luni 06 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

Înainte de întâlnirea Putin - Xi, SUA aruncă în aer relația cu Beijingul: ajutor militar direct de 4,5 miliarde de dolari pentru Taiwan, au decis senatorii din Comisia de politică externă

Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan. Un prim ajutor militar direct al Washingtonului pentru Taiwan a depăşit miercuri o etapă cheie în Congresul american, votul fiind probabil să provoace furia Beijingului, scrie AFP. Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan "Este cea mai semnificativă revizuire a politicii americane faţă de Taiwan" din 1979, când Washingtonul a recunoscut Beijingul, acceptând în acelaşi timp să menţină capacitatea de autoapărare a insulei, au subliniat senatorii Bob Menendez şi Lindsey Graham, în fruntea acestei iniţiative. Proiectul lor de lege, adoptat de Comisia pentru politică externă a Senatului, prevede un ajutor militar direct pentru Taiwan, în următorii patru ani, de aproape 4,5 miliarde de dolari. De asemenea, cere preşedintelui american să impună sancţiuni principalelor instituţii financiare chineze ca răspuns la orice "escaladare a actelor ostile faţă de Taiwan". "Taiwan Policy Act of 2022", cum este numit, prevede, de asemenea, acordarea insulei a statutului de "aliat major non-NATO". Mulți pași până la Biden Acest vot în comisie este doar primul pas dintr-un lung proces legislativ: textul trebuie acum adoptat în şedinţă plenară în Senat, apoi în Camera Reprezentanţilor, înainte de a fi promulgat de Joe Biden. Dar marchează o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Prin urmare, Casa Albă navighează în acest dosar cu mare prudenţă. "Vom continua să comunicăm direct cu Congresul cu privire la acest text", a afirmat evazivă, miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre. Apoi a dat asigurări că administraţia Biden "va continua să aprofundeze parteneriatul său cu Taiwanul cu un puternic sprijin diplomatic, economic şi militar". Vânzare recentă de arme de 1,1 miliarde USD Acest vot în Congres a avut loc la doar câteva zile după ce Washingtonul a vândut arme de 1,1 miliarde de dolari Taiwanului şi la puţin peste o lună după vizita în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, care a înfuriat Beijingul. China a lansat atunci cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei. Înainte de vizita în Taiwan a lui Nancy Pelosi, numărul trei în Statele Unite şi cel mai înalt responsabil american care a vizitat insula în ultimele decenii, anturajul lui Joe Biden făcuse deja cunoscut Chinei că ea nu reprezintă politica administraţiei, Congresul fiind o putere distinctă de guvern. Citește și: Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi – Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze - regimul care a condus cândva China continentală şi acum conduce doar Taiwanul, reaminteşte AFP.

Înainte de întâlnirea Putin - Xi, SUA aruncă în aer relația cu Beijingul: ajutor militar direct de 4,5 miliarde de dolari pentru Taiwan, au decis senatorii din Comisia de politică externă
VIDEO Mașina în care se afla Zelenski la Kiev, lovită de un alt autovehicul într-un accident ciudat. Președintele ucrainean e rănit, dar nu grav
Internațional

VIDEO Mașina în care se afla Zelenski la Kiev, lovită de un alt autovehicul într-un accident ciudat. Președintele ucrainean e rănit, dar nu grav

Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev. Un automobilist a lovit vehiculul care îl transporta prin Kiev pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care nu a fost grav rănit în accident, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia miercuri seară, citat de AFP. Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev "La Kiev, un automobil a intrat în coliziune cu maşina preşedintelui Ucrainei şi cu vehiculele din escorta lui", a declarat Serghei Nikiforov într-un comunicat postat pe Facebook joi, la orele 01.22, (miercuri, 22.22 GMT). "Medicii care îl însoţeau pe preşedinte i-au acordat asistenţă de urgenţă şoferului autovehiculului şi l-au transferat într-o ambulanţă", a continuat acesta. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski s-a deplasat la Izium, orașul strategic din Harkov recucerit de forțele ucrainene. Președintele de la Kiev i-a acuzat pe ruși de atrocități similare cu cele din Bucea "Preşedintele a fost examinat de un medic, nu au fost depistate răni grave. Poliţia va investiga toate împrejurările producerii accidentului", a mai spus el, fără alte detalii. În discursul său televizat de noapte, a cărei înregistrare video a fost publicată la scurt timp după accident, Volodimir Zelenski a indicat că se întorcea din regiunea Harkov, dând asigurări că "aproape întreaga regiune a fost eliberată" după o contraofensivă-fulger menită să alunge trupele ruse.

FOTO & VIDEO Zelenski s-a deplasat la Izium, orașul strategic din Harkov recucerit de forțele ucrainene. Președintele de la Kiev i-a acuzat pe ruși de atrocități similare cu cele din Bucea
Internațional

FOTO & VIDEO Zelenski s-a deplasat la Izium, orașul strategic din Harkov recucerit de forțele ucrainene. Președintele de la Kiev i-a acuzat pe ruși de atrocități similare cu cele din Bucea

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis poporului său "victorie", vorbind miercuri din oraşul strategic Izium, recucerit de la forţele ruse în cursul unei contraofensive surpriză, în timp ce Moscova se declară hotărâtă să continue să lovească Ucraina. Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea Aceasta este prima deplasare a şefului statului ucrainean în regiunea Harkov după eliberarea zonei în această lună, recucerită aproape integral de forţele sale în mai puţin de 15 zile. Izium, oraş cu aproape 50.000 de locuitori înainte de război, făcuse obiectul unor lupte sângeroase în primăvară, înainte de a fi preluat sub control de ruşi, care au făcut din el un nod strategic pentru aprovizionarea trupelor lor. Recucerirea sa de către Kiev constituie deci un revers pentru armata rusă, care s-a repliat spre Doneţk, zonă aflată sub controlul Kremlinului din 2014. "Nu avansăm decât într-o direcţie, înainte, spre victorie", a scris Zelenski pe Telegram. Înconjurat de gărzi de corp înarmate, preşedintele, în ţinută kaki, purta pe umăr un ecuson cu inscripţia "Ucraina sau moartea", potrivit fotografiilor și imaginilor video postate pe contul de Facebook al lui Zelenski. Comparație cu Bucea Într-o înregistrare video, el a comparat distrugerile din Izium cu cele de la Bucea, oraş din apropierea Kievului de unde forţele ruse s-au retras în primăvară, lăsând în urma lor corpuri de civili executaţi cu sânge rece. Moscova neagă că forţele sale ar comis aceste crime. "Este la fel: imobile distruse, oameni ucişi. Asta face parte din istoria noastră, parte a naţiunii ruse moderne", a spus Zelenski în engleză, fără a detalia totuşi aceste acuzaţii împotriva ocupantului rus la Izium. Ucraina a anunţat că ar fi recucerit de la ruşi doar în luna septembrie mii de kilometri pătraţi în estul şi sudul ţării. Rușii trag cu rachete La rândul său, armata rusă, ale cărei lovituri au provocat în ultimele zile ample întreruperi de curent electric în mai multe regiuni ucrainene, a indicat miercuri că loveşte forţele ucrainene în toată ţară, în special în regiunea Harkov. "Lovituri masive au fost efectuate în zonele localităţilor Dvoricina, Balakleia şi Kupiansk vizând forţele şi echipamentele brigăzilor motorizate 14 şi 93 ale forţelor armate ale Ucrainei", a indicat Ministerul rus al Apărării în conferinţa sa de presă cotidiană. Citește și: Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate Numeroase alte oraşe şi regiuni au fost de asemenea vizate. La Nikolaev (sud), două imobile au fost atinse şi două persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit autorităţilor locale. La Bahmut, oraş din regiunea Doneţk, pe care Moscova încearcă să-l cucerească de câteva luni, cinci civili au fost ucişi marţi, potrivit guvernatorului regional. Avans ucrainean și în Herson Rusia îşi justifică invazia afirmând că puterea ucraineană reprima rusofonii ţării şi că NATO se servea de Ucraina pentru a o ameninţa, notează AFP. Contraofensiva fulgerătoare a Ucrainei a permis recucerirea în cvasitotalitate a regiunii Harkov, situată la frontiera cu Rusia, în special oraşele Balakleia, Kupiansk şi Izium. Acestea două din urmă erau centre logistice pentru forţele ruse. Întărită de livrări de armament occidental, Ucraina desfăşoară în paralel o contraofensivă în sudul ţării, în regiunea ocupată Herson, dar câştigurile aici sunt mai mici decât în nord-estul ţării. În ultimele săptămâni, armata ucraineană a bombardat aici poduri strategice pentru a perturba aprovizionarea forţelor ruse. Aceasta a afirmat luni că a preluat sub control 500 kmp. Garda naţională rusă (Rosgvardia), desfăşurată în regiunile Herson şi Zaporojie, a indicat miercuri agenţiilor de presă ruse că a "arestat peste 130 de persoane" care lucrau cu serviciile speciale şi armata ucraineană. CE: "Solidaritate neclintită" cu Ucraina Avansul ucrainean din septembrie este cel mai important de când Moscova s-a retras din împrejurimile Kievului şi din centrul ţării în primăvară după ce a eşuat în cucerirea acestora. Occidentul, la rândul său, a adoptat sancţiuni grele împotriva Rusiei şi a majorat livrările de arme ucrainenilor. Liderii ţărilor membre ale Uniunii Europene şi NATO vin cu regularitate la Kiev pentru a-şi exprima sprijinul faţă de Zelenski. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în faţa Parlamentului European la Strasbourg (Franţa) că se va deplasa la Kiev miercuri, promiţând o "solidaritate neclintită" cu Ucraina şi fermitate în faţa Moscovei. Cancelarul german Olaf Scholz a discutat telefonic cu preşedintele rus marţi, cerându-i o "retragere completă" din Ucraina.

Putin ar fi avut pe masă un acord prin care Ucraina se obliga să nu intre în NATO, dar l-ar fi refuzat - voia mai mult: noi teritorii și influență (surse Reuters)
Internațional

Putin ar fi avut pe masă un acord prin care Ucraina se obliga să nu intre în NATO, dar l-ar fi refuzat - voia mai mult: noi teritorii și influență (surse Reuters)

Putin a respins acordul cu Ucraina. Dmitri Kozak, principalul emisar al lui Vladimir Putin pentru Ucraina i-ar fi spus liderului rus, la începutul invaziei, că ar fi ajuns la un acord provizoriu cu Kievul. Înțelegerea ar fi satisfăcut cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO. Putin a respins acordul cu Ucraina Putin, însă, ar fi respins acordul și a continuat campania militară, au declarat pentru Reuters trei apropiați ai conducerii de la Kremlin. În ciuda faptului că a fi susținut anterior negocierile, Putin ar fi spus clar, atunci când i-ar fi fost prezentat acordul obținut de Kozak, că aceste concesii negociate de consilierul său nu ar fi mers suficient de departe și că și-ar fi extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni de teritoriu ucrainean, au declarat sursele Reuters. Astfel, acordul a fost abandonat. Întrebat despre informațiile Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă". Kozak nu a răspuns la solicitările Reuters de a comenta, trimise prin intermediul Kremlinului. Kievul răspunde criptic Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a declarat că Rusia a folosit negocierile ca o perdea de fum pentru a pregăti invazia sa, dar nu a răspuns la întrebări privind fondul discuțiilor și nici nu a confirmat că s-a ajuns la un acord preliminar. „Astăzi, înțelegem clar că partea rusă nu a fost niciodată interesată de o soluționare pașnică", a declarat Podolyak. Chiar dacă Putin ar fi consimțit la planul lui Kozak, rămâne incert dacă războiul s-ar fi încheiat. Reuters precizează nu a putut verifica în mod independent dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau oficiali de rang înalt din guvernul său s-au angajat în acest acord. Unde e acum Kozak? Kozak, în vârstă de 63 de ani, a fost un locotenent loial lui Putin încă de când a lucrat cu acesta în anii '90 la primăria din Sankt Petersburg. Kozak era bine plasat pentru a negocia un acord de pace, deoarece, începând din 2020, Putin l-a însărcinat să poarte discuții cu omologii ucraineni cu privire la regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a fost controlată de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. După ce a condus delegația rusă în discuțiile cu oficialii ucraineni de la Berlin din 10 februarie - intermediate de Franța și Germania - Kozak a declarat într-o conferință de presă nocturnă că ultima rundă a acestor negocieri s-a încheiat fără un progres. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei La șase luni de la începutul războiului, Kozak rămâne în funcția de adjunct al șefului de cabinet al Kremlinului. Dar el nu se mai ocupă de dosarul ucrainean, potrivit a șase dintre sursele care au vorbit cu Reuters. „Din câte văd, Kozak nu mai este nicăieri", a declarat una dintre cele șase, o sursă apropiată de conducerea separatistă din estul Ucrainei.

SUA înfig și mai adânc cuțitul în rana rusească din Donbas: Echipamentele pe care le-am livrat s-au dovedit eficiente. Vom mai trimite zilele viitoare
Internațional

SUA înfig și mai adânc cuțitul în rana rusească din Donbas: Echipamentele pe care le-am livrat s-au dovedit eficiente. Vom mai trimite zilele viitoare

SUA trimit noi arme în Ucraina. Statele Unite constată "o schimbare de dinamică din partea forţelor armate ucrainene", angajate într-o contraofensivă fulgerătoare, şi vor anunţa un nou ajutor militar "în zilele următoare", a făcut cunoscut marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe. SUA trimit noi arme în Ucraina "Îl las pe preşedintele Zelenski (...) să decidă dacă are impresia că a ajuns la un punct de cotitură pe plan militar, dar clar, cel puţin în Donbas, există o dinamică", a mai spus John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă. "Vom continua să-l sprijinim", a spus el, adăugând: "Suntem în strâns contact cu ucrainenii, vorbim cu ei în fiecare zi". Avertizând în acelaşi timp: "Este război, iar războiul este imprevizibil". Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei "O mare parte din echipamentele pe care le-am livrat în ultimele săptămâni şi luni s-au dovedit importante şi eficient în capacitatea ucrainenilor de a trece la ofensivă", a adăugat John Kirby. "Veţi vedea o altă componentă de asistenţă militară în următoarele zile", a promis el. Ucraina a raportat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi a restabilit într-o lună controlul asupra unei suprafeţe de şapte ori mai mare decât capitala Kiev.

Comunistul Ziuganov încalcă legea lui Putin în folosul lui Putin: Da, e război, dar declarat Rusiei de americani, NATO și Europa
Internațional

Comunistul Ziuganov încalcă legea lui Putin în folosul lui Putin: Da, e război, dar declarat Rusiei de americani, NATO și Europa

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului. Liderul comuniştilor ruşi, Ghennadi Ziuganov, a recunoscut marţi că "operaţiunea militară specială" rusă în Ucraina s-a transformat într-un război, astfel încât - în opinia sa- se impune mobilizarea tuturor resurselor ţării, relatează EFE. Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului "Operaţiunea politico-militară împotriva naziştilor, ultranaţionaliştilor şi fasciştilor în Ucraina s-a transformat într-un război în adevăratul sens al cuvântului pe care ni l-au declarat americanii, ţările NATO şi Europa unită", a declarat Ziuganov în discursul său rostit în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), care şi-a deschis marţi sesiunea de toamnă. Ziuganov a indicat că "un război şi o operaţiune specială se deosebesc în mod radical, întrucât operaţiunea specială, o dată declanşată, poate fi întreruptă", potrivit publicaţiei online ruse Sota. În schimb, a spus el, "războiul nu poate fi întrerupt, chiar dacă ţi-ai dori asta. Trebuie să mergi până la capăt şi are două rezultate: victorie sau înfrângere". Liderul comunist a declarat că un război cere un răspuns şi "o mobilizare maximă a forţelor şi resurselor", în afară de "consolidarea societăţii" şi adoptarea de noi legi. "Vreau ca voi să conştientizaţi că suntem în război şi nu avem dreptul să-l pierdem", a subliniat el, adresându-se deputaţilor, lansând totodată un apel să nu se intre "în panică". Mobilizarea generală revine obsesiv Dar tocmai utilizarea cuvântului "război" pentru a numi campania militară rusă în Ucraina se pedepseşte sever în conformitate cu legea aprobată de Dumă în martie, la fel şi utilizarea cuvântului "invazie", ceea ce a dus la deschiderea a numeroase dosare penale până în prezent. Kremlinul - puternic criticat de susţinătorii unei campanii militare mult mai agresive în Ucraina - a exclus marţi mobilizarea generală sau parţială a populaţiei în pofida retragerii trupelor ruse din estul Ucrainei. Retragerea rusă din regiunea ucraineană Harkov (nord-est) a scos din nou la iveală lipsa acută de bărbaţi în rândurile armatei ruse care luptă în Ucraina. Mihail Şeremet, un deputat reprezentând Crimeea din partea partidului Rusia Unită (aflat la putere) în Duma rusă, a declarat că, fără o mobilizare generală, trupele ruse nu îşi vor atinge obiectivele care au fost stabilite la începutul "operaţiunii militare speciale" în februarie. Putin știe că rușii nu-și vor fiii în Ucraina Această opinie este împărtăşită de mulţi experţi şi bloggeri militari ruşi, în timp ce liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a criticat greşelile făcute de generali pe câmpul de luptă şi s-a arătat dispus să trimită 10.000 de oameni pe front. Proruşii susţin că forţele ucrainene la Harkov ar fi fost de opt ori mai numeroase decât cele ruse, care au ales să se retragă, lăsând în urmă combustibil şi echipament militar în mâinile ucrainenilor. Potrivit presei, preşedintele Vladimir Putin consideră că majoritatea ruşilor nu sunt dispuşi să-şi trimită fiii să lupte în Ucraina. Aproximativ 70% dintre ruşi ar susţine într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară, căreia i se opun doar 18%, conform ultimului sondaj oficial. Operațiune specială de regrupare militară În timp ce Ucraina a interpretat retragerea forţelor ruse din regiunea Harkov drept o mare victorie care i-a permis să recupereze mii de kilometri pătraţi de teritoriu, Ministerul rus al Apărării argumentează că decizia sa privind replierea trupelor are drept scop consolidarea poziţiilor în Donbas. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina pe care o numeşte "operaţiune militară specială" pentru apărarea vorbitorilor de limbă rusă în special din Donbas, de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Putin începe să se confrunte cu "protestul patriotic" al "uliilor": este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei
Internațional

Putin începe să se confrunte cu "protestul patriotic" al "uliilor": este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului. Eşecurile militare ruse din ultimele zile în estul Ucrainei au provocat un şoc în rândul segmentului radical de la Moscova, aşa-zişii "ulii", care au pus la îndoială în mod public strategia Kremlinului, comentează marţi France Presse într-o amplă analiză. Peskov amenință cu efectele legii Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a cerut marţi celor care îşi exprimă criticile "să fie foarte atenţi" pentru a rămâne "în cadrul legii" care îi pedepseşte sever pe cei care "discreditează" armata. Declaraţia sa intervine pe fondul unei avalanşe de reacţii, uneori virulente, în urma retragerii forţelor ruse din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în faţa contraofensivei forţelor Kievului. Ministerul rus al Apărării a dezminţit orice fel de fiasco, evocând mai degrabă o "regrupare" de forţe. Dar nici posturile televiziunii de stat, relee fidele Kremlinului, nu şi-au putut ascunde confuzia. Astfel, după cucerirea oraşului Balakleia de către forţele ucrainene, sâmbătă, Vladimir Soloviov, unul dintre principalii propagandişti ruşi, a apreciat că situaţia este "serioasă, dificilă". Putin, contestat chiar de susținătorii războiului Altădată de neconceput, editorialişti, analişti, bloggeri şi oficiali care susţin cu îndârjire ofensiva în Ucraina şi-au înmulţit criticile în platourile de televiziune şi pe reţelele de socializare. Liderul pro-Kremlin al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, adeptul unei linii dure în Ucraina, a criticat "greşelile" comise - potrivit lui - de către generalii ruşi, într-un mesaj audio adresat celor 2,4 milioane de abonaţi ai săi pe Telegram. "Dacă nicio schimbare nu se face astăzi sau mâine în modul de desfăşurare a operaţiunii militare speciale, va trebui să iau legătura cu cei care se află în fruntea Ministerului Apărării sau cu cei care sunt în fruntea ţării pentru a le explica care este situaţia pe teren", a adăugat el. În rândurile opoziţiei, strivite de represiunea internă care însoţeşte ofensiva din Ucraina, criticile s-au înmulţit de asemenea. La Sankt-Petersburg, aleşii locali au cerut Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să declanşeze procedura de destituire a lui Vladimir Putin, o cerere care nu are nicio şansă de izbândă, potrivit observatorilor. Se cer mobilizare națională și lovituri nucleare Noutatea însă rezidă în multiplicarea criticilor provenind din cercurile naţionaliste ruse. Fulgerătoarea contraofensivă ucraineană a produs un şoc, chiar dacă nu este vorba de primul eşec al forţelor ruse, care au fost nevoite să se retragă din regiunea Kiev în martie, înainte de a-şi pierde nava amiral în Marea Neagră în aprilie. Egor Holmogorov, un comentator adept al ofensivei în Ucraina, declară că există doar două explicaţii posibile: fie "am fost trădaţi", fie "armata noastră nu este aptă de luptă". Citește și: Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii "Este absolut imposibil să învingi Ucraina cu resursele cu care Rusia încearcă să lupte, cu metode de război colonial în care se folosesc doar profesionişti şi mercenari, fără o mobilizare", a afirmat în cursul unei dezbateri televizate Boris Nadejdin, fost deputat, înainte de a fi întrerupt pe un ton tăios de un alt invitat. În faţa dificultăţilor, cei mai înverşunaţi susţinători ai ofensivei cer de acum Kremlinului să apese pe accelerație în Ucraina. Bloggerul Maxim Fomin, care semnează sub pseudonimul Vladlen Tatarski şi este urmărit de peste 400.000 de persoane pe Telegram, a cerut o "lovitură nucleară de avertisment" asupra Insulei Şerpilor în Marea Neagră, de unde soldaţii ruşi s-au retras în luna iulie. Un "protest patriotic" ar fi "legitim" În timp ce autorităţile au încarcerat sau au forţat să plece în exil pe cei mai mulţi dintre reprezentanţii de prim-plan ai opoziţiei liberale, aceasta avalanşă de critici se pare că nu constituie o ameninţare pentru Vladimir Putin, potrivit AFP. Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politic, un centru de analiză politică independent, apreciază că riscul în acest stadiu pentru puterea rusă este foarte limitat. Dar dacă situaţia de pe front în Ucraina se deteriorează în continuare "cu pierderi, înfrângeri, retrageri, relaţiile dintre aceşti şi autorităţi va pusă serios la încercare", a declarat ea. Iar profilul acestor noi detractori ar putea complica acţiunea de reprimare, subliniază ea. Căci, contrar opoziţiei liberale, ce putea fi "strivită (fiind înfăţişată) ca un adversar ideologic şi purtător de cuvânt al Occidentului", un aşa-zis "protest patriotic" ar putea să fie "perceput ca legitim" în Rusia, susţine experta citată.

Rușii care conduc Crimeea își evacuează familiile din peninsulă și din sudul Ucrainei și încearcă să-și vândă locuințele
Internațional

Rușii care conduc Crimeea își evacuează familiile din peninsulă și din sudul Ucrainei și încearcă să-și vândă locuințele

Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea. Reprezentanţi ai autorităţilor ruse din administraţia Crimeii - peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 - îşi evacuează de urgenţă familiile din regiune şi din sudul Ucrainei, potrivit unui raport publicat marţi de Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), citat de agenţiile de presă EFE şi Ukrinform. Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea "Acţiunile încununate de succes ale apărătorilor ucraineni au obligat aşa-zisele autorităţi din Crimeea ocupată temporar şi din sudul ţării noastre să-şi mute de urgenţă familiile pe teritoriul Federaţiei Ruse", se arată într-un raport al GUR, publicat marţi. Peninsula Crimeea a fost ocupată şi anexată în 2014 de Moscova, care şi-a impus propriile autorităţi în zonă, nerecunoscute de comunitatea internaţională. În pofida încercărilor ruşilor de a garanta populaţiei securitatea vieţii în peninsulă, reprezentanţii administraţiei de ocupaţie, angajaţi ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) şi comandanţi ai unor unităţi militare încearcă să-şi vândă casele şi să-şi evacueze de urgenţă rudele din Crimeea, potrivit datelor deţinute de Serviciul ucrainean de informaţii militare. Încearcă să izoleze locuitorii În schimb, ruşii au interzis celorlalţi cetăţeni să încheie contracte de vânzare-cumpărare de imobile în zonă. Ei au introdus, de asemenea, "restricţii privind circulaţia peste Podul Crimeii şi încearcă prin toate mijloacele să nu permită accesul la informaţii despre contraofensiva desfăşurată de armata ucraineană", conform aceluiaşi comunicat. Citește și: Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii Până luni, potrivit agenţiei Ukrinform, forţele ucrainene au înaintat aproximativ 12 kilometri în teritoriul controlat de trupele ruse în sudul Ucrainei şi au eliberat 13 aşezări.

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii
Internațional

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk. Autorităţile regionale din Lugansk au declarat marţi că, în urma contraofensivei ucrainene în estul ţării, forţele ruse s-au retras din orăşelul Kreminna, pe care îl capturase în aprilie, iar într-o situaţie similară se află şi alte câteva oraşe, după ce la începutul lunii iulie ministrul rus al apărării Serghei Şoigu raportase cucerirea întregii regiuni Lugansk (din bazinul minier Donbas), potrivit EFE şi DPA. Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk "Astăzi, Kreminna este complet pustie", afirmă guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serhii Haidai (Serghii Gaidai). "Nu există poliţie, nici conducere, nici parchet - nu a mai rămas nimeni, toţi au fugit", potrivit acestuia. "Armata rusă a părăsit oraşul şi din nou flutură steagul ucrainean, care a fost ridicat de partizani", afirmă el pe contul său din Telegram. Declaraţiile sale nu au putut fi iniţial verificate în mod independent, dar ele intervin la o zi după ce bloggeri militari ruşi au raportat că forţele ucrainene au luat cu asalt satul Belogorovka (Bilohorivka), situată în apropiere de micul oraş Kreminna, pe celălalt mal al râului Siverski Doneţ. Kreminna, oraș ocupat de ruși pe 18 aprilie Gaidai a precizat că forţele regulate ucrainene nu au intrat încă în oraş, indicând că oraşul Starobilsk, situat la aproximativ 70 de kilometri mai spre est, se află într-o situaţie similară. "Eliberarea pe scară largă a regiunii Lugansk va începe de la Kremmina şi Svatovo", a adăugat Gaidai, referindu-se la un alt oraş situat la aproximativ 50 de kilometri nord de localitatea menţionată şi care rămâne încă sub control rusesc, a spus el. Kreminna a fost ocupată de forţele Moscovei la 18 aprilie şi de acolo a început marea ofensivă în urma căreia Rusia a preluat sub controlul său cea mai mare parte a regiunilor estice Doneţk şi Lugansk. Acest oraş, cu aproape 20.000 de locuitori înainte de începerea războiului, se află la 25 de kilometri nord-vest de Severodoneţk, unul dintre principalele centre urbane din regiune şi care a fost cucerit de forţele ruse în iunie după o lună de lupte grele. 6.000 kmp eliberați, operațiune în desfășurare Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara că, în cursul contraofensivei lansate la sfârşitul lunii august, forţele armate ucrainene au eliberat deja "peste 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu" în estul şi sudul ţării. Citește și: Dezvăluiri New York Times: victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie. Zelenski, convins să renunțe la planul inițial La 24 februarie, Rusia a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, în ceea ce numeşte drept "operaţiune militară specială", prima agresiune de acest tip pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși, din totalul trupelor trimise pe front, comparabil cu pierderile din războiul din Finlanda. SUA, procent incomparabil mai mic în Coreea
Internațional

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși, din totalul trupelor trimise pe front, comparabil cu pierderile din războiul din Finlanda. SUA, procent incomparabil mai mic în Coreea

Procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, calculat din totalul trupelor trimise pe front, este comparabil doar cu rata deceselor din rândul armatei sovietice în războiul de iarnă din Finlanda, între 1939 și 1940, arată un reputat istoric, Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. El face o comparație și cu pierderile SUA în războiul din Coreea, din anii '50, în Irak sau Afganistan și arată că acestea sunt mult inferioare. Ferguson nu face nici o referire la pierderile rusești din al doilea război mondial. Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși El pornește de la datele oferite de demnitarii din Vest, care estimează pierderile rusești de vieți omenești la 20-25.000 de persoane. Ferguson menționează că Ucraina consideră că aproape 50.000 de ruși au murit în invazie. „Estimările occidentale implică o rată a mortalității de cel puțin 9% până la 12%. Dacă afirmațiile ucrainene sunt corecte, cifra este mult mai mare: 25%-28%. Aceste rate sunt uimitor de ridicate în raport cu standardele conflictelor din secolele 20 și 21. De exemplu, procentul americanilor morți în luptă în războiul din Coreea s-a ridicat la 1,88% din forța totală desfășurată acolo”, arată istoricul. „Comparați toate aceste estimări cu numărul morților din războiul de nouă ani al SUA în Irak, care a dus la 3.500 de soldați americani uciși în acțiune și 32.000 de răniți sau cu campania SUA din Afganistan, între 2001 și 2021, care a costat viețile a peste 2.000 de militari americani și a generat peste 20.000 de răniți. În ambele cazuri, procentul celor uciși în acțiune din totalul forțelor desfășurate a fost minuscul comparativ cu (…) Ucraina. Războiul sovietic din Afganistan, care a durat peste zece ani, a dus la moartea a 15.000 de soldați sovietici și a peste 50.000 de răniți. Este posibil ca Rusia să fi avut un număr comparabil de victime doar în primele 10 săptămâni ale acestui război”, mai arată istoricul. Victoria pirică din Finlanda, comparabilă cu dezastrul din 2022 Ferguson mai oferă două comparații: războiul ruso-japonez, din 1904-1905, când Rusia a înregistrat între 43.000 și 80.000 de soldați uciși, iar Japonia - 80 - 86.000războiul sovieto-finlandez, 1939-1940, când pierderile URSS ar fi ajuns la 300.000, dar armata era incomparabil mai mare decât cea de acum, din Ucraina. Finlanda ar fi pierdut circa 68.000 de soldați. „Dar problema cheie este moralul armatei ruse. Ca să repet, războaiele nu se termină atunci când o parte a ucis mai mulți dintre soldații celeilalte părți, ci când soldații unei părți își pierd stomacul pentru a lupta și încep să se predea, să fugă sau să dezerteze. Evenimentele din ultimele 48 de ore au dat primul indiciu că cel puțin unele elementele forței de invazie rusești și-au pierdut stomacul pentru această luptă”, mai scrie Ferguson. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează

Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi - Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună
Internațional

Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi - Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială. China lucrează cu Rusia la stabilirea unei ordini internaţionale "mai juste", a afirmat cel mai important responsabil al diplomaţiei chineze, Yang Jiechi, cu câteva zile înainte de o întrevedere prevăzută între preşedinţii celor două ţări, informează marţi AFP. Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială Xi Jinping ar urma să aibă cu Vladimir Putin o întrevedere săptămâna aceasta în Uzbekistan, în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), potrivit diplomaţiei ruse. Relaţiile Beijing-Moscova erau tumultoase în timpul Războiului Rece, însă cele două ţări s-au apropiat în ultimele decenii, în special pentru a contracara influenţa SUA. "Sub conducerea strategică a preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, relaţiile noastre au progresat mereu pe calea cea bună", a declarat luni Yang Jiechi, responsabil pentru diplomaţie în cadrul Partidului Comunist chinez, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei. Citește și: Disperare la Beijing și Moscova: ca să se întâlnească cu Putin, Xi Jinping acceptă să iasă din China după mai bine de doi ani Personalitate de prim plan, a cărei influenţă este chiar mai mare decât cea a ministrului de externe, Yang a făcut aceste declaraţii în timpul unei întrevederi cu ambasadorul Rusiei în China, Andrei Denisov, aflat la sfârşit de mandat. "China este dispusă să conlucreze cu Rusia pentru a pune în aplicare, în permanenţă, spiritul cooperării strategice la nivel înalt între ţările noastre, pentru a apăra interesele noastre comune şi a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă", a subliniat Yang. China nu a condamnat invazia rusă Lovită de sancţiunile occidentale şi izolată diplomatic de la declanşarea invaziei sale în Ucraina, Rusia caută să-şi întărească relaţiile cu ţările asiatice, în special cu China. Diplomaţia chineză nu a condamnat invazia rusă. În schimb, ea a denunţat sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi vânzările de arme către autorităţile ucrainene. În ultima săptămână, numărul trei al regimului comunist, Li Zhanshu, care este şi preşedintele Adunării Populare Naţionale, a devenit liderul chinez cel mai important care s-a deplasat în Rusia de la declanşarea intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina. În timpul vizitei sale, el a lăudat "nivelul inedit" de încredere şi cooperare între Beijing şi Moscova.

Cum răspund rușii după ce au fost dați afară din Harkov: bombardează zone civile în regiunea eliberată
Internațional

Cum răspund rușii după ce au fost dați afară din Harkov: bombardează zone civile în regiunea eliberată

Rușii bombardează zone civile din răzbunare. Ucraina a anunţat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi că a eliberat într-o lună echivalentul unui teritoriu care are de şapte ori suprafaţa Kievului de sub controlul armatei ruse, care a răspuns bombardând unele zone recucerite de forţele ucrainene, relatează AFP. 6.000 kmp eliberați Armata ucraineană a anunţat mai întâi o contraofensivă în sud, după care, săptămâna trecută, a realizat un avans fulgerător în regiunea Harkov din nord-est. În est, "eliberarea localităţilor de invadatorii ruşi continuă în regiunile Harkov şi Doneţk", a susţinut armata ucraineană. Iar în regiunea Herson (sud), ea a revendicat recucerirea a 500 de kilometri pătraţi în două săptămâni, prima sa estimare în cifre a avansului din sud. În total, "de la începutul lunii septembrie, soldaţii noştri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în est şi sud şi continuăm să avansăm", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski luni seară într-un video online. Kievul nu revendica duminică decât 3.000 de kilometri pătraţi "eliberaţi". Blinken: E prea devreme să anticipăm Armata ucraineană a transmis luni că, pe întreg frontul, a "reuşit să alunge inamicul din peste 20 de localităţi" în 24 de ore, adăugând că "trupele ruse îşi abandonează poziţiile în grabă şi fug". În cursul serii, şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, a publicat un video în care o voce din off explică: "Brigada a 14-a mecanizată separată a ajuns la frontiera regiunii Harkov cu Rusia. Aici este satul Ternova", situat la cinci kilometri de graniţa rusă. "Este prea devreme pentru a spune unde ne vor duce toate acestea", a reacţionat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, în timpul unei vizite în Mexic. "Suntem în primele zile (ale contraofensivei - n.r.), prin urmare consider că nu ar fi bine să anticipăm exact unde ne vor duce toate acestea", a adăugat el. Cadavre de civili cu semne de tortură Tot în regiunea Harkov, parchetul ucrainean a anunţat luni descoperirea a patru cadavre de civili cu "urme de tortură" în satul Zaliznicinoie, recent eliberat. "Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de militari ruşi în timpul ocupaţiei satului", a precizat parchetul. Forţele ruse au fost acuzate de abuzuri repetate în Ucraina. Duminică, forţele ucrainene au intrat în Izium, în nord-est, localitate care număra 50.000 de locuitori înainte de război şi care a devenit un punct-cheie pentru logistica şi alimentarea trupelor ruse. Pierderea acestui oraş ar putea contracara serios ambiţiile militare ale Moscovei în estul Ucrainei, consideră experţi militari. Trupe ruse, înapoi în Rusia "Ucraina a aplicat o înfrângere operaţională majoră Rusiei preluând aproape în totalitate regiunea Harkov (...), însă contraofensiva actuală nu va pune capăt războiului", a atenţionat totuşi ISW (Institute for the Study of War - Institutul pentru Studierea Războiului). "Soldaţii ucraineni au recâştigat astfel teren în regiunea Lugansk", unde separatiştii proruşi au proclamat în 2014, la fel ca în regiunea vecină Doneţk, o "republică", a adăugat acest centru de reflecţie american. Autorităţile de ocupaţie din regiunea Harkov au spus că au plecat în provincia Belgorod, în Rusia, în apropiere de frontieră, oficial pentru a ajuta la gestionarea afluxului de refugiaţi, conform agenţiilor ruse de presă. Citește și: Zelenski joacă o singură carte: scoaterea tuturor trupelor rusești din Ucraina și revenirea la situația de dinainte de ocuparea Crimeei, fără „negocieri de pace” cu Rusia "În regiunea Harkov (...), forţele ruse şi-au abandonat în mare parte câştigurile (teritoriale) în faţa ucrainenilor şi s-au retras. Spre nord şi est, majoritatea acestor forţe s-au întors în Rusia", a explicat pentru AFP un înalt oficial militar american, sub acoperirea anonimatului. "Ucrainenii desfăşoară operaţiuni care îi obligă pe ruşi să decidă pe câmpul de luptă unde îşi vor direcţiona resursele şi în ce fel", a rezumat el. Şi, date fiind dificultăţile ruşilor "pe planul aprovizionării şi logisticii, dar şi în ceea ce priveşte comandamentul (...), este o problemă foarte mare de rezolvat" pentru ei, a adăugat sursa citată. Rușii bombardează zone civile din răzbunare Moscova a afirmat luni că a bombardat zone recuperate de Ucraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium. Statul Major al armatei ucrainene a numărat la rândul său circa 40 de atacuri ruse în timpul zilei "asupra unor instalaţii militare şi civile ucrainene" şi a semnalat pagube la multiple "infrastructuri esenţiale în oraşe ucrainene paşnice", printre Harkov, Zoporojie, Sloviansk şi Kramatorsk. Ofensiva rusă declanşată la 24 februarie va continua "până când vor fi îndeplinite obiectivele", a transmis luni Kremlinul, conform căruia nu există în prezent "perspective de negocieri" între Moscova şi Kiev.

Se cere, din Rusia, demiterea lui Putin: aproape o sută de consilieri municipali, inclusiv din Moscova și Sankt Petersburg, vor ca președintele rus să fie acuzat de înaltă trădare
Internațional

Se cere, din Rusia, demiterea lui Putin: aproape o sută de consilieri municipali, inclusiv din Moscova și Sankt Petersburg, vor ca președintele rus să fie acuzat de înaltă trădare

Consilieri municipali cer demiterea lui Putin. Petiţia publică prin care preşedintelui rus Vladimir Putin i se cere să demisioneze din funcţie a strâns adeziunea a 84 de deputaţi (consilieri) municipali din toată Rusia, care cer ca Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) să îl acuze pe şeful statului rus de înaltă trădare pentru declanşarea campaniei militare în Ucraina, relatează EFE. Consilieri municipali cer demiterea lui Putin "Din ce în ce mai mulţi deputaţi aderă la cererea ca Vladimir Putin să demisioneze", a declarat luni presei Dmitri Paliuga, autorul acestei iniţiative, deputat municipal din Sankt-Petersburg. Petiţia, care nu a fost trimisă încă Dumei, a fost semnată de deputaţi ai consiliilor municipale din toată Rusia. Printre deputaţii care au semnat petiţia se numără consilieri din Moscova şi Sankt Petersburg, precum şi primari din alte regiuni ale părţii europene a ţării şi Siberia. Paliuga a indicat pe contul său de Twitter că a fost citat să se prezinte marţi în faţa unui tribunal districtual din Sankt Petersburg pentru presupusa discreditare a şefului statului. Cu toate acestea, politicianul a declarat că nu-şi regretă decizia de a se adresa Dumei, întrucât, în ultimele zile, a primit un mare sprijin din partea concetăţenilor săi din districtul Smolninski, gest pe care l-a considerat "de o valoare inestimabilă". Infracțiunea de înaltă trădare Paliuga şi câţiva dintre colegii săi s-au adresat Dumei săptămâna trecută cu cererea ca aceasta să-l acuze pe Putin de înaltă trădare pentru iniţierea "operaţiunii militare speciale". "Considerăm că decizia preşedintelui Putin de a lansa operaţiunea militară specială dăunează securităţii Rusiei şi cetăţenilor săi", se arată în petiţie. Obiectivul petiţiei este ca Putin să fie înlăturat din funcţia de la conducerea statului, unde a ajuns în anul 2000 şi, conform reformei constituţionale, ar putea rămâne până în 2036. "În opinia noastră, o data cu începerea operaţiunii militare speciale pe teritoriul Ucrainei în acţiunile preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, există indicii ale unei infracţiuni prevăzute de articolul 73 din Constituţia Federaţiei Ruse, înaltă trădare", subliniază aceştia. S-au obținut efecte inverse celor dorite Potrivit solicitării, cetăţeni ruşi au murit încă de la începutul ostilităţilor, economia naţională s-a deteriorat şi are loc un exod al investitorilor şi al creierelor. În plus, NATO se extinde spre est şi, datorită deciziei preşedintelui, graniţa dintre Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică s-a dublat odată cu intrarea Finlandei şi a Suediei. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Intervenţia militară rusă a provocat un efect invers "demilitarizării" ţării vecine cu furnizări de armament occidental în valoare de peste 38.000 de milioane de dolari. Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută (dar asupra validității căruia nu există garanții), 70% dintre ruşi susţin într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară în Ucraina, în timp ce 18% din populaţie se opune. Rusia a anunţat sâmbătă retragerea trupelor sale din mai multe locuri strategice din regiunea Harkov (nord-estul Ucrainei) ceea ce a stârnit criticile susţinătorilor unei ofensive mult mai agresive în Ucraina.

Zelenski joacă o singură carte: scoaterea tuturor trupelor rusești din Ucraina și revenirea la situația de dinainte de ocuparea Crimeei, fără "negocieri de pace" cu Rusia
Internațional

Zelenski joacă o singură carte: scoaterea tuturor trupelor rusești din Ucraina și revenirea la situația de dinainte de ocuparea Crimeei, fără "negocieri de pace" cu Rusia

Zelenski vrea Ucraina "dezocupată", rușii afară. Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a "acordurilor de la Minsk", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat luni jurnalistului Fareed Zakaria pentru CNN, răspunzând la o întrebare despre înaintarea trupelor ucrainene în regiunea Herson (sud) şi în est, relatează Unian. Zelenski vrea Ucraina "dezocupată", rușii afară Zelenski a subliniat că ucrainenii se străduiesc să "dezocupe" teritoriile ţării. "Scopul principal al dezocupării este ca să nu i se mai permită Rusiei să continue ocupaţia foarte lentă pe care a început-o în 2014", a afirmat el. Preşedintele ucrainean a menţionat că nu poate oferi detalii despre acţiunile operaţionale ale Forţelor armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă. "Nu vom sta pe loc. Vom continua încetişor să înaintăm constant. Nu vom mai vorbi cu ei altfel. De îndată ce am rămâne şi am sta, ştiu că unele state ne-ar împinge spre . Vreau ca lumea să înţeleagă, sunt lucruri diferite. O rezolvare diplomatică şi sunt două lucruri diferite. este o bucată de hârtie goală pentru a oferi Rusiei o pauză înainte de următoarea invazie", a declarat Zelenski, citat de Unian. Ucraina nu negociază În acelaşi interviu, preşedintele ucrainean a declarat că Ucraina nu va negocia cu "cei care dau ultimatumuri". De asemenea, Volodimir Zelenski, participând la cea de-a 17-a reuniune YES (Strategia Europeană de la Ialta), a subliniat că deocamdată nu sunt posibile negocieri cu Federaţia Rusă pentru încheierea războiului, deoarece partea rusă nu poate formula poziţii adecvate. La rândul său, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a spus că Ucraina nu va accepta din partea partenerilor occidentali recomandări de a începe negocieri de "pace" cu Rusia şi a pledat pentru "dezocuparea" completă a Donbasului şi a Crimeii. Medvedev, delir clasic: Vom cere capitularea Kievului "În viitor, Rusia va cere capitularea totală a Kievului", a reacţionat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, comentând declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre refuzul de a negocia cu Rusia. "Un oarecare Zelenski a spus că el nu va angaja un dialog cu cei care dau ultimatumuri. Actualele sunt o joacă de copii faţă de cerinţele din viitor. Şi el le ştie: capitularea totală a regimului de la Kiev în condiţiile Rusiei", a scris Medvedev pe canalul său Telegram, conform oficiosului Izvestia. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Anterior, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov afirmase la 11 septembrie că partea rusă nu refuză negocierile cu Kievul, declaraţia sa intervenind pe fondul contraofensivei ucrainene în Harkov, unde forţele ucrainene au străpuns linii de apărare ruseşti şi au eliberat zeci de localităţi, ajungând la frontiera de stat cu Rusia. Rusia a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, în ceea ce numeşte drept "operaţiune militară specială", de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial

BREAKING Rușii ar vrea să se predea pe capete în Herson, în sudul Ucrainei, conștienți că Moscova nu poate trimite întăriri. Mulți soldați refuză să mai lupte
Internațional

BREAKING Rușii ar vrea să se predea pe capete în Herson, în sudul Ucrainei, conștienți că Moscova nu poate trimite întăriri. Mulți soldați refuză să mai lupte

Rușii își negociază predarea în Herson. Comandanții forțelor ruse din sudul Ucrainei caută căi de comunicare cu forțele ucrainene pentru a se preda, potrivit Nataliei Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operațional Sud ucrainean. Rușii își negociază predarea în Herson Potrivit Kyiv Post, Humeniuk ar fi făcut aceste declarații la o televiziune ucraineană. Publicația adaugă că informații despre posibila predare a unor unități rusești circulă încă de sâmbătă. Express UK scrie luni despre acest subiect și insistă că moralul trupelor rusești este foaret scăzut. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Și Statul Major General ucrainean a anunțat luni dimineață că mai mulți militari ruși refuză să mai lupte în Herson: "After the successful actions carried out by the Defense Forces in the Kherson direction, the enemy suffered significant losses in manpower. According to available information, the 810th separate brigade of marines (point of permanent deployment in the city of Sevastopol) lost almost 85% of its personnel. The rest of the servicemen have an extremely low morale and psychological state, they massively refuse to return to the combat zone."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră