miercuri 06 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Putin încasează și de la aliați

Președintele Vladimir Putin încasează acum critici și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război. În schimb, Putin l-a asigurate pe Narendra Modi că doreşte ”să termine cât mai repede posibil” conflictul din Ucraina şi că înţelege ”îngrijorările” Indiei în acest sens, relatează AFP, citat de news.ro. Putin încasează și de la aliați Vorbind la un summit al blocului regional de securitate din Uzbekistan, premierul Modi i-a spus președintelui rus că acum nu era momentul pentru război, cu securitatea alimentară, îngrășăminte și combustibil printre preocupările majore ale lumii în prezent, arată Reuters. ”Excelenţă, ştiiu că nu este timpul de război”, i-a spus Narendra Modi lui Vladimir Putin. Extraordinary:SAMARKAND, Uzbekistan, Sept 16 (Reuters) - Indian Prime Minister Narendra Modi told Russian President Vladimir Putin on Friday that now was not a time for war, directly assailing the Kremlin chief in public over the nearly seven-month-long conflict in Ukraine.— Felix Light (@felix_light) September 16, 2022 Aceasta este prima lor întâlnire tête-à-tête de la invazia Ucrainei de către forţele ruse. Însă Narendra Modi a subliniat importanţa ”democraţiei, diplomaţiei şi a dialogului”, iar cei doi lideri au discutat despre ”felul în care să se înainteze pe calea păcii”, potrivit premierului indian. India s-a abţinut să condamne în mod explicit invazia rusă a Ucrainei, care a condus la o creştere vertiginoasă a preţului petrolului şi altor produse de bază. New Delhi consideră Moscova un ”pilon esenţial” al politicii extrne indiene, din cauza ”parteneriatului strategic” în securitatea sa naţională. Liderul indian face aceste declaraţii la o zi după ce Vladimir Putin a recunoscut că China, principalul aliat al Rusiei, are ”îngrijorări” cu privire la războiul din Ucraina. Rusia este cel mai mare furnizor străin al Indiei pentru armament de apărare. Importurile Indiei de petrol nerafinat din Rusia au crescut cu 13% față de importurile din alte surse, iar înainte de luna februarie acestea erau de doar 2%. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Există o serie de îngrijorări că India importă de țiței rusesc la prețuri mici și exportă produse rafinate la prețuri mari în UE și SUA.

Putin încasează și de la aliați Foto: Twitter Narendra Modi
Rosneft, profit uriaș în primul semestru (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rosneft, profit uriaș în primul semestru

Rosneft, profit uriaș în primul semestru. cel mai mare producător de petrol din din Rusia, a anunţat joi că, în primul semestru din 2022, profitul net atribuibil acţionarilor a urcat cu 13% în ritm anual, la 432 miliarde de ruble (7,22 miliarde de dolari), pe fondul eforturilor de îmbunătăţire a controlului costurilor, transmite Reuters. Rosneft, profit uriaș în primul semestru În urma invadării Ucrainei, producătorii ruşi de petrol s-au confruntat cu sancţiuni severe din partea Occidentului, ceea ce a afectat tranzacţiile lor globale şi a complicat accesul la finanţare. "În primul semestru din 2022, Rosneft s-a confruntat cu presiuni fără precedent, din cauza factorilor defavorabili externi şi a sancţiunilor nelegale", a afirmat directorul companiei ruse de stat, Igor Sechin (foto). "Totuşi, datorită eficienţei operaţionale ridicate şi a deciziilor adecvate ale conducerii, am putut asigura continuitatea afacerii şi am arătat rezultate stabile", a adăugat şeful Rosneft. Producție și vânzări mai mari în 2022 În primele şase luni din acest an, producţia companiei de hidrocarburi a ajuns la 4,85 milioane barili echivalent petrol pe zi, o creştere de 1,5% faţă de perioada similară din 2021, "într-un perimetru comparabil", excluzând vânzările de active din 2021. De asemenea, vânzările de petrol în primul semestru din 2022 au urcat, în ritm anual, cu 5,7%, a informat Rosneft. Citește și: O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare Din cauza temerilor privind evoluţia economiei mondiale, miercuri, la bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna noiembrie a scăzut cu 3,26 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 90,84 dolari.

Izium: groapă comună, sute de cadavre (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Izium: groapă comună, sute de cadavre

Izium: groapă comună, sute de cadavre. O "groapă comună"a fost descoperită la Izium, un oraş recucerit de la ruşi în urmă cu câteva zile în cadrul contraofensivei ucrainene în regiunea Harkov (est), a declarat joi seară preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează AFP. Izium: groapă comună, sute de cadavre "Vrem ca lumea să ştie ce a provocat ocupaţia rusă", a spus el fără a da detalii despre numărul de persoane îngropate sau despre cauzele morţii lor. Ancheta a început, "ar trebui să avem mai multe informaţii verificate şi clare mâine", a adăugat Zelenski în conferinţa sa video zilnică. Un oficial al poliţiei regionale, Serghei Botvinov, a declarat pentru Sky News că un loc cu aproximativ 440 de morminte a fost descoperit în Izium. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski s-a deplasat la Izium, orașul strategic din Harkov recucerit de forțele ucrainene. Președintele de la Kiev i-a acuzat pe ruși de atrocități similare cu cele din Bucea Unii dintre cei decedaţi au fost împuşcaţi, alţii au murit în bombardamente, a adăugat el. La rândul său, preşedintele Zelenski a comparat Izium cu oraşele Bucea şi Mariupol, devenite simboluri ale atrocităţilor invaziei ruse în Ucraina.

Xi și Putin conduc lumea împreună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi și Putin conduc lumea împreună

Xi și Putin conduc lumea împreună. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat joi tentativele occidentale de a crea o "lume unipolară", în cadrul unei întrevederi cu omologul său chinez, Xi Jinping, în Uzbekistan, salutând "poziţia echilibrată" a Beijingului cu privire la Ucraina. La rândul său şeful statului chinez l-a asigurat pe liderul rus că China doreşte să-şi asume un rol de "mare putere" împreună cu Rusia, relatează France Presse. Xi și Putin conduc lumea împreună "Tentativele de a crea o lume unipolară au luat recent o formă absolut urâtă şi sunt total inacceptabile", a declarat Putin, adresându-i-se lui Xi la Samarkand (Uzbekistan) în cadrul unei întâlniri în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), prima dintre cei doi lideri după lansarea ofensivei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie. "China este dispusă să lucreze împreună cu Rusia pentru a-şi asuma responsabilitatea de mare putere, a juca un rol de prim-plan şi a injecta stabilitate şi energie pozitivă într-o lume cuprinsă de haos", a afirmat Xi Jinping. "Noi apreciem foarte mult poziţia echilibrată a prietenilor noştri chinezi cu privire la criza ucraineană", a afirmat Putin, a cărui ţară este vizată de sancţiuni severe occidentale pentru invadarea Ucrainei. "Vă înţelegem întrebările şi îngrijorările. Vă vom explica în detaliu poziţia noastră pe acest subiect", a adăugat preşedintele rus, fără a oferi alte precizări. "Prietenie fără limite" între China şi Rusia Beijingul nu a sprijinit şi nici nu a criticat invazia rusă, dar şi-a exprimat sprijinul pentru Moscova pe fondul sancţiunilor occidentale. China, principalul partener economic al Rusiei, a refuzat încă de la intervenţia rusă din 24 februarie să folosească cuvântul "invazie" pentru a denumi operaţiunea militară lansată de Moscova în Ucraina. Beijingul nu a condamnat niciodată invazia rusă şi atribuie SUA şi NATO responsabilitatea pentru acest conflict. Cu trei săptămâni înainte de începerea războiului, preşedintele chinez îl primise pe Vladimir Putin la Beijing, în marja deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022. Cei doi lideri au proclamat atunci o "prietenie fără limite" între China şi Rusia, semnând mai multe acorduri, în special în domeniul hidrocarburilor. Consolidarea parteneriatului strategic între Rusia şi China Cu prilejul actualei întrevederi, Putin a reînnoit sprijinul Moscovei pe tema Taiwanului, unde vizitele unor oficiali americani în ultimele săptămâni au suscitat indignarea Chinei. "Condamnăm provocările SUA", a declarat Putin, subliniind că Moscova îşi menţine adeziunea faţă de principiul "unei singure Chine", recunoscând doar guvernul chinez, şi se opune "provocărilor" SUA în strâmtoarea Taiwan, potrivit Reuters. Citește și: Înainte de întâlnirea Putin – Xi, SUA aruncă în aer relația cu Beijingul: ajutor militar direct de 4,5 miliarde de dolari pentru Taiwan, au decis senatorii din Comisia de politică externă China consideră Taiwan drept o provincie a sa rebelă şi nu exclude integrarea insulei în teritoriul continental chiar cu forţa. "Sunt convins că întâlnirea noastră de astăzi va conferi un impuls suplimentar consolidării parteneriatului strategic între Rusia şi China", a adăugat Putin. Exerciţii militare comune Întrevederea dintre Xi şi Putin intervine într-un moment în care cele două ţări se confruntă cu puternice tensiuni diplomatice cu SUA. În acest context, Moscova şi Beijingul şi-au afişat de mai multe ori cooperarea în ultimele săptămâni, de exemplu, participând la exerciţii militare comune. OCS, concepută ca o contrapondere la influenţa occidentală, grupează China, Rusia, patru state din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Tadjikistan), precum şi India şi Pakistan, căreia i se va alătura şi Iranul. Relaţiile dintre Beijing şi Moscova au fost tumultoase în perioada Războiului rece, dar cele două s-au apropiat foarte mult în ultimele decenii pentru a contracara influenţa SUA, notează AFP.

Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan

Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan. Un prim ajutor militar direct al Washingtonului pentru Taiwan a depăşit miercuri o etapă cheie în Congresul american, votul fiind probabil să provoace furia Beijingului, scrie AFP. Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan "Este cea mai semnificativă revizuire a politicii americane faţă de Taiwan" din 1979, când Washingtonul a recunoscut Beijingul, acceptând în acelaşi timp să menţină capacitatea de autoapărare a insulei, au subliniat senatorii Bob Menendez şi Lindsey Graham, în fruntea acestei iniţiative. Proiectul lor de lege, adoptat de Comisia pentru politică externă a Senatului, prevede un ajutor militar direct pentru Taiwan, în următorii patru ani, de aproape 4,5 miliarde de dolari. De asemenea, cere preşedintelui american să impună sancţiuni principalelor instituţii financiare chineze ca răspuns la orice "escaladare a actelor ostile faţă de Taiwan". "Taiwan Policy Act of 2022", cum este numit, prevede, de asemenea, acordarea insulei a statutului de "aliat major non-NATO". Mulți pași până la Biden Acest vot în comisie este doar primul pas dintr-un lung proces legislativ: textul trebuie acum adoptat în şedinţă plenară în Senat, apoi în Camera Reprezentanţilor, înainte de a fi promulgat de Joe Biden. Dar marchează o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Prin urmare, Casa Albă navighează în acest dosar cu mare prudenţă. "Vom continua să comunicăm direct cu Congresul cu privire la acest text", a afirmat evazivă, miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre. Apoi a dat asigurări că administraţia Biden "va continua să aprofundeze parteneriatul său cu Taiwanul cu un puternic sprijin diplomatic, economic şi militar". Vânzare recentă de arme de 1,1 miliarde USD Acest vot în Congres a avut loc la doar câteva zile după ce Washingtonul a vândut arme de 1,1 miliarde de dolari Taiwanului şi la puţin peste o lună după vizita în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, care a înfuriat Beijingul. China a lansat atunci cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei. Înainte de vizita în Taiwan a lui Nancy Pelosi, numărul trei în Statele Unite şi cel mai înalt responsabil american care a vizitat insula în ultimele decenii, anturajul lui Joe Biden făcuse deja cunoscut Chinei că ea nu reprezintă politica administraţiei, Congresul fiind o putere distinctă de guvern. Citește și: Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi – Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze - regimul care a condus cândva China continentală şi acum conduce doar Taiwanul, reaminteşte AFP.

Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev

Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev. Un automobilist a lovit vehiculul care îl transporta prin Kiev pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care nu a fost grav rănit în accident, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia miercuri seară, citat de AFP. Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev "La Kiev, un automobil a intrat în coliziune cu maşina preşedintelui Ucrainei şi cu vehiculele din escorta lui", a declarat Serghei Nikiforov într-un comunicat postat pe Facebook joi, la orele 01.22, (miercuri, 22.22 GMT). "Medicii care îl însoţeau pe preşedinte i-au acordat asistenţă de urgenţă şoferului autovehiculului şi l-au transferat într-o ambulanţă", a continuat acesta. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski s-a deplasat la Izium, orașul strategic din Harkov recucerit de forțele ucrainene. Președintele de la Kiev i-a acuzat pe ruși de atrocități similare cu cele din Bucea "Preşedintele a fost examinat de un medic, nu au fost depistate răni grave. Poliţia va investiga toate împrejurările producerii accidentului", a mai spus el, fără alte detalii. În discursul său televizat de noapte, a cărei înregistrare video a fost publicată la scurt timp după accident, Volodimir Zelenski a indicat că se întorcea din regiunea Harkov, dând asigurări că "aproape întreaga regiune a fost eliberată" după o contraofensivă-fulger menită să alunge trupele ruse.

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis poporului său "victorie", vorbind miercuri din oraşul strategic Izium, recucerit de la forţele ruse în cursul unei contraofensive surpriză, în timp ce Moscova se declară hotărâtă să continue să lovească Ucraina. Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea Aceasta este prima deplasare a şefului statului ucrainean în regiunea Harkov după eliberarea zonei în această lună, recucerită aproape integral de forţele sale în mai puţin de 15 zile. Izium, oraş cu aproape 50.000 de locuitori înainte de război, făcuse obiectul unor lupte sângeroase în primăvară, înainte de a fi preluat sub control de ruşi, care au făcut din el un nod strategic pentru aprovizionarea trupelor lor. Recucerirea sa de către Kiev constituie deci un revers pentru armata rusă, care s-a repliat spre Doneţk, zonă aflată sub controlul Kremlinului din 2014. "Nu avansăm decât într-o direcţie, înainte, spre victorie", a scris Zelenski pe Telegram. Înconjurat de gărzi de corp înarmate, preşedintele, în ţinută kaki, purta pe umăr un ecuson cu inscripţia "Ucraina sau moartea", potrivit fotografiilor și imaginilor video postate pe contul de Facebook al lui Zelenski. Comparație cu Bucea Într-o înregistrare video, el a comparat distrugerile din Izium cu cele de la Bucea, oraş din apropierea Kievului de unde forţele ruse s-au retras în primăvară, lăsând în urma lor corpuri de civili executaţi cu sânge rece. Moscova neagă că forţele sale ar comis aceste crime. "Este la fel: imobile distruse, oameni ucişi. Asta face parte din istoria noastră, parte a naţiunii ruse moderne", a spus Zelenski în engleză, fără a detalia totuşi aceste acuzaţii împotriva ocupantului rus la Izium. Ucraina a anunţat că ar fi recucerit de la ruşi doar în luna septembrie mii de kilometri pătraţi în estul şi sudul ţării. Rușii trag cu rachete La rândul său, armata rusă, ale cărei lovituri au provocat în ultimele zile ample întreruperi de curent electric în mai multe regiuni ucrainene, a indicat miercuri că loveşte forţele ucrainene în toată ţară, în special în regiunea Harkov. "Lovituri masive au fost efectuate în zonele localităţilor Dvoricina, Balakleia şi Kupiansk vizând forţele şi echipamentele brigăzilor motorizate 14 şi 93 ale forţelor armate ale Ucrainei", a indicat Ministerul rus al Apărării în conferinţa sa de presă cotidiană. Citește și: Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate Numeroase alte oraşe şi regiuni au fost de asemenea vizate. La Nikolaev (sud), două imobile au fost atinse şi două persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit autorităţilor locale. La Bahmut, oraş din regiunea Doneţk, pe care Moscova încearcă să-l cucerească de câteva luni, cinci civili au fost ucişi marţi, potrivit guvernatorului regional. Avans ucrainean și în Herson Rusia îşi justifică invazia afirmând că puterea ucraineană reprima rusofonii ţării şi că NATO se servea de Ucraina pentru a o ameninţa, notează AFP. Contraofensiva fulgerătoare a Ucrainei a permis recucerirea în cvasitotalitate a regiunii Harkov, situată la frontiera cu Rusia, în special oraşele Balakleia, Kupiansk şi Izium. Acestea două din urmă erau centre logistice pentru forţele ruse. Întărită de livrări de armament occidental, Ucraina desfăşoară în paralel o contraofensivă în sudul ţării, în regiunea ocupată Herson, dar câştigurile aici sunt mai mici decât în nord-estul ţării. În ultimele săptămâni, armata ucraineană a bombardat aici poduri strategice pentru a perturba aprovizionarea forţelor ruse. Aceasta a afirmat luni că a preluat sub control 500 kmp. Garda naţională rusă (Rosgvardia), desfăşurată în regiunile Herson şi Zaporojie, a indicat miercuri agenţiilor de presă ruse că a "arestat peste 130 de persoane" care lucrau cu serviciile speciale şi armata ucraineană. CE: "Solidaritate neclintită" cu Ucraina Avansul ucrainean din septembrie este cel mai important de când Moscova s-a retras din împrejurimile Kievului şi din centrul ţării în primăvară după ce a eşuat în cucerirea acestora. Occidentul, la rândul său, a adoptat sancţiuni grele împotriva Rusiei şi a majorat livrările de arme ucrainenilor. Liderii ţărilor membre ale Uniunii Europene şi NATO vin cu regularitate la Kiev pentru a-şi exprima sprijinul faţă de Zelenski. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în faţa Parlamentului European la Strasbourg (Franţa) că se va deplasa la Kiev miercuri, promiţând o "solidaritate neclintită" cu Ucraina şi fermitate în faţa Moscovei. Cancelarul german Olaf Scholz a discutat telefonic cu preşedintele rus marţi, cerându-i o "retragere completă" din Ucraina.

Putin a respins acordul cu Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a respins acordul cu Ucraina

Putin a respins acordul cu Ucraina. Dmitri Kozak, principalul emisar al lui Vladimir Putin pentru Ucraina i-ar fi spus liderului rus, la începutul invaziei, că ar fi ajuns la un acord provizoriu cu Kievul. Înțelegerea ar fi satisfăcut cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO. Putin a respins acordul cu Ucraina Putin, însă, ar fi respins acordul și a continuat campania militară, au declarat pentru Reuters trei apropiați ai conducerii de la Kremlin. În ciuda faptului că a fi susținut anterior negocierile, Putin ar fi spus clar, atunci când i-ar fi fost prezentat acordul obținut de Kozak, că aceste concesii negociate de consilierul său nu ar fi mers suficient de departe și că și-ar fi extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni de teritoriu ucrainean, au declarat sursele Reuters. Astfel, acordul a fost abandonat. Întrebat despre informațiile Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă". Kozak nu a răspuns la solicitările Reuters de a comenta, trimise prin intermediul Kremlinului. Kievul răspunde criptic Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a declarat că Rusia a folosit negocierile ca o perdea de fum pentru a pregăti invazia sa, dar nu a răspuns la întrebări privind fondul discuțiilor și nici nu a confirmat că s-a ajuns la un acord preliminar. „Astăzi, înțelegem clar că partea rusă nu a fost niciodată interesată de o soluționare pașnică", a declarat Podolyak. Chiar dacă Putin ar fi consimțit la planul lui Kozak, rămâne incert dacă războiul s-ar fi încheiat. Reuters precizează nu a putut verifica în mod independent dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau oficiali de rang înalt din guvernul său s-au angajat în acest acord. Unde e acum Kozak? Kozak, în vârstă de 63 de ani, a fost un locotenent loial lui Putin încă de când a lucrat cu acesta în anii '90 la primăria din Sankt Petersburg. Kozak era bine plasat pentru a negocia un acord de pace, deoarece, începând din 2020, Putin l-a însărcinat să poarte discuții cu omologii ucraineni cu privire la regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a fost controlată de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. După ce a condus delegația rusă în discuțiile cu oficialii ucraineni de la Berlin din 10 februarie - intermediate de Franța și Germania - Kozak a declarat într-o conferință de presă nocturnă că ultima rundă a acestor negocieri s-a încheiat fără un progres. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei La șase luni de la începutul războiului, Kozak rămâne în funcția de adjunct al șefului de cabinet al Kremlinului. Dar el nu se mai ocupă de dosarul ucrainean, potrivit a șase dintre sursele care au vorbit cu Reuters. „Din câte văd, Kozak nu mai este nicăieri", a declarat una dintre cele șase, o sursă apropiată de conducerea separatistă din estul Ucrainei.

SUA trimit noi arme în Ucraina (sursa: CNN)
Internațional

SUA trimit noi arme în Ucraina

SUA trimit noi arme în Ucraina. Statele Unite constată "o schimbare de dinamică din partea forţelor armate ucrainene", angajate într-o contraofensivă fulgerătoare, şi vor anunţa un nou ajutor militar "în zilele următoare", a făcut cunoscut marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe. SUA trimit noi arme în Ucraina "Îl las pe preşedintele Zelenski (...) să decidă dacă are impresia că a ajuns la un punct de cotitură pe plan militar, dar clar, cel puţin în Donbas, există o dinamică", a mai spus John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă. "Vom continua să-l sprijinim", a spus el, adăugând: "Suntem în strâns contact cu ucrainenii, vorbim cu ei în fiecare zi". Avertizând în acelaşi timp: "Este război, iar războiul este imprevizibil". Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei "O mare parte din echipamentele pe care le-am livrat în ultimele săptămâni şi luni s-au dovedit importante şi eficient în capacitatea ucrainenilor de a trece la ofensivă", a adăugat John Kirby. "Veţi vedea o altă componentă de asistenţă militară în următoarele zile", a promis el. Ucraina a raportat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi a restabilit într-o lună controlul asupra unei suprafeţe de şapte ori mai mare decât capitala Kiev.

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului. Liderul comuniştilor ruşi, Ghennadi Ziuganov, a recunoscut marţi că "operaţiunea militară specială" rusă în Ucraina s-a transformat într-un război, astfel încât - în opinia sa- se impune mobilizarea tuturor resurselor ţării, relatează EFE. Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului "Operaţiunea politico-militară împotriva naziştilor, ultranaţionaliştilor şi fasciştilor în Ucraina s-a transformat într-un război în adevăratul sens al cuvântului pe care ni l-au declarat americanii, ţările NATO şi Europa unită", a declarat Ziuganov în discursul său rostit în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), care şi-a deschis marţi sesiunea de toamnă. Ziuganov a indicat că "un război şi o operaţiune specială se deosebesc în mod radical, întrucât operaţiunea specială, o dată declanşată, poate fi întreruptă", potrivit publicaţiei online ruse Sota. În schimb, a spus el, "războiul nu poate fi întrerupt, chiar dacă ţi-ai dori asta. Trebuie să mergi până la capăt şi are două rezultate: victorie sau înfrângere". Liderul comunist a declarat că un război cere un răspuns şi "o mobilizare maximă a forţelor şi resurselor", în afară de "consolidarea societăţii" şi adoptarea de noi legi. "Vreau ca voi să conştientizaţi că suntem în război şi nu avem dreptul să-l pierdem", a subliniat el, adresându-se deputaţilor, lansând totodată un apel să nu se intre "în panică". Mobilizarea generală revine obsesiv Dar tocmai utilizarea cuvântului "război" pentru a numi campania militară rusă în Ucraina se pedepseşte sever în conformitate cu legea aprobată de Dumă în martie, la fel şi utilizarea cuvântului "invazie", ceea ce a dus la deschiderea a numeroase dosare penale până în prezent. Kremlinul - puternic criticat de susţinătorii unei campanii militare mult mai agresive în Ucraina - a exclus marţi mobilizarea generală sau parţială a populaţiei în pofida retragerii trupelor ruse din estul Ucrainei. Retragerea rusă din regiunea ucraineană Harkov (nord-est) a scos din nou la iveală lipsa acută de bărbaţi în rândurile armatei ruse care luptă în Ucraina. Mihail Şeremet, un deputat reprezentând Crimeea din partea partidului Rusia Unită (aflat la putere) în Duma rusă, a declarat că, fără o mobilizare generală, trupele ruse nu îşi vor atinge obiectivele care au fost stabilite la începutul "operaţiunii militare speciale" în februarie. Putin știe că rușii nu-și vor fiii în Ucraina Această opinie este împărtăşită de mulţi experţi şi bloggeri militari ruşi, în timp ce liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a criticat greşelile făcute de generali pe câmpul de luptă şi s-a arătat dispus să trimită 10.000 de oameni pe front. Proruşii susţin că forţele ucrainene la Harkov ar fi fost de opt ori mai numeroase decât cele ruse, care au ales să se retragă, lăsând în urmă combustibil şi echipament militar în mâinile ucrainenilor. Potrivit presei, preşedintele Vladimir Putin consideră că majoritatea ruşilor nu sunt dispuşi să-şi trimită fiii să lupte în Ucraina. Aproximativ 70% dintre ruşi ar susţine într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară, căreia i se opun doar 18%, conform ultimului sondaj oficial. Operațiune specială de regrupare militară În timp ce Ucraina a interpretat retragerea forţelor ruse din regiunea Harkov drept o mare victorie care i-a permis să recupereze mii de kilometri pătraţi de teritoriu, Ministerul rus al Apărării argumentează că decizia sa privind replierea trupelor are drept scop consolidarea poziţiilor în Donbas. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina pe care o numeşte "operaţiune militară specială" pentru apărarea vorbitorilor de limbă rusă în special din Donbas, de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului. Eşecurile militare ruse din ultimele zile în estul Ucrainei au provocat un şoc în rândul segmentului radical de la Moscova, aşa-zişii "ulii", care au pus la îndoială în mod public strategia Kremlinului, comentează marţi France Presse într-o amplă analiză. Peskov amenință cu efectele legii Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a cerut marţi celor care îşi exprimă criticile "să fie foarte atenţi" pentru a rămâne "în cadrul legii" care îi pedepseşte sever pe cei care "discreditează" armata. Declaraţia sa intervine pe fondul unei avalanşe de reacţii, uneori virulente, în urma retragerii forţelor ruse din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în faţa contraofensivei forţelor Kievului. Ministerul rus al Apărării a dezminţit orice fel de fiasco, evocând mai degrabă o "regrupare" de forţe. Dar nici posturile televiziunii de stat, relee fidele Kremlinului, nu şi-au putut ascunde confuzia. Astfel, după cucerirea oraşului Balakleia de către forţele ucrainene, sâmbătă, Vladimir Soloviov, unul dintre principalii propagandişti ruşi, a apreciat că situaţia este "serioasă, dificilă". Putin, contestat chiar de susținătorii războiului Altădată de neconceput, editorialişti, analişti, bloggeri şi oficiali care susţin cu îndârjire ofensiva în Ucraina şi-au înmulţit criticile în platourile de televiziune şi pe reţelele de socializare. Liderul pro-Kremlin al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, adeptul unei linii dure în Ucraina, a criticat "greşelile" comise - potrivit lui - de către generalii ruşi, într-un mesaj audio adresat celor 2,4 milioane de abonaţi ai săi pe Telegram. "Dacă nicio schimbare nu se face astăzi sau mâine în modul de desfăşurare a operaţiunii militare speciale, va trebui să iau legătura cu cei care se află în fruntea Ministerului Apărării sau cu cei care sunt în fruntea ţării pentru a le explica care este situaţia pe teren", a adăugat el. În rândurile opoziţiei, strivite de represiunea internă care însoţeşte ofensiva din Ucraina, criticile s-au înmulţit de asemenea. La Sankt-Petersburg, aleşii locali au cerut Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să declanşeze procedura de destituire a lui Vladimir Putin, o cerere care nu are nicio şansă de izbândă, potrivit observatorilor. Se cer mobilizare națională și lovituri nucleare Noutatea însă rezidă în multiplicarea criticilor provenind din cercurile naţionaliste ruse. Fulgerătoarea contraofensivă ucraineană a produs un şoc, chiar dacă nu este vorba de primul eşec al forţelor ruse, care au fost nevoite să se retragă din regiunea Kiev în martie, înainte de a-şi pierde nava amiral în Marea Neagră în aprilie. Egor Holmogorov, un comentator adept al ofensivei în Ucraina, declară că există doar două explicaţii posibile: fie "am fost trădaţi", fie "armata noastră nu este aptă de luptă". Citește și: Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii "Este absolut imposibil să învingi Ucraina cu resursele cu care Rusia încearcă să lupte, cu metode de război colonial în care se folosesc doar profesionişti şi mercenari, fără o mobilizare", a afirmat în cursul unei dezbateri televizate Boris Nadejdin, fost deputat, înainte de a fi întrerupt pe un ton tăios de un alt invitat. În faţa dificultăţilor, cei mai înverşunaţi susţinători ai ofensivei cer de acum Kremlinului să apese pe accelerație în Ucraina. Bloggerul Maxim Fomin, care semnează sub pseudonimul Vladlen Tatarski şi este urmărit de peste 400.000 de persoane pe Telegram, a cerut o "lovitură nucleară de avertisment" asupra Insulei Şerpilor în Marea Neagră, de unde soldaţii ruşi s-au retras în luna iulie. Un "protest patriotic" ar fi "legitim" În timp ce autorităţile au încarcerat sau au forţat să plece în exil pe cei mai mulţi dintre reprezentanţii de prim-plan ai opoziţiei liberale, aceasta avalanşă de critici se pare că nu constituie o ameninţare pentru Vladimir Putin, potrivit AFP. Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politic, un centru de analiză politică independent, apreciază că riscul în acest stadiu pentru puterea rusă este foarte limitat. Dar dacă situaţia de pe front în Ucraina se deteriorează în continuare "cu pierderi, înfrângeri, retrageri, relaţiile dintre aceşti şi autorităţi va pusă serios la încercare", a declarat ea. Iar profilul acestor noi detractori ar putea complica acţiunea de reprimare, subliniază ea. Căci, contrar opoziţiei liberale, ce putea fi "strivită (fiind înfăţişată) ca un adversar ideologic şi purtător de cuvânt al Occidentului", un aşa-zis "protest patriotic" ar putea să fie "perceput ca legitim" în Rusia, susţine experta citată.

Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea (sursa: TASS)
Internațional

Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea

Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea. Reprezentanţi ai autorităţilor ruse din administraţia Crimeii - peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 - îşi evacuează de urgenţă familiile din regiune şi din sudul Ucrainei, potrivit unui raport publicat marţi de Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), citat de agenţiile de presă EFE şi Ukrinform. Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea "Acţiunile încununate de succes ale apărătorilor ucraineni au obligat aşa-zisele autorităţi din Crimeea ocupată temporar şi din sudul ţării noastre să-şi mute de urgenţă familiile pe teritoriul Federaţiei Ruse", se arată într-un raport al GUR, publicat marţi. Peninsula Crimeea a fost ocupată şi anexată în 2014 de Moscova, care şi-a impus propriile autorităţi în zonă, nerecunoscute de comunitatea internaţională. În pofida încercărilor ruşilor de a garanta populaţiei securitatea vieţii în peninsulă, reprezentanţii administraţiei de ocupaţie, angajaţi ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) şi comandanţi ai unor unităţi militare încearcă să-şi vândă casele şi să-şi evacueze de urgenţă rudele din Crimeea, potrivit datelor deţinute de Serviciul ucrainean de informaţii militare. Încearcă să izoleze locuitorii În schimb, ruşii au interzis celorlalţi cetăţeni să încheie contracte de vânzare-cumpărare de imobile în zonă. Ei au introdus, de asemenea, "restricţii privind circulaţia peste Podul Crimeii şi încearcă prin toate mijloacele să nu permită accesul la informaţii despre contraofensiva desfăşurată de armata ucraineană", conform aceluiaşi comunicat. Citește și: Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii Până luni, potrivit agenţiei Ukrinform, forţele ucrainene au înaintat aproximativ 12 kilometri în teritoriul controlat de trupele ruse în sudul Ucrainei şi au eliberat 13 aşezări.

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk. Autorităţile regionale din Lugansk au declarat marţi că, în urma contraofensivei ucrainene în estul ţării, forţele ruse s-au retras din orăşelul Kreminna, pe care îl capturase în aprilie, iar într-o situaţie similară se află şi alte câteva oraşe, după ce la începutul lunii iulie ministrul rus al apărării Serghei Şoigu raportase cucerirea întregii regiuni Lugansk (din bazinul minier Donbas), potrivit EFE şi DPA. Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk "Astăzi, Kreminna este complet pustie", afirmă guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serhii Haidai (Serghii Gaidai). "Nu există poliţie, nici conducere, nici parchet - nu a mai rămas nimeni, toţi au fugit", potrivit acestuia. "Armata rusă a părăsit oraşul şi din nou flutură steagul ucrainean, care a fost ridicat de partizani", afirmă el pe contul său din Telegram. Declaraţiile sale nu au putut fi iniţial verificate în mod independent, dar ele intervin la o zi după ce bloggeri militari ruşi au raportat că forţele ucrainene au luat cu asalt satul Belogorovka (Bilohorivka), situată în apropiere de micul oraş Kreminna, pe celălalt mal al râului Siverski Doneţ. Kreminna, oraș ocupat de ruși pe 18 aprilie Gaidai a precizat că forţele regulate ucrainene nu au intrat încă în oraş, indicând că oraşul Starobilsk, situat la aproximativ 70 de kilometri mai spre est, se află într-o situaţie similară. "Eliberarea pe scară largă a regiunii Lugansk va începe de la Kremmina şi Svatovo", a adăugat Gaidai, referindu-se la un alt oraş situat la aproximativ 50 de kilometri nord de localitatea menţionată şi care rămâne încă sub control rusesc, a spus el. Kreminna a fost ocupată de forţele Moscovei la 18 aprilie şi de acolo a început marea ofensivă în urma căreia Rusia a preluat sub controlul său cea mai mare parte a regiunilor estice Doneţk şi Lugansk. Acest oraş, cu aproape 20.000 de locuitori înainte de începerea războiului, se află la 25 de kilometri nord-vest de Severodoneţk, unul dintre principalele centre urbane din regiune şi care a fost cucerit de forţele ruse în iunie după o lună de lupte grele. 6.000 kmp eliberați, operațiune în desfășurare Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara că, în cursul contraofensivei lansate la sfârşitul lunii august, forţele armate ucrainene au eliberat deja "peste 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu" în estul şi sudul ţării. Citește și: Dezvăluiri New York Times: victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie. Zelenski, convins să renunțe la planul inițial La 24 februarie, Rusia a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, în ceea ce numeşte drept "operaţiune militară specială", prima agresiune de acest tip pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, uriaș Foto: kremlin.ru
Internațional

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși

Procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, calculat din totalul trupelor trimise pe front, este comparabil doar cu rata deceselor din rândul armatei sovietice în războiul de iarnă din Finlanda, între 1939 și 1940, arată un reputat istoric, Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. El face o comparație și cu pierderile SUA în războiul din Coreea, din anii '50, în Irak sau Afganistan și arată că acestea sunt mult inferioare. Ferguson nu face nici o referire la pierderile rusești din al doilea război mondial. Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși El pornește de la datele oferite de demnitarii din Vest, care estimează pierderile rusești de vieți omenești la 20-25.000 de persoane. Ferguson menționează că Ucraina consideră că aproape 50.000 de ruși au murit în invazie. „Estimările occidentale implică o rată a mortalității de cel puțin 9% până la 12%. Dacă afirmațiile ucrainene sunt corecte, cifra este mult mai mare: 25%-28%. Aceste rate sunt uimitor de ridicate în raport cu standardele conflictelor din secolele 20 și 21. De exemplu, procentul americanilor morți în luptă în războiul din Coreea s-a ridicat la 1,88% din forța totală desfășurată acolo”, arată istoricul. „Comparați toate aceste estimări cu numărul morților din războiul de nouă ani al SUA în Irak, care a dus la 3.500 de soldați americani uciși în acțiune și 32.000 de răniți sau cu campania SUA din Afganistan, între 2001 și 2021, care a costat viețile a peste 2.000 de militari americani și a generat peste 20.000 de răniți. În ambele cazuri, procentul celor uciși în acțiune din totalul forțelor desfășurate a fost minuscul comparativ cu (…) Ucraina. Războiul sovietic din Afganistan, care a durat peste zece ani, a dus la moartea a 15.000 de soldați sovietici și a peste 50.000 de răniți. Este posibil ca Rusia să fi avut un număr comparabil de victime doar în primele 10 săptămâni ale acestui război”, mai arată istoricul. Victoria pirică din Finlanda, comparabilă cu dezastrul din 2022 Ferguson mai oferă două comparații: războiul ruso-japonez, din 1904-1905, când Rusia a înregistrat între 43.000 și 80.000 de soldați uciși, iar Japonia - 80 - 86.000războiul sovieto-finlandez, 1939-1940, când pierderile URSS ar fi ajuns la 300.000, dar armata era incomparabil mai mare decât cea de acum, din Ucraina. Finlanda ar fi pierdut circa 68.000 de soldați. „Dar problema cheie este moralul armatei ruse. Ca să repet, războaiele nu se termină atunci când o parte a ucis mai mulți dintre soldații celeilalte părți, ci când soldații unei părți își pierd stomacul pentru a lupta și încep să se predea, să fugă sau să dezerteze. Evenimentele din ultimele 48 de ore au dat primul indiciu că cel puțin unele elementele forței de invazie rusești și-au pierdut stomacul pentru această luptă”, mai scrie Ferguson. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială. China lucrează cu Rusia la stabilirea unei ordini internaţionale "mai juste", a afirmat cel mai important responsabil al diplomaţiei chineze, Yang Jiechi, cu câteva zile înainte de o întrevedere prevăzută între preşedinţii celor două ţări, informează marţi AFP. Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială Xi Jinping ar urma să aibă cu Vladimir Putin o întrevedere săptămâna aceasta în Uzbekistan, în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), potrivit diplomaţiei ruse. Relaţiile Beijing-Moscova erau tumultoase în timpul Războiului Rece, însă cele două ţări s-au apropiat în ultimele decenii, în special pentru a contracara influenţa SUA. "Sub conducerea strategică a preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, relaţiile noastre au progresat mereu pe calea cea bună", a declarat luni Yang Jiechi, responsabil pentru diplomaţie în cadrul Partidului Comunist chinez, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei. Citește și: Disperare la Beijing și Moscova: ca să se întâlnească cu Putin, Xi Jinping acceptă să iasă din China după mai bine de doi ani Personalitate de prim plan, a cărei influenţă este chiar mai mare decât cea a ministrului de externe, Yang a făcut aceste declaraţii în timpul unei întrevederi cu ambasadorul Rusiei în China, Andrei Denisov, aflat la sfârşit de mandat. "China este dispusă să conlucreze cu Rusia pentru a pune în aplicare, în permanenţă, spiritul cooperării strategice la nivel înalt între ţările noastre, pentru a apăra interesele noastre comune şi a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă", a subliniat Yang. China nu a condamnat invazia rusă Lovită de sancţiunile occidentale şi izolată diplomatic de la declanşarea invaziei sale în Ucraina, Rusia caută să-şi întărească relaţiile cu ţările asiatice, în special cu China. Diplomaţia chineză nu a condamnat invazia rusă. În schimb, ea a denunţat sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi vânzările de arme către autorităţile ucrainene. În ultima săptămână, numărul trei al regimului comunist, Li Zhanshu, care este şi preşedintele Adunării Populare Naţionale, a devenit liderul chinez cel mai important care s-a deplasat în Rusia de la declanşarea intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina. În timpul vizitei sale, el a lăudat "nivelul inedit" de încredere şi cooperare între Beijing şi Moscova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră