașele esențiale, astfel că acum se concentrează doar pe regiunea Donbas, din est. Tacticile aplicate de armata rusă au fost parate de un număr mic de unități ucrainene care au acționat inteligent, bazându-se pe elementul surpriză. Chiar și în aceste condiții de schimbare a leadership-ului, Rusia tot are probleme majore. Citește și: VIDEO Pădurea Norka, locul unde rușii au pus la cale masacrele civililor de la Bucea, Irpin, Borodianka "Dacă nu își schimbă tacticile, e foarte dificil de întrezărit cum vor avea succes chiar și cu obiectivele limitate pe care și le-au restabilit", a subliniat oficialul consultat de BBC. Potrivit aceleiași surse, imperativele politice ar putea avea întâietate asupra priorităților militare, cu o Rusie care să forțeze orice tip de victorie înainte de 9 Mai, când marchează grandios victoria în Al Doilea Război Mondial. Peskov admite pierderi "semnificative" în Ucraina Aproximativ un sfert din forțele rusești folosite în invadarea Ucrainei sunt "efectiv inoperabile", a confirmat, la rândul său, un oficial european, pentru CNN, citat de Știrile TVR. Rusia a dispus la granița cu Ucraina, înainte de invazie, 120 de grupuri tactice de batalion. La șase săptămâni de la declanșarea războiului, aproximativ 29 dintre acestea au devenit inoperabile. Rușii au încercat să folosească și să combine forțele rămase pentru a reconstitui noi grupuri. Analiza vine după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a admis joi că Rusia are pierderi "semnificative" de trupe în Ucraina, vorbind despre "o tragedie uriașă" pentru țară, într-un interviu pentru Sky News. Întrebat dacă retragerea trupelor rusești din jurul Kievului poate fi văzută drept "o umilire" pentru Kremlin, Peskov a răspuns că asta ar fi "o înțelegere greșită a situației".

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO (sursa: Facebook/Sanna Marin)
Internațional

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO

Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO. Un partener al coaliţiei guvernamentale din Finlanda care în mod tradiţional era împotriva aderării ţării nordice la NATO şi-a exprimat, sâmbătă, deschiderea faţă de un asemenea scenariu, ceea ce face ca acest stat să fie tot mai aproape de o integrare în Alianţa Nord-Atlantică în viitorul apropiat, informează dpa. Finlanda, vecina Rusiei, vrea în NATO Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în ţara ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia. Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă. Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, nu a exprimat o opinie pe acest subiect, dar a precizat că o decizie va trebui luată până la jumătatea lunii iunie. Decizia în tandem cu Suedia Ea a spus că obiectivul este ca Finlanda şi Suedia, care sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace", să ia decizii similare aproximativ în acelaşi timp. Citește și: VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC) Invazia rusă din Ucraina a dus la o intensificare a dezbaterii asupra acestui subiect şi în Suedia, dar în Finlanda opiniile publicului par să se fi modificat mai rapid. NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) (sursa: Facebook/CE)
Internațional

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada)

Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada). Comisia Europeană a promis un miliard de euro pentru a sprijini Ucraina şi ţările ce primesc refugiaţi care fug de războiul cauzat de invazia rusă, a anunţat sâmbătă preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează Reuters. Cum se împart banii "Şase sute de milioane (de euro) din această sumă vor merge către Ucraina, autorităţile ucrainene şi parţial către Naţiunile Unite", a spus Von der Leyen la evenimentul online de strângere de fonduri pentru refugiaţii ucraineni "Stand up for Ukraine", găzduit de Varşovia. "Şi 400 de milioane (de euro) vor merge către statele din prima linie care fac o muncă extraordinară şi ajută refugiaţii care vin", a adăugat şefa executivului UE. Ea a anunţat că evenimentul de la Varşovia, organizat de Uniunea Europeană şi Canada, a permis strângerea a 10,1 miliarde de euro pentru a susţine Ucraina, ţară invadată de armata rusă. Ucraina, zece miliarde euro (UE, Canada) "Lumea a promis în final 9,1 miliarde de euro în cadrul campaniei (Stand up for Ukraine - n.red.). Între altele, Comisia, în colaborare cu BERD, adaugă un miliard suplimentar pentru persoanele deplasate în Ucraina. Este fantastic. Aşadar, 10,1 miliarde de euro", a declarat Ursula von der Leyen. Citește și: VIDEO Ororile ocupației ruse: forțați să trăiască, 25 de zile, într-un subsol, printre cadavre (BBC) Din suma colectată, 4,1 miliarde de euro sunt donaţii de la guverne, companii şi persoane fizice. Suma va fi distribuită în mare parte prin intermediul autorităţilor ucrainene sau al Naţiunilor Unite. Alte 5 miliarde de euro sunt credite şi granturi de la instituţiile financiare ale Uniunii Europene, inclusiv un program un valoare de 4 miliarde de euro pentru locuinţe, educaţie şi asistenţă medicală pentru refugiaţii care sosesc în ţările membre UE. Peste zece milioane de ucraineni și-au părăsit casele "Suntem alături de voi, fie că este vorba de acum în timp de război, fie că ne referim la refugiaţi, dar cel mai important după ce acest război este câştigat de Ucraina, în perioada de reconstruire a ţării", a accentuat Ursula von der Leyen. Aceasta, vineri, a vizitat Kievul, iar sâmbătă a co-organizat evenimentul de la Varşovia alături de premierul canadian Justin Trudeau. Începând din 24 februarie, peste patru milioane de persoane au părăsit Ucraina pentru a se adăposti în Uniunea Europeană, în timp ce alte 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul ţării, potrivit Comisiei Europene.

Boris Johnson, la Kiev Foto: Twitter
Internațional

Boris Johnson, la Kiev

Premierul britanic Boris Johnson este la Kiev, unde are o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski. Vineri, publicația The Times scria că Marea Britanie plănuiește să trimită în Ucraina vehicule blindate ce pot fi folosite pentru patrulare. Opțiunile luate în considerare de Ministerul Apărării includ trimiterea unui vehicul de patrulare Mastiff sau a unui vehicul Jackal. Acestea ar putea permite forțelor ucrainene să avanseze rapid spre liniile rusești. De pe vehiculele blindate vor fi demontate echipamente sensibile, iar trupe britanice vor fi trimise într-o țară vecină Ucrainei pentru a efectua antrenamente, a spus o sursă din apărare, citat de publicația britanică. Wait, what?! pic.twitter.com/5mwgjr1zhb— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) April 9, 2022 Boris Johnson, la Kiev Anunţul a făcut, pe Twitter, de Ambasada Ucrainei la Londra, oficialii postând o fotografie, alături de mesajul ”Supriză!”. Deocamdată, nu au fost oferite informaţii suplimentare cu privire la vizita premierului britanic la Kiev. Un anunț a fost făcut și de șeful adjunct al Biroului Președintelui Ucrainei Andrei Sibiga, citat de Unian. „În acest moment, vizita lui Boris Johnson la Kiev a început cu o întâlnire tête-à-tête cu președintele Volodimir Zelenski”, a spus el. Sibiga a subliniat că Marea Britanie este lider în sprijinul apărării pentru Ucraina, în coaliția antirăzboi și în sancțiunile împotriva agresorului rus. Marea Britanie a nunțat, la finalul lunii martie, că va oferi 6.000 de rachete şi 25 de milioane de lire sterline sprijin financiar pentru armata ucraineană. De asemenea, va oferi 4,1 milioane de lire sterline pentru BBC World Service pentru a sprijini serviciile sale în limba ucraineană şi rusă şi pentru a combate dezinformarea. Marea Britanie a declarat că, prin acest nou angajament, totalul rachetelor furnizate se ridică la 10.000, iar fondurile suplimentare se adaugă celor peste 400 de milioane de lire sterline angajate în asistenţă în scopuri umanitare şi economice. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității

Tortură, crime și mine în Borodianka (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Tortură, crime și mine în Borodianka

Tortură, crime și mine în Borodianka. Trei autoturisme au explodat după ce au trecut peste minele terestre amplasate pe raza localităţii Borodianka de militarii ruşi, a declarat, pentru Agerpres, primarul oraşului, Gheorghi Ierko. Acesta precizează că prezenţa minelor reprezintă, în momentul de faţă, cel mai mare pericol pentru populaţie. Tortură, crime și mine în Borodianka "Pe noi ne preocupă să curăţăm oraşul şi să deminăm, că acesta este cel mai mare pericol acum. În trei ore am ridicat trei automobile care au trecut peste locuri minate şi acum 15 oameni lucrează la asta şi ne mai vin încă patru brigăzi", a afirmat Ierko. Pe raza localităţii au fost identificate, de asemenea, cantităţi importante de muniţie neexplodată sau neutilizată de forţele militare ruseşti. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității Oraşul s-a aflat sub ocupaţia armatei ruse o lună, timp în care circulaţia persoanelor în localitate era interzisă. Pe timpul ocupaţiei, zeci de blocuri, dar şi sute de case din oraş au fost bombardate, iar populaţia a fost supusă unor torturi inimaginabile sau a fost ucisă. Autorităţile estimează că atacul armatei ruse s-ar fi soldat cu zeci sau chiar sute de morţi, însă numărul exact va fi stabilit ulterior. Forţele ruse s-au retras din nord-vestul Kievului în această săptămână.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră