marți 20 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată

Armata britanică se pregătește de război. Noul şef al Statului Major al armatei britanice, generalul Patrick Sanders, a avertizat că trupele britanice trebuie să se pregătească "să lupte în Europa încă o dată" în această generaţie, relatează duminică agenţiile Reuters şi EFE. Armata britanică se pregătește de război "Sunt primul şef de Stat Major după 1941 care preia comanda armatei în umbra unui război terestru în Europa care implică o putere continentală. Invazia rusă în Ucraina evidenţiază obiectivul nostru esenţial de a proteja Regatul Unit prin capacitatea noastră de a lupta şi câştiga războaie terestre", menţionează generalul britanic într-un mesaj scris adresat personalului militar. "Există un imperativ puternic de a construi forţe armate capabile să lupte împreună cu aliaţii noştri şi să învingă Rusia în luptă. Suntem generaţia care trebuie să pregătească forţele armate să lupte în Europa încă o dată", a indicat generalul Patrick Sanders, care săptămâna aceasta a preluat comanda armatei britanice. Boris Johnson, "marele prieten" al Ucrainei Premierul britanic Boris Johnson, un susţinător vocal al Ucrainei de când a început în februarie agresiunea rusă împotriva acestei ţări, a exclus posibilitatea trimiterii unor trupe care să sprijine direct armata ucraineană, dar a avertizat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit să susţină Ucraina "pe termen lung" în războiul acesteia cu Rusia. Descris de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept "marele prieten" al Ucrainei, premierul Boris Johnson a venit vineri pentru a doua oară la Kiev de când a început agresiunea rusă. Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare Cei doi au discutat şi despre sporirea ajutorului militar britanic pentru armata ucraineană, în special pentru a acoperi nevoile acesteia de echipare cu armament greu pentru a face faţă superiorităţii artileriei ruseşti. Johnson a oferit de asemenea un vast program de instruire a militarilor ucraineni de către armata britanică.

Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată
Muzica artiștilor ruși a fost interzisă în Ucraina. Sunt exceptați cei care au condamnat invazia rusă
Internațional

Muzica artiștilor ruși a fost interzisă în Ucraina. Sunt exceptați cei care au condamnat invazia rusă

Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina. Parlamentul ucrainean a adoptat duminică o lege care interzice difuzarea la radio şi TV, precum şi interpretarea în spaţiul public a muzicii artiştilor ruşi, relatează agenţiile EFE şi DPA. Muzica artiștilor ruși, interzisă în Ucraina De o excepţie vor beneficia artiştii care au condamnat public invazia Rusiei. Va fi astfel creată o "listă albă" cu artiştii care s-au delimitat de Kremlin, listă ce va fi gestionată de Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare şi va fi publică. "Produsele muzicale ale statului agresor pot influenţa sentimentele separatiste în rândul populaţiei", motivează în fundamentarea actului normativ parlamentarii ucraineni. Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare "Muzica rusească poate face mai atractivă adoptarea unei identităţi ruseşti menite să slăbească statul ucrainean", mai susţin aceştia. Legea prezentată în parlament de mai multe partide, printre care şi cel al preşedintelui Volodimir Zelenski, instituie în plus cote minime de cântece în limba ucraineană, care vor trebui să reprezinte cel puţin 40% din cele emise la radio şi TV. Cărțile în rusă, interzise în majoritate De asemenea, cel puţin 75% din conţinutul informativ şi de divertisment radiofonic va trebui să fie în limba ucraineană. Parlamentul de la Kiev a votat de asemenea favorabil interzicerea importului şi distribuirii de produse tipărite, în principal cărţi, din Rusia, Belarus şi teritoriile ocupate ale Ucrainei (referire la peninsula Crimeea şi la republicile separatiste proruse din Donbas). Mai mult, pentru importul de cărţi din alte ţări decât Rusia şi Belarus, dar care sunt tipărite în "limba agresorului", va fi necesară o licenţă specială. Cărţile din Rusia erau însă deja restricţionate în Ucraina încă din anul 2016.

VIDEO Imagini emoționante cu combatante ucrainene medaliate de Zelenski la Mikolaiv, lângă Herson, regiune ocupată aproape integral de ruși
Internațional

VIDEO Imagini emoționante cu combatante ucrainene medaliate de Zelenski la Mikolaiv, lângă Herson, regiune ocupată aproape integral de ruși

Emoționant: combatante ucrainene medaliate de Zelenski. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ale cărui deplasări în afara capitalei Kiev sunt rare de la începutul invaziei ruse, a vizitat sâmbătă, pentru prima dată de la începerea războiului, regiunile Mikolaiv şi Odesa, aflate în sudul Ucrainei, la malul Mării Negre, relatează AFP. Oraș la granița cu Hersonul ocupat de ruși O înregistrare video difuzată de preşedinţia ucraineană îl arată în timp ce inspectează clădirea administraţiei regionale foarte avariată şi la o reuniune cu responsabili regionali din Mikolaiv. Acest oraş portuar şi industrial cu aproape jumătate de milion de locuitori înainte de război se află în continuare sub control ucrainean, dar este situat în apropiere de regiunea Herson, aproape în întregime ocupată de ruşi. Oraşul rămâne o ţintă a Moscovei pentru că se află pe direcţia Odesei, cel mai mare port al Ucrainei, la 130 km sud-vest. Mikolaiv, punct strategic pentru Odesa Această vizită intervine a doua zi după o lovitură rusă care a ucis două persoane şi a rănit 20 în oraş. În înregistrarea video, guvernatorul local, Vitalii Klim, îi arată lui Zelenski faţada distrusă a sediului administraţiei regionale, lovită în martie de un tir rusesc care s-a soldat cu 37 de morţi. Citește și: Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura „ani de zile”. Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare Volodimir Zelenski s-a deplasat apoi la poziţiile ucrainene din această regiune, precum şi în regiunea vecină Odesa, potrivit serviciului său de presă. "Vă mulţumesc din partea poporului ucrainean, din partea statului, pentru munca voastră importantă, pentru serviciul vostru eroic", le-a spus şeful statului militarilor din regiunea Odesa. Emoționant: combatante ucrainene medaliate de Zelenski "Este important să rămâneţi în viaţă. Atâta timp cât sunteţi în viaţă, există un zid ucrainean solid care protejează ţara noastră", a adăugat el. Preşedintele a participat, de asemenea, la o reuniune cu responsabili locali la Mikolaiv, în ceea ce părea a fi un subsol, unde a înmânat recompense pentru vitejie. "O atenţie specială a fost acordată ameninţărilor terestre şi maritime. Nu vom înceta să depunem eforturi pentru victorie", a precizat preşedinţia într-un comunicat.

Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura "ani de zile". Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare
Internațional

Avertisment foarte dur al secretarului general NATO: Războiul din Ucraina ar putea dura "ani de zile". Dacă Putin câștigă Donbasul, prețul plătit de Occident va fi foarte mare

Războiul din Ucraina, "ani de zile", a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu publicat duminică de cotidianul german Bild am Sonntag, preluat de AFP şi Reuters. Războiul din Ucraina, "ani de zile" "Trebuie să fim pregătiţi ca acest lucru să dureze ani de zile", a spus Jens Stoltenberg, îndemnând ţările occidentale să acorde Kievului sprijin pe termen lung, ''chiar dacă costurile sunt ridicate'', nu numai în ceea ce priveşte sprijinul militar, ci şi din cauza creşterii preţurilor la energie şi alimente". Aceste costuri nu reprezintă nimic în comparaţie cu ceea ce ucrainenii trebuie să plătească în fiecare zi pe linia frontului, a declarat liderul Alianţei Atlantice. În cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin îşi va atinge obiectivele în Ucraina, aşa cum a făcut-o cu anexarea Crimeei în 2014, "atunci va trebui să plătim un preţ şi mai mare", a apreciat Stoltenberg. Armele Occidentului, cruciale În acest context, el a îndemnat ţările din alianţă să continue livrările de arme către Kiev. "Cu arme moderne suplimentare, probabilitatea ca Ucraina să fie capabilă să împingă trupele lui Putin afară din Donbas ar creşte", a spus el. Această regiune din estul Ucrainei se află acum parţial sub controlul soldaţilor ruşi. Premierul britanic, Boris Johnson, care a vizitat vineri Kievul, a vorbit şi el despre necesitatea pregătirii pentru un război de lungă durată. "Aceasta însemna să ne asigurăm că Ucraina primeşte arme, echipamente, muniţii şi instruire mai rapid decât invadatorul", a scris Johnson într-un articol de opinie în Sunday Times, din Londra. Boris Johnson: "Timpul este factorul vital" "Timpul este factorul vital. Totul va depinde de faptul dacă Ucraina îşi poate consolida capacitatea de a-şi apăra solul mai repede decât îşi poate reînnoi Rusia capacitatea de atac", a adăugat Johnson. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar Atacurile ruseşti s-au intensificat pe câmpurile de luptă din Ucraina, relatează Reuters. Oraşul industrial Severodoneţk, o ţintă principală în ofensiva Moscovei pentru a prelua controlul total asupra Lugansk - una dintre cele două provincii care alcătuiesc Donbas - s-a confruntat din nou sâmbătă cu tiruri intense de artilerie şi rachete, în timp ce forţele ruseşti au atacat zonele din jurul său, a comunicat armata ucraineană.

Putin, "generos" în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar
Internațional

Putin, "generos" în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar

Putin, cu degetul pe butonul nuclear. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters. Ucraina în UE, "semi-colonie" a Vestului "Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean", a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. "Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară", aşadar "în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine" ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect. Citește și: Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Totuşi, preşedintele rus a estimat că "Ucraina se va transforma într-o semi-colonie" a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. "Este părerea mea", a adăugat el. Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea "operaţiunii militare speciale", adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. "Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal", crede el. Companiile occidentale, dorite în Rusia Liderul de la Kremlin s-a arătat încrezător şi faţă de revenirea pe piaţa rusească a companiilor occidentale, mai ales europene, care s-au retras în urma sancţiunilor impuse Rusiei după agresiunea asupra Ucrainei. El a insistat pe de altă parte că ofensiva militară rusă în Ucraina nu este cauza dificultăţilor economice mondiale, în special a creşterii preţurilor la energie, acestea fiind provocate de "erorile sistemice" ale Occidentului, care și-ar provoca singur inflaţie prin "tipărirea de bani". "Îi auzim pe toţi vorbind despre o pretinsă (...). Acesta este rezultatul erorilor sistemice ale administraţiei americane şi ale birocraţiei europene (...). Pentru ei, operaţiunea noastră este un colac de salvare care le permite să pună totul pe seama noastră", a opinat Putin. Kremlinul vrea porturi ucrainene fără mine Liderul rus a adăugat că țara sa nu va împiedica exporturile de cereale din Ucraina şi este dispusă să garanteze securitatea navelor care le transportă, dar Ucraina trebuie să-şi demineze porturile de la Marea Neagră, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit agenţiilor DPA şi EFE. "Nu noi am minat porturile", a spus el la Forumul economic de la Sankt Petersburg, reafirmând o condiţie a Moscovei deja respinsă de Kiev, care se teme că, dacă-şi deminează zona de coastă, devine şi mai vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare, deşi Rusia a promis că nu va profita de o eliminare a minelor pentru a porni un astfel de atac în agresiunea sa militară intrată vineri în cea de-a 114-a zi. Putin, cu degetul pe butonul nuclear Putin a dat asigurat că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar "dacă este necesar" pentru a-şi apăra suveranitatea, relatează agenţia EFE. "Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre", a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg. El a catalogat drept "iresponsabile" declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. Cât despre o posibilă confruntare militară directă a Rusiei cu Occidentul ca urmare a războiului pornit de Moscova în Ucraina, Putin a răspuns că ţările occidentale au declarat de fapt în trecut "război pe scară extinsă" unor ţări precum Irak, Libia, Afganistan sau Iugoslavia.

Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic
Internațional

Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic

Putin, nevoit să-şi amâne cu o oră discursul la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic, anunţă Kremlinul. Sistemul de acreditatre a fost vizat de un atac cibernetic de ”negare a serviciului” (ddos). Putin, nevoit să-şi amâne discursul Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că acest atac a fost lansat joi şi că a dezactivat sistemul de acreditare şi de primire a invitaţilor la forum, antrenând o serie de probleme de acces. Specialişti lucrau să soluţioneze pronblema, iar discursul lui Putin a fost amânat, anunţă Peskov, citat de news.ro. Forumul economic anual de la Sankt Petersburg - care se desfăşoară de miercuri şi până sâmbătă - a fost lansat de către Kremlin în 1997, cu scopul de a atrage investiţii străine, a discuta politici economice şi promovării unei imagini a unei Rusii deschise afacerilor, după dispariţia regmului sovietic. Rusia prezintă acest eveniment drept ”Davosul rusesc”. În pofida faptului că Rusia este cea suspectată de atacuri cibernetice în Occident, Putin acuza luna trecută că atacuri ale unor ”structuri de stat” străine vizând Rusia au crescut de câteva or. El anunţa că Moscova urmează să-şi consolideze apărarea cibernetică prntr-o reducere a folosirii software-ului şi hardware-ului străine. Site-uri aparţinând multor companii de stat şi presei au fost vizate de hackeri după ce Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, cu scopul de a afişa informaţii care contravin liniei oficiale a Moscovei cu privire la Războiul rus din Ucraina. Rusia a primit ani de zile lideri mondiali şi oameni de afaceri de talie la acest forum economic, în al doilea cel mai important oraş rusesc, însă anul acesta elita globală stă departe, în urma sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei din cauza Războiului din Ucraina. Talibanii, așteptați la Forum Moscova compensează acest lucru, săptămâna aceasta, invitând actori mai mici, ca China, a doua economie mondială, care nu i-a impus sancţiuni. Pe lista participanţilor, mult mai mică decât în anii precedenţi, se află ministrul Comerţului din Emiratele Arabe Unite (EAU). Liderul separatist prorus al ”republicii” de la Doneţk Denis Puşilin se află, de asemenea, printre participanţi. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Este aşteptat la forum şiun reprezentant al talibanilor - în pofida faptului că Rusia îi desemnează pe talibani drept o grupare teroristă.

Comisia Europeană recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate pentru aderarea la UE
Internațional

Comisia Europeană recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate pentru aderarea la UE

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE. Comisia Europeană (CE) recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Șefa CE a menționat că în ciuda războiului Ucraina îndeplinește multe condiții de aderare însă a insistat pentru reformarea legilor privind drepturile minorităților. Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două țări vor trebui să îndeplinească o serie de condiții în viitor în ceea ce privește statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. "Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul" în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, "credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor" unei candidaturi, a declarat ea într-o conferinţă de presă. Recomandarea este deosebit de semnificativă pentru Ucraina, care a investit atât de mult din viitorul său politic într-o relație mai strânsă cu Europa, deoarece caută sprijin moral pentru a contracara agresiunea rusă. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină "Ucraina este un stat european care a dovedit din plin că aderă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană", se arată în recomandare. "Prin urmare, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care aceasta va lua o serie de măsuri specifice. Recomandările Comisiei Europene vor trebui aprobate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Nu este clar cât va dura procesul de integrare sau dacă se va finaliza. Spre exemplu, negocierile pentru integrarea Albaniei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului stagnează de câţiva ani, iar Turcia a primit statutul de candidat din 1999 şi nu se întrevăd perspective de aderare la UE, relatează Agerpres.

Condițiile din Mariupol sunt acum "medievale". Oamenii își spală rufele în bălțile de pe stradă, spune un oficial ucrainean
Internațional

Condițiile din Mariupol sunt acum "medievale". Oamenii își spală rufele în bălțile de pe stradă, spune un oficial ucrainean

Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală. "Mariupol este acum în Epoca Medievală", a declarat Petro Andriușcenko la televiziunea națională. "Alimentarea cu apă este disponibilă doar în 2-3% din gospodăriile din oraș. Oamenii își spală hainele în bălțile de pe străzi". "Riscul de răspândire a bolilor crește pe zi ce trece. Există informații potrivit cărora oamenii vin la medici cu simptome asemănătoare dizenteriei sau holerei", a mai spus el. Rusia a readus Mariupolul în Epoca Medievală Organizația Mondială a Sănătății a declarat luna trecută că și ea este îngrijorată de riscul de holeră în Mariupol, calificând situația igienică de acolo drept "un pericol uriaș". Andriușcenko nu se află în oraș, dar a fost un canal de încredere pentru informații din Mariupol. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://twitter.com/Mariia_Zolkina/status/1537734721710575619 El a declarat că Rusia este în curs de a construi o "tabără militară" în oraș. "Plecarea din Mariupol este posibilă doar către Rusia", a declarat Andriușcenko. "Îi sfătuim pe oameni să plece, dar pe cont propriu și nu în coloane oficiale, iar apoi să se îndrepte spre țările baltice sau Georgia. Îi sfătuim pe oameni să conducă fără oprire și să treacă granița cât mai repede posibil". Traversarea din Mariupol, ocupat de ruși, spre teritoriul ucrainean, a spus el, este imposibilă. https://twitter.com/andrewofpolesia/status/1534874503695802370 La 20 mai, uzina siderurgică Azovstal din Mariupol - ultima rezistență și un simbol puternic al rezistenței ucrainene într-un oraș ocupat de altfel de ruși - a căzut în mâinile trupelor rusești după aproape trei luni de lupte brutale. Cel puțin 1.348 de civili au fost uciși în timpul bătăliei de la Mariupol, inclusiv 70 de copii, a declarat joi un înalt oficial al Națiunilor Unite, potrivit CNN. "Bilanțul real al ostilităților asupra civililor este probabil cu mii de morți mai mare", a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet.

VIDEO Regele Belegiei a fost primit de Klaus Iohannis la Baza Kogălniceanu
Internațional

VIDEO Regele Belegiei a fost primit de Klaus Iohannis la Baza Kogălniceanu

Regele Belgiei a ajuns în România. Regele Belgiei, Philippe, a fost primit, vineri, de preşedintele Klaus Iohannis la Baza 57 Aeriană "Mihail Kogălniceanu". Cei doi oficiali vor avea convorbiri oficiale, se vor întâlni cu militarii dislocaţi la bază şi vor susţine alocuţiuni. Regele Belgiei a ajuns în România Preşedintele României şi regele Belgiei vor discuta despre temele prioritare ale agendei bilaterale şi modalităţile de aprofundare a cooperării în plan european şi internaţional. Va fi acordată o atenţie deosebită crizei din Ucraina şi impactului său multidimensional, menţionează sursa citată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină https://www.youtube.com/watch?v=2hid7hk7h_Q&ab_channel=Administra%C8%9BiaPreziden%C8%9Bial%C4%83 "În contextul crizei umanitare provocate de agresiunea armată a Federaţiei Ruse, se va discuta şi despre măsurile de asistenţă pentru Ucraina şi sprijinirea refugiaţilor ucraineni, inclusiv prin hub-ul umanitar de la Suceava. Cei doi şefi de stat vor aborda şi întărirea sprijinului pentru Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta se confruntă cu provocări multiple generate de efectele agresiunii ruse împotriva Ucrainei, inclusiv găzduirea unui număr foarte mare de refugiaţi", a transmis Administraţia Prezidenţială. Vizita Majestăţii Sale Philippe, Regele Belgienilor se desfăşoară pe fondul unui dialog bilateral consolidat la nivel înalt şi al cooperării strânse româno-belgiene în domeniul apărării, mai ales în contextul participării Regatului Belgiei cu un contingent la Grupul de luptă NATO din România, precizează Administraţia Prezidenţială, potrivit Agerpres.

Kremlinul a pierdut în plan strategic războiul din Ucraina, consideră șeful Satului Major britanic
Internațional

Kremlinul a pierdut în plan strategic războiul din Ucraina, consideră șeful Satului Major britanic

"Rusia nu va prelua controlul Ucrainei". Rusia şi-"a pierdut deja pe plan strategic" Războiul în Ucraina şi "nu va prelua niciodată controlul" asupra Ucrainei, este de părere şeful Statului Major Interarme britanic, amiralul Tony Radakin, relatează AFP. "Preşedintele (rus Vladimir) Putin a folosit 25% din puterea armatei sale pentru a realiza cuceriri teritoriale minuscule", declară militarul britanic cu cel mai înalt grad, citat vineri de agenţia britanică de presă Press Association (PA). "Rusia nu va prelua controlul Ucrainei" Moscova "poate că va înregistra succese tactice în viitoarele săptămâni", recunoaşte el. "Însă Rusia a pierdut deja pe plan strategic. NATO este mai puternică" decât Rusia, iar "Finlanda şi Suedia vor să adere la organizaţie", subliniază amiralul Tony Radakin. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Amiralul Tony Radakin consideră că Kievul "nu va pierde niciodată controlul Ucrainei". La aproape patru luni de la lansarea invaziei Ucrainei de către Putin, armata rusă "va duce în curând lipsă de oameni şi de rachete sofisticate", estimează şeful Statului Major britnic. Tony Radakin face aceste declaraţii în timp ce forţele Kievului se află în dificultate în Donbas (est), iar Ucraina le cere neîncetat aliaţilor săi "armament greu suplimentar". Adjuncta ministruui ucrainean al Apărării Anna Maliar declara marţi că Ucraina a primit "abia 10%" din armamentul de care are nevoie, potrivit Agerpres. "E greu pentru Ucraina, dar va fi o luptă îndelungată", declară Tony Radakin. Amiralul reiterează susţinerea Ucrainei de către Regatul Unit, care este ”pregătit pe termen lung”.

Ucraina amenință să distrugă Podul lui Putin peste peste Strâmtoarea Kerci
Internațional

Ucraina amenință să distrugă Podul lui Putin peste peste Strâmtoarea Kerci

"Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu". Ucraina a lăsat impresia joi că ameninţă să atace podul construit de ruşi peste Strâmtoarea Kerci, care face legătura cu peninsula Crimeea, prin publicarea unor detalii ale acestei construcţii, transmite vineri dpa. "Podul lui Putin" va deveni "ținta numărul unu" Serviciile de informaţii militare ucrainene au publicat detalii despre construcţia podului despre care susţin că sunt informaţii oficiale ruseşti, deşi nu a fost imediat posibil să se stabilească autenticitatea documentului de aproape 300 de pagini. Acesta a fost dat publicităţii la o zi după ce generalul ucrainean Dmitro Marcenko a declarat că podul va fi "ţinta numărul unu" dacă Kievul va obţine armele necesare. El a spus că Moscova foloseşte podul pentru a transporta provizii în Crimeea şi în sudul Ucrainei. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Din 2018, acest pod, cu o lungime de 18 de kilometri, leagă peninsula Crimeea de partea continentală a Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a asigura securitatea Crimeei. Kremlinul este conştient de ultimele ameninţări ale Kievului de a lua drept ţintă podul, a adăugat Peskov. Moscova a ameninţat că va bombarda Kievul dacă această structură este atacată. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că ameninţarea generalului ucrainean Marcenko contravine promisiunilor făcute de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski partenerilor occidentali de a nu folosi arme cu rază lungă de acţiune pentru a ataca teritoriul rus, potrivit Agerpres. Kievul continuă însă să se raporteze la Crimeea ocupată ca la un teritoriu ce aparţine Ucrainei.

Zelenski spune că Ucraina este gata să lucreze pentru a adera la UE, dar are nevoie de arme mai puternice pentru a-i învinge pe ruși
Internațional

Zelenski spune că Ucraina este gata să lucreze pentru a adera la UE, dar are nevoie de arme mai puternice pentru a-i învinge pe ruși

Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că invazia Rusiei are ca obiectiv "să rupă Ucraina și să rupă întreaga Europă prin Ucraina". În timpul unei conferințe de presă comune la Kiev cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi și președintele român Klaus Iohannis, Zelenski le-a spus omologilor săi că atacul Rusiei asupra Ucrainei echivalează cu un atac asupra întregii Europe. Zelenski, pregătit să lucreze pentru aderarea Ucrainei la UE "Rusia vrea să demonstreze că Europa unită nu este capabilă să fie eficientă și că valorile europene nu funcționează pentru protejarea libertății. Noi putem și trebuie să spargem acest scenariu și să le demonstrăm că Europa va continua să fie liberă, democratică și… unită", a spus el. Zelenski a declarat că cel mai bun mod de a demonstra "poziția noastră comună și puternică" este susținerea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană, adăugând că statutul Ucrainei de candidat la aderarea la UE "poate amplifica libertatea în Europa din punct de vedere istoric și poate deveni una dintre deciziile europene cheie din prima treime a secolului XXI". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să lucreze pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE. "Înțelegem că drumul către Uniunea Europeană este într-adevăr un drum și că nu este un singur pas. Dar această cale trebuie să înceapă, iar noi suntem gata să lucrăm pentru ca statul nostru să se transforme într-un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, iar ucrainenii au câștigat deja dreptul de a porni pe această cale", a declarat el. Președintele ucrainean a cerut liderilor UE să acorde țării sale o aderare rapidă la blocul comunitar printr-o procedură mai scurtă pentru a contracara agresiunea rusă. Zelenski a declarat că numărul total de rachete rusești folosite împotriva populației civile din Ucraina "a ajuns deja la 3.000 în această lună", adăugând că, cu cât Ucraina va primi mai repede arme mai puternice din partea Occidentului, cu atât mai repede va putea pune capăt atacurilor rusești. "Fiecare lot de astfel de provizii echivalează cu ucraineni salvați. Și fiecare zi de întârziere sau de amânare a deciziilor este o șansă pentru armata rusă de a ucide ucraineni sau o șansă de a ne distruge orașele. Există o legătură directă: Cu cât obținem arme mai puternice, cu atât mai repede ne putem elibera poporul și ne putem elibera țara", a declarat Zelenski, potrivit CNN.

Vitali Klitschko îi transmite cancelarului german că Ucraina "are nevoie de ajutor astăzi"
Internațional

Vitali Klitschko îi transmite cancelarului german că Ucraina "are nevoie de ajutor astăzi"

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, s-a întâlnit joi în capitala ucraineană cu cancelarul german Olaf Scholz și i-a cerut ajutorul "astăzi" pentru ca țara sa să poată rezista în fața Rusiei. Klitschko a declarat că au discutat despre nevoia urgentă a Ucrainei de "arme, asistență economică și financiară" și a cerut Europei să impună "sancțiuni mai puternice și mai eficiente împotriva agresorului rus". Klitschko cere liderilor europeni să ajute Ucraina "astăzi" "Este important ca liderii mondiali să viziteze Ucraina și să vadă consecințele acțiunilor barbare ale Rusiei, care ne distrug orașele și ucid cu brutalitate ucraineni pașnici", a declarat Klitschko într-o postare pe Telegram-ul său. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină El a avertizat că liniștirea agresiunii rusești "nu va face decât să-i deschidă apetitul, iar războiul se va extinde în țările UE". Klitschko a subliniat că Ucraina are nevoie de asistență imediată pentru a învinge invazia Rusiei. "De aceea, Ucraina, care a încasat lovitura răului imperial și se apără eroic, are nevoie de ajutor astăzi și acum!", a spus el, potrivit CNN.

CE urmează să anunțe vineri acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova
Internațional

CE urmează să anunțe vineri acordarea statutului de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova. Se aşteaptă ca, în cursul zilei de vineri, Comisia Europeană să se pronunţe în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova, informează DPA. O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE urmează să fie aprobată vineri, în cadrul unei reuniuni prezidate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a aflat agenţia germană de presă din cercurile Comisiei. Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova Cu toate acestea, atât Ucraina, cât şi Republica Moldova se vor confrunta cu un proces de aderare lung şi dificil, chiar dacă li se acordă statutul de candidat. În cazul Ucrainei, accentul principal va fi pus pe promovarea bunei guvernanţe, a statului de drept şi a măsurilor de combatere a corupţiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a depus candidatura Ucrainei pentru aderarea la UE la scurt timp după începerea invaziei ruseşti din februarie. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină La scurt timp după aceea, Republica Moldova şi Georgia şi-au depus şi ele propriile cereri. Statele UE au însărcinat apoi Comisia Europeană să analizeze această chestiune şi să facă o recomandare cu privire la modul în care să procedeze. Potrivit unor surse din cercurile Comisiei, este posibil ca Georgiei să i se acorde statutul de ţară candidată numai după îndeplinirea anumitor condiţii. La fel ca în cazul Bosniei şi Herţegovinei şi Kosovo, este de aşteptat ca Georgia să primească pentru moment statutul de "potenţial candidat la UE". Odată ce recomandările Comisiei Europene vor fi făcute publice, guvernele celor 27 de state membre ale UE vor trebui să decidă cum să procedeze, o decizie privind statutul de candidat al Ucrainei fiind aşteptată încă de săptămâna viitoare, când liderii UE se vor reuni joi la Bruxelles pentru un summit, potrivit Agerpres.

Macron spune că este pregătit să meargă la Moscova pentru discuții cu Putin, în anumite circumstanțe
Internațional

Macron spune că este pregătit să meargă la Moscova pentru discuții cu Putin, în anumite circumstanțe

Marcron, gata de noi discuții cu Putin. Preşedintele francez Emmanuel Macron se declară pregătit să călătorească la Moscova pentru discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin, însă în anumite condiţii, transmite dpa. "Cred că o călătorie în Rusia astăzi necesită condiţii prealabile, adică gesturi din partea preşedintelui Putin. Nu voi merge acolo pur şi simplu", a declarat preşedintele Macron pentru postul TF1 în timpul vizitei de joi la Kiev. Marcron, gata de noi discuții cu Putin El a spus că va vorbi cu Vladimir Putin despre probleme umanitare, protecţia prizonierilor şi securitatea alimentară pentru a găsi o soluţie."Nu voi exclude nimic, dar o voi face mereu în mod transparent faţă de preşedintele ucrainean şi ori de câte ori are sens". Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Întrebat dacă crede că Ucraina ar trebui să facă concesii teritoriale Rusiei, Macron a spus că este la latitudinea Kievului să decidă. "Cred că astăzi este de datoria noastră să fim de partea valorilor noastre, a dreptului internaţional şi, prin urmare, a Ucrainei". Este nevoie de ajutor pentru a permite Ucrainei să persevereze, a spus el."Dar nu este sarcina noastră să decidem în locul ucrainenilor asupra condiţiilor pentru încheierea acestui război". La un moment dat, trebuie să existe fie o victorie militară, fie negocieri, a spus preşedintele Franţei, adăugând că orice decizie referitoare la teritorii şi posibile concesii ar trebui luate de conducerea ucraineană, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră