vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5110 articole
Internațional

Fosile vechi de 20 de milioane de ani, găsite în Elveția

Fosile vechi de 20 de milioane de ani, găsite în Elveția. Specii de delfini necunoscute până acum cutreierau oceanele în urmă cu 20 de milioane de ani, inclusiv marea care acoperea Elveţia, unde au fost descoperite sute de fosile din acea perioadă, au declarat marţi cercetători de la Institutul de Paleontologie al Universităţii din Zurich, potrivit AFP. După ce au examinat circa 300 de fosile de balene şi delfini descoperite în Elveţia şi datând din acea perioadă, cercetătorii au identificat două specii necunoscute până acum, a indicat universitatea. Fosile vechi de 20 de milioane de ani, găsite în Elveția Cercetând fragmente de dinţi, vertebre şi oase descoperite în straturile de sedimente marine, paleontologii au analizat şi oase ale urechii interne, rar întâlnite, care permit clasificarea speciilor. "Am reuşit să identificăm două familii de delfini necunoscute până acum în Elveţia", a declarat paleontologul Gabriel Aguirre într-un comunicat al universităţii. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Folosind microtomografia computerizată, o tehnică de imagistică 3D, cercetătorii au reuşit să reconstituie ţesutul moale din jurul oaselor urechilor acestor delfini, creând de asemenea imagini tridimensionale ale acestora, potrivit Agerpres. "Acest lucru ne-a ajutat să analizăm mai bine capacităţile auditive ale delfinilor", a precizat Aguirre. În studiul lor, publicat de site-ul ştiinţific PeerJ, cercetătorii au stabilit că speciile dispărute pe care le-au identificat sunt înrudite cu caşaloţii şi cu delfinii din vremurile noastre. În urmă cu 20 de milioane de ani, rechini, peşti, delfini şi cetacee populau marea care acoperea Elveţia, ale cărei ţărmuri au fost colonizate de crustacee, scoici şi arici de mare. O cantitate mare de fosile a fost descoperită în straturile sedimentare cunoscute sub numele de molasă marină superioară.

Fosile vechi de 20 de milioane de ani găsite în Elveția (sursa: Pixabay)
Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia Foto: Twitter National Guard
Internațional

Statele baltice vor trupe NATO granița Rusia

Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia, câteva țări vestice, printre care Franța și Italia, se opun, scrie Washington Post. Țările aflate la granița de est a NATO explică faptul că Rusia ar putea declanșa rapid un atac scurt, după care ar pune NATO în fața faptului împlinit. Statele baltice vor mai multe trupe NATO la granița cu Rusia „Statele baltice și Polonia cer o prezență militară extinsă semnificativ pe teritoriul lor și noi capacități, cum ar fi cele de apărare antiaeriană, care ar putea îngreuna o invazie rusă. Alți factori de decizie, inclusiv din Franța și Italia, își exprimă scepticismul că Rusia (...) va reprezenta în curând o amenințare pentru teritoriul NATO. O decizie inițială trebuie luată până la sfârșitul lunii iunie, când liderii NATO se vor întâlni la un summit de la Madrid”, scrie Washington Post. Potrivit unui document confidențial consultat de acest ziar, cele trei state baltice au solicitat ca o divizie de 20.000 de oameni să fie pregătită dacă vreuna din aceste țări este amenințată. „O agresiune rusă directă împotriva NATO nu poate fi exclusă”, se arată în document, în care se atrage atenția că Kremlinul poate mobiliza rapid trupe, declanșa un atac scurt și apoi poate pune NATO în fața unui „fapt împlinit”. Însă Franța s-ar opune, iar Washington Posta amintește că, recent, președintele Emanuel Macron a spus că va trebui să se stea cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar acest lucru nu poate fi făcut prin „umilire”. „Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron, pe Twitter. Vestul ar putea deveni prietenoos cu Rusia din nou, după război Un oficial din Est a explicat că țările din această regiune se grăbesc să obțină acum un acord privind consolidarea graniței cu Rusia, pentru că sprijinul din Vest ar putea să dispară după ce războiul din Ucraina se va termina. Takeaway from #NATOSummit:?Our unity & support to ?? is firm.?2% of GDP on defence must be the floor not the ceiling. Today ?? decided to increase our spending to 2,5%.?To defend @NATO territory, we need forward defence - including more NATO troops & air defence in Estonia. pic.twitter.com/SUvhyWN0OT— Kaja Kallas (@kajakallas) March 24, 2022 „Conform planului baltic, o divizie completă de trupe nu ar fi staționată permanent în fiecare țară, dar echipamentul acestora ar fi poziționat acolo în avans, iar NATO ar aloca mii de forțe suplimentare care să fie în așteptare (...) în caz de criză. Doar aproximativ o brigadă de trupe NATO - aproximativ 6.000 de militari - ar fi pe teren în fiecare națiune în mod continuu, în creștere față de aproximativ 2.000 înainte de februarie”, explică Washington Post. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Polonia avea înainte de invadarea Ucrainei 4.500 de militari americani pe teritoriul ei, acum are 10.000 și ar dori o prezență sporită.

România stă alături de Ucraina (sursa: Facebook/Ministry of Foreign Affairs, Romania)
Internațional

România stă alături de Ucraina

România stă alături de Ucraina. România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internaţională de Justiţie în cadrul procedurilor lansate împotriva Federaţiei Ruse, a anunţat, miercuri, Ministerul Afacerilor Externe. "În continuarea demersurilor întreprinse în susţinerea Ucrainei ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva acestui stat, autorităţile române au aprobat, la cel mai înalt nivel, ca România să formuleze o cerere de intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina împotriva Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie, la 26 februarie 2022, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia ONU privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 1948. România stă alături de Ucraina Acest demers al României de a interveni în procesul menţionat are loc la solicitarea expresă a părţii ucrainene, transmisă de ministrul Afacerilor Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, omologului român, Bogdan Aurescu, cu ocazia vizitei pe care ministrul ucrainean a efectuat-o la Bucureşti", precizează MAE, într-un comunicat transmis, informează Agerpres. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Conform MAE, în contextul acestor proceduri, România se va coordona cu alte state like minded care au luat o decizie similară şi va colabora strâns cu reprezentanţii Ucrainei implicaţi în procedurile din faţa CIJ. Decizia autorităţilor române a fost comunicată de ministrul Bogdan Aurescu colegilor europeni şi omologului ucrainean în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Europene care s-a desfăşurat zilele trecute la Bruxelles, ca expresie a susţinerii "constante" şi "principiale" a autorităţilor de la Bucureşti pentru cauza Ucrainei, arată Ministerul de Externe. "Decizia României reflectă, o dată în plus, poziţia constantă a ţării noastre în favoarea valorificării instrumentelor şi instituţiilor de drept internaţional în sprijinul menţinerii şi restabilirii păcii şi securităţii internaţionale, precum şi încrederea necondiţionată în rolul fundamental al CIJ ca promotor al justiţiei internaţionale", se mai precizează în comunicatul citat. Rusia acuzată de crime de război și genocid La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de iniţiere a procedurilor contra Federaţiei Ruse la CIJ, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia din 1948 privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid. Potrivit MAE, Ucraina a reclamat faptul că Federaţia Rusă a invocat, în mod fals, comiterea unor acte de genocid în regiunile Lugansk şi Doneţk, pentru a justifica recunoaşterea aşa-numitelor RP Doneţk şi RP Lugansk, precum şi pentru a desfăşura o operaţiune militară specială împotriva Ucrainei. "În baza acestor acuzaţii false, Federaţia Rusă este angajată, în prezent, într-un proces de invazie militară a Ucrainei, care are ca efecte încălcări grave şi pe scară largă ale drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar", menţionează MAE. Printr-un ordin din data de 16 martie 2022, Curtea a indicat măsuri provizorii/conservatorii, prin care a stabilit în sarcina Federaţiei Ruse obligaţia de a suspenda imediat operaţiunile militare începute la 24 februarie 2022 pe teritoriul Ucrainei, precum şi de a se asigura că unităţi militare sau neregulate pe care Federaţia Rusă le-ar direcţiona sau sprijini, precum şi orice organizaţii sau persoane care ar fi supuse controlului sau conducerii sale nu fac niciun demers de continuare a operaţiunilor militare. De asemenea, ordinul prevede că ambele părţi se vor abţine de la orice acţiune care ar putea agrava sau extinde disputa supusă Curţii sau care ar face mai dificilă soluţionarea acesteia, explică Ministerul de Externe. De asemenea, printr-un ordin din data de 23 martie 2022, CIJ a indicat data de 23 septembrie 2022 ca termen pentru depunerea Memoriului Ucrainei, respectiv 23 martie 2023 ca dată limită pentru depunerea Contra-memoriului Federaţiei Ruse. Conform regulilor prevăzute în Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, dacă o cauză pare să implice interpretarea unei convenţii multilaterale la care alte state decât cele implicate în dispută sunt părţi, Grefierul trebuie să notifice aceste state, iar orice stat notificat are dreptul să intervină în proceduri. România, ca şi celelalte state părţi la Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, a primit din partea Grefei CIJ o notificare privind faptul că procedurile iniţiate de Ucraina par a ridica probleme de interpretare a acestei Convenţii, statele părţi respective putându-se prevala de posibilitatea de a interveni în speţă. Declaraţia de intervenţie, care poate fi formulată înainte de data fixată pentru deschiderea procedurilor orale privind disputa în cauză, implică anumite proceduri suplimentare din partea statului intervenient.

Războiul e la porțile României (sursa: facebook/emmanuelmacron)
Internațional

Franța, dispusă să intre în război cu Rusia

Franța, dispusă să intre în război cu Rusia. Franţa „va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune, a declarat luni seară Palatul Elysée, după ce aceste doua ţări au anunţat ca doresc să adere la NATO, relatează AFP. „Orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”, a scris preşedinţia franceză într-un comunicat. Franța, dispusă să intre în război cu Rusia „Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a continuat Palatul Elysée. Articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona este o clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Rusia a estimat luni că aderarea Suediei şi Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) ca răspuns la ofensiva rusă împotriva Ucrainei este o greşeală care ar submina securitatea pe continentul european, potrivit Agerpres. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a promis că va urmări îndeaproape „implicaţiile pe care le va avea acest lucru pentru securitatea noastră”. Anterior, adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a reiterat avertismentele ruse emise în ultimele zile, referindu-se în special la „măsuri (ruse) de ripostă militaro-tehnică şi de altă natură”. Partidul Social Democrat aflat la putere în Suedia a dat duminică undă verde unei candidaturi la NATO, la scurt timp după ce executivul finlandez şi-a anunţat dorinţa de a adera la această organizaţie occidentală pe care Rusia o consideră o ameninţare existenţială. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, „salută şi sprijină aceste decizii ale celor parteneri europeni foarte apropiaţi”, a raportat Palatul Elysée.

Finlanda și Suedia în NATO (sursa: nato.int)
Internațional

Finlanda și Suedia în NATO

Finlanda și Suedia în NATO. Finlanda şi Suedia şi-au depus miercuri cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), consultări fiind în curs între aliaţi pentru a înlătura opoziţia Turciei la integrarea celor două ţări nordice în Alianţă, informează AFP. Finlanda și Suedia în NATO "Acesta este un moment istoric, într-un moment istoric pentru securitatea noastră", a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de ambasadorii celor două ţări. "Sperăm să finalizăm rapid" procesul de aderare, a adăugat Stoltenberg. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat luni că nu va aproba această aderare din cauza sancțiunilor impuse Ankarei și a acuzat ambele țări că găzduiesc "organizații teroriste" kurde, potrivit Agerpres. Moscova a avertizat asupra unor "consecințe de anvergură" dacă se va merge mai departe.Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și Suediei în NATO nu va crea o amenințare, dar "extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu va provoca cu siguranță răspunsul nostru". Ministerul rus de Externe a declarat că "va fi obligat să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale".

Pandemia de Covid a explodat în Coreea de Nord (sursa: forbes.com)
Internațional

Pandemia de Covid a explodat în Coreea de Nord

Pandemia de Covid a explodat în Coreea de Nord. Liderul nord-coreean Kim Jong Un a criticat neglijenţa şi indolenţa funcţionarilor, care au agravat epidemia de coronavirus în Coreea de Nord, informează miercuri mass-media oficiale, numărul de cazuri depăşind deja în această ţară 1,7 milioane, relatează AFP. Prezidând o reuniune a partidului, marţi, Kim Jong Un a declarat că există "o lipsă de maturitate în capacitatea statului de a face faţă crizei" şi a criticat "atitudinea non-pozitivă, lipsa de energie şi inactivitatea înalţilor responsabili ai statului", transmite agenţia oficială KCNA. Pandemia de Covid a explodat în Coreea de Nord Coreea de Nord a înregistrat 232.880 de noi cazuri de "febră" marţi seara, ceea ce majorează bilanţul total la 1,72 de milioane de cazuri şi 62 de decese, potrivit aceleiaşi surse. În timpul reuniunii de marţi, Kim Jong Un a promis să "trezească întregul partid precum un vulcan activ", pentru a stăvili răspândirea virusului, potrivit Agerpres. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi După ce ţara sa a anunţat primul caz de COVID-19, joia trecută, Kim Jong Un a preluat personal conducerea în lupta împotriva epidemiei, care, potrivit lui, provoacă "mare bulversare" în ţară. El a ordonat un lockdown naţional, populaţia nord-coreeană nefiind vaccinată, şi a desfăşurat armata pentru a ajuta la lupta împotriva cornavirusului. OMS este îngrijorată de situația din Coreea de Nord Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi-a exprimat marţi îngrijorarea în legătură cu ravagiile provocate de varianta Omicron asupra populaţiei nevaccinate a Coreei de Nord, reiterându-şi oferta de asistenţă, de la vaccinuri până la echipamente medicale. Deocamdată, Phenianul pare să nu fi răspuns la aceste apeluri. Sistemul de sănătate nord-coreean a fost clasat pe locul 193 din 195 de ţări de un studiu al universităţii americane Johns Hopkins, anul trecut. Spitalele din această ţară sunt notoriu subechipate, cu puţine unităţi de terapie intensivă. Potrivit experţilor, Coreea de Nord nu dispune de niciun tratament împotriva COVID-19 şi nu are capacităţi pentru a-şi testa masiv populaţia.

SUA reclamă multe fenomene OZN (sursa: Pixabay)
Internațional

SUA reclamă multe fenomene OZN

SUA reclamă multe fenomene OZN. Un "număr tot mai mare" de obiecte neidentificate a fost raportat pe cer în ultimii 20 de ani, a indicat marţi un responsabil al Pentagonului în faţa congresmenilor americani, fără a ajunge până la a confirma prezenţa vieţii extraterestre, notează AFP. Pentru prima dată după mai mult de 50 de ani, Congresul SUA a organizat o audiere publică dedicată "fenomenelor aeriene neidentificate". SUA reclamă multe fenomene OZN "De la începutul anilor 2000, am observat un număr tot mai mare de obiecte neautorizate sau neidentificate", a declarat Scott Bray, director adjunct al serviciului de informaţii pentru US Navy. Responsabilul a atribuit această creştere "eforturilor considerabile" ale armatei americane pentru "a destigmatiza actul de raportare a observărilor" şi progresului tehnologic. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi Cu toate acestea, el a spus că nu a detectat nimic "care să sugereze o origine non-terestră" acestor fenomene. Dar nici nu a exclus definitiv această posibilitate. În iunie 2021, serviciile americane de informaţii americane au afirmat deja într-un raport mult aşteptat că nu există nicio dovadă a existenţei extratereştrilor, recunoscând în acelaşi timp că zeci de fenomene observate de piloţii militari nu pot fi explicate. Unele ar putea fi explicate prin prezenţa dronelor sau a păsărilor care creează confuzie în sistemele radar ale armatei americane. Altele ar putea proveni din teste de echipamente sau de tehnologii militare efectuate de alte puteri, precum China sau Rusia. Armata americană şi serviciile de informaţii americane caută în primul rând interesate să determine dacă aceste "fenomene aeriene neidentificate" pot fi legate de ameninţări împotriva Statelor Unite. "Fenomenele aeriene neidentificate constituie o potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale", a avertizat alesul democrat André Carson, şeful comisiei parlamentare la originea audierii. "Şi trebuie tratate ca atare", a adăugat congresmenul, citat de AFP.

Un milion de soldați ucraineni înarmați (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Un milion de soldați ucraineni înarmați

Un milion de soldați ucraineni înarmați. Ucraina poate înarma, cu ajutorul SUA şi al UE, un milion de soldaţi bine pregătiţi şi puternic motivaţi ce ar putea pune mari probleme armatei ruse. Este avertiamentul unui colonel rus în retragere, Mihail Hodarenok, la o emisiune la postul public rus de televiziune Rossiya-1, relatează agenţia EFE şi postul CNN. Un milion de soldați ucraineni înarmați "Forţele armate ale Ucrainei pot înarma un milion de persoane, iar acest lucru ele însele îl spun. Având în vedere că ajutorul (militar) american şi european este pe punctul de activare, realitatea este că vom avea un milion de ucraineni înarmaţi", a subliniat militarul rus. Mihail Hodarenok, care a lucrat şi în Statul Major al armatei ruse, a îndemnat "să nu fie luate sedative informaţionale", multe mass-media ruse dând "informaţii despre căderea psihologică şi emoţională a forţelor armate ale Ucrainei", ceea ce "nu corespunde realităţii". Armata ucraineană, un nivel ridicat de motivaţie Colonelul rus a mai subliniat faptul că deşi într-adevăr există soldaţi ucraineni care se predau trupelor ruse, este vorba despre "cazuri izolate", iar în acest timp armata ucraineană îşi păstrează un nivel ridicat de motivaţie, la care se adaugă aprovizionarea ei cu arme moderne occidentale, situaţie căreia planificatorii militari ruşi trebuie să-i acorde atenţie în calculele lor strategice şi operaţionale. Citește și: VIDEO Primele semne ale disidenței anti-Putin? Televiziunea rusă îl invită din nou pe colonelul Hodarenok, care anunță: „Întreaga omenire este împotriva noastră” "Situaţia pe acest plan se va înrăutăţi pentru noi", a insistat colonelul, într-o critică neobişnuită auzită la un post TV rus despre mersul "operaţiunii militare speciale" în Ucraina. "Nivelul de profesionalism al oricărei armate nu depinde doar de echiparea sa, ci şi de instruirea efectivelor, de motivaţia lor şi de dispoziţia de a vărsa sânge pentru patrie. O armată de recruţi poate fi de asemenea foarte profesionistă", a mai remarcat colonelul rus, ce are apariţii frecvente în mass-media ruse. Rusia, într-o "izolare geopolitică totală" Pe de altă parte, el a sesizat faptul că Rusia se regăseşte în prezent într-o "izolare geopolitică totală". Cât despre NATO, Mihail Hodarenok a apreciat că ar fi ridicol ca Rusia să-şi îndrepte rachetele spre Finlanda, ţară care şi-a anunţat candidatura pentru a intra în Alianţă. Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat de altfel că extinderea NATO către Finlanda şi Suedia nu este în sine o ameninţare pentru Rusia, cu excepţia cazului în care va include şi desfăşurarea de "infrastructuri militare" pe teritoriul acestor ţări.

Rușii nu se simt deranjați de candidatura Ucrainei la UE(sursa: kremlin.ru)
Internațional

Peskov recunoaște războiul din Ucraina

Peskov recunoaște războiul din Ucraina. Ţările care erau considerate până în prezent "neprietenoase" la adresa Rusiei pot fi de acum numite ţări "ostile", întrucât acestea duc un război pe plan diplomatic, politic şi economic împotriva Federaţiei Ruse, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Interfax. "Orice război se termină cu pacea, iar această lume va fi una în care vocea noastră va fi auzită, în care ne vom simţi confortabil, în siguranţă şi în care vom sta cu încredere", a punctat el, vorbind la conferinţa educaţională 'Noi Orizonturi', recunoscând astfel că aşa-numita 'operaţiune militară specială' în Ucraina este un război, notează EFE. Peskov recunoaște războiul din Ucraina Peskov a spus că ţările occidentale, inclusiv SUA, poartă un "război hibrid" împotriva Rusiei în acest moment. "Nu se limitează la consilierii militari britanici şi americani care îi învaţă pe naţionaliştii ucraineni înarmaţi ce să facă şi le oferă şi informaţii operative. Nu, acesta este un război diplomatic şi politic. Se fac încercări de a ne izola pe plan internaţional, iar aceasta este un război economic", a declarat Peskov, în cadrul forumului organizat de societatea 'Znanie' ('Cunoaşterea'), potrivit Agerpres. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Le numim în continuare într-un mod blând drept state 'neprietenoase'. Dar aş spune că deja acestea sunt state 'ostile' pentru că ceea ce fac ele este război", a insistat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. "Dreptul la proprietate privată a încetat să mai fie sacru, dreptul la active a încetat să mai fie sacru, iar banii noştri naţionali, care ne-au fost sechestraţi, au fost blocaţi", a pus Peskov, care, împreună cu actuala sa soţie Tatiana Navka, celebră patinatoare (de altfel, de naţionalitate ucraineană, fiind născută la Dnepropetrovsk), şi copiii săi adulţi se află pe lista cu sancţiuni occidentale. "Uneori se pare că însăşi existenţa Rusiei ca stat irită Occidentul colectiv în mod semnificativ şi acesta nu se va opri de la nimic pentru a nu ne permite să ne dezvoltăm aşa cum ne dorim şi să trăim aşa cum ne dorim", a declarat reprezentantul Kremlinului. Care sunt țările neprietenoase în opinia Kremlinului Rusia va depăşi această perioadă de "furtună perfectă" şi îşi va atinge toate obiectivele, întrucât Vladimir Putin "ştie încotro îşi duce ţara" şi se bucură de sprijinul populaţiei, a mai declarat Peskov, afirmând că, dacă o ţară "nu acţionează ferm şi nu îşi apără cu curaj interesele existenţiale, ea îşi va pierde independenţa, suveranitatea şi nu va mai putea lua propriile decizii". Moscova consideră 'neprietenoase' toate statele care i-au impus sancţiuni după invazia în Ucraina, inclusiv Japonia, SUA şi toate statele membre ale Uniunii Europene. La 14 mai, ministrul de externe rus Serghei Lavrov afirmase că ţările occidentale au declarat Rusiei un război hibrid total, acuzând SUA că au pregătit actuala criză încă de la finele Războiului rece, şi spunând că Moscova acceptă această provocare, potrivit RBC.ru. La rândul său, Dmitri Peskov a afirmat că Rusia "are totul" pentru a surmonta conflictul (din Ucraina) cu Occidentul, aşa cum Kremlinul îl numeşte în mesajele adresate audienţei interne, şi a asigurat că "la ora actuală, o ţară nu poate fi izolată nici economic, nici diplomatic, nici informaţional". "Avem propriile noastre tehnologii şi avem posibilitatea de a înlocui importurile", a asigurat el.

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia (sursa: Twitter/nexta)
Internațional

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia

Bombardamente rusești la 15 km de Polonia. Rachetele rusești au vizat în cursul nopții vestul Ucrainei, avariind infrastructura feroviară din apropierea graniței cu Polonia, potrivit șefului administrației militare regionale din Lviv. Maksim Kozitski a declarat că locația lovită se află în apropierea orașului Yavoriv, care găzduiește, de asemenea, o mare bază militară. El a precizat că nu au fost raportate victime. Bombardamente rusești la 15 km de Polonia Sistemele de apărare aeriană au doborât trei rachete, a adăugat el. Primarul orașului, Andri Sadovi, a declarat că niciun sit din orașul Lviv nu a fost lovit. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Pe Twitter, Sadovyi a spus că au fost două salve de rachete asupra regiunii în cursul nopții. Apărarea antiaeriană a funcționat bine, a spus Sadovyi, adăugând că nu era clar dacă orașul în sine a fost o țintă, potrivit CNN. https://twitter.com/nexta_tv/status/1526325999339708417 O serie de explozii au fost auzite în centrul orașului Lviv în jurul orei locale 00:45, la scurt timp după ce sirenele de alarmă aeriană au sunat în oraș. Yavoriv a fost lovit de cel puțin trei ori de la începutul războiului. În primul atac, asupra bazei militare de acolo, pe 13 martie, peste 30 de persoane au fost ucise. Locuri din Lviv au fost, de asemenea, lovite de rachete rusești în ultimele săptămâni, inclusiv o fabrică de piese de avion, un depozit de combustibil și mai multe substații electrice.

Securitatea cibernetică noul tip de război (sursa: Facebook/MirceaGeoana)
Internațional

Securitatea cibernetică, noul tip de război

Securitatea cibernetică, noul tip de război. Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană. El a avut o intervenţie video în cadrul conferinţei "Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy". Securitatea cibernetică, noul tip de război "Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei (Ucrainei - n.r.) de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei", a punctat el. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept "esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict", potrivit Agerpres. "Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale", a subliniat Geoană. El a vorbit şi de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu. "Experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă", a precizat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina "prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse". "Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic", a punctat Mircea Geoană.

Ucraina contraatacă rușii fac pasul înapoi din Harkov (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov

Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov. Soldații ucraineni avansează spre nord și nord-est de Harkov, potrivit șefului administrației militare regionale din nord-estul orașului, în timp ce un contraatac care durează de câteva săptămâni se intensifică. Oleh Syniehubov a declarat marți la televiziunea ucraineană că luptele sunt în desfășurare la nord-est de al doilea oraș ca mărime din Ucraina, spre orașul Vovchansk, de-a lungul graniței dintre Rusia și Ucraina. Ucraina contraatacă, rușii fac pasul înapoi din Harkov Orașul a devenit o rută de realimentare pentru forțele rusești, în timp ce acestea încearcă să își susțină ofensiva în regiunile Donețk și Luhansk, mai la sud. Întreruperea acestei linii de aprovizionare ar putea compromite capacitatea rușilor de a-și consolida ofensiva spre Sloviansk și Kramatorsk. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” "Ostilități active au loc în așezările din nordul regiunii", a declarat Syniehubov. "Inamicul se concentrează pe menținerea pozițiilor. Trupele noastre trebuie să le respingă fiecare centimetru din teritoriul nostru", potrivit CNN. Siniebuhov a adăugat că avansurile ucrainene au ajutat la reducerea - dar nu la eliminarea - atacurilor de artilerie rusești asupra Harkovului. A existat "o liniște relativă în ultimele două săptămâni", a spus Syniebuhov. "Cu toate acestea, inamicul lovește uneori cu lovituri de artilerie". Luni au avut loc lovituri în districtele Saltivka și Shevchenkivski, în apropiere de Kharkiv, a adăugat Siniebuhov. "Două persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în ultimele 24 de ore", a spus el.Syniebuhov a precizat că au continuat bombardamentele rusești asupra altor părți ale regiunii Harkov.

Șeful NATO diagnosticat cu "Zona Zoster" Sursă: Twitter
Internațional

Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei

Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că rezervele Turciei cu privire la aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică trebuie luate în considerare, relatează DPA. "Turcia este un aliat apreciat şi trebuie ţinut cont de orice îngrijorări privind securitatea", a scris Stoltenberg pe Twitter după o întâlnire cu ministrul de Externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu. Stoltenberg, deschis să înțeleagă problema Turciei "Suntem uniţi în acest moment istoric", a adăugat el. Finlanda şi Suedia şi-au anunţat recent candidaturile pentru aderarea la NATO, în contextul în care invazia Rusiei din Ucraina a amplificat îngrijorările privind securitatea. Turcia a transmis că va fi de acord cu aderarea celor două ţări numai în anumite condiţii. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Președintele Turciei a criticat din nou luni posibilitatea ca Finlanda și Suedia să intre în NATO, potrivit Agerpres. El a reiterat poziţia că ambele ţări sprijină "organizaţii teroriste", printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria. În cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe din NATO care a avut loc duminică la Berlin, Cavusoglu a criticat unele state membre pentru că restricţionează exporturile de arme către Turcia din cauza luptei sale împotriva acestor grupări. Săptămâna trecută, Erdogan a afirmat că cele două state sunt "case de oaspeţi pentru organizaţii teroriste". Nu este clar cum va putea fi convinsă Turcia să nu se opună aderării Suediei şi Finlandei la NATO, comentează DPA. Potrivit unor diplomaţi, un rol l-ar putea juca declaraţii din partea celor două state europene nordice în legătură cu lupta împotriva terorismului şi afacerile cu arme.

Panouri solare pentru clădirile noi din UE (sursa: Pixabay)
Internațional

Panouri solare pentru clădirile noi din UE

Panouri solare pentru clădirile noi din UE. Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times. Executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual. Costul total al atingerii acestui obiectiv ar urma să se ridice la sute de miliarde de euro dar aceste costuri ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit "RepowerEU" şi consultat de Financial Times. Panouri solare pentru clădirile noi din UE Una din propuneri este "introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste". Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă, potrivit Agerpres. Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei. "Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030", se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times. De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone "prioritare" cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă. "Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli", se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană. Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

Legea offshore, la ultimul pas (sursa: Facebook/Parlamentul României)
Internațional

Legea offshore, la ultimul pas

Legea offshore, la ultimul pas. Proiectul legii offshore va intra marţi în dezbaterea comisiilor de buget, finanţe şi pentru industrii ale Camerei Deputaţilor. Şedinţa comună a comisiilor de specialitate este programată să înceapă la ora 10,00 cu dezbaterile asupra acestui proiect în vederea întocmirii raportului. Legea offshore, la ultimul pas Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor din această săptămână, pentru a fi dezbătut sub rezerva depunerii raportului din partea comisiilor de specialitate. Citește și: Reacțiile lui Putin la anunțurile Finlandei și Suediei de a adera la NATO, din ce în ce mai nuanțate: de la amenințarea nucleară, la „Rusia nu are probleme cu aceste ţări” În 11 mai, proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Proiectul legii offshore, care a fost depus pe 15 aprilie la Parlament, reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât la perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime şi stabileşte că statul român va avea drept de preempţiune la achiziţia gazelor naturale. Actul normativ este semnat de liderii celor trei partide din coaliţia de guvernare - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, precum şi de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi de liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră