luni 06 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

Un palestinian din comandoul care a ucis 11 atleți israelieni la JO Munchen 1972 a trăit mulți ani la Berlin după atac (Süddeutsche Zeitung)

1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin. Unul dintre palestinieni, membru al comandoului care a efectuat luarea de ostatici la Jocurile Olimpice de la Munchen în 1972, soldată cu uciderea a 11 atleţi israelieni, a trăit ulterior mai mulţi ani la Berlin, afirmă sâmbătă cotidianul german Suddeutsche Zeitung. 1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin Publicaţia afirmă că a extras această informaţie dintr-un raport al poliţiei la care a avut acces în mod excepţional, datorită unei autorizaţii speciale, şi că documentul se află în arhivele de la Munchen (sud). Potrivit acestui raport, poliţia bavareză, responsabilă cu ancheta asupra atentatelor de la Munchen, ar fi aflat prin intermediul unui informator al poliţiei criminaliste federale (BKA) despre prezenţa acestui palestinian la Berlin. La vremea respectivă, conform ziarului, el trăia sub o identitate falsă în Berlinul de Vest şi se ducea aproape în fiecare zi în Est, în RDG, la biroul de legătură al Organizaţiei de Eliberare a Palestinei (OEP), unde lucra. Ministerul de interne bavarez nu a putut fi contactat sâmbătă de AFP pentru a comenta aceste informaţii. Garanție pentru împiedicarea unui nou atac După luarea de ostatici în 5 septembrie 1972 la Jocurile Olimpice de la Munchen, un schimb de focuri a avut loc în cursul căruia 11 atleţi israelieni, un poliţist german şi cinci dintre cei opt membri ai comandoului palestinian au fost ucişi. O lună mai târziu, trei supravieţuitori ai comandoului, capturaţi, au fost eliberaţi în schimbul altor ostatici după deturnarea unui avion al companiei Lufthansa. O teorie, vehiculată în special de rudele victimelor israeliene, circulă de mai mult timp: guvernul vest-german ar fi facilitat eliberarea celor trei membri ai comandoului capturaţi pentru a împiedica orice nou atentat în Germania. Această teorie este amintită de istoricul munchenez Dominik Aufleger, citat de Suddeutsche Zeitung. Germania a cerut iertare după 50 de ani Aufleger, care de asemenea a avut acces la aceleaşi dosare ca şi publicaţia citată în cadrul cercetărilor sale asupra atentatului de la Munchen, se întreabă dacă poliţia ar fi vrut într-adevăr să-l aresteze pe acest supravieţuitor al comandoului care locuia aparent în Berlin. "Se poate pune întrebarea dacă poliţia a vrut într-adevăr să acţioneze sau dacă ea a renunţat la o arestare pentru a evita orice nou atentat al militanţilor palestinieni în RFG", îl citează ziarul. Citește și: Uluitor: despăgubiri după 50 de ani pentru familiile atleților israelini uciși la JO 1972 La începutul lunii septembrie, după 50 de ani de la atacul de la Jocurile Olimpice de la Munchen, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a cerut "iertare" rudelor victimelor israeliene de la JO din 1972, asumându-şi responsabilitatea pentru "eşecurile" care au însoţit tragedia. Guvernul german a acceptat să deblocheze o sumă de 28 milioane de euro, vărsată în parte de Bavaria şi oraşul Munchen, pentru familiile victimelor israeliene.

Un palestinian din comandoul care a ucis 11 atleți israelieni la JO Munchen 1972 a trăit mulți ani la Berlin după atac (Süddeutsche Zeitung)
Ce știe Biden? Președintele SUA îl avertizează public pe Putin să nu folosească arme chimice sau nucleare în Ucraina: Vom acționa în funcție de amploarea operațiunii rusești
Internațional

Ce știe Biden? Președintele SUA îl avertizează public pe Putin să nu folosească arme chimice sau nucleare în Ucraina: Vom acționa în funcție de amploarea operațiunii rusești

Biden către Putin: Nu folosi nucleara! Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat din nou pe omologul său rus Vladimir Putin împotriva utilizării armelor chimice sau nucleare în Ucraina, într-un moment în care armata ucraineană desfăşoară o importantă contraofensivă în ţară. Biden către Putin: Nu folosi nucleara! "Aceasta ar schimba cursul războiului într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial", a avertizat liderul american într-un interviu acordat CBS, din care primele extrase au fost date publicităţii vineri seara. "Nu o faceţi, nu o faceţi, nu o faceţi!", a lansat Joe Biden, adresându-i-se preşedintelui rus Vladimir Putin şi promiţând un răspuns "substanţial" al SUA dacă acest pas va fi făcut. Rusia "ar deveni şi mai mult un paria în lume, mai mult decât a fost ea vreodată", a avertizat el. În decurs de câteva zile, forţele Kievului au preluat iniţiativa într-un război care părea împotmolit pe o linie a frontului, cvasiimobilă de la începutul verii. Putin ba nu se grăbește, ba încheie cât mai repede În pofida acestei situaţii, Vladimir Putin a declarat vineri că ofensiva sa va continua în Ucraina. "Planul nu necesită schimbări. Nu suntem grăbiţi", a afirmat el, după ce îi spusese în aceeaşi zi premierului indian Narendra Modi că va face tot posibilul pentru a termina cât mai repede conflictul din Ucraina, potrivit AFP. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Putin se exprimase în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (SCO) la Samarkand (în Uzbekistan). Rusia a declanşat în 24 februarie o invazie în Ucraina, în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", de fapt o agresiune brutală împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. După eşuarea planului iniţial de a captura în câteva zile Kievul, forţele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene în martie, focalizându-se pe regiunile Doneţk şi Lugansk (est) şi sudul ţării.

BREAKING Rușii se retrag din Herson, construiesc în pripă poduri improvizate peste Nipru din vagoane scufundate
Internațional

BREAKING Rușii se retrag din Herson, construiesc în pripă poduri improvizate peste Nipru din vagoane scufundate

Rușii se retrag haotic din Herson. Forţele ruse îşi pregătesc posibile căi de retragere din regiunea Herson (sud), unde au scufundat în Nipru nouă vagoane pentru a improviza o trecere în zona hidrocentralei Kahovskaia, afirmă Statul Major al armatei ucrainene într-un buletin informativ sâmbătă seara. Rușii se retrag haotic din Herson "În legătură cu acţiunile reuşite ale forţelor noastre privind scoaterea din funcţiune a tuturor podurilor peste fluviul Nipru în direcţia Herson, invadatorii au început să-şi amenajeze căi de retragere", indică Statul Major ucrainean. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Potrivit armatei, în zona hidrocentralei Kahovskaia, pentru a construi în viitor o trecere, trupele inamice au scufundat nouă vagoane. Explozii puternice în oraș Anterior, agenţii de presă ucrainene au relatat că în oraşul Herson ocupat temporar se aud explozii puternice. Explozii au fost auzite în cursul serii, dar în acel moment nu a fost anunţată nicio alertă de raid aerian pe teritoriul regiunii Herson, indică Unian. Conform unor conturi de Telegram, în diferite cartiere ale Hersonului se aud împuşcături. Se presupune că s-ar da lupte de stradă. Unii observatori ucraineni presupun că unii soldaţii ruşi îşi reglează conturi între ei. Nu există deocamdată informaţii oficiale referitoare la aceste incidente din oraş, potrivit Unian.

Coada tuturor cozilor: peste 24 de ore, timpul de așteptare pentru a ajunge la catafalcul reginei Elisabeta a II-a. David Beckham a stat 13 ore. Prima la rând: o femeie cu origini srilankeze
Internațional

Coada tuturor cozilor: peste 24 de ore, timpul de așteptare pentru a ajunge la catafalcul reginei Elisabeta a II-a. David Beckham a stat 13 ore. Prima la rând: o femeie cu origini srilankeze

Peste 24 de ore era timpul de așteptare pentru a ajunge la catafalcul reginei Elisabeta a II-a, în această după-amiază. Coloana este de circa cinci mile, apreciază BBC. Spre seara zilei de sâmbătă, situația pare să se fi ameliorat, iar perioada în care se stă la rând s-ar fi redus la 12 ore. The Telegraph estima că circa 400.000 de persoane i-au adus un ultim omagiu fostei suverane a Marii Britanii. Până luni, ar putea fi 750.000. Coada tuturor cozilor: peste 24 de ore pentru a ajunge la catafalcul reginei Fostul fotbalist David Beckham a ajuns la catafalc vineri după-amiază, în jurul orei locale 14:00, la 12 ore după ce s-a așezat la coada care se întinde pe mai mulți kilometri. A fost surprins cu ochii în lacrimi, în timp ce se apropia de sicriul suveranei. Presa susține că un membru al Parlamentului - care a avut dreptul să nu stea la rând - i-ar fi oferit lui Beckham posibilitatea să sară rândul, dar acesta ar fi refuzat. So after 35 hours of been awake and 35,000 steps I can honestly say it was worth the 12 and half hour queue to pay our respects to Queen Elizabeth. met some unbelievable people on the way and will be a core memory forever ! Time to sleep #QueenElizabethIIMemorial #QueenElizabeth— samuel caswell (@samuelcaswell3) September 17, 2022 Un profesor din Cumbria, Keith Still, arată că guvernul britanic s-a pregătit ani întregi pentru acest eveniment, anticipând inclusiv coada imensă. Acum, de-a lungul cozii se află toalete mobile, sunt oferite scaune pentru cei foarte obosiți, băuturi, asistență medicală. Peste 300 de persoane au avut nevoie de asistență medicală, 17 au ajuns la spital, arată o statistică publicată de revsita Wired. Circa 1.000 de persoane supraveghează coloana de-a lungul căreia sunt amplasate 500 de toalete portabile. Într-un moment dat, 30.000 până la 40.000 de oameni ar putea sta la coadă, potrivit consultantului pentru siguranța mulțimilor Andy Hollinson, care a lucrat la alte aspecte ale planului (…) Operațiunea London Bridge (…) Astfel de estimări sunt conservatoare și se bazează pe o coadă ordonată în care oamenii stau câte trei în linie. „Nimeni nu a mai văzut vreodată o coadă atât de lungă ca asta”, spune Hollinson, citat de revista Wired. Presa britanică subliniază extraordinara diversitate a celor care vor să prezinte un ultim omagiu fostei suverane. Prima persoană care s-a așezat la rând era de originbe srilankeză. A treia venea din Ghana. ? Some images of the tremendous queues here in London to see Queen Elizabeth II lying in State.We waited in line for more than 13 hours. I know many will have been here longer. Despite this, there was great camaraderie on what is a sombre occasion. pic.twitter.com/UhqkFHa63H— Nick Rabbitts (@Nick468official) September 16, 2022 Familia regală britanică, alături de cei care stăteau la rând „Este vineri seara, întunericul s-a lăsat și se face răcoare. Alături de sutele și miile de oameni care au venit să-și aducă omagiul sunt voluntarii care delimitează traseul și împart pături de lână albastră pentru a ține oamenii la cald. Nouă, britanicilor, ne place o coadă, dar aceasta este într-adevăr o coadă ca nicăieri alta. S-ar putea să vezi o celebritate (David Beckham și prezentatorul TV Susannah Reid au fost văzuți la coadă (...) încercând să rămână incognito). S-ar putea să fii servit cu pizza de către Arhiepiscopul de York, care a comandat o mâncare la pachet și a cântat imnuri alături de fanii regalității, la coadă, pentru a menține moralul ridicat. (...) În orice moment, coada este ordonată și calmă. Nimeni nu se mișcă în grabă, nimeni nu pierde prea mult timp. Unii spun rugăciuni, alții fac o reverență, alții plâng, alții se țin de mână și aproape toată lumea se întoarce pentru o ultimă privire înainte de a pleca și a lua cu ei acest moment istoric”, scrie Vanity Fair. Privileged to join the Faith Team yesterday to speak with mourners in the queue to pay their respects to Her Majesty Queen Elizabeth, and to listen as they shared memories and what Her Majesty meant to them. Eternal rest grant unto her, O Lord. May she rest in peace. ? ✝️ pic.twitter.com/nTCWj4qXwP— Cardinal Nichols (@CardinalNichols) September 16, 2022 În această după-amiază, regele Charles al III-lea și prințul William s-au întâlnit cu cei care stăteau la rând. Prințul de Wales i-a spus unei persoane din coadă că bunica lui nu ar crede că atât de mulți au venit să-i aducă un ultim omagiu. Foto: Twitter Catafalcul reginei Elizabeta a II-a va putea fi vizitat până luni dimineața, la ora 6.30. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida

După Ucraina, urmează Taiwanul: directorul adjunct al CIA spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027
Internațional

După Ucraina, urmează Taiwanul: directorul adjunct al CIA spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027

Directorul adjunct al CIA David Cohen spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027. Cohen a arătat că la Beijing nu a fost luată încă o decizie fermă, dar armata trebuie să fie gata să execute liderului politic. După Ucraina, urmează Taiwanul Reporterul CNN pe chestiuni de informații și securitate națională, Katie Bo Lillis, a scris pe Twitter că directorul adjunct al CIA, David Cohen, i-a spus că Xi dorește „să aibă capacitatea de a prelua controlul Taiwanului prin forță până în 2027”. Cu toate acestea, el a adăugat că comunitatea de informații a Statelor Unite nu crede că Xi a ajuns la o decizie cu privire la momentul în care să lanseze o invazie. Chinese President Xi Jinping has told his military that he wants to have the capability to take control of Taiwan by force by 2027, per CIA Deputy Director David Cohen—but, he said, the IC does not currently believe that Beijing has made a decision about whether to proceed.— Katie Bo Lillis (@KatieBoLillis) September 16, 2022 Xi „a cerut armatei să-l pună într-o poziție în care, dacă asta vrea să facă, să poată”, a scris Lillis, citându-l de Cohen. Oficialul CIA a spus că liderul chinez încă preferă „să obțină controlul prin mijloace non-militare”, a mai arătat corespondentul CNN. Bătaia luată de Rusia îndeamnă la prudență Colin H. Kahl, subsecretarul Pentagonului, a spus, potrivit unui articol de pe pagina de Internet a ministerului american al Apărării, că, deși China este foarte interesată să-și extindă sfera de influență politică și militară în regiunea indo-pacifică, va fi probabil precaută când va fi vorba de o mișcare agresivă precum o invazie a Taiwanului. China ar putea însă învăța din experiența Rusiei de după invadarea Ucrainei, a spus Kahl. „Aș spera că vor învăța din experiența Rusiei: Hei, poate… nu ar trebui să facem asta”, a spus subsecretarul de stat. „Nu cred că au schimbat ora…Nu este un mister faptul că Xi Jinping i-a dat armatei termen până în 2027 pentru a-și dezvolta capacitățile militare pentru o reunificare forțată cu Taiwanu – dacă ia decizia de a face asta. Dar nu am văzut niciun indiciu că a luat decizia de a face acest lucru”, a mai arătat Kahl. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida O preocupare mai mare este agresivitatea sporită a Chinei în strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud și în alte zone din regiune și modul în care aceste acțiuni agresive ar putea duce la consecințe nedorite, care ar putea rezulta din neînțelegeri, se mai arată în articolul de pe site-ul Pentagonului. #China Preparing To Take #Taiwan Over By 2027 - CNN Claims Citing #CIACIA Deputy Director David Cohen said that Chinese President Xi Jinping wants his military to be capable of seizing Taiwan by 2027.Maybe, but this could also be Chinese disinformationhttps://t.co/6hmqdQyXJg pic.twitter.com/KaN3h63iek— Indo-Pacific News - Geo-Politics & Military News (@IndoPac_Info) September 17, 2022

"Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat", spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră
Internațional

"Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat", spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră

CIA: Putin, apetit mare pentru risc. Eşecurile şi resursele limitate ale Rusiei în Ucraina arată că forţele sale sunt incapabile să atingă obiectivele iniţiale ale preşedintelui Vladimir Putin privind invadarea ţării vecine, după cum stau lucrurile în prezent, a declarat vineri şeful serviciilor de informaţii al Pentagonului, potrivit ABC News, care citează Associated Press. "Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele" "Ajungem într-un punct când cred că Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele pentru aceasta operaţiune", a declarat generalul locotenent Scott Berrier, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (Defense Intelligence Agency). "Este destul de clar în acest moment că nu va putea face ceea ce intenţiona iniţial", a afirmat el. Putin a trimis trupe în Ucraina vecină în februarie pentru a răsturna guvernul prooccidental al Ucrainei, potrivit oficialilor americani. Forţele ucrainene au alungat trupele ruse de pe poziţiile lor din jurul capitalei Kiev la începutul războiului. Rusia a suferit alt eşec major săptămâna trecută, când o contraofensivă ucraineană i-a forţat trupele să se retragă din zone întinse în nord-estul Ucrainei. "Se apropie de punctul luării unei decizii" "Rusia plănuise o ocupaţie, nu neapărat o invazie, şi asta a aruncat-o înapoi", a declarat Berrier, evocând reticenţa lui Putin de a declara o mobilizare generală pentru a creşte numărul trupelor în Ucraina. Preşedintele Joe Biden şi alţi oficiali ai administraţiei de la Washington au avut grijă să nu califice ultima retragere a forţelor ruse drept victorie ucraineană sau punct de cotitură în război, iar analiştii avertizează că este imposibil de evaluat ceea ce urmează. "Se apropie de punctul luării unei decizii", a declarat Berrier, referindu-se la Putin. "Nu ştim care va fi acea decizie. Dar ea va hotărî în mare măsură durata acestui conflict", consideră el. CIA: Putin, apetit mare pentru risc Berrier a vorbit la un panel cu alţi înalţi responsabili în cadrul Summit-ului privind informaţiile şi securitatea naţională al comunităţii serviciilor de informaţii la National Harbor din Maryland, lângă Washington. Întrebat despre temerile că Putin ar putea recurge la armele de distrugere în masă dacă va fi învins pe câmpul de luptă de către forţele ucrainene susţinute de SUA şi NATO, directorul adjunct al CIA, David Cohen, a afirmat: "Nu cred că ar trebui să subestimăm ataşamentul lui Putin faţă de programul iniţial, care constă în a controla Ucraina. Nu cred că am văzut vreun motiv să credem că a renunţat" la acest obiectiv. De asemenea, SUA nu ar trebui nici să subestimeze "apetitul pentru risc" al lui Putin, a declarat Cohen. Putin şi responsabilii săi au făcut aluzie la începutul războiului la arsenalul nuclear al Rusiei şi la represalii masive, avertizând NATO să nu se implice în conflict. "Acestea fiind spuse, nu am văzut dovezi concrete privind planificarea utilizării ADM" (arme de distrugere în masă), a spus Cohen. Forma cea mai probabilă de represalii ruse împotriva SUA ar putea fi înmulţirea încercărilor de interferenţă în sistemul politic american, consideră responsabilii din serviciile secrete ale SUA. Putin face pe viteazul: "Nu ne grăbim" Separat, în cadrul summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), ale cărui lucrări s-au încheiat vineri la Samarkand, în Uzbekistan, Putin a avertizat că Moscova şi-ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii în Ucraina dacă forţele ucrainene ar viza instalaţii din Rusia. Putin a declarat că "eliberarea" întregii zone a Donbasului (compus din regiunile Doneţk şi Lugansk), în estul Ucrainei, este principalul obiectiv militar al Rusiei şi nu consideră necesar să-l revizuiască. "Nu ne grăbim", a spus preşedintele rus într-o conferinţă de presă susţinută după încheierea summit-ului OCS, care grupează Rusia, China, India, Pakistan şi patru state din Asia Centrală - Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan, urmând să i se alăture şi Iranul.

55 de magistrați belgieni vor sta în închisoare o zi pentru a experimenta traiul deținuților
Internațional

55 de magistrați belgieni vor sta în închisoare o zi pentru a experimenta traiul deținuților

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți. Ministrul belgian al justiţiei, Vincent Van Quickenborne, a anunţat sâmbătă că 55 de magistraţi din ţara sa vor fi închişi până duminică, pentru a vedea direct cum este viaţa de deţinut, transmite AFP. Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți Magistraţii, care s-au oferit ca voluntari, au ajuns în cursul dimineţii la închisoarea din Haren, o instituţie penitenciară nouă, cu o capacitate de 1.190 de locuri. Oficial, aceasta se va deschide în 30 septembrie, a declarat agenţiei citate o purtătoare de cuvânt al administraţiei penitenciarelor din Belgia. Până duminică după-amiaza, când vor fi eliberaţi, cei 55 vor fi trataţi ca deţinuţi obişnuiţi. "Magistraţii ştiu, evident, cum merg lucrurile într-o închisoare, dar experimentarea directă le dă o ocazie unică, ceea ce le va putea fi de folos la pronunţarea unor pedepse în deplină cunoştinţă de cauză", a arătat Van Quickenborne într-un comunicat. Închisoare de tip nou, cu celule mici Tototdată, personalul penitenciar se va pregăti pentru deschiderea închisorii de tip nou, cu celule mici, în care se va dezvolta "o abordare modernă", a declarat ministrul flamand, membru al partidului liberal Open VLD. Citește și: Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev "Magistraţii participanţi - judecători în instanţe penale, judecători de instrucţie, procurori (...) - s-au oferit voluntari. Ei (...) vor trebui să respecte ordinele şi instrucţiunile personalului penitenciar. Obiectivul este de a face detenţia cât mai realistă posibil", arată comunicatul preluat de AFP. "Ei nu îşi vor putea folosi telefoanele mobile, dar vor putea primi vizite familiale, ca şi deţinuţii reali." Magistrații se pot retrage oricând Programul magistraţilor în închisoare va fi cel normal zilnic pentru condamnaţi. Ei vor primi aceleaşi mese şi vor participa la aceleaşi activităţi obligatorii; printre altele, vor face de serviciu la bucătările şi la spălătorie. Stingerea va fi la orele 22, a precizat ministrul. Spre deosebire de deţinuţii reali, magistraţii vor putea pune capăt experienţei în închisoare în orice moment, dacă nu pot suporta condiţiile de detenţie, sau din orice alt motiv. "Această imersiune le oferă magistraţilor care condamnă persoane la închisoare ocazia de a experimenta ce înseamnă privarea de libertate", a explicat Rudy Van de Voorde, director general al penitenciarelor belgiene, citat în acelaşi comunicat.

Cancelarul german Scholz despre discuțiile cu Putin: "întotdeauna pe un ton prietenesc"
Internațional

Cancelarul german Scholz despre discuțiile cu Putin: "întotdeauna pe un ton prietenesc"

Scholz cu Putin, "un ton prietenesc". Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că, chiar după invazia Rusiei în Ucraina, convorbirile sale telefonice cu preşedintele rus Vladimir Putin s-au purtat "întotdeauna pe un ton prietenesc". Scholz cu Putin, "un ton prietenesc" În cadrul rubricii "Interviul săptămânii" de la postul public de radio Deutschlandfunk, care potrivit Reuters urmează să fie difuzată duminică, Scholz a arătat că dialogurile sale cu Putin au fost amicale inclusiv când punctele lor de vedere erau "foarte, foarte diferite". Citește și: Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev Şeful guvernului de la Berlin a arătat că în convorbirile recente a observat "clar o evoluţie" din partea liderului de la Kremlin, însă nu o schimbare de mare anvergură. Armele germane, decisive, susține cancelarul Scholz a discutat telefonic cu Putin marţi, pentru prima oară după câteva luni. Potrivit Berlinului, convorbirea a durat 90 de minute, iar cancelarul a insistat că trebuie găsită cât mai rapid o soluţie diplomatică la războiul din Ucraina. El a afirmat că ar trebui incluse încetarea focului, retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Guvernul german face multe pentru înarmarea Ucrainei, a mai declarat Scholz în interviu, susţinând că tocmai armele furnizate de Germania au fost cele care "au avut efect şi au făcut posibile succesele, succesele actuale înregistrate de Ucraina". De aceea "are sens pentru noi să continuăm acolo", a adăugat el.

Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev
Internațional

Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev

Germania, blindate în Ucraina, via Grecia. Guvernul german a ajuns la un acord cu Grecia pentru a furniza Ucrainei mai multe vehicule blindate de luptă pentru infanterie, informează vineri DPA. Germania, blindate în Ucraina, via Grecia Grecia va furniza Ucrainei 40 de vehicule de luptă pentru infanterie BMP-1 proiectate de sovietici, în timp ce Atena va primi 40 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder din stocurile industriale ale Germaniei, a declarat Ministerul Apărării de la Berlin. Ministrul Apărării german, Christine Lambrecht, şi omologul său grec, Nikolaos Panagiotopoulos, au ajuns la acord, a cărui implementare trebuie să înceapă imediat, a declarat ministerul. Motivul din spatele acordului este că ucrainenilor le vor fi furnizate sisteme sovietice pentru care nu au nevoie de nicio instruire suplimentară, a mai spus ministerul.

Cum a ajuns armata rusă o adunătură de neinstruiți în slujba lui Putin: corpul militar este cangrenat de corupție, minciună, lașitate și organizat extrem de superficial
Internațional

Cum a ajuns armata rusă o adunătură de neinstruiți în slujba lui Putin: corpul militar este cangrenat de corupție, minciună, lașitate și organizat extrem de superficial

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni. Războiul se decide în birouri, dar se duce pe teren. Deficienţele armatei ruse de la începutul conflictului ucrainean relevă neajunsuri frapante în ceea ce priveşte managementul trupelor, subliniază vineri France Presse într-o amplă analiză. Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni Încă din primele zile ale invaziei ruse declanşate în 24 februarie se crease impresia că soldaţii trimişi pe front nu-şi cunoşteau obiectivele. Unele unităţi chiar credeau că merg la manevre. "Armata rusă este armata minciunii", declara în luna mai şeful Statului Major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard. "Oamenii au minţit spunând că armata ucraineană nu va lupta, că forţele ruse sunt pregătite de război, că şefii ştiu să comande", adaugă el. Şase luni mai târziu, analiştii occidentali descriu în continuare o armată cangrenată de minciuni şi corupţie. Nimeni nu-l confruntă pe Putin "Ofiţerii superiori nu râvnesc decât la medalii şi se îngrijesc de cariera lor. Iar soldaţii nu vor decât să supravieţuiască", afirmă Alexandre Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (JISS). La vârful ierarhiei, preşedintele "Putin cere rezultate nerealizabile. Şi nimeni nu-i poate spune adevărul, nici măcar în privat", adaugă acest fost membru al serviciului israelian de informaţii militare. "Este oare posibil ca un ofiţer curajos să gândească în afara cadrului? Da, dar va rămâne o excepţie care nu va schimba lucrurile pe teren" în afară "să limiteze pagubele şi să salveze vieţi". Subofițerii, soldați care nu se pricep la nimic În faţa unui conflict extrem de devastator în echipamente şi oameni, armata rusă - ale cărei pierderi exacte rămân necunoscute - s-a confruntat rapid cu probleme de gestiune a trupelor. Dezertări, refuz de a respecta ordinele, moral scăzut, notează AFP. Mai mulţi generali şi un număr mare de ofiţeri au căzut pe câmpul de luptă, paralizând şi mai mult lanţul de comandă deja apreciat ca necorespunzând cerinţelor. Or, înlocuirea lor este cu atât mai complicată cu cât diferite eşaloane ale armatei sunt neglijent formate. "Există o problemă de formare a cadrelor, în special absenţa corpului de subofiţeri în armata rusă", apreciază un înalt responsabil militar francez, indicând că subofiţerii sunt aleşi dintre soldaţii cu cea mai mare vechime. Or, "un subofiţer este un expert în domeniul său", susţine acesta. Şi "când singura relaţie cu subordonaţii săi este raportul de forţă, când doar cel mai în vârstă şi cel mai puternic ajunge subofiţer" este complicat să "ataci inamicul frontal". Deficiențe de recrutare/instruire/inovare Beneficiind de imaginea măgulitoare moştenită din timpurile de glorie ale Armatei roşii, uneori văzută chiar şi de statele majore occidentale prin prisma bătăliei de la Stalingrad din 1943-1944, armata rusă apare în realitate desigur puternică prin număr, dar slabă în privinţa calităţii sale. Iar deficienţele sale se înmulţesc pe măsură ce conflictul se prelungeşte, iar pierderile se măresc. "O armată este o sumă de competenţe şi de abilităţi. În lipsa unei infrastructuri solide de recrutare/instruire/inovare, suma rusă se diminuează constant", afirmă fostul colonel şi istoric de război Michel Goya. "Forţa de manevră rusă a slăbit, fiind prost înlocuită cu unităţi şi mai puţin numeroase şi de o calitate inferioară", potrivit acestuia. Minciuna ca ordin Chiar şi mai rău, armata rusă este subminată de minciuna instituţionalizată. Istoricul şi autorul independent Chris Owen a publicat pe Twitter afirmaţii ale unor soldaţi ruşi, difuzate în anumite scopuri de propagandă de către ucraineni, dar cu toate acestea revelatoare. Ei vorbesc despre manevre reduse pentru a deturna bugete, evaluări false privind starea unor unităţi de luptă, rapoarte obiectiv false asupra rezultatelor unei operaţiuni. "Planificarea se bazează pe rapoarte. Iar rapoartele diferă de realitate", rezumă Chris Owen, care afirmă că caracterul mincinos al documentelor care circulă în armată a fost documentat "în unităţi ruse de pe toate fronturile şi din toate categoriile, de la paraşutişti la infanteria mecanizată". Mobilizarea generală, imposibilă. Apar pușcăriașii De la primele eşecuri suferite în primăvară de către ruşi a apărut ipoteza unei mobilizări generale. Aceasta este însă puţin probabilă, căci este susceptibilă să întoarcă opinia publică rusă împotriva autorităţilor şi, în plus, l-ar obliga pe Putin să numească "război" ceea ce el denumeşte "operaţiune specială". Prin urmare, Moscova recurge la voluntari şi mercenari, în special la cei ai dubioasei societăţi private Wagner. Citește și: Cadavre cu urme de tortură și copii în cimitirul improvizat de ruși în pădurea din Izium. „Torționari și ucigași”, a spus Zelenski despre forțele Moscovei Într-un videoclip devenit viral pe reţelele de social media, un bărbat prezentat ca fiind miliardarul rus Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Putin şi presupus finanţator al societăţii de mercenari Wagner, este filmat în curtea unei închisori propunând contracte deţinuţilor. AFP nu l-a putut identifica oficial, dar afirmaţiile sale sunt clare. "Dacă faceţi şase luni în Wagner, veţi fi liberi", spune el. "Dar dacă sosiţi în Ucraina şi decideţi că nu este pentru voi, veţi fi executaţi!", mai explică acesta. "Nu numai că este complet sinistru", comentează Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea din Saint Andrews (Scoţia), dar este şi o dovadă a "crizei masive" în privinţa recrutării de soldaţi în Rusia, afirmă el.

Cadavre cu urme de tortură și copii în cimitirul improvizat de ruși în pădurea din Izium. "Torționari și ucigași", a spus Zelenski despre forțele Moscovei
Internațional

Cadavre cu urme de tortură și copii în cimitirul improvizat de ruși în pădurea din Izium. "Torționari și ucigași", a spus Zelenski despre forțele Moscovei

Izium: cadavre cu urme de tortură. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri soldații ruse că sunt nişte "ucigaşi" şi "torţionari" după descoperirea a sute de corpuri îngropate sumar într-o pădure din apropiere de Izium, oraş recent recucerit de ucraineni de la forţele ruse, unde au fost descoperite şi "săli de tortură", relatează AFP. Izium: cadavre cu urme de tortură "Rusia nu lasă în urmă decât moarte şi suferinţă. Ucigaşi. Torţionari. Lipsiţi de tot ceea ce este uman", a declarat Zelenski pe Telegram, promiţând o "răzbunarea teribil de justă". El a făcut referire la "peste 400 de corpuri" descoperite în acest loc de înmormântare în masă în apropiere de Izium, "cu urme de tortură, copii, persoane care au murit din cauza loviturilor cu rachete, combatanţi ai forţelor armate ucrainene". La faţa locului, anchetatori ucraineni au început vineri exhumarea corpurilor în această pădure de lângă Izium, unde 443 morminte au fost descoperite, inclusiv o groapă comună cu corpurile a 17 soldaţi ucraineni, potrivit lui Oleg Kotenko, responsabil guvernamental pentru căutarea persoanelor dispărute. Cadavru cu mâinile legate la spate Doi bărbaţi în salopete albe săpau acolo vineri în pământul nisipos, lângă o cruce pe care era inscripţionat: "armata ucraineană, 17 oameni. Izium, de la morgă", potrivit jurnaliştilor AFP aflaţi la faţa locului. Cel puţin un cadavru, exhumat dintr-un alt mormânt, a fost găsit cu mâinile legate cu frânghie la spate. A fost imposibil de stabilit imediat dacă este vorba despre un civil sau un militar, cadavrul fiind în stare avansată de degradare. "Fiecare caz în parte va face obiectul unei anchete şi va fi examinat în mod corespunzător în cadru legal", a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, citat de Reuters. Peste 200 de cruci de lemn se puteau vedea dispersate în cimitirul improvizat în pădurea de lângă Izium. Oameni morți de foame su ocupație rusă Aceste morminte au fost săpate în timpul luptelor când oraşul a fost ocupat de forţele ruse în martie şi în timpul ocupaţiei ruse, care s-a încheiat săptămâna trecută, a indicat Kotenko. În unele morminte s-ar putea afla mai multe cadavre. "Mormintele care nu au trecute nume sunt cele ale oamenilor (găsiţi) pe stradă", a precizat Kotenko, potrivit căruia aici sunt şi "mulţi oameni care au murit de foame": "Această parte a oraşului era izolată, fără aprovizionare. Oamenii erau blocaţi, nimic nu funcţiona". Citește și: Putin încasează și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a indicat imediat că doreşte să trimită o echipă la Izium pentru "stabilirea circumstanţelor morţii acestor persoane". Şeful poliţiei ucrainene, Igor Klimenko, a anunţat descoperirea a zece "săli de tortură" în localităţile recucerite de la ruşi în regiunea Harkov (nord-est) - şase la Izium şi două în oraşul Balaklia.

Putin încasează și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război
Internațional

Putin încasează și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război

Președintele Vladimir Putin încasează acum critici și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război. În schimb, Putin l-a asigurate pe Narendra Modi că doreşte ”să termine cât mai repede posibil” conflictul din Ucraina şi că înţelege ”îngrijorările” Indiei în acest sens, relatează AFP, citat de news.ro. Putin încasează și de la aliați Vorbind la un summit al blocului regional de securitate din Uzbekistan, premierul Modi i-a spus președintelui rus că acum nu era momentul pentru război, cu securitatea alimentară, îngrășăminte și combustibil printre preocupările majore ale lumii în prezent, arată Reuters. ”Excelenţă, ştiiu că nu este timpul de război”, i-a spus Narendra Modi lui Vladimir Putin. Extraordinary:SAMARKAND, Uzbekistan, Sept 16 (Reuters) - Indian Prime Minister Narendra Modi told Russian President Vladimir Putin on Friday that now was not a time for war, directly assailing the Kremlin chief in public over the nearly seven-month-long conflict in Ukraine.— Felix Light (@felix_light) September 16, 2022 Aceasta este prima lor întâlnire tête-à-tête de la invazia Ucrainei de către forţele ruse. Însă Narendra Modi a subliniat importanţa ”democraţiei, diplomaţiei şi a dialogului”, iar cei doi lideri au discutat despre ”felul în care să se înainteze pe calea păcii”, potrivit premierului indian. India s-a abţinut să condamne în mod explicit invazia rusă a Ucrainei, care a condus la o creştere vertiginoasă a preţului petrolului şi altor produse de bază. New Delhi consideră Moscova un ”pilon esenţial” al politicii extrne indiene, din cauza ”parteneriatului strategic” în securitatea sa naţională. Liderul indian face aceste declaraţii la o zi după ce Vladimir Putin a recunoscut că China, principalul aliat al Rusiei, are ”îngrijorări” cu privire la războiul din Ucraina. Rusia este cel mai mare furnizor străin al Indiei pentru armament de apărare. Importurile Indiei de petrol nerafinat din Rusia au crescut cu 13% față de importurile din alte surse, iar înainte de luna februarie acestea erau de doar 2%. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Există o serie de îngrijorări că India importă de țiței rusesc la prețuri mici și exportă produse rafinate la prețuri mari în UE și SUA.

Cum își întreține Putin operațiunea criminală specială din Ucraina: cel mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, a avut profit de 7,22 miliarde de dolari în primul semestru
Internațional

Cum își întreține Putin operațiunea criminală specială din Ucraina: cel mai mare producător de petrol din Rusia, Rosneft, a avut profit de 7,22 miliarde de dolari în primul semestru

Rosneft, profit uriaș în primul semestru. cel mai mare producător de petrol din din Rusia, a anunţat joi că, în primul semestru din 2022, profitul net atribuibil acţionarilor a urcat cu 13% în ritm anual, la 432 miliarde de ruble (7,22 miliarde de dolari), pe fondul eforturilor de îmbunătăţire a controlului costurilor, transmite Reuters. Rosneft, profit uriaș în primul semestru În urma invadării Ucrainei, producătorii ruşi de petrol s-au confruntat cu sancţiuni severe din partea Occidentului, ceea ce a afectat tranzacţiile lor globale şi a complicat accesul la finanţare. "În primul semestru din 2022, Rosneft s-a confruntat cu presiuni fără precedent, din cauza factorilor defavorabili externi şi a sancţiunilor nelegale", a afirmat directorul companiei ruse de stat, Igor Sechin (foto). "Totuşi, datorită eficienţei operaţionale ridicate şi a deciziilor adecvate ale conducerii, am putut asigura continuitatea afacerii şi am arătat rezultate stabile", a adăugat şeful Rosneft. Producție și vânzări mai mari în 2022 În primele şase luni din acest an, producţia companiei de hidrocarburi a ajuns la 4,85 milioane barili echivalent petrol pe zi, o creştere de 1,5% faţă de perioada similară din 2021, "într-un perimetru comparabil", excluzând vânzările de active din 2021. De asemenea, vânzările de petrol în primul semestru din 2022 au urcat, în ritm anual, cu 5,7%, a informat Rosneft. Citește și: O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare Din cauza temerilor privind evoluţia economiei mondiale, miercuri, la bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna noiembrie a scăzut cu 3,26 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 90,84 dolari.

O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare
Internațional

O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare

Izium: groapă comună, sute de cadavre. O "groapă comună"a fost descoperită la Izium, un oraş recucerit de la ruşi în urmă cu câteva zile în cadrul contraofensivei ucrainene în regiunea Harkov (est), a declarat joi seară preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează AFP. Izium: groapă comună, sute de cadavre "Vrem ca lumea să ştie ce a provocat ocupaţia rusă", a spus el fără a da detalii despre numărul de persoane îngropate sau despre cauzele morţii lor. Ancheta a început, "ar trebui să avem mai multe informaţii verificate şi clare mâine", a adăugat Zelenski în conferinţa sa video zilnică. Un oficial al poliţiei regionale, Serghei Botvinov, a declarat pentru Sky News că un loc cu aproximativ 440 de morminte a fost descoperit în Izium. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski s-a deplasat la Izium, orașul strategic din Harkov recucerit de forțele ucrainene. Președintele de la Kiev i-a acuzat pe ruși de atrocități similare cu cele din Bucea Unii dintre cei decedaţi au fost împuşcaţi, alţii au murit în bombardamente, a adăugat el. La rândul său, preşedintele Zelenski a comparat Izium cu oraşele Bucea şi Mariupol, devenite simboluri ale atrocităţilor invaziei ruse în Ucraina.

Xi și Putin vor să conducă lumea împreună pentru "a injecta stabilitate şi energie pozitivă într-o lume cuprinsă de haos"
Internațional

Xi și Putin vor să conducă lumea împreună pentru "a injecta stabilitate şi energie pozitivă într-o lume cuprinsă de haos"

Xi și Putin conduc lumea împreună. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat joi tentativele occidentale de a crea o "lume unipolară", în cadrul unei întrevederi cu omologul său chinez, Xi Jinping, în Uzbekistan, salutând "poziţia echilibrată" a Beijingului cu privire la Ucraina. La rândul său şeful statului chinez l-a asigurat pe liderul rus că China doreşte să-şi asume un rol de "mare putere" împreună cu Rusia, relatează France Presse. Xi și Putin conduc lumea împreună "Tentativele de a crea o lume unipolară au luat recent o formă absolut urâtă şi sunt total inacceptabile", a declarat Putin, adresându-i-se lui Xi la Samarkand (Uzbekistan) în cadrul unei întâlniri în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), prima dintre cei doi lideri după lansarea ofensivei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie. "China este dispusă să lucreze împreună cu Rusia pentru a-şi asuma responsabilitatea de mare putere, a juca un rol de prim-plan şi a injecta stabilitate şi energie pozitivă într-o lume cuprinsă de haos", a afirmat Xi Jinping. "Noi apreciem foarte mult poziţia echilibrată a prietenilor noştri chinezi cu privire la criza ucraineană", a afirmat Putin, a cărui ţară este vizată de sancţiuni severe occidentale pentru invadarea Ucrainei. "Vă înţelegem întrebările şi îngrijorările. Vă vom explica în detaliu poziţia noastră pe acest subiect", a adăugat preşedintele rus, fără a oferi alte precizări. "Prietenie fără limite" între China şi Rusia Beijingul nu a sprijinit şi nici nu a criticat invazia rusă, dar şi-a exprimat sprijinul pentru Moscova pe fondul sancţiunilor occidentale. China, principalul partener economic al Rusiei, a refuzat încă de la intervenţia rusă din 24 februarie să folosească cuvântul "invazie" pentru a denumi operaţiunea militară lansată de Moscova în Ucraina. Beijingul nu a condamnat niciodată invazia rusă şi atribuie SUA şi NATO responsabilitatea pentru acest conflict. Cu trei săptămâni înainte de începerea războiului, preşedintele chinez îl primise pe Vladimir Putin la Beijing, în marja deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022. Cei doi lideri au proclamat atunci o "prietenie fără limite" între China şi Rusia, semnând mai multe acorduri, în special în domeniul hidrocarburilor. Consolidarea parteneriatului strategic între Rusia şi China Cu prilejul actualei întrevederi, Putin a reînnoit sprijinul Moscovei pe tema Taiwanului, unde vizitele unor oficiali americani în ultimele săptămâni au suscitat indignarea Chinei. "Condamnăm provocările SUA", a declarat Putin, subliniind că Moscova îşi menţine adeziunea faţă de principiul "unei singure Chine", recunoscând doar guvernul chinez, şi se opune "provocărilor" SUA în strâmtoarea Taiwan, potrivit Reuters. Citește și: Înainte de întâlnirea Putin – Xi, SUA aruncă în aer relația cu Beijingul: ajutor militar direct de 4,5 miliarde de dolari pentru Taiwan, au decis senatorii din Comisia de politică externă China consideră Taiwan drept o provincie a sa rebelă şi nu exclude integrarea insulei în teritoriul continental chiar cu forţa. "Sunt convins că întâlnirea noastră de astăzi va conferi un impuls suplimentar consolidării parteneriatului strategic între Rusia şi China", a adăugat Putin. Exerciţii militare comune Întrevederea dintre Xi şi Putin intervine într-un moment în care cele două ţări se confruntă cu puternice tensiuni diplomatice cu SUA. În acest context, Moscova şi Beijingul şi-au afişat de mai multe ori cooperarea în ultimele săptămâni, de exemplu, participând la exerciţii militare comune. OCS, concepută ca o contrapondere la influenţa occidentală, grupează China, Rusia, patru state din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Tadjikistan), precum şi India şi Pakistan, căreia i se va alătura şi Iranul. Relaţiile dintre Beijing şi Moscova au fost tumultoase în perioada Războiului rece, dar cele două s-au apropiat foarte mult în ultimele decenii pentru a contracara influenţa SUA, notează AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră