miercuri 06 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși

Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși. Procurorul general al autoproclamatei Republici Populare Lugansk (LPR), din estul separatist la Ucrainei, şi adjuncta sa au fost ucişi vineri într-o explozie produsă în sediul unde lucrau, potrivit anunţului făcut de şeful administraţiei LPR, transmit AFP şi Reuters. Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși "Astăzi, în urma unui act terorist, procurorul general al LPR, Serghei Gorenko, şi adjuncta sa Iekaterina Steglenko au fost ucişi", a anunţat pe Telegram liderul prorus al acestei regiuni separatiste, Leonid Pasecinik. "Explozia, care s-a produs în clădirea Parchetului General (...) arată că regimul de la Kiev a depăşit toate limitele acceptabilului", a adăugat el. Pasecinik nu a dat alte detalii despre natura exploziei, dar a afirmat că autorităţile separatiste sunt în căutarea unor "persoane ce au legătură cu această crimă". Atacuri în serie În ultimele luni, zeci de responsabili separatişti sau funcţionari ai administraţiei ruse în teritoriile ucrainene ocupate au fost vizaţi de atacuri şi mai mulţi dintre ei au fost ucişi. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Vineri, un responsabil al administraţiei de ocupaţie ruse, Vladimir Rogov, a acuzat armata ucraineană că a executat lovituri împotriva sediului administraţiei din Herson (sud). O funcţionară a fost ucisă şi şoferul său a fost rănit de aceste lovituri, a indicat Rogov.

Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși, se plânge Leonid Pasecinik (sursa: kremlin.ru)
Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor (sursa: isab.lukoil.com)
Internațional

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor. Ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, şi-a exprimat speranţa că rafinăria Lukoil din Sicilia va fi cumpărată de un investitor străin, transmite Reuters. Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de ţiţei rusesc afectează sever rafinăria, responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. "Este o situaţie extrem de delicată, cel mai bun lucru ar fi o achiziţie internaţională", le-a spus jurnaliştilor Cingolani. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi, este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil. Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei.

Lukașenko pomenește România în contextul războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko pomenește România în contextul războiului

Lukașenko pomenește România în contextul războiului. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că l-a convocat la sediul ministerului pe însărcinatul cu afaceri ad interim al Belarus în România, ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul de la Minsk, Aleksandr Lukasensko referitoare la faptul că "Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate". Lukașenko pomenește România în contextul războiului "Ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul belarus Aleksandr Lukaşenko la un eveniment public în cursul zilei de sâmbătă, 17 septembrie, ocazie cu care acesta a menţionat, printre altele, că Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus convocarea la sediul MAE a însărcinatului cu afaceri a.i. al Belarus în România pentru a i se comunica următoarele elemente de poziţie: Astfel, partea română respinge ferm astfel de afirmaţii inadmisibile, care alimentează retorica bazată pe apel la forţă şi ameninţarea cu forţa în relaţiile internaţionale", se menţionează într-o precizare transmisă duminică de MAE român. MAE: România este membru NATO În poziţia MAE român se adaugă că "de asemenea, nu poate fi ignorat rolul şi responsabilitatea internaţională ale Belarusului în calitate de complice al Rusiei în susţinerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei". Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste Totodată, "MAE reaminteşte că România este stat membru al NATO şi beneficiază, în cel mai înalt grad, de toate garanţiile de securitate care decurg din acest statut în conformitate cu clauza de apărare colectivă din art.5 al Tratatului Atlanticului de Nord, NATO fiind cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie", se mai subliniază în informarea transmisă de ministerul român.

Orban ar putea pierde fonduri de 7,5 miliarde de euro Foto: Facebook Aleksandar Vucic
Internațional

Orban pierde fonduri miliarde de euro

Amicul de la Budapesta lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri europene în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european. Spre deosebire de alte amenințări dinspre Bruxelles, aceasta este cât se poate de concretă: o decizie trebuie luată într-o lună. PNRR-ul Ungariei nu a fost aporobat nici acum, deși a fost depus în mai 2021. Orban ar putea pierde fonduri de 7,5 miliarde de euro „Din cauza corupției și a altor încălcări ale statului de drept în Ungaria, Comisia Europeană a propus reducerea plăților de la bugetul UE către această țară cu aproximativ 7,5 miliarde de euro. Acest lucru a fost anunțat de comisarul UE pentru buget, austriacul Johannes Hahn, duminică, la Bruxelles. Este pentru prima dată când Comisia UE propune acest pas din cauza deficiențelor statului de drept dintr-o țară din UE. Banii de la bugetul UE nu sunt suficient de protejați împotriva utilizării abuzive în Ungaria, a spus austriacul. Totodată, el a recunoscut angajamentele pe care guvernul ungar le-a luat recent pentru a elimina deficiențele existente”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Consiliul European trebuie să ia decizia finală în cel mult o lună. The EU must withhold funds from Viktor Orban’s Hungary https://t.co/OVhs86HlbA— Fernando Oliver, Esq. (@Fernand46357857) September 16, 2022 Pentru a transforma propunerea în realitate, este nevoie de susținerea a 15 țări din UE, care împreună să aibă 65% din totalul populației. Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste UE a introdus noua sancțiune financiară în urmă cu doi ani tocmai ca răspuns la ceea ce consideră că reprezintă subminarea democrației în Polonia și Ungaria, unde premierul Viktor Orban a supus instanțele, mass-media, ONG-urile și mediul academic, precum și restricționarea drepturilor migranților, homosexualilor și femeilor în timpul celor peste un deceniu la putere.

1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin (sursa: SZ)
Internațional

1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin

1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin. Unul dintre palestinieni, membru al comandoului care a efectuat luarea de ostatici la Jocurile Olimpice de la Munchen în 1972, soldată cu uciderea a 11 atleţi israelieni, a trăit ulterior mai mulţi ani la Berlin, afirmă sâmbătă cotidianul german Suddeutsche Zeitung. 1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin Publicaţia afirmă că a extras această informaţie dintr-un raport al poliţiei la care a avut acces în mod excepţional, datorită unei autorizaţii speciale, şi că documentul se află în arhivele de la Munchen (sud). Potrivit acestui raport, poliţia bavareză, responsabilă cu ancheta asupra atentatelor de la Munchen, ar fi aflat prin intermediul unui informator al poliţiei criminaliste federale (BKA) despre prezenţa acestui palestinian la Berlin. La vremea respectivă, conform ziarului, el trăia sub o identitate falsă în Berlinul de Vest şi se ducea aproape în fiecare zi în Est, în RDG, la biroul de legătură al Organizaţiei de Eliberare a Palestinei (OEP), unde lucra. Ministerul de interne bavarez nu a putut fi contactat sâmbătă de AFP pentru a comenta aceste informaţii. Garanție pentru împiedicarea unui nou atac După luarea de ostatici în 5 septembrie 1972 la Jocurile Olimpice de la Munchen, un schimb de focuri a avut loc în cursul căruia 11 atleţi israelieni, un poliţist german şi cinci dintre cei opt membri ai comandoului palestinian au fost ucişi. O lună mai târziu, trei supravieţuitori ai comandoului, capturaţi, au fost eliberaţi în schimbul altor ostatici după deturnarea unui avion al companiei Lufthansa. O teorie, vehiculată în special de rudele victimelor israeliene, circulă de mai mult timp: guvernul vest-german ar fi facilitat eliberarea celor trei membri ai comandoului capturaţi pentru a împiedica orice nou atentat în Germania. Această teorie este amintită de istoricul munchenez Dominik Aufleger, citat de Suddeutsche Zeitung. Germania a cerut iertare după 50 de ani Aufleger, care de asemenea a avut acces la aceleaşi dosare ca şi publicaţia citată în cadrul cercetărilor sale asupra atentatului de la Munchen, se întreabă dacă poliţia ar fi vrut într-adevăr să-l aresteze pe acest supravieţuitor al comandoului care locuia aparent în Berlin. "Se poate pune întrebarea dacă poliţia a vrut într-adevăr să acţioneze sau dacă ea a renunţat la o arestare pentru a evita orice nou atentat al militanţilor palestinieni în RFG", îl citează ziarul. Citește și: Uluitor: despăgubiri după 50 de ani pentru familiile atleților israelini uciși la JO 1972 La începutul lunii septembrie, după 50 de ani de la atacul de la Jocurile Olimpice de la Munchen, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a cerut "iertare" rudelor victimelor israeliene de la JO din 1972, asumându-şi responsabilitatea pentru "eşecurile" care au însoţit tragedia. Guvernul german a acceptat să deblocheze o sumă de 28 milioane de euro, vărsată în parte de Bavaria şi oraşul Munchen, pentru familiile victimelor israeliene.

Biden către Putin: Nu folosi nucleara! (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden către Putin: Nu folosi nucleara!

Biden către Putin: Nu folosi nucleara! Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat din nou pe omologul său rus Vladimir Putin împotriva utilizării armelor chimice sau nucleare în Ucraina, într-un moment în care armata ucraineană desfăşoară o importantă contraofensivă în ţară. Biden către Putin: Nu folosi nucleara! "Aceasta ar schimba cursul războiului într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial", a avertizat liderul american într-un interviu acordat CBS, din care primele extrase au fost date publicităţii vineri seara. "Nu o faceţi, nu o faceţi, nu o faceţi!", a lansat Joe Biden, adresându-i-se preşedintelui rus Vladimir Putin şi promiţând un răspuns "substanţial" al SUA dacă acest pas va fi făcut. Rusia "ar deveni şi mai mult un paria în lume, mai mult decât a fost ea vreodată", a avertizat el. În decurs de câteva zile, forţele Kievului au preluat iniţiativa într-un război care părea împotmolit pe o linie a frontului, cvasiimobilă de la începutul verii. Putin ba nu se grăbește, ba încheie cât mai repede În pofida acestei situaţii, Vladimir Putin a declarat vineri că ofensiva sa va continua în Ucraina. "Planul nu necesită schimbări. Nu suntem grăbiţi", a afirmat el, după ce îi spusese în aceeaşi zi premierului indian Narendra Modi că va face tot posibilul pentru a termina cât mai repede conflictul din Ucraina, potrivit AFP. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Putin se exprimase în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (SCO) la Samarkand (în Uzbekistan). Rusia a declanşat în 24 februarie o invazie în Ucraina, în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", de fapt o agresiune brutală împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. După eşuarea planului iniţial de a captura în câteva zile Kievul, forţele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene în martie, focalizându-se pe regiunile Doneţk şi Lugansk (est) şi sudul ţării.

Rușii se retrag haotic din Herson (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii se retrag haotic din Herson

Rușii se retrag haotic din Herson. Forţele ruse îşi pregătesc posibile căi de retragere din regiunea Herson (sud), unde au scufundat în Nipru nouă vagoane pentru a improviza o trecere în zona hidrocentralei Kahovskaia, afirmă Statul Major al armatei ucrainene într-un buletin informativ sâmbătă seara. Rușii se retrag haotic din Herson "În legătură cu acţiunile reuşite ale forţelor noastre privind scoaterea din funcţiune a tuturor podurilor peste fluviul Nipru în direcţia Herson, invadatorii au început să-şi amenajeze căi de retragere", indică Statul Major ucrainean. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Potrivit armatei, în zona hidrocentralei Kahovskaia, pentru a construi în viitor o trecere, trupele inamice au scufundat nouă vagoane. Explozii puternice în oraș Anterior, agenţii de presă ucrainene au relatat că în oraşul Herson ocupat temporar se aud explozii puternice. Explozii au fost auzite în cursul serii, dar în acel moment nu a fost anunţată nicio alertă de raid aerian pe teritoriul regiunii Herson, indică Unian. Conform unor conturi de Telegram, în diferite cartiere ale Hersonului se aud împuşcături. Se presupune că s-ar da lupte de stradă. Unii observatori ucraineni presupun că unii soldaţii ruşi îşi reglează conturi între ei. Nu există deocamdată informaţii oficiale referitoare la aceste incidente din oraş, potrivit Unian.

Internațional

Coada tuturor cozilor: 24 de ore catafalcul reginei

Peste 24 de ore era timpul de așteptare pentru a ajunge la catafalcul reginei Elisabeta a II-a, în această după-amiază. Coloana este de circa cinci mile, apreciază BBC. Spre seara zilei de sâmbătă, situația pare să se fi ameliorat, iar perioada în care se stă la rând s-ar fi redus la 12 ore. The Telegraph estima că circa 400.000 de persoane i-au adus un ultim omagiu fostei suverane a Marii Britanii. Până luni, ar putea fi 750.000. Coada tuturor cozilor: peste 24 de ore pentru a ajunge la catafalcul reginei Fostul fotbalist David Beckham a ajuns la catafalc vineri după-amiază, în jurul orei locale 14:00, la 12 ore după ce s-a așezat la coada care se întinde pe mai mulți kilometri. A fost surprins cu ochii în lacrimi, în timp ce se apropia de sicriul suveranei. Presa susține că un membru al Parlamentului - care a avut dreptul să nu stea la rând - i-ar fi oferit lui Beckham posibilitatea să sară rândul, dar acesta ar fi refuzat. So after 35 hours of been awake and 35,000 steps I can honestly say it was worth the 12 and half hour queue to pay our respects to Queen Elizabeth. met some unbelievable people on the way and will be a core memory forever ! Time to sleep #QueenElizabethIIMemorial #QueenElizabeth— samuel caswell (@samuelcaswell3) September 17, 2022 Un profesor din Cumbria, Keith Still, arată că guvernul britanic s-a pregătit ani întregi pentru acest eveniment, anticipând inclusiv coada imensă. Acum, de-a lungul cozii se află toalete mobile, sunt oferite scaune pentru cei foarte obosiți, băuturi, asistență medicală. Peste 300 de persoane au avut nevoie de asistență medicală, 17 au ajuns la spital, arată o statistică publicată de revsita Wired. Circa 1.000 de persoane supraveghează coloana de-a lungul căreia sunt amplasate 500 de toalete portabile. Într-un moment dat, 30.000 până la 40.000 de oameni ar putea sta la coadă, potrivit consultantului pentru siguranța mulțimilor Andy Hollinson, care a lucrat la alte aspecte ale planului (…) Operațiunea London Bridge (…) Astfel de estimări sunt conservatoare și se bazează pe o coadă ordonată în care oamenii stau câte trei în linie. „Nimeni nu a mai văzut vreodată o coadă atât de lungă ca asta”, spune Hollinson, citat de revista Wired. Presa britanică subliniază extraordinara diversitate a celor care vor să prezinte un ultim omagiu fostei suverane. Prima persoană care s-a așezat la rând era de originbe srilankeză. A treia venea din Ghana. ? Some images of the tremendous queues here in London to see Queen Elizabeth II lying in State.We waited in line for more than 13 hours. I know many will have been here longer. Despite this, there was great camaraderie on what is a sombre occasion. pic.twitter.com/UhqkFHa63H— Nick Rabbitts (@Nick468official) September 16, 2022 Familia regală britanică, alături de cei care stăteau la rând „Este vineri seara, întunericul s-a lăsat și se face răcoare. Alături de sutele și miile de oameni care au venit să-și aducă omagiul sunt voluntarii care delimitează traseul și împart pături de lână albastră pentru a ține oamenii la cald. Nouă, britanicilor, ne place o coadă, dar aceasta este într-adevăr o coadă ca nicăieri alta. S-ar putea să vezi o celebritate (David Beckham și prezentatorul TV Susannah Reid au fost văzuți la coadă (...) încercând să rămână incognito). S-ar putea să fii servit cu pizza de către Arhiepiscopul de York, care a comandat o mâncare la pachet și a cântat imnuri alături de fanii regalității, la coadă, pentru a menține moralul ridicat. (...) În orice moment, coada este ordonată și calmă. Nimeni nu se mișcă în grabă, nimeni nu pierde prea mult timp. Unii spun rugăciuni, alții fac o reverență, alții plâng, alții se țin de mână și aproape toată lumea se întoarce pentru o ultimă privire înainte de a pleca și a lua cu ei acest moment istoric”, scrie Vanity Fair. Privileged to join the Faith Team yesterday to speak with mourners in the queue to pay their respects to Her Majesty Queen Elizabeth, and to listen as they shared memories and what Her Majesty meant to them. Eternal rest grant unto her, O Lord. May she rest in peace. ? ✝️ pic.twitter.com/nTCWj4qXwP— Cardinal Nichols (@CardinalNichols) September 16, 2022 În această după-amiază, regele Charles al III-lea și prințul William s-au întâlnit cu cei care stăteau la rând. Prințul de Wales i-a spus unei persoane din coadă că bunica lui nu ar crede că atât de mulți au venit să-i aducă un ultim omagiu. Foto: Twitter Catafalcul reginei Elizabeta a II-a va putea fi vizitat până luni dimineața, la ora 6.30. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida

După Ucraina, urmează Taiwanul Foto: Kremlin.ru
Internațional

După Ucraina, urmează Taiwanul

Directorul adjunct al CIA David Cohen spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027. Cohen a arătat că la Beijing nu a fost luată încă o decizie fermă, dar armata trebuie să fie gata să execute liderului politic. După Ucraina, urmează Taiwanul Reporterul CNN pe chestiuni de informații și securitate națională, Katie Bo Lillis, a scris pe Twitter că directorul adjunct al CIA, David Cohen, i-a spus că Xi dorește „să aibă capacitatea de a prelua controlul Taiwanului prin forță până în 2027”. Cu toate acestea, el a adăugat că comunitatea de informații a Statelor Unite nu crede că Xi a ajuns la o decizie cu privire la momentul în care să lanseze o invazie. Chinese President Xi Jinping has told his military that he wants to have the capability to take control of Taiwan by force by 2027, per CIA Deputy Director David Cohen—but, he said, the IC does not currently believe that Beijing has made a decision about whether to proceed.— Katie Bo Lillis (@KatieBoLillis) September 16, 2022 Xi „a cerut armatei să-l pună într-o poziție în care, dacă asta vrea să facă, să poată”, a scris Lillis, citându-l de Cohen. Oficialul CIA a spus că liderul chinez încă preferă „să obțină controlul prin mijloace non-militare”, a mai arătat corespondentul CNN. Bătaia luată de Rusia îndeamnă la prudență Colin H. Kahl, subsecretarul Pentagonului, a spus, potrivit unui articol de pe pagina de Internet a ministerului american al Apărării, că, deși China este foarte interesată să-și extindă sfera de influență politică și militară în regiunea indo-pacifică, va fi probabil precaută când va fi vorba de o mișcare agresivă precum o invazie a Taiwanului. China ar putea însă învăța din experiența Rusiei de după invadarea Ucrainei, a spus Kahl. „Aș spera că vor învăța din experiența Rusiei: Hei, poate… nu ar trebui să facem asta”, a spus subsecretarul de stat. „Nu cred că au schimbat ora…Nu este un mister faptul că Xi Jinping i-a dat armatei termen până în 2027 pentru a-și dezvolta capacitățile militare pentru o reunificare forțată cu Taiwanu – dacă ia decizia de a face asta. Dar nu am văzut niciun indiciu că a luat decizia de a face acest lucru”, a mai arătat Kahl. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida O preocupare mai mare este agresivitatea sporită a Chinei în strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud și în alte zone din regiune și modul în care aceste acțiuni agresive ar putea duce la consecințe nedorite, care ar putea rezulta din neînțelegeri, se mai arată în articolul de pe site-ul Pentagonului. #China Preparing To Take #Taiwan Over By 2027 - CNN Claims Citing #CIACIA Deputy Director David Cohen said that Chinese President Xi Jinping wants his military to be capable of seizing Taiwan by 2027.Maybe, but this could also be Chinese disinformationhttps://t.co/6hmqdQyXJg pic.twitter.com/KaN3h63iek— Indo-Pacific News - Geo-Politics & Military News (@IndoPac_Info) September 17, 2022

CIA: Putin, apetit mare pentru risc (sursa: TASS)
Internațional

CIA: Putin, apetit mare pentru risc

CIA: Putin, apetit mare pentru risc. Eşecurile şi resursele limitate ale Rusiei în Ucraina arată că forţele sale sunt incapabile să atingă obiectivele iniţiale ale preşedintelui Vladimir Putin privind invadarea ţării vecine, după cum stau lucrurile în prezent, a declarat vineri şeful serviciilor de informaţii al Pentagonului, potrivit ABC News, care citează Associated Press. "Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele" "Ajungem într-un punct când cred că Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele pentru aceasta operaţiune", a declarat generalul locotenent Scott Berrier, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (Defense Intelligence Agency). "Este destul de clar în acest moment că nu va putea face ceea ce intenţiona iniţial", a afirmat el. Putin a trimis trupe în Ucraina vecină în februarie pentru a răsturna guvernul prooccidental al Ucrainei, potrivit oficialilor americani. Forţele ucrainene au alungat trupele ruse de pe poziţiile lor din jurul capitalei Kiev la începutul războiului. Rusia a suferit alt eşec major săptămâna trecută, când o contraofensivă ucraineană i-a forţat trupele să se retragă din zone întinse în nord-estul Ucrainei. "Se apropie de punctul luării unei decizii" "Rusia plănuise o ocupaţie, nu neapărat o invazie, şi asta a aruncat-o înapoi", a declarat Berrier, evocând reticenţa lui Putin de a declara o mobilizare generală pentru a creşte numărul trupelor în Ucraina. Preşedintele Joe Biden şi alţi oficiali ai administraţiei de la Washington au avut grijă să nu califice ultima retragere a forţelor ruse drept victorie ucraineană sau punct de cotitură în război, iar analiştii avertizează că este imposibil de evaluat ceea ce urmează. "Se apropie de punctul luării unei decizii", a declarat Berrier, referindu-se la Putin. "Nu ştim care va fi acea decizie. Dar ea va hotărî în mare măsură durata acestui conflict", consideră el. CIA: Putin, apetit mare pentru risc Berrier a vorbit la un panel cu alţi înalţi responsabili în cadrul Summit-ului privind informaţiile şi securitatea naţională al comunităţii serviciilor de informaţii la National Harbor din Maryland, lângă Washington. Întrebat despre temerile că Putin ar putea recurge la armele de distrugere în masă dacă va fi învins pe câmpul de luptă de către forţele ucrainene susţinute de SUA şi NATO, directorul adjunct al CIA, David Cohen, a afirmat: "Nu cred că ar trebui să subestimăm ataşamentul lui Putin faţă de programul iniţial, care constă în a controla Ucraina. Nu cred că am văzut vreun motiv să credem că a renunţat" la acest obiectiv. De asemenea, SUA nu ar trebui nici să subestimeze "apetitul pentru risc" al lui Putin, a declarat Cohen. Putin şi responsabilii săi au făcut aluzie la începutul războiului la arsenalul nuclear al Rusiei şi la represalii masive, avertizând NATO să nu se implice în conflict. "Acestea fiind spuse, nu am văzut dovezi concrete privind planificarea utilizării ADM" (arme de distrugere în masă), a spus Cohen. Forma cea mai probabilă de represalii ruse împotriva SUA ar putea fi înmulţirea încercărilor de interferenţă în sistemul politic american, consideră responsabilii din serviciile secrete ale SUA. Putin face pe viteazul: "Nu ne grăbim" Separat, în cadrul summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), ale cărui lucrări s-au încheiat vineri la Samarkand, în Uzbekistan, Putin a avertizat că Moscova şi-ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii în Ucraina dacă forţele ucrainene ar viza instalaţii din Rusia. Putin a declarat că "eliberarea" întregii zone a Donbasului (compus din regiunile Doneţk şi Lugansk), în estul Ucrainei, este principalul obiectiv militar al Rusiei şi nu consideră necesar să-l revizuiască. "Nu ne grăbim", a spus preşedintele rus într-o conferinţă de presă susţinută după încheierea summit-ului OCS, care grupează Rusia, China, India, Pakistan şi patru state din Asia Centrală - Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan, urmând să i se alăture şi Iranul.

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți (sursa: gevangenisharenprison.be)
Internațional

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți. Ministrul belgian al justiţiei, Vincent Van Quickenborne, a anunţat sâmbătă că 55 de magistraţi din ţara sa vor fi închişi până duminică, pentru a vedea direct cum este viaţa de deţinut, transmite AFP. Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți Magistraţii, care s-au oferit ca voluntari, au ajuns în cursul dimineţii la închisoarea din Haren, o instituţie penitenciară nouă, cu o capacitate de 1.190 de locuri. Oficial, aceasta se va deschide în 30 septembrie, a declarat agenţiei citate o purtătoare de cuvânt al administraţiei penitenciarelor din Belgia. Până duminică după-amiaza, când vor fi eliberaţi, cei 55 vor fi trataţi ca deţinuţi obişnuiţi. "Magistraţii ştiu, evident, cum merg lucrurile într-o închisoare, dar experimentarea directă le dă o ocazie unică, ceea ce le va putea fi de folos la pronunţarea unor pedepse în deplină cunoştinţă de cauză", a arătat Van Quickenborne într-un comunicat. Închisoare de tip nou, cu celule mici Tototdată, personalul penitenciar se va pregăti pentru deschiderea închisorii de tip nou, cu celule mici, în care se va dezvolta "o abordare modernă", a declarat ministrul flamand, membru al partidului liberal Open VLD. Citește și: Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev "Magistraţii participanţi - judecători în instanţe penale, judecători de instrucţie, procurori (...) - s-au oferit voluntari. Ei (...) vor trebui să respecte ordinele şi instrucţiunile personalului penitenciar. Obiectivul este de a face detenţia cât mai realistă posibil", arată comunicatul preluat de AFP. "Ei nu îşi vor putea folosi telefoanele mobile, dar vor putea primi vizite familiale, ca şi deţinuţii reali." Magistrații se pot retrage oricând Programul magistraţilor în închisoare va fi cel normal zilnic pentru condamnaţi. Ei vor primi aceleaşi mese şi vor participa la aceleaşi activităţi obligatorii; printre altele, vor face de serviciu la bucătările şi la spălătorie. Stingerea va fi la orele 22, a precizat ministrul. Spre deosebire de deţinuţii reali, magistraţii vor putea pune capăt experienţei în închisoare în orice moment, dacă nu pot suporta condiţiile de detenţie, sau din orice alt motiv. "Această imersiune le oferă magistraţilor care condamnă persoane la închisoare ocazia de a experimenta ce înseamnă privarea de libertate", a explicat Rudy Van de Voorde, director general al penitenciarelor belgiene, citat în acelaşi comunicat.

Scholz cu Putin, "un ton prietenesc" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Scholz cu Putin, "un ton prietenesc"

Scholz cu Putin, "un ton prietenesc". Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că, chiar după invazia Rusiei în Ucraina, convorbirile sale telefonice cu preşedintele rus Vladimir Putin s-au purtat "întotdeauna pe un ton prietenesc". Scholz cu Putin, "un ton prietenesc" În cadrul rubricii "Interviul săptămânii" de la postul public de radio Deutschlandfunk, care potrivit Reuters urmează să fie difuzată duminică, Scholz a arătat că dialogurile sale cu Putin au fost amicale inclusiv când punctele lor de vedere erau "foarte, foarte diferite". Citește și: Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev Şeful guvernului de la Berlin a arătat că în convorbirile recente a observat "clar o evoluţie" din partea liderului de la Kremlin, însă nu o schimbare de mare anvergură. Armele germane, decisive, susține cancelarul Scholz a discutat telefonic cu Putin marţi, pentru prima oară după câteva luni. Potrivit Berlinului, convorbirea a durat 90 de minute, iar cancelarul a insistat că trebuie găsită cât mai rapid o soluţie diplomatică la războiul din Ucraina. El a afirmat că ar trebui incluse încetarea focului, retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Guvernul german face multe pentru înarmarea Ucrainei, a mai declarat Scholz în interviu, susţinând că tocmai armele furnizate de Germania au fost cele care "au avut efect şi au făcut posibile succesele, succesele actuale înregistrate de Ucraina". De aceea "are sens pentru noi să continuăm acolo", a adăugat el.

Germania, blindate în Ucraina, via Grecia (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Internațional

Germania, blindate în Ucraina, via Grecia

Germania, blindate în Ucraina, via Grecia. Guvernul german a ajuns la un acord cu Grecia pentru a furniza Ucrainei mai multe vehicule blindate de luptă pentru infanterie, informează vineri DPA. Germania, blindate în Ucraina, via Grecia Grecia va furniza Ucrainei 40 de vehicule de luptă pentru infanterie BMP-1 proiectate de sovietici, în timp ce Atena va primi 40 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder din stocurile industriale ale Germaniei, a declarat Ministerul Apărării de la Berlin. Ministrul Apărării german, Christine Lambrecht, şi omologul său grec, Nikolaos Panagiotopoulos, au ajuns la acord, a cărui implementare trebuie să înceapă imediat, a declarat ministerul. Motivul din spatele acordului este că ucrainenilor le vor fi furnizate sisteme sovietice pentru care nu au nevoie de nicio instruire suplimentară, a mai spus ministerul.

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni. Războiul se decide în birouri, dar se duce pe teren. Deficienţele armatei ruse de la începutul conflictului ucrainean relevă neajunsuri frapante în ceea ce priveşte managementul trupelor, subliniază vineri France Presse într-o amplă analiză. Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni Încă din primele zile ale invaziei ruse declanşate în 24 februarie se crease impresia că soldaţii trimişi pe front nu-şi cunoşteau obiectivele. Unele unităţi chiar credeau că merg la manevre. "Armata rusă este armata minciunii", declara în luna mai şeful Statului Major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard. "Oamenii au minţit spunând că armata ucraineană nu va lupta, că forţele ruse sunt pregătite de război, că şefii ştiu să comande", adaugă el. Şase luni mai târziu, analiştii occidentali descriu în continuare o armată cangrenată de minciuni şi corupţie. Nimeni nu-l confruntă pe Putin "Ofiţerii superiori nu râvnesc decât la medalii şi se îngrijesc de cariera lor. Iar soldaţii nu vor decât să supravieţuiască", afirmă Alexandre Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (JISS). La vârful ierarhiei, preşedintele "Putin cere rezultate nerealizabile. Şi nimeni nu-i poate spune adevărul, nici măcar în privat", adaugă acest fost membru al serviciului israelian de informaţii militare. "Este oare posibil ca un ofiţer curajos să gândească în afara cadrului? Da, dar va rămâne o excepţie care nu va schimba lucrurile pe teren" în afară "să limiteze pagubele şi să salveze vieţi". Subofițerii, soldați care nu se pricep la nimic În faţa unui conflict extrem de devastator în echipamente şi oameni, armata rusă - ale cărei pierderi exacte rămân necunoscute - s-a confruntat rapid cu probleme de gestiune a trupelor. Dezertări, refuz de a respecta ordinele, moral scăzut, notează AFP. Mai mulţi generali şi un număr mare de ofiţeri au căzut pe câmpul de luptă, paralizând şi mai mult lanţul de comandă deja apreciat ca necorespunzând cerinţelor. Or, înlocuirea lor este cu atât mai complicată cu cât diferite eşaloane ale armatei sunt neglijent formate. "Există o problemă de formare a cadrelor, în special absenţa corpului de subofiţeri în armata rusă", apreciază un înalt responsabil militar francez, indicând că subofiţerii sunt aleşi dintre soldaţii cu cea mai mare vechime. Or, "un subofiţer este un expert în domeniul său", susţine acesta. Şi "când singura relaţie cu subordonaţii săi este raportul de forţă, când doar cel mai în vârstă şi cel mai puternic ajunge subofiţer" este complicat să "ataci inamicul frontal". Deficiențe de recrutare/instruire/inovare Beneficiind de imaginea măgulitoare moştenită din timpurile de glorie ale Armatei roşii, uneori văzută chiar şi de statele majore occidentale prin prisma bătăliei de la Stalingrad din 1943-1944, armata rusă apare în realitate desigur puternică prin număr, dar slabă în privinţa calităţii sale. Iar deficienţele sale se înmulţesc pe măsură ce conflictul se prelungeşte, iar pierderile se măresc. "O armată este o sumă de competenţe şi de abilităţi. În lipsa unei infrastructuri solide de recrutare/instruire/inovare, suma rusă se diminuează constant", afirmă fostul colonel şi istoric de război Michel Goya. "Forţa de manevră rusă a slăbit, fiind prost înlocuită cu unităţi şi mai puţin numeroase şi de o calitate inferioară", potrivit acestuia. Minciuna ca ordin Chiar şi mai rău, armata rusă este subminată de minciuna instituţionalizată. Istoricul şi autorul independent Chris Owen a publicat pe Twitter afirmaţii ale unor soldaţi ruşi, difuzate în anumite scopuri de propagandă de către ucraineni, dar cu toate acestea revelatoare. Ei vorbesc despre manevre reduse pentru a deturna bugete, evaluări false privind starea unor unităţi de luptă, rapoarte obiectiv false asupra rezultatelor unei operaţiuni. "Planificarea se bazează pe rapoarte. Iar rapoartele diferă de realitate", rezumă Chris Owen, care afirmă că caracterul mincinos al documentelor care circulă în armată a fost documentat "în unităţi ruse de pe toate fronturile şi din toate categoriile, de la paraşutişti la infanteria mecanizată". Mobilizarea generală, imposibilă. Apar pușcăriașii De la primele eşecuri suferite în primăvară de către ruşi a apărut ipoteza unei mobilizări generale. Aceasta este însă puţin probabilă, căci este susceptibilă să întoarcă opinia publică rusă împotriva autorităţilor şi, în plus, l-ar obliga pe Putin să numească "război" ceea ce el denumeşte "operaţiune specială". Prin urmare, Moscova recurge la voluntari şi mercenari, în special la cei ai dubioasei societăţi private Wagner. Citește și: Cadavre cu urme de tortură și copii în cimitirul improvizat de ruși în pădurea din Izium. „Torționari și ucigași”, a spus Zelenski despre forțele Moscovei Într-un videoclip devenit viral pe reţelele de social media, un bărbat prezentat ca fiind miliardarul rus Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Putin şi presupus finanţator al societăţii de mercenari Wagner, este filmat în curtea unei închisori propunând contracte deţinuţilor. AFP nu l-a putut identifica oficial, dar afirmaţiile sale sunt clare. "Dacă faceţi şase luni în Wagner, veţi fi liberi", spune el. "Dar dacă sosiţi în Ucraina şi decideţi că nu este pentru voi, veţi fi executaţi!", mai explică acesta. "Nu numai că este complet sinistru", comentează Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea din Saint Andrews (Scoţia), dar este şi o dovadă a "crizei masive" în privinţa recrutării de soldaţi în Rusia, afirmă el.

Izium: cadavre cu urme de tortură (sursa: Twitter/Defense of Ukraine)
Internațional

Izium: cadavre cu urme de tortură

Izium: cadavre cu urme de tortură. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri soldații ruse că sunt nişte "ucigaşi" şi "torţionari" după descoperirea a sute de corpuri îngropate sumar într-o pădure din apropiere de Izium, oraş recent recucerit de ucraineni de la forţele ruse, unde au fost descoperite şi "săli de tortură", relatează AFP. Izium: cadavre cu urme de tortură "Rusia nu lasă în urmă decât moarte şi suferinţă. Ucigaşi. Torţionari. Lipsiţi de tot ceea ce este uman", a declarat Zelenski pe Telegram, promiţând o "răzbunarea teribil de justă". El a făcut referire la "peste 400 de corpuri" descoperite în acest loc de înmormântare în masă în apropiere de Izium, "cu urme de tortură, copii, persoane care au murit din cauza loviturilor cu rachete, combatanţi ai forţelor armate ucrainene". La faţa locului, anchetatori ucraineni au început vineri exhumarea corpurilor în această pădure de lângă Izium, unde 443 morminte au fost descoperite, inclusiv o groapă comună cu corpurile a 17 soldaţi ucraineni, potrivit lui Oleg Kotenko, responsabil guvernamental pentru căutarea persoanelor dispărute. Cadavru cu mâinile legate la spate Doi bărbaţi în salopete albe săpau acolo vineri în pământul nisipos, lângă o cruce pe care era inscripţionat: "armata ucraineană, 17 oameni. Izium, de la morgă", potrivit jurnaliştilor AFP aflaţi la faţa locului. Cel puţin un cadavru, exhumat dintr-un alt mormânt, a fost găsit cu mâinile legate cu frânghie la spate. A fost imposibil de stabilit imediat dacă este vorba despre un civil sau un militar, cadavrul fiind în stare avansată de degradare. "Fiecare caz în parte va face obiectul unei anchete şi va fi examinat în mod corespunzător în cadru legal", a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, citat de Reuters. Peste 200 de cruci de lemn se puteau vedea dispersate în cimitirul improvizat în pădurea de lângă Izium. Oameni morți de foame su ocupație rusă Aceste morminte au fost săpate în timpul luptelor când oraşul a fost ocupat de forţele ruse în martie şi în timpul ocupaţiei ruse, care s-a încheiat săptămâna trecută, a indicat Kotenko. În unele morminte s-ar putea afla mai multe cadavre. "Mormintele care nu au trecute nume sunt cele ale oamenilor (găsiţi) pe stradă", a precizat Kotenko, potrivit căruia aici sunt şi "mulţi oameni care au murit de foame": "Această parte a oraşului era izolată, fără aprovizionare. Oamenii erau blocaţi, nimic nu funcţiona". Citește și: Putin încasează și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a indicat imediat că doreşte să trimită o echipă la Izium pentru "stabilirea circumstanţelor morţii acestor persoane". Şeful poliţiei ucrainene, Igor Klimenko, a anunţat descoperirea a zece "săli de tortură" în localităţile recucerite de la ruşi în regiunea Harkov (nord-est) - şase la Izium şi două în oraşul Balaklia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră