marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Lavrov dă asigurări că Vladimir Putin nu este bolnav

Lavrov dezminte că Putin este bolnav. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a dezminţit duminică seară că preşedintele Vladimir Putin este bolnav, dând asigurări că nu a prezentat niciun semn în acest sens, transmite AFP. Sănătatea preşedintelui Putin şi viaţa sa privată sunt subiecte tabu în Rusia, aproape niciodată discutate în public. Lavrov dezminte că Putin este bolnav Dar, ca răspuns la o întrebare a postului de televiziune francez TF1, Serghei Lavrov a declarat într-un comunicat: "Nu cred că cineva întreg la cap poate vedea la această persoană (Putin) semne ale vreunei boli ori afecţiuni". Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Şeful diplomaţiei de la Moscova a subliniat că Vladimir Putin, care împlineşte 70 de ani în octombrie, apare în public "zilnic", potrivit Agerpres. "Îl puteţi vedea pe micul ecran, puteţi citi sau asculta discursurile lui", a adăugat el. "Îi las pe cei care răspândesc astfel de zvonuri să rezolve asta cu conştiinţa lor, în ciuda ocaziilor zilnice pe care le au de a verifica starea de fapt", a mai spus Serghei Lavrov. Vladimir Putin, la putere de peste două decenii, a declanşat la 24 februarie o ofensivă în Ucraina care a ucis mii de persoane, a provocat cea mai gravă criză a refugiaţilor din Europa de la Al Doilea Război Mondial şi a antrenat sancţiuni occidentale fără precedent împotriva Rusiei.

Lavrov dă asigurări că Vladimir Putin nu este bolnav
Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar
Internațional

Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar

Orban ține deschisă conducta lui Putin. Uniunea Europeană nu a reuşit să ajungă duminică la o înţelegere în privinţa unui embargou asupra petrolului rusesc, dar negocierile continuă luni. Orban ține deschisă conducta lui Putin Context: diplomaţii încearcă să facă progrese înaintea summit-ului UE de luni şi marţi în legătură cu o excepţie pentru livrările printr-o conductă către ţările din Europa Centrală, potrivit unor oficiali europeni, relatează Reuters. Cu toate acestea, un diplomat european de rang înalt a spus că "sunt prea multe detalii de pus la punct" pentru a se spera la un acord înainte de începerea reuniunii liderilor din UE luni după-amiază, la Bruxelles. Propunerea de embargou asupra importurilor de petrol face parte din al şaselea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia din Ucraina. Ungaria, cel mai vocal critic Pachetul include eliminarea celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank, din reţeaua SWIFT, interzicerea televiziunilor ruseşti în UE şi adăugarea de noi nume pe lista persoanelor ale căror active sunt îngheţate sau care nu mai pot intra în UE. Citește și: Serbia s-a predat total lui Putin: acord pe trei ani de furnizare de gaz cu preț redus Întregul pachet este blocat de Ungaria, care susţine că un embargou asupra petrolului ar da o lovitură puternică economiei sale deoarece nu poate obţine petrol din altă parte. Cehia şi Slovacia au exprimat îngrijorări similare. Ungurii, slovacii și cehii dau la "Drujbă" Negocierile privind embargoul asupra petrolului rusesc sunt în derulare de o lună, dar fără progrese, iar liderii europeni încearcă să ajungă la un acord pentru summitul lor pentru a evita să arate că nu sunt uniţi în răspunsul pe care îl dau Moscovei. Pentru a sparge blocajul, Comisia Europeană a propus ca interdicţia să se aplice numai petrolului rusesc adus în UE prin petroliere, permiţând în continuare Ungariei, Slovaciei şi Cehiei să primească petrol rusesc prin conducta "Drujba" (Prietenie) o perioadă, până când pot fi puse la punct surse de furnizare alternative.

Polonia trimite 18 mortiere autopropulsate în Ucraina, sprijin pentru luptele grele din Donbas
Internațional

Polonia trimite 18 mortiere autopropulsate în Ucraina, sprijin pentru luptele grele din Donbas

Polonia trimite iar armament în Ucraina. Varșovia a oferit Kievului 18 mortiere autopropulsate AHS Krab, a transmis duminică postul public de radio polonez, citând o sursă guvernamentală, în contextul în care Kievul încearcă să respingă un asalt intens al forţelor ruseşti în regiunea estică Donbas, relatează AFP. Polonia trimite iar armament în Ucraina Confruntată cu bombardamente intense în provinciile sale din est, Ucraina a făcut apel la Occident să îi ofere mai multe arme cu rază lungă de acţiune pentru a putea schimba cursul războiului. Mortierele AHS Krab au o rază maximă de acţiune de 40 de kilometri. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Agenţia de Informaţii Radio (IAR), care oferă ştiri postului public polonez de radio, a relatat că Polonia a instruit de asemenea circa o sută de artilerişti ucraineni pentru a opera mortierele. Reuters precizează că guvernul polonez şi Ministerul Apărării ucrainean nu au răspuns încă unei solicitări de a comenta informaţia. Ucraina a început să primească rachete anti-navă Harpoon din Danemarca şi mortiere autopropulsate de la Statele Unite, a anunţat sâmbătă ministrul ucrainean al Apărării, Oleksi Reznikov.

Erdogan despre Finlanda și Suedia: Sunt ţări care sprijină terorismul, cât sunt eu președinte al Turciei nu voi fi de acord să intre în NATO
Internațional

Erdogan despre Finlanda și Suedia: Sunt ţări care sprijină terorismul, cât sunt eu președinte al Turciei nu voi fi de acord să intre în NATO

Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că discuţiile ţării sale din această săptămână cu delegaţiile Finlandei şi Suediei nu au fost la "nivelul aşteptat" şi că Ankara nu poate poate accepta ca ţări care "sprijină terorismul" să intre în NATO, a transmis duminică postul public de televiziune TRT Haber, citat de Reuters. Erdogan blochează extinderea NATO lângă Rusia Turcia s-a opus aderării Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, blocând un acord care ar permite o extindere istorică a NATO în contextul invaziei declanşate de Rusia în Ucraina. Noile comentarii făcute de Erdogan indică faptul că opoziţia sa continuă. "Atât timp cât Recep Tayyip Erdogan este şeful Republicii Turcia, cu certitudine nu putem spune 'da' intrării în NATO pentru ţările care sprijină terorismul", le-a spus el jurnaliştilor sâmbătă, la întoarcerea dintr-o vizită în Azerbaidjan. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Două surse au declarat anterior pentru Reuters că discuţiile de miercuri au dus la puţine progrese şi că este neclar dacă vor mai avea loc noi negocieri. Pentru extinderea NATO este nevoie de aprobarea tuturor celor 30 de ţări membre. Pretextul: găzduirea unor membri PKK Turcia se opune încercărilor Suediei şi Finlandei de aderare la NATO pe motiv că ele găzduiesc persoane care au legătură cu gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi cu alte organizaţii pe care le consideră teroriste, dar şi pentru că ele au oprit exporturile de arme spre Ankara în 2019. "Nu sunt oneste şi sincere. Nu putem repeta greşeala pe care am făcut-o în trecut în legătură cu aderarea unor ţări care îmbrăţişează şi alimentează terorişti la NATO, care este o organizaţie de securitate", a spus el. Cere "diplomație" de la Rusia și Ucraina Suedia şi Finlanda au transmis că ele condamnă terorismul şi au salutat posibilitatea unei coordonări cu Ankara. Erdogan a mai declarat că Turcia îşi doreşte ca războiul dintre Rusia şi Ucraina să se încheie cât mai curând, dar că situaţia se înrăutăţeşte de la o zi la alta. "Luni, voi avea discuţii telefonice atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina. Voi încuraja în continuare cele două părţi să folosească dialogul şi diplomaţia", a spus el.

Serbia s-a predat total lui Putin: acord pe trei ani de furnizare de gaz cu preț redus
Internațional

Serbia s-a predat total lui Putin: acord pe trei ani de furnizare de gaz cu preț redus

Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz. Serbia a semnat cu Moscova o prelungire cu trei ani a acordului său de aprovizionare cu gaz rusesc la preţ redus, a anunţat duminică preşedintele Aleksandar Vucic, potrivit AFP. Vucic, lacheul lui Putin pentru gaz Este "de departe cel mai bun acord din Europa", a afirmat Vucic, după o discuţie la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin. Serbia, ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, a rămas apropiată de Kremlin de la invazia rusă din Ucraina. Deşi a condamnat la ONU agresiunea rusă, Serbia a refuzat să se alăture sancţiunilor europene împotriva Moscovei, care continuă să îi furnizeze gaz la preţ preferenţial. Citește și: Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în „minciunile” Moscovei. Vestul trebuie să aleagă Prin acest nou acord, se reafirmă dependenţa aproape totală a Serbiei faţă de Rusia, mai ales că Moscova deţine o parte majoritară în compania naţională sârbă de petrol şi gaz. Detaliile acestui nou contract, în special în privinţa preţului şi a volumului de gaz furnizat, vor fi comunicate "în zilele care urmează", după o întâlnire cu şefii Gazprom, a precizat preşedintele sârb. Vucic se laudă cu prețuri infime "Vom avea o iarnă mai sigură în materie de aprovizionare cu gaz", a declarat el într-o conferinţă de presă televizată. În prezent, factura este "aproape de trei ori mai mică decât oriunde în Europa, iar în această iarnă va fi de 10-12 ori mai mică", potrivit lui Vucic. Serbia primeşte pentru moment șase milioane de metri cub pe zi de la gigantul rus Gazprom la un preţ de 251 de euro pe mia de metri cubi. Vucic a mai spus că a discutat de asemenea cu Vladimir Putin despre o extindere a capacităţii de stocare în ţara sa.

Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în "minciunile" Moscovei. Vestul trebuie să aleagă
Internațional

Situația din Ucraina, aproape de blocaj total: Putin insistă că vrea să negocieze și e dispus să facă niște concesii, Kievul nu crede în "minciunile" Moscovei. Vestul trebuie să aleagă

Occidentul, dispus să creadă propaganda Moscovei? Consilierul prezidenţial şi negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a afirmat sâmbătă că un acord cu Rusia este nedemn de încredere şi Moscova poate fi determinată să oprească invazia doar prin forţă, relatează Reuters. Occidentul, dispus să creadă propaganda Moscovei? "Orice acord cu Rusia nu face nici doi bani", a scris Podoliak pe Telegram. "Este posibil să negociezi cu o ţară care minte întotdeauna cu cinism şi în scop propagandistic?", a transmis acesta pe reţeaua de mesagerie. "Rusia a dovedit că este o ţară barbară care ameninţă securitatea lumii. Un barbar poate fi oprit doar cu forţa", a adăugat consilierul lui Volodimir Zelenski. Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de stagnarea negocierilor de pace, ultima rundă de convorbiri directe având loc pe 29 martie. Preşedintele rus Vladimir Putin afirmă că forţele ruse sunt angajate într-o operaţiune specială vizând demilitarizarea Ucrainei şi eliberarea ei de naţionalişti antiruşi, în timp ce Kievul şi aliaţii săi consideră acest lucru drept un fals pretext pentru a invada Ucraina. Putin face pe altruistul Pe de altă parte, Rusia este "dispusă" să ajute la un export "fără obstacole" al cerealelor din Ucraina, a dat asigurări sâmbătă preşedintele Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică cu omologul său francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Olaf Scholz. În care a avertizat și în privinţa riscului unei "destabilizări" ulterioare a situaţiei în caz de continuare a livrărilor occidentale de arme către Kiev, transmite AFP. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri "Rusia este dispusă să ajute la găsirea opţiunilor pentru un export fără obstacole al cerealelor, inclusiv al cerealelor ucrainene din porturile situate la Marea Neagră", a transmis Kremlinul într-un comunicat publicat în urma discuţiei telefonice, care a avut loc pe fondul temerilor legate de o gravă criză alimentară din cauza ofensivei ruse în Ucraina. De fapt, liderul rus cere ridicarea sancțiunilor Potrivit lui Putin, dificultăţile legate de livrările de alimente au fost provocate de "o politică economică şi financiară eronată a ţărilor occidentale, precum şi de sancţiunile antiruse" impuse de aceste ţări. O creştere a livrărilor de cereale şi de produse agricole ruse ar putea face să scadă tensiunile pe piaţa agricolă internaţională, "ceea ce va necesita, în mod evident, ridicarea sancţiunilor în cauză" împotriva Moscovei, a adăugat el, potrivit comunicatului Kremlinului. Ucraina, mare exportator de cereale, mai ales de porumb şi grâu, îşi vede producţia blocată din cauza luptelor. De partea cealaltă, Rusia, altă putere cerealieră, nu îşi poate vinde producţia în urma sancţiunilor occidentale care îi vizează sectoarele financiar şi logistic. Putin ajunge iar la arme Cele două ţări produc o treime din grâul la nivel global, iar războiul a afectat echilibrul alimentar mondial, declanşând temeri privind o criză gravă care va afecta mai ales statele cele mai sărace. În discuţia telefonică, "preşedintele rus a pus accentul pe caracterul periculos al continuării inundării Ucrainei cu arme occidentale, avertizând asupra riscurilor unei destabilizări ulterioare a situaţiei şi ale unei agravări a crizei umanitare", a adăugat comunicatul Kremlinului. Putin a confirmat că Rusia rămâne "deschisă unei reluări a dialogului" cu Kievul pentru rezolvarea conflictului armat, a indicat aceeaşi sursă, în condiţiile în care negocierile de pace cu Ucraina sunt blocate din martie.

Scholz și Macron s-au milogit iar de Putin să-și retragă trupele. Liderul de la Kremlin nici măcar nu a răspuns pe acest subiect
Internațional

Scholz și Macron s-au milogit iar de Putin să-și retragă trupele. Liderul de la Kremlin nici măcar nu a răspuns pe acest subiect

Scholz și Macron, "glume" cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă, "negocieri directe serioase" cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. Scholz și Macron, "glume" cu Putin Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron "au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse", indică un comunicat al cancelariei de la Berlin. Macron şi Scholz "l-au chemat pe preşedintele rus la negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi la o soluţie diplomatică a conflictului". Convorbirea, care a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali, a fost "consacrată continuării războiului rus în Ucraina şi eforturilor de a i se pune capăt". Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Totodată, cancelarul german şi preşedintele francez "l-au chemat pe preşedintele rus să vegheze la o ameliorare a situaţiei umanitare a populaţiei civile". Cei doi lideri occidentali "au luat notă în mod pozitiv de angajamentul preşedintelui rus de a-i trata pe luptătorii capturaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, în particular cu convenţiile de la Geneva, şi de a garanta un acces neîngrădit Comitetului internaţional al Crucii Roşii". Putin se dă băiat bun: ar permite exportul pe mare În cursul discuţiei a fost abordată şi "situaţia alimentară mondială, deosebit de tensionată din cauza războiului de agresiune rus", cancelaria germană menţionând că "preşedintele Putin a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă". Vladimir Putin s-a "angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate pentru a proteja porturile ucrainene, spre a permite exporturile de cereale cu nave, pentru a purta acţiuni ofensive", adaugă comunicatul Berlinului, precizând că cei trei lideri au fost acord asupra "rolului central" pe care trebuie să-l joace ONU pentru garantarea exporturilor. Conform preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de luptători retraşi în complexul siderurgic Azovstal din Mariupol şi care au fost făcuţi prizonieri de ruşi.

Trump insistă că americanii trebuie să aibă dreptul să poarte arme de foc, în ciuda recentului masacru de la o școală din Texas
Internațional

Trump insistă că americanii trebuie să aibă dreptul să poarte arme de foc, în ciuda recentului masacru de la o școală din Texas

Trump vrea arme pentru toți americanii. Fostul preşedinte Donald Trump a cerut vineri "înarmarea cetăţenilor" pentru a lupta împotriva "răului din societatea noastră", care, a spus el, se află în spatele masacrului de la şcoala primară din Texas, transmite AFP. Trump vrea arme pentru toți americanii Miliardarul republican a luat cuvântul în faţa celei mai mai importante organizații de lobby americane a armelor de foc (NRA), care, întâmplător, şi-a ţinut convenţia anuală la câteva sute de mile de oraşul din Texas unde a avut loc masacrul în care au fost ucişi 19 copii şi două profesoare. "Existenţa răului în societatea noastră nu este un motiv pentru a dezarma cetăţenii care respectă legea", a spus fostul preşedinte. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri "Existenţa răului este motivul pentru care este necesară înarmarea cetăţenilor care respectă legea", a spus el. Donald Trump l-a acuzat pe succesorul său, Joe Biden, şi Partidul Democrat că exploatează politic "lacrimile familiilor îndoliate" încercând să adopte legi privind armele. Autorul masacrului "va arde în iad" Ca răspuns la apelurile de limitare a numărului armelor, conservatorii vin cu contra-argumentul unei mai bune tratări a problemelor de sănătate mintală ale americanilor, aspect asupra căruia Donald Trump a insistat în mod deosebit vineri. Atacatorul era un "nebun scăpat de sub control", a estimat fostul preşedinte. "Va arde în iad", a spus el. Donald Trump a cerut, de asemenea, o securitate sporită în şcolile americane, sugerând instalarea de "garduri zdravene" şi detectoare de metale în faţa şcolilor, precum şi înarmarea profesorilor. Cu câteva minute mai devreme, la aceeaşi convenţie a National Rifle Association (NRA), senatorul de Texas Ted Cruz a estimat că interzicerea sau confiscarea armelor ar duce la o creştere a criminalităţii. "Multe mai multe mame singure ar fi agresate, violate sau ucise în metrou", a spus el.

Inutilități diplomatice: Curtea Penală Internațională îi cere Rusiei să colaboreze în ancheta crimelor de război din Ucraina
Internațional

Inutilități diplomatice: Curtea Penală Internațională îi cere Rusiei să colaboreze în ancheta crimelor de război din Ucraina

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă. Rusia ar trebui să coopereze în cadrul anchetei Curţii Penale Internaţionale (CPI) privind presupusele crime de război comise de când Moscova a invadat Ucraina, a declarat vineri, la Haga, într-un interviu acordat AFP, procurorul CPI Karim Khan. Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă "Invitaţia există. Uşa mea este deschisă şi, de asemenea, voi continua să bat la uşa Federaţiei Ruse", a declarat Karim Khan. "Dacă există acuzaţii din partea Federaţiei Ruse, dacă există informaţii pe care le deţin, dacă îşi desfăşoară propriile investigaţii sau urmăriri penale sau dacă au informaţii relevante, vă rugăm să ni le împărtăşiţi", a adăugat el. Avocatul britanic a insistat, de asemenea, că cei vinovaţi de crime de război ar putea fi aduşi în faţa justiţiei, deşi a refuzat să spună dacă preşedintele Vladimir Putin s-ar putea număra, într-o bună zi, printre suspecţi. Rusia face ce știe: răspândește minciuni Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membri ai CPI, dar Kievul a acceptat jurisdicţia Curţii şi colaborează cu parchetul în investigarea posibilelor crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul său. Procurorul CPI a anunţat la patru zile după invazia rusă o anchetă asupra situaţiei din Ucraina, care de atunci a primit undă verde de la zeci de state părţi la CPI. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Cu toate acestea, Rusia susţine că acuzaţiile de crime de război sunt false, iar preşedintele Putin a justificat invazia afirmând că în estul Ucrainei are loc un genocid al populaţiei vorbitoare de limbă rusă. "Dacă cineva face astfel de acuzaţii, atunci cooperează, împărtăşeşte informaţiile", a remarcat Karim Khan.

Putin ar plănui o nouă ofensivă asupra Kievului, este dispus să sacrifice un număr enorm de trupe
Internațional

Putin ar plănui o nouă ofensivă asupra Kievului, este dispus să sacrifice un număr enorm de trupe

Putin vrea să atace iar Kievul. Conducerea Federaţiei Ruse se pare că nu a abandonat ideea de a captura capitala Ucrainei, relatează vineri Ukrainska Pravda, citând publicaţia independentă rusă Meduza.io, potrivit căreia Kremlinul încă mai crede că armata rusă poate să câştige războiul în Ucraina. Putin vrea să atace iar Kievul În ciuda faptului că, în mod clar, rezultatele armatei ruse nu sunt în conformitate cu planurile iniţiale ale Moscovei, Kremlinul discută din nou despre un posibil atac asupra Kievului şi chiar speră la o victorie pe scară largă în războiul declanşat în Ucraina, comentează jurnaliştii de la Ukrainska Pravda. Pe fondul unui avans neînsemnat în Donbas, administraţia preşedintelui rus Vladimir Putin consideră că "poate duce războiul din Ucraina până la victorie" în câteva luni, relatează Meduza.io, citând două surse apropiate Kremlinului şi o sursă din administraţia prezidenţială de la Moscova. Potrivit acestora, "programul minim" pentru "declararea victoriei" la sfârşitul lunii mai 2022 este considerat de Kremlin ca fiind capturarea de către trupele ruse a întregului teritoriu al regiunilor Doneţk şi Lugansk, unde în prezent au loc lupte înverşunate. "Programul maxim" al Kremlinului Sursele publicaţiei Meduza.io - declarată "agent străin" de către autorităţile ruse - susţin că Kremlinul nu a renunţat la ideea de a prelua sub control capitala ucraineană Kiev. Astfel, "programul maxim" ar viza în continuarea ocuparea capitalei ucrainene. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri "Oricum îi vom bate pe ucraineni. Cel mai probabil, până în toamnă totul se va termina", a declarat una dintre sursele publicaţiei Meduza.io, citată de media ucrainene. Astfel de sentimente ar fi răspândite nu numai la Kremlin, ci şi la nivelul conducerii Rusiei Unite, partidul aflat la putere în Rusia. Opțiunea cu "sânge puțin", consumată Interlocutorii Meduza.io nu ştiu cum evaluează în prezent Ministerul rus al Apărării perspectivele unui atac asupra Kievului. Anterior, publicaţia scria că, deja la sfârşitul lunii martie, conducerea militară rusă s-a resemnat în cele din urmă cu faptul că Kievul nu poate fi luat "cu sânge puţin", adică de forţele deja implicate în aşa-numita "operaţiune specială". Moscova şi-a retras trupele de lângă Kiev la sfârşitul lunii martie, după ce nu a reuşit să captureze capitala ucraineană, concentrându-şi eforturile pe cucerirea regiunilor Doneţk şi Lugansk până la graniţa lor administrativă. Rusia a declanşat o invazie în Ucraina la 24 februarie, prima agresiune majoră împotriva unui stat independent după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri
Internațional

Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri

Ucraina ar putea lovi în Rusia. Pentagonul nu exclude posibilitatea de a oferi armatei ucrainene lansatoare multiple de rachete pentru a contracara avansul trupelor ruse în estul Ucrainei, aşa cum a relatat mai devreme postul CNN, transmite vineri agenţia EFE. Pentagonul confirmă posibilitatea Confirmarea că un astfel de ajutor militar este luat în calcul la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, care a menţionat la o conferinţă de presă că Departamentul american al Apărării are cunoştinţă de faptul că armata ucraineană are nevoie de sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune după ce Rusia şi-a concentrat ofensiva militară în partea de est a Ucrainei şi a început să facă progrese acolo. Citește și: De ce nu se discută despre sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear: Franța și Ungaria continuă afacerile cu Rosatom. Slovacia depinde combustibilul livrat de TWEL Fără a preciza totuşi dacă în final va fi furnizat Ucrainei acest tip de armament cerut insistent de Kiev, John Kirby a spus că ucrainenii au cerut "în privat şi public" sisteme de lansatoare multiple de rachete, adăugând că Pentagonul are o "comunicare constantă cu ei asupra nevoilor lor" privind armamentul. El a amintit că, de când a început agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în februarie, Statele Unite au livrat Ucrainei zece pachete de ajutor militar şi în prezent este în pregătire cel de-al 11-lea. Rușii folosesc masiv rachete termobarice Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a recunoscut faptul că trupele ruse "înaintează tot mai mult" în Donbas, în estul Ucrainei. Unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, a declarat vineri mai devreme că Rusia foloseşte cele mai distructive arme ale sale care nu sunt nucleare, precum lansatoarele multiple de rachete termobarice. Prin urmare, acesta a reafirmat că Ucraina are nevoie să primească din partea Statelor Unite lansatoare multiple de rachete HIMARS, obuzierele oferite până în prezent de SUA armatei ucrainene având o rază de acţiune inferioară acestor lansatoare. Ucraina ar putea lovi în Rusia Washingtonul s-a arătat până în prezent reticent să transfere Ucrainei lansatoare multiple de rachete, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, de teama că Ucraina ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus şi ar putea escalada astfel conflictul. Tot vineri, postul CNN a relatat, citând responsabili de la Washington, că preşedintele Joe Biden ar fi acceptat în cele din urmă ca noul pachet de ajutor militar destinat Kievului să cuprindă şi astfel de lansatoare, dar acestea ar putea fi lansatoare HIMARS în versiunea mai uşoară, cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Dar chiar şi acestea ar permite Ucrainei să lovească mai uşor ţinte în interiorul Rusiei.

Erdogan așteaptă acțiuni concrete de la Suedia și Finlanda în schimbul acceptării în NATO
Internațional

Erdogan așteaptă acțiuni concrete de la Suedia și Finlanda în schimbul acceptării în NATO

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO. Turcia aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adopte măsuri concrete şi să stopeze sprijinul pentru grupări teroriste, în schimbul ridicării obiecţiilor Ankarei faţă de aderarea celor două ţări nord-europene la NATO, a declarat vineri ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, potrivit Reuters. Toate cele 30 de state membre actuale ale NATO trebuie să fie de acord cu acceptarea unui nou membru. Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO "Trebuie să fie făcut un pas concret cu privire la temerile Turciei", a spus Cavusoglu într-o conferinţă de presă, după o întâlnire trilaterală cu omologii săi român şi polonez. Delegaţii din Suedia şi Finlanda s-au aflat miercuri la Ankara pentru discuţii cu oficiali turci. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat ulterior că Ankara a observat o atitudine pozitivă cu privire la ridicarea embargoului asupra exporturilor de arme. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Săptămâna trecută, Turcia a provocat surprinderea a numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică după ce a afirmat că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică. Cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în urma unei incursiuni a armatei turce în nordul Siriei contra miliţiilor kurde YPG, pe care Ankara o tratează ca pe organizaţie teroristă. Turcia consideră că Suedia şi Finlanda - ţară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia - adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de organizarea tentativei de puci din iulie 2016. Premierul suedez Magdalena Andersson a respins acuzaţiile Turciei, declarând că ţara sa nu furnizează arme sau alt sprijin teroriştilor. Războiul declanşat de Rusia contra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace".

Johnson afirmă că Rusia face progrese lente în Donbas și cere ca Ucraina să primească sisteme avansate de rachete
Internațional

Johnson afirmă că Rusia face progrese lente în Donbas și cere ca Ucraina să primească sisteme avansate de rachete

Putin continuă "să roadă" teren în Donbas. Premierul britanic Boris Johnson a declarat vineri că președintele rus Vladimir Putin face progrese "lente", dar "palpabile" în Donbas și a cerut mai mult sprijin militar pentru Ucraina, cum ar fi furnizarea de sisteme de rachete cu lansare multiplă. Putin continuă "să roadă" teren în Donbas "Cred că este foarte, foarte important să nu ne lăsăm amăgiți din cauza eroismului incredibil al ucrainenilor în respingerea rușilor de la porțile Kievului", a declarat Johnson într-un interviu acordat Bloomberg. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia "Mi-e teamă că Putin, cu costuri mari pentru el însuși și pentru (armata) rusă, continuă să roadă teren în Donbas, continuă să facă progrese graduale, lente, dar mă tem că palpabile", a adăugat el, potrivit CNN. Johnson a subliniat că, prin urmare, "este absolut vital" să continuăm să îi sprijinim militar pe ucraineni. "Ceea ce le trebuie acum este tipul de rachete, un sistem de rachete cu lansare multiplă, MLR, care să le permită să se apere împotriva acestei artilerii rusești foarte brutale, și acolo trebuie să meargă lumea acum", a adăugat el.

Prețul gazelor continuă să scadă în Europa,  în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia
Internațional

Prețul gazelor continuă să scadă în Europa,  în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au continuat să scadă vineri, îndreptându-se spre a treia săptămână de declin consecutiv, în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia, transmite Bloomberg. Prețul gazelor, în scădere La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna iulie afişau vineri dimineaţa o scădere de 3%, până la 87,71 de euro pentru un Megawatt-oră, în timp ce la contractele cu livrare în luna iunie, care expiră luni, se înregistra un declin de 3,8%, după un recul de 2,4% joi. Traderii se aşteaptă ca livrările de gaze din Rusia să rămână stabile vineri, chiar dacă fluxul prin Ucraina rămâne redus din cauza războiului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. De atunci, temerile privind modul în care companiile din UE pot plăti pentru livrările de gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse Rusiei de blocul comunitar s-au atenuat. Companiile din UE au găsit metode de a îndeplini cerinţele Moscovei fără a încălca sancţiunile, potrivit Agerpes. Europa a majorat importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a face faţă reducerii livrărilor ruseşti. Pe continent, aprovizionarea cu gaze de la terminalele de import a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Separatiștii prorusi susțin că au cucerit în totalitate orașul Lîman, un important nod feroviar
Internațional

Separatiștii prorusi susțin că au cucerit în totalitate orașul Lîman, un important nod feroviar

Orașul Liman "a căzut". Separatiştii proruşi din Doneţk au afirmat vineri că au cucerit localitatea Liman (Lîman), în estul Ucrainei, important nod feroviar care deschide calea spre marile oraşe Sloviansk şi Kramatorsk, informează AFP. Pe contul său de Telegran, statul-major al apărării teritoriale separatiste din Doneţk a anunţat că a "preluat controlul complet" asupra "Krasnîi Liman" (numele vechi al Lîman), cu sprijinul unităţilor militare ale regiunii separatiste Lugansk şi "sprijinul cu foc" din partea forţelor armate ruse. Orașul Lîman "a căzut" Deocamdată, armata rusă nu a făcut niciun anunţ în acest sens, iar AFP nu a putut verifica aceste revendicări teritoriale din sursă independentă. Liman este un important nod feroviar situat la nord-est de oraşul-simbol Sloviansk, recucerit de la separatiştii proruşi în 2014, şi de Kramatorsk, capitala părţii din regiunea Doneţk (est) care se află sub control ucrainean. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Cucerirea localităţii Liman ar permite ridicarea unui obstacol spre Sloviansk, apoi spre Kramatorsk, marcând totodată un progres în tentativa de a încercui Severodoneţk şi Lisiciansk, alte două importante oraşe ucrainene situate mai la est, potrivit Agerpres. Marţi, separatiştii au dat asigurări că jumătate din Liman se află deja sub controlul lor. Vineri este a 93-a zi de război. Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră