vineri 08 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Scholz și Macron, "glume" cu Putin

Scholz și Macron, "glume" cu Putin. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin, într-o discuţie telefonică purtată sâmbătă, "negocieri directe serioase" cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. Scholz și Macron, "glume" cu Putin Într-o convorbire de 80 minute cu Putin, Scholz şi Macron "au insistat asupra unei încetări imediate a focului şi a retragerii trupelor ruse", indică un comunicat al cancelariei de la Berlin. Macron şi Scholz "l-au chemat pe preşedintele rus la negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi la o soluţie diplomatică a conflictului". Convorbirea, care a avut loc, potrivit Berlinului, la iniţiativa celor doi lideri occidentali, a fost "consacrată continuării războiului rus în Ucraina şi eforturilor de a i se pune capăt". Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Totodată, cancelarul german şi preşedintele francez "l-au chemat pe preşedintele rus să vegheze la o ameliorare a situaţiei umanitare a populaţiei civile". Cei doi lideri occidentali "au luat notă în mod pozitiv de angajamentul preşedintelui rus de a-i trata pe luptătorii capturaţi în conformitate cu dreptul internaţional umanitar, în particular cu convenţiile de la Geneva, şi de a garanta un acces neîngrădit Comitetului internaţional al Crucii Roşii". Putin se dă băiat bun: ar permite exportul pe mare În cursul discuţiei a fost abordată şi "situaţia alimentară mondială, deosebit de tensionată din cauza războiului de agresiune rus", cancelaria germană menţionând că "preşedintele Putin a dat asigurări că vrea să permită exportul de cereale din Ucraina, mai ales pe cale maritimă". Vladimir Putin s-a "angajat ca Rusia să nu profite de deschiderea centurii de mine instalate pentru a proteja porturile ucrainene, spre a permite exporturile de cereale cu nave, pentru a purta acţiuni ofensive", adaugă comunicatul Berlinului, precizând că cei trei lideri au fost acord asupra "rolului central" pe care trebuie să-l joace ONU pentru garantarea exporturilor. Conform preşedinţiei franceze, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz i-au cerut lui Vladimir Putin să-i elibereze pe cei 2.500 de luptători retraşi în complexul siderurgic Azovstal din Mariupol şi care au fost făcuţi prizonieri de ruşi.

Scholz și Macron, "glume" cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Trump vrea arme pentru toți americanii (sursa: CNN)
Internațional

Trump vrea arme pentru toți americanii

Trump vrea arme pentru toți americanii. Fostul preşedinte Donald Trump a cerut vineri "înarmarea cetăţenilor" pentru a lupta împotriva "răului din societatea noastră", care, a spus el, se află în spatele masacrului de la şcoala primară din Texas, transmite AFP. Trump vrea arme pentru toți americanii Miliardarul republican a luat cuvântul în faţa celei mai mai importante organizații de lobby americane a armelor de foc (NRA), care, întâmplător, şi-a ţinut convenţia anuală la câteva sute de mile de oraşul din Texas unde a avut loc masacrul în care au fost ucişi 19 copii şi două profesoare. "Existenţa răului în societatea noastră nu este un motiv pentru a dezarma cetăţenii care respectă legea", a spus fostul preşedinte. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri "Existenţa răului este motivul pentru care este necesară înarmarea cetăţenilor care respectă legea", a spus el. Donald Trump l-a acuzat pe succesorul său, Joe Biden, şi Partidul Democrat că exploatează politic "lacrimile familiilor îndoliate" încercând să adopte legi privind armele. Autorul masacrului "va arde în iad" Ca răspuns la apelurile de limitare a numărului armelor, conservatorii vin cu contra-argumentul unei mai bune tratări a problemelor de sănătate mintală ale americanilor, aspect asupra căruia Donald Trump a insistat în mod deosebit vineri. Atacatorul era un "nebun scăpat de sub control", a estimat fostul preşedinte. "Va arde în iad", a spus el. Donald Trump a cerut, de asemenea, o securitate sporită în şcolile americane, sugerând instalarea de "garduri zdravene" şi detectoare de metale în faţa şcolilor, precum şi înarmarea profesorilor. Cu câteva minute mai devreme, la aceeaşi convenţie a National Rifle Association (NRA), senatorul de Texas Ted Cruz a estimat că interzicerea sau confiscarea armelor ar duce la o creştere a criminalităţii. "Multe mai multe mame singure ar fi agresate, violate sau ucise în metrou", a spus el.

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă (sursa: icc-cpi.int/)
Internațional

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă

Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă. Rusia ar trebui să coopereze în cadrul anchetei Curţii Penale Internaţionale (CPI) privind presupusele crime de război comise de când Moscova a invadat Ucraina, a declarat vineri, la Haga, într-un interviu acordat AFP, procurorul CPI Karim Khan. Curtea Penală Internațională așteaptă cooperare rusă "Invitaţia există. Uşa mea este deschisă şi, de asemenea, voi continua să bat la uşa Federaţiei Ruse", a declarat Karim Khan. "Dacă există acuzaţii din partea Federaţiei Ruse, dacă există informaţii pe care le deţin, dacă îşi desfăşoară propriile investigaţii sau urmăriri penale sau dacă au informaţii relevante, vă rugăm să ni le împărtăşiţi", a adăugat el. Avocatul britanic a insistat, de asemenea, că cei vinovaţi de crime de război ar putea fi aduşi în faţa justiţiei, deşi a refuzat să spună dacă preşedintele Vladimir Putin s-ar putea număra, într-o bună zi, printre suspecţi. Rusia face ce știe: răspândește minciuni Nici Rusia şi nici Ucraina nu sunt membri ai CPI, dar Kievul a acceptat jurisdicţia Curţii şi colaborează cu parchetul în investigarea posibilelor crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul său. Procurorul CPI a anunţat la patru zile după invazia rusă o anchetă asupra situaţiei din Ucraina, care de atunci a primit undă verde de la zeci de state părţi la CPI. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Cu toate acestea, Rusia susţine că acuzaţiile de crime de război sunt false, iar preşedintele Putin a justificat invazia afirmând că în estul Ucrainei are loc un genocid al populaţiei vorbitoare de limbă rusă. "Dacă cineva face astfel de acuzaţii, atunci cooperează, împărtăşeşte informaţiile", a remarcat Karim Khan.

Putin vrea să atace iar Kievul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea să atace iar Kievul

Putin vrea să atace iar Kievul. Conducerea Federaţiei Ruse se pare că nu a abandonat ideea de a captura capitala Ucrainei, relatează vineri Ukrainska Pravda, citând publicaţia independentă rusă Meduza.io, potrivit căreia Kremlinul încă mai crede că armata rusă poate să câştige războiul în Ucraina. Putin vrea să atace iar Kievul În ciuda faptului că, în mod clar, rezultatele armatei ruse nu sunt în conformitate cu planurile iniţiale ale Moscovei, Kremlinul discută din nou despre un posibil atac asupra Kievului şi chiar speră la o victorie pe scară largă în războiul declanşat în Ucraina, comentează jurnaliştii de la Ukrainska Pravda. Pe fondul unui avans neînsemnat în Donbas, administraţia preşedintelui rus Vladimir Putin consideră că "poate duce războiul din Ucraina până la victorie" în câteva luni, relatează Meduza.io, citând două surse apropiate Kremlinului şi o sursă din administraţia prezidenţială de la Moscova. Potrivit acestora, "programul minim" pentru "declararea victoriei" la sfârşitul lunii mai 2022 este considerat de Kremlin ca fiind capturarea de către trupele ruse a întregului teritoriu al regiunilor Doneţk şi Lugansk, unde în prezent au loc lupte înverşunate. "Programul maxim" al Kremlinului Sursele publicaţiei Meduza.io - declarată "agent străin" de către autorităţile ruse - susţin că Kremlinul nu a renunţat la ideea de a prelua sub control capitala ucraineană Kiev. Astfel, "programul maxim" ar viza în continuarea ocuparea capitalei ucrainene. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri "Oricum îi vom bate pe ucraineni. Cel mai probabil, până în toamnă totul se va termina", a declarat una dintre sursele publicaţiei Meduza.io, citată de media ucrainene. Astfel de sentimente ar fi răspândite nu numai la Kremlin, ci şi la nivelul conducerii Rusiei Unite, partidul aflat la putere în Rusia. Opțiunea cu "sânge puțin", consumată Interlocutorii Meduza.io nu ştiu cum evaluează în prezent Ministerul rus al Apărării perspectivele unui atac asupra Kievului. Anterior, publicaţia scria că, deja la sfârşitul lunii martie, conducerea militară rusă s-a resemnat în cele din urmă cu faptul că Kievul nu poate fi luat "cu sânge puţin", adică de forţele deja implicate în aşa-numita "operaţiune specială". Moscova şi-a retras trupele de lângă Kiev la sfârşitul lunii martie, după ce nu a reuşit să captureze capitala ucraineană, concentrându-şi eforturile pe cucerirea regiunilor Doneţk şi Lugansk până la graniţa lor administrativă. Rusia a declanşat o invazie în Ucraina la 24 februarie, prima agresiune majoră împotriva unui stat independent după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Ucraina ar putea lovi în Rusia (sursa: lockheedmartin.com)
Internațional

Ucraina ar putea lovi în Rusia

Ucraina ar putea lovi în Rusia. Pentagonul nu exclude posibilitatea de a oferi armatei ucrainene lansatoare multiple de rachete pentru a contracara avansul trupelor ruse în estul Ucrainei, aşa cum a relatat mai devreme postul CNN, transmite vineri agenţia EFE. Pentagonul confirmă posibilitatea Confirmarea că un astfel de ajutor militar este luat în calcul la Washington a venit din partea purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, care a menţionat la o conferinţă de presă că Departamentul american al Apărării are cunoştinţă de faptul că armata ucraineană are nevoie de sisteme de artilerie cu rază lungă de acţiune după ce Rusia şi-a concentrat ofensiva militară în partea de est a Ucrainei şi a început să facă progrese acolo. Citește și: De ce nu se discută despre sancțiuni împotriva Rusiei în sectorul nuclear: Franța și Ungaria continuă afacerile cu Rosatom. Slovacia depinde combustibilul livrat de TWEL Fără a preciza totuşi dacă în final va fi furnizat Ucrainei acest tip de armament cerut insistent de Kiev, John Kirby a spus că ucrainenii au cerut "în privat şi public" sisteme de lansatoare multiple de rachete, adăugând că Pentagonul are o "comunicare constantă cu ei asupra nevoilor lor" privind armamentul. El a amintit că, de când a început agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în februarie, Statele Unite au livrat Ucrainei zece pachete de ajutor militar şi în prezent este în pregătire cel de-al 11-lea. Rușii folosesc masiv rachete termobarice Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a recunoscut faptul că trupele ruse "înaintează tot mai mult" în Donbas, în estul Ucrainei. Unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoleak, a declarat vineri mai devreme că Rusia foloseşte cele mai distructive arme ale sale care nu sunt nucleare, precum lansatoarele multiple de rachete termobarice. Prin urmare, acesta a reafirmat că Ucraina are nevoie să primească din partea Statelor Unite lansatoare multiple de rachete HIMARS, obuzierele oferite până în prezent de SUA armatei ucrainene având o rază de acţiune inferioară acestor lansatoare. Ucraina ar putea lovi în Rusia Washingtonul s-a arătat până în prezent reticent să transfere Ucrainei lansatoare multiple de rachete, care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri, de teama că Ucraina ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus şi ar putea escalada astfel conflictul. Tot vineri, postul CNN a relatat, citând responsabili de la Washington, că preşedintele Joe Biden ar fi acceptat în cele din urmă ca noul pachet de ajutor militar destinat Kievului să cuprindă şi astfel de lansatoare, dar acestea ar putea fi lansatoare HIMARS în versiunea mai uşoară, cu o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Dar chiar şi acestea ar permite Ucrainei să lovească mai uşor ţinte în interiorul Rusiei.

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdogan)
Internațional

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO

Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO. Turcia aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să adopte măsuri concrete şi să stopeze sprijinul pentru grupări teroriste, în schimbul ridicării obiecţiilor Ankarei faţă de aderarea celor două ţări nord-europene la NATO, a declarat vineri ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, potrivit Reuters. Toate cele 30 de state membre actuale ale NATO trebuie să fie de acord cu acceptarea unui nou membru. Un pas spre acceptarea Suediei și Finlandei la NATO "Trebuie să fie făcut un pas concret cu privire la temerile Turciei", a spus Cavusoglu într-o conferinţă de presă, după o întâlnire trilaterală cu omologii săi român şi polonez. Delegaţii din Suedia şi Finlanda s-au aflat miercuri la Ankara pentru discuţii cu oficiali turci. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat ulterior că Ankara a observat o atitudine pozitivă cu privire la ridicarea embargoului asupra exporturilor de arme. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Săptămâna trecută, Turcia a provocat surprinderea a numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică după ce a afirmat că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică. Cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în urma unei incursiuni a armatei turce în nordul Siriei contra miliţiilor kurde YPG, pe care Ankara o tratează ca pe organizaţie teroristă. Turcia consideră că Suedia şi Finlanda - ţară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia - adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Ankara de organizarea tentativei de puci din iulie 2016. Premierul suedez Magdalena Andersson a respins acuzaţiile Turciei, declarând că ţara sa nu furnizează arme sau alt sprijin teroriştilor. Războiul declanşat de Rusia contra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace".

Putin continuă "să roadă" teren în Donbas (sursă: Facebook)
Internațional

Putin continuă "să roadă" teren în Donbas

Putin continuă "să roadă" teren în Donbas. Premierul britanic Boris Johnson a declarat vineri că președintele rus Vladimir Putin face progrese "lente", dar "palpabile" în Donbas și a cerut mai mult sprijin militar pentru Ucraina, cum ar fi furnizarea de sisteme de rachete cu lansare multiplă. Putin continuă "să roadă" teren în Donbas "Cred că este foarte, foarte important să nu ne lăsăm amăgiți din cauza eroismului incredibil al ucrainenilor în respingerea rușilor de la porțile Kievului", a declarat Johnson într-un interviu acordat Bloomberg. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia "Mi-e teamă că Putin, cu costuri mari pentru el însuși și pentru (armata) rusă, continuă să roadă teren în Donbas, continuă să facă progrese graduale, lente, dar mă tem că palpabile", a adăugat el, potrivit CNN. Johnson a subliniat că, prin urmare, "este absolut vital" să continuăm să îi sprijinim militar pe ucraineni. "Ceea ce le trebuie acum este tipul de rachete, un sistem de rachete cu lansare multiplă, MLR, care să le permită să se apere împotriva acestei artilerii rusești foarte brutale, și acolo trebuie să meargă lumea acum", a adăugat el.

Prețul gazelor în scădere (sursa: Pixabay)
Internațional

Prețul gazelor, în scădere

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au continuat să scadă vineri, îndreptându-se spre a treia săptămână de declin consecutiv, în urma diminuării temerilor privind întreruperea livrărilor din Rusia, transmite Bloomberg. Prețul gazelor, în scădere La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna iulie afişau vineri dimineaţa o scădere de 3%, până la 87,71 de euro pentru un Megawatt-oră, în timp ce la contractele cu livrare în luna iunie, care expiră luni, se înregistra un declin de 3,8%, după un recul de 2,4% joi. Traderii se aşteaptă ca livrările de gaze din Rusia să rămână stabile vineri, chiar dacă fluxul prin Ucraina rămâne redus din cauza războiului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. De atunci, temerile privind modul în care companiile din UE pot plăti pentru livrările de gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse Rusiei de blocul comunitar s-au atenuat. Companiile din UE au găsit metode de a îndeplini cerinţele Moscovei fără a încălca sancţiunile, potrivit Agerpes. Europa a majorat importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru a face faţă reducerii livrărilor ruseşti. Pe continent, aprovizionarea cu gaze de la terminalele de import a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

Orașul Liman a căzut (sursa: Pixabay)
Internațional

Orașul Liman "a căzut"

Orașul Liman "a căzut". Separatiştii proruşi din Doneţk au afirmat vineri că au cucerit localitatea Liman (Lîman), în estul Ucrainei, important nod feroviar care deschide calea spre marile oraşe Sloviansk şi Kramatorsk, informează AFP. Pe contul său de Telegran, statul-major al apărării teritoriale separatiste din Doneţk a anunţat că a "preluat controlul complet" asupra "Krasnîi Liman" (numele vechi al Lîman), cu sprijinul unităţilor militare ale regiunii separatiste Lugansk şi "sprijinul cu foc" din partea forţelor armate ruse. Orașul Lîman "a căzut" Deocamdată, armata rusă nu a făcut niciun anunţ în acest sens, iar AFP nu a putut verifica aceste revendicări teritoriale din sursă independentă. Liman este un important nod feroviar situat la nord-est de oraşul-simbol Sloviansk, recucerit de la separatiştii proruşi în 2014, şi de Kramatorsk, capitala părţii din regiunea Doneţk (est) care se află sub control ucrainean. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Cucerirea localităţii Liman ar permite ridicarea unui obstacol spre Sloviansk, apoi spre Kramatorsk, marcând totodată un progres în tentativa de a încercui Severodoneţk şi Lisiciansk, alte două importante oraşe ucrainene situate mai la est, potrivit Agerpres. Marţi, separatiştii au dat asigurări că jumătate din Liman se află deja sub controlul lor. Vineri este a 93-a zi de război. Rusia a atacat Ucraina pe 24 februarie.

Garantăm stabilitatea coaliţiei (sursa: Facebook/ NicolaeCiuca)
Internațional

"Garantăm stabilitatea coaliţiei"

"Garantăm stabilitatea coaliţiei". Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a declarat, vineri, că liberalii garantează stabilitatea coaliţiei şi nu renunţă la niciunul dintre principiile partidului. "PNL şi-a asumat responsabilitatea guvernării în momentele cele mai dificile prin care a trecut ţara, avem istorie şi suntem datori să construim un viitor pe măsură pentru noi şi mai ales pentru copiii noştri. Trebuie să împlinim dezvoltarea şi modernizarea României. "Garantăm stabilitatea coaliţiei" Ne-am asumat responsabilitatea gestionării unor situaţii excepţionale fără precedent în istoria recentă a României şi am făcut faţă cu succes provocărilor în faţa cărora ne-am aflat. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia PNL îşi va asuma iniţiativa în ceea ce priveşte politicile publice şi le va duce în coaliţie. Trebuie să demonstrăm că suntem serioşi, că venim în coaliţie cu politici solide pentru continuarea investiţiilor, cu politici pentru antreprenori, pentru susţinerea antreprenorilor, cu politici de protejare a locurilor de muncă, precum şi cu politici de manifestare a grijei pentru toţi cetăţenii României, potrivit Agerpres. Garantăm stabilitatea coaliţiei şi nu renunţăm la niciunul dintre principiile liberale, trebuie să le dăm consistenţă prin politici publice. Am convingerea că PNL va depăşi orice obstacol prezent şi viitor apărut în drumul său spre cea de-a doua modernizare a României", a spus Ciucă, la Consiliul Naţional al PNL care se desfăşoară la Poiana Braşov. La Consiliul Naţional al PNL au loc alegeri pentru funcţiile de secretar general, prim-vicepreşedinte în domeniul strategiilor politice şi vicepreşedinte în domeniul apărării şi siguranţei naţionale.

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda (sursa: Pixabay)
Internațional

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda

Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda. În urma eforturilor Suediei și Finlandei de a adera la NATO, nu va fi nevoie de adăugarea de forțe terestre americane în niciuna dintre aceste țări, a declarat joi senatorilor generalul american nominalizat pentru a prelua Comandamentul European. Nu e nevoie de trupe suplimentare în Suedia sau Finlanda Generalul de armată Christopher Cavoli a precizat că exercițiile militare și rotațiile ocazionale ale trupelor americane vor crește probabil, iar accentul militar sporit va continua probabil să fie pus pe Europa de Est, potrivit unui raport al Associated Press. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Centrul de greutate al forțelor NATO s-a deplasat spre est", a declarat Cavoli în fața Comisiei pentru servicii armate a Senatului, în timpul audierii sale de nominalizare. "În funcție de rezultatul conflictului, s-ar putea să fim nevoiți să continuăm acest lucru pentru o perioadă de timp", potrivit The Guardian. Cavoli a fost întrebat despre prezența trupelor americane în Europa, care a crescut de la mai puțin de 80.000 la aproximativ 102.000 de trupe de la pregătirea invaziei Rusiei. El a declarat că această creștere nu are nicio legătură cu demersul mai recent al Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO.

Trimiși drept carne de tun (sursa: Pixabay)
Internațional

Trimiși drept "carne de tun"

Trimiși drept "carne de tun". Anton a fost luat prizonier de forțele ucrainene în apropiere de orașul Nikolaev la începutul invaziei împreună cu alți cinci soldați din unitatea sa, scrie The Guardian. Pe când încă se obișnuia cu arma și uniforma militară, Anton s-a găsit dintr-o dată înconjurat de forțele ucrainene în timp ce gloanțele zburau peste tot în jurul său, unul dintre ele lovindu-l în mână. Trimiși drept "carne de tun" „Era prima noastră confruntare cu inamicul; noi nici nu trăsesem încă vreun glonț. Ne-au prins în ambuscadă și nu am putut să luptăm. A trebuit să ne predăm”, a spus Anton, un soldat rus de 21 de ani, într-un interviu pentru The Guardian. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Anton a fost luat prizonier de forțele ucrainene în apropiere de orașul Nikolaev pe 2 martie împreună cu alți cinci soldați din unitatea sa. La vremea aceea, rușii porniseră o ofensivă împotriva orașului strategic din apropiere de Marea Neagră în care se construiesc nave de mare gabarit. „Mulți dintre tineri nici nu puteau să își imagineze că am putea pleca la război”, a povestit Anton. „Ne-au spus despre asta în ultimul moment, în noaptea dinaintea invaziei. Până la urmă, este chiar nedrept felul în care autoritățile ruse m-au tratat. Am fost trimis în Ucraina complet nepregătit.” Și alți soldați ruși au spus că nu știau că vor merge la război decât cu foarte puțin timp înainte de a fi trimiși la înaintare. Experții militari spun că decizia autorităților de la Moscova de a-și ascunde adevăratele intenții față de proprii lor soldați este una dintre explicațiile pentru eșecul campaniei militare a Rusiei.

"Comandantul cecen "Tik Tok" tras pe "linie moartă" (sursa: Twitter/Nexta)
Internațional

"Comandantul cecen "Tik Tok", tras pe "linie moartă"

"Comandantul cecen "Tik Tok", tras pe "linie moartă". Forțele ucrainene au anunțat eliminarea mai multor luptători ceceni din lanțul de conducere, inclusiv a cunoscutului comandant "Tik Tok". E vorba de Asvad Idrisov, cunoscut pe rețelele de socializare drept "comandantul Tik Tok" datorită frecvenței mari cu care posta. "Comandantul cecen "Tik Tok", tras pe "linie moartă" Acesta participa la invazia Ucrainei și a fost ucis în luptele de lângă Severodoneţk. Forțele ucrainene au eliminat și alți ceceni în timpul operațiunilor. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că Ucraina va fi întotdeauna un stat independent şi nu va fi înfrântă, potrivit defenseromania.ro. "Singura întrebare este ce preţ va trebui să plătească poporul nostru pentru libertate şi Rusia - pentru războiul absurd împotriva noastră", adaugă el. Zelenski susţine că "desfăşurarea catastrofală a evenimentelor ar fi putut fi oprită dacă lumea trata situaţia din Ucraina ca fiind situaţia sa". "Dacă puternicii lumii nu se jucau cu Rusia, ci ar fi făcut presiuni pentru a opri războiul", subliniază el. https://twitter.com/nexta_tv/status/1529347592311775232

Dictatorii se ajută între ei (sursa: tfiglobalnews.com
Internațional

Dictatorii se ajută între ei

Dictatorii se ajută între ei. China şi Rusia au respins joi, în mod nesurprinzător, o rezoluţie a Statelor Unite în cadrul Consiliului de Securitate al ONU care urmărea să impună noi restricţii Coreei de Nord pentru a sancţiona testele sale cu rachete balistice, informează AFP. Ceilalţi 13 membri ai Consiliului au votat în favoarea textului care prevedea o reducere a importurilor de petrol brut şi rafinat de către regimul de la Phenian. Dictatorii se ajută între ei În culise, câţiva aliaţi ai Washingtonului au deplâns insistenţa SUA de a organiza un vot ştiind că Rusia şi China îşi vor exercita dreptul de veto. În opinia SUA,"ar fi fost mai rău să nu facem nimic" şi "să lăsăm testele" nord-coreene să continue "fără nicio reacţie", "mai rău decât scenariul a două ţări care blochează rezoluţia", a explicat un ambasador sub protecţia anonimatului. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Lansările de rachete balistice, inclusiv cele intercontinentale, reprezintă "o ameninţare la adresa păcii şi a securităţii pentru întreaga comunitate internaţională", a declarat înaintea votului ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit Agerpres. Ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat după vot că demersul SUA "îndepărtează Consiliul de la dialog şi conciliere". Anterior votului, acesta a subliniat că ţara sa "nu crede că noile sancţiuni ar ajuta să răspundă situaţiei actuale". O rezoluţie coercitivă a ONU "ar înrăutăţi situaţia", a adăugat acesta, afirmând dezacordul "total" al Beijingului faţă de "orice încercare de a face din (...) Asia un câmp de luptă sau de a crea confruntări sau tensiuni". China cere "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" Zhang Jun a făcut apel la "evitarea oricărei acţiuni provocatoare" şi a cerut SUA "să reia dialogul cu Coreea de Nord". Proiectul de rezoluţie al SUA a cerut, de asemenea, interzicerea exporturilor nord-coreene de combustibili minerali, ceasuri şi pendule, precum şi orice vânzare sau transfer de tutun către Phenian.Textul urmărea, de asemenea, să intensifice lupta împotriva activităţilor cibernetice ale Phenianului. Deşi Coreea de Nord a dezvoltat armament balistic şi are mai multe bombe atomice, nu a reuşit încă, potrivit diplomaţilor, să combine cele două tehnologii pentru a obţine o rachetă cu focoasă nucleară. În această săptămână, Coreea de Nord a lansat mai multe rachete, inclusiv probabil cea mai mare rachetă balistică intercontinentală, la scurt timp după turneul preşedintelui american Joe Biden în Asia. SUA şi Coreea de Sud au avertizat că Phenianul ar putea efectua în curând un al şaptelea test nuclear, care ar fi primul în ultimii cinci ani. În ultimele luni, regimul nord-coreean şi-a accelerat testele cu rachete, invocând ceea ce consideră a fi atitudinea "ostilă" a SUA.

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor (sursa: TASS.com/ Dmitri Peskov)
Internațional

Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze"

Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze". Rusia se aşteaptă ca Ucraina să conştientizeze "situaţia reală" care se creează în prezent pe teren şi, prin urmare, să accepte cererile Moscovei de a negocia o încetare a focului, a transmis joi Kremlinul, citat de EFE şi Interfax. "Moscova aşteaptă de la Kiev să-i accepte cererile şi să conştientizeze situaţia reală, cea care există de facto astăzi", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică. Rusia vrea ca Ucraina să "capituleze" Reprezentantul Kremlinului a răspuns astfel unei întrebări despre declaraţiile fostului secretar de stat american Henry Kissinger asupra situaţiei în Ucraina şi aşteptările Moscovei, notează EFE. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins cu fermitate anterior ideea lansată de unii lideri politici occidentali, printre care şi Kissinger, de a ceda teritorii Rusiei pentru a se ajunge la pace. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Zelenski a criticat afirmaţiile făcute la Forumul de la Davos de către Kissinger, care sugerase marţi că discuţiile de pace ar trebui să urmărească crearea graniţelor de-a lungul "liniei de contact" în Donbas, aşa cum era situaţia înaintea intervenţiei militare ruse. Fostul secretar de stat american afirmase: "Negocierile trebuie să înceapă în următoarele două luni înainte de a apărea tulburări şi tensiuni care nu vor fi depăşite uşor. În mod ideal, linia de demarcaţie ar trebui să fie o revenire la status quo-ul de dinainte", potrivit Agerpres. "Continuarea războiului dincolo de acest punct nu ar însemna libertatea Ucrainei, ci un nou război împotriva Rusiei însăşi", a remarcat Kissinger. Rusia cere Ucrainei să accepte independenţa peninsulei Crimeea, anexată în 2014, şi a autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk, iar între timp a început să forţeze rusificarea teritoriilor pe care le-a ocupat în sudul Ucrainei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră