vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5110 articole
Internațional

Rușii au distrus complet regiunea Donbas

Rușii au distrus complet regiunea Donbas. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că forţele ruse au "distrus complet" regiunea industrială din Donbas, în estul Ucrainei, acuzând Moscova de bombardamente fără sens pe măsură ce îşi intensifică ofensiva în est, relatează Reuters. Volodimir Zelenski consideră că forţele ruse încearcă să ucidă cât mai mulţi ucraineni şi să provoace cât mai multe daune posibil, reiterându-şi acuzaţiile potrivit cărora Rusia comite un "genocid" în Ucraina. Rușii au distrus complet regiunea Donbas Forţele ucrainene, a indicat el, continuă să elibereze regiunea Harkov, la est de Kiev, în timp ce Rusia încearcă să pună mai multă presiune pe Donbas, în partea de sud-est a Ucrainei. "Acolo este infernul şi nu este o exagerare", a remarcat preşedintele ucrainean într-o alocuţiune video difuzată târziu joi seara, adăugând că 12 persoane au fost ucise în cursul unui "bombardament brutal şi absolut fără sens" joi la Severodoneţk. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare "Atacuri aeriene au loc constant asupra regiunii Odesa, asupra oraşelor din centrul Ucrainei. Donbasul este complet distrus", a subliniat Zelenski, potrivit Agerpres. "Aceasta este o tentativă deliberată şi criminală de a ucide cât mai mulţi ucraineni posibil, de a distruge cât mai multe imobile, infrastructură socială şi întreprinderi", a mai spus preşedintele ucrainean, în contextul invaziei declanşate de Rusia împotriva ţării sale la 24 februarie.

Rușii au distrus complet regiunea Donbas (sursa: Facebook/VolodimrZelesnki)
Mercedes de epoca vândut cu 135 de milioane de euro (sursa: formulapassion.it)
Internațional

Mercedes de epoca, vândut cu 135 de milioane de euro

Mercedes de epoca, vândut cu 135 de milioane de euro. Un automobil Mercedes din anul 1955, din care mai există în prezent doar două exemplare, a fost vândut la începutul acestei luni pentru suma de 135 de milioane de euro, un nou record mondial pentru un automobil vândut la licitaţie, a anunţat joi casa de licitaţii RM Sotheby's, transmite AFP. Automobilul Mercedes Coupé 300 SLR Uhlenhaut, produs în anul 1955, a fost vândut de muzeul Mercedes-Benz din oraşul german Stuttgart în colaborare cu o filială a casei de licitaţii RM Sotheby's către un colecţionar privat, la o licitaţie confidenţială care a fost organizată în data de 5 mai. Mercedes de epoca, vândut cu 135 de milioane de euro La un preţ de 135 de milioane de euro, acest rar automobil Mercedes conceput de inginerul Rudolf Uhlenhaut, a fost adjudecat la un preţ de aproape trei ori mai mare decât precedentul record stabilit în 2018 de un Ferrari 250 GTO din anul 1962 care a fost vândut, tot de casa de licitaţii RM Sotheby's, pentru 48 de milioane de dolari (45 de milioane de euro). https://www.youtube.com/watch?v=NkFdXoqyqlA&t=273s&ab_channel=DPCcars Graţie acestui record, automobilul Mercedes Coupé 300 SLR Uhlenhaut "se plasează în top 10 cele mai scumpe obiecte vândute vreodată la licitaţie", a subliniat casa de licitaţii RM Sotheby's. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare Coupe-urile Uhlenhaut reprezintă "un punct de cotitură în dezvoltarea automobilelor sportive şi un moment istoric pentru brandul nostru", a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie de la Mercedes, Ola Källenius. Suma strânsă la licitaţie va fi utilizată de constructorul auto german pentru a pune la punct un program global de burse denumit Mercedes-Benz Fund. Graţie acestui program va putea fi sprijinită o nouă generaţie de specialişti care să dezvolte noi tehnologii, în special pentru decarbonizare şi conservarea resurselor.

Rușii caută să-și mute trupe din Mariupol în Donbas (sursa: Pexels)
Internațional

Rușii caută să-și mute trupe din Mariupol în Donbas

Rușii caută să-și mute trupe din Mariupol în Donbas. Din cauza presiunii ridicate pentru a obține câștiguri pe câmpul de luptă, este probabil ca comandanții ruși să își redistribuie forțele din Mariupol în alte direcții fără o pregătire adecvată, conform unei actualizări a Serviciului britanic de informații pentru apărare, relatează Ukrinform. "Rezistența ucraineană statornică în Mariupol de la începutul războiului înseamnă că forțele rusești din zonă trebuie să fie reechipate și recondiționate înainte de a putea fi redistribuite în mod eficient. Acesta poate fi un proces de lungă durată, atunci când este făcut temeinic. Cu toate acestea, comandanții ruși se află sub presiunea de a atinge în mod demonstrabil obiectivele operaționale. Acest lucru înseamnă că Rusia își va redistribui probabil forțele rapid, fără o pregătire adecvată, ceea ce riscă o uzură suplimentară a forțelor", se arată în raport. Rușii caută să-și mute trupe din Mariupol în Donbas Se remarcă faptul că, odată ce Rusia a securizat Mariupol, este probabil că își va muta forțele pentru a consolida operațiunile din Donbas. Raportul precizează că numărul soldaților ucraineni rămași în interiorul oțelăriei Azovstal din Mariupol rămâne necunoscut, după ce aproximativ 1.700 de soldați au ieșit din fabrică. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare Agresiunea Rusiei a adus la Mariupol o catastrofă umanitară majoră. Invadatorii au bombardat locuitorii neînarmați și au blocat ajutorul umanitar. Orașul a fost practic ras de pe fața pământului - inclusiv zone rezidențiale, facilități de infrastructură, școli, spitale și întreprinderi. Agresorul a aruncat bombe aeriene și a tras cu artilerie asupra uzinei metalurgice Azovstal, în timp ce civilii se ascundeau în buncărele acesteia. Aproximativ 100.000 de civili au rămas în oraș. Invadatorii confiscă pașapoartele ucrainene ale locuitorilor din Mariupol și îi deportează cu forța în Rusia și în părțile ocupate din Donbas. Conform datelor deja verificate, invadatorii au deportat aproape 40.000 de persoane numai din Mariupol.

Continuă genocidul împotriva civililor (sursa: Pexels)
Internațional

Continuă genocidul împotriva civililor

Continuă genocidul împotriva civililor. Oficialii militari ucraineni spun că 12 persoane au fost ucise în regiunea Luhansk din estul țării și 60 de proprietăți au fost distruse de bombardamentele rusești de joi. Cele 12 persoane au fost ucise în orașul Severodonetsk, potrivit șefului administrației militare din Luhansk, Serhii Hayday. Hayday a declarat că multe case au fost distruse în întreaga zonă. Continuă genocidul împotriva civililor Forțele rusești nu par să fi făcut niciun progres pe principalele linii de front din Luhansk și Donețk în ultima zi. În ciuda bombardamentelor intense, ucrainenii spun că liniile lor defensive rezistă. "Asaltul asupra Severodonetsk nu a avut succes. Rușii au suferit pierderi de personal și s-au retras", a declarat Hayday. Oleksandr Striuk, șeful administrației militare a orașului Severodonetsk, a declarat că în oraș mai sunt până la 15.000 de civili, care locuiesc în adăposturi antiaeriene și subsoluri. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare "Orașul a rămas fără electricitate, internet și comunicații de aproape o săptămână", a spus el. "Aproximativ 70% din fondul locativ al orașului a fost distrus",potrivit CNN. La sud de Severodonetsk, forțele rusești au încercat să pătrundă în jurul orașului Toshkivka, potrivit Statului Major ucrainean. În eforturile lor de a finaliza cucerirea Luhanskului, rușii au încercat, de asemenea, să împingă spre orășelul Viskriva. În cazul în care vor reuși, ei ar fi, de asemenea, mai aproape de un alt obiectiv: orașul Bakhmut din Donețk, care a devenit un centru pentru armata ucraineană în timp ce încearcă să își realimenteze pozițiile defensive. Pe frontul din Donețk, au continuat bombardamentele asupra așezărilor de la nord de Sloviansk. Mai la nord, în regiunea Harkov, unde forțele ucrainene au lansat o contraofensivă în ultimele săptămâni, continuă bombardamentele rusești asupra zonelor recucerite de forțele ucrainene, potrivit armatei ucrainene. Orașul în sine a văzut mult mai puține focuri de armă primite.

Scandal la reuniunea ONU (sursa: Facebook/Charles MICHEL)
Internațional

Charles Michel dorește extinderea UE

Charles Michel dorește extinderea UE. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat, joi, la Belgrad, că Uniunea Europeană (UE) doreşte să accelereze integrarea ţărilor din Balcanii de Vest în faţa provocărilor cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, transmite EFE. "Provocările de astăzi necesită noi moduri de gândire şi de lucru, trebuie să grăbim integrarea", a spus Charles Michel presei după o întâlnire cu preşedintele Aleksandar Vucic. Charles Michel dorește extinderea UE Preşedintele Consiliului European a subliniat că UE trebuie să dea un nou impuls pentru a încuraja integrarea europeană şi pentru ca procesul de extindere să fie mai rapid şi mai eficient, cu beneficii imediate pentru ţările aspirante şi "fără a fi nevoie să aşteptăm încheierea negocierilor" de aderare. În acest sens, Charles Michel a anunţat pentru iunie o întâlnire a liderilor UE cu liderii ţărilor din Balcanii de Vest "pentru a vedea cum putem avansa". Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare El a indicat că ideea ar fi organizarea de întâlniri de acest tip de două ori pe an "pentru a construi împreună o platformă eficientă în care să ne putem coordona politic" şi a subliniat că criza provocată de pandemia de COVID-19 "a demonstrat că rapiditatea în coordonare este esenţială" şi că acum criza energetică va avea nevoie de o astfel de abordare, potrivit Agerpres. Michel a mai spus, potrivit Reuters, că noua platformă nu va înlocui aderarea la UE, ci va fi un instrument util pentru UE pentru a discuta provocările comune cu ţările balcanice, cum ar fi criza energetică cauzată de războiul din Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei, principalul furnizor de gaz al Europei. Preşedintele Consiliului European a mai declarat că Uniunea Europeană va sprijini o aderare mai rapidă a Serbiei şi o va ajuta să îşi diversifice aprovizionarea cu energie. Preşedintele Vucic a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că înaltul oficial european a îndemnat cu fermitate Serbia, singura ţară din Europa care nu a impus sancţiuni Rusiei, să se alăture sancţiunilor europene. Michel şi Vucic au participat, în cadrul unui Parc ştiinţific şi tehnologic din Belgrad, la semnarea unui acord de finanţare comună între UE şi Banca Mondială în valoare de 84,5 milioane de euro în domeniile cercetării şi a start-up-urilor. Belgrad a fost prima oprire a Preşedintelui Consiliului European în turneul pe care îl întreprinde în Balcanii de Vest.

Rușii spun să sunt imuni la sancțiunile Occidentului (sursa: VKontakte/Dmitri Medvedev)
Internațional

Rușii spun să sunt imuni la sancțiunile Occidentului

Rușii spun să sunt imuni la sancțiunile Occidentului. Occidentalii nu pot lovi Rusia cu sancţiuni economice "nebuneşti" şi, în acelaşi timp, să se aşteaptă ca Rusia să garanteze aprovizionarea cu alimente, a declarat joi fostul preşedinte Dmitri Medvedev, informează AFP. Secretarul de stat american Antony Blinken a acuzat în aceeaşi zi Moscova, la o şedinţă a Consiliului de Securitate al ONU găzduită de Statele Unite, că a luat ostatică "aprovizionarea cu alimente a milioane de ucraineni şi a milioane de alte persoane din întreaga lume". Rușii spun să sunt imuni la sancțiunile Occidentului "Ţara noastră este pregătită să îşi asume toate obligaţiile", a reacţionat Medvedev. Dar aşteaptă, de asemenea, ajutorul partenerilor săi comerciali", a declarat pe Telegram actualul vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare "În caz contrar, nu are sens: pe de o parte ne pun sancţiuni nebuneşti şi pe de altă parte ne cer să asigurăm aprovizionarea cu alimente. Nu merge aşa, nu suntem idioţi", a adăugat fostul preşedinte rus (2008-2012). Rusia şi Ucraina asigură 30% din aprovizionarea cu alimente a planetei. Statele Unite şi Rusia s-au învinuit joi pentru agravarea insecurităţii alimentare în întreaga lume, Washingtonul solicitând Moscovei să permită deblocarea exporturilor de cereale ucrainene în porturile de la Marea Neagră. "Nu mai blocaţi porturile Mării Negre! Permiteţi libera circulaţie a navelor, trenurilor şi camioanelor care transportă alimente în afara Ucrainei", a spus Antony Blinken."Nu mai ameninţaţi cu suspendarea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte către ţările care vă critică războiul de agresiune", a adăugat el, potrivit Agerpres. Denunţând dorinţa occidentală "de a face Rusia să îşi asume vina pentru toate problemele lumii", ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins în bloc acuzaţiile occidentale în ansamblu. Criza alimentară din lume există de mult timp, iar cauzele sale fundamentale provin dintr-o spirală inflaţionistă" alimentată de costurile în creştere ale asigurărilor, fluxurilor logistice dificile şi "speculaţiilor pe pieţele occidentale", a spus diplomatul rus.

Viitorul "taxi" pentru astronauții NASA (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Viitorul "taxi" pentru astronauții NASA

Viitorul "taxi" pentru astronauții NASA. După întârzieri şi eşecuri, capsula spaţială Starliner a Boeing a decolat joi seară din Florida pentru un zbor-test fără echipaj uman către Staţia Spaţială Internaţională (ISS), în speranţa de a deveni a doua companie care să servească în viitor drept "taxi" pentru astronauţii NASA după SpaceX, transmite AFP. Lansarea a avut loc de la Cape Canaveral la ora locală 6:54 p.m. (22:54 GMT). Starliner a fost propulsată de o rachetă Atlas V a United Launch Alliance (ULA) şi urmează să andocheze la ISS peste aproximativ 24 de ore. Starliner va rămâne andocată la ISS timp de aproximativ cinci zile, după care va reveni pe Pământ, unde va ateriza la baza White Sands din deşertul statului New Mexico. Viitorul "taxi" pentru astronauții NASA Pe scaunul comandantului se află manechinul Rosie, echipat cu aproximativ cincisprezece senzori meniţi să colecteze informaţii. Starliner transportă, de asemenea, aproximativ 230 kg de provizii pentru ISS. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare Un zbor-test similar, fără pasageri la bord, care are drept obiectiv probarea siguranţei Starliner pentru a transporta ulterior echipaje umane, a mai avut loc în 2019. Demersul a fost însă la un pas de catastrofă din cauza unei probleme de software, capsula fiind nevoită să revină pe Pământ. https://www.youtube.com/watch?v=gy6iam6NjsU În 2021, când racheta se afla deja pe rampa de lansare, o problemă de umiditate a provocat o reacţie chimică care a contribuit la blocarea deschiderii unor valve. Ca urmare, Starliner a fost transportată înapoi la fabrică pentru o inspecţie care a durat zece luni, potrivit Agerpres.

Putin, lovitură dură primită din SUA (sursa: Getty)
Internațional

Putin, lovitură dură primită din SUA

Putin, lovitură dură primită din SUA. Senatul Statelor Unite a aprobat joi un ajutor în valoare de aproape 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, transmite Reuters. Legea respectivă, care trecuse în 10 mai de Camera Reprezentanţilor din Congres, i-a fost trimisă preşedintelui Joe Biden pentru promulgare. Putin, lovitură dură primită din SUA Au votat în favoarea celui mai mare pachet de asistenţă militară, economică şi umanitară pentru ucraineni de până acum 86 de senatori americani iar 11 s-au pronunţat împotrivă. După ce va fi promulgat de preşedinte, textul va ridica totalul asistenţei Statelor Unite pentru Ucraina la peste 50 de miliarde de dolari. Sunt incluse şase miliarde de dolari pentru asistenţă de securitate - instruire, echipament, armament şi sprijin, 8,7 miliarde pentru refacerea stocurilor de echipament american trimis Ucrainei, 3,9 miliarde pentru operaţiuni ale comandamentului forţelor SUA din Europa, 5 miliarde pentru securitatea alimentară internaţională şi aproape 9 miliarde de dolari pentru un fond de ajutor economic destinat Ucrainei. "Ajutor real. Ajutor semnificativ" De asemenea, preşedintele Biden este autorizat să aprobe discreţionar 11 miliarde de dolari pentru transferuri de produse şi servicii din stocurile SUA în situaţii de urgenţă, fără alte aprobări din partea Congresului. Citește și: O mână de ucraineni continuă să reziste la Azovstal. Cei luați prizonieri de ruși, băgați la pușcărie și amenințați cu pedeapsa capitală Liderul majorităţii democrate, senatorul Chuck Schumer, a declarat că "este un pachet mare şi va acoperi nevoile mari ale poporului ucrainean care luptă pentru supravieţuire": "Prin aprobarea acestui ajutor de urgenţă, Senatul poate spune acum poporului ucrainean: ajutorul este pe cale să sosească. Ajutor real. Ajutor semnificativ. Ajutor care poate asigura victoria ucrainenilor". Nu s-a votat rapid, dar s-a votat bine Legea privind asistenţa pentru Ucraina a întârziat în Senat după ce senatorul republican Rand Paul a refuzat să accepte o procedură rapidă de vot. Democraţii dispun de o majoritate strânsă în ambele camere ale Congresului, însă regulile Senatului prevăd că pentru a se trece rapid la votul final este necesară în cele mai multe cazuri unanimitatea. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit Senatului SUA şi a declarat: "Ne îndreptăm spre victorie cu încredere şi strategic". Ucraina a fost invadată de forţele ruse cu aproape trei luni în urmă, iar susţinerea occidentală este vitală pentru continuarea rezistenţei.

Ucraina opune o rezistență incredibilă (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina opune o rezistență incredibilă

Ucraina opune o rezistență incredibilă. Armata ucraineană a raportat joi că forțele rusești care încearcă să pătrundă în Sloviansk, în regiunea Donetsk din estul Ucrainei, au suferit pierderi și s-au retras. În ciuda atacurilor cu artilerie și rachete ale forțelor rusești pe un front larg în ultimele 24 de ore, nu există semne că acestea ar fi cucerit noi teritorii. Ucraina opune o rezistență incredibilă "Inamicul a desfășurat activități de luptă în zona Velyka Komyshuvakha cu sprijinul artileriei; nu a avut succes, a suferit pierderi semnificative în unele zone și a fost forțat să se retragă pe pozițiile ocupate anterior", a susținut Statul Major General al forțelor armate ucrainene în actualizarea sa zilnică. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul https://twitter.com/UAWeapons/status/1526914807982702593 În zona Velyka Komyshuvakha au avut loc lupte de la sfârșitul lunii aprilie - de când rușii au preluat controlul asupra Izium și au încercat să împingă spre Sloviansk - dar liniile frontului s-au schimbat puțin, potrivit CNN. Pe celălalt front principal, în părțile din regiunea Luhansk pe care ucrainenii încă le mai dețin, avioanele rusești au atacat mai multe sate, potrivit Statului Major General. https://twitter.com/UAWeapons/status/1526306182956294145 Apărarea ucraineană rezista în jurul orașului industrial Severodonetsk, iar operațiunile de asalt rusești în zona Zolote nu au avut succes, a precizat aceasta. Serhii Hayday, șeful administrației militare din Luhansk, a declarat că Severodonetsk a avut cel mai mult de suferit în ultimele atacuri și a confirmat că patru civili au fost uciși miercuri.

Test nuclear pregătit de Phenian (sursa: presstv.ir)
Internațional

Test nuclear, pregătit de Phenian

Test nuclear, pregătit de Phenian. Coreea de Nord a încheiat pregătirile în vederea unui test nuclear şi aşteaptă cel mai bun moment pentru a-l declanşa, a declarat joi un deputat sud-coreean, citând informaţii furnizate de serviciul secret sud-coreean (NIS), transmit AFP şi Kyodo. 'Pregătirile pentru un test nuclear sunt acum încheiate şi (Phenianul) caută acum momentul potrivit' pentru a-l efectua, a declarat presei deputatul Ha Tae-keung, membru al comisiei pentru informaţii a Adunării Naţionale. Test nuclear, pregătit de Phenian În pofida extinderii rapide a epidemiei de COVID-19, au fost detectate de asemenea semne ale unei lansări de rachete, a prevenit NIS într-un briefing cu membrii comisiei. Preşedintele american Joe Biden soseşte vineri la Seul pentru o serie de summituri, în prima sa deplasare în Asia în calitate de preşedinte. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul 'Informaţiile noastre reflectă posibilitatea reală' a unui test cu rachete cu capacitate nucleară sau a unui test cu armă nucleară în timpul vizitei preşedintelui Biden, a declarat miercuri consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit Agerpres. Tot miercuri, preşedinţia de la Seul a transmis că liderii Coreei de Sud şi Statelor Unite au un 'plan B' pregătit pentru forţele combinate ale celor două ţări pentru situaţia în care va avea loc o provocare majoră. În briefingul de joi, NIS a mai menţionat că Phenianul pare să fi refuzat neoficial să primească ajutor medical din Coreea de Sud în contextul epidemiei de COVID-19. Coreea de Nord a anunţat primele sale cazuri de COVID-19 săptămâna trecută, iar de atunci semnalează câteva sute de mii de cazuri de 'febră' zilnic.

Imposibilul devine realitate. Google Rusia în faliment (sursa: Pexels)
Internațional

Imposibilul devine realitate. Google Rusia, în faliment

Imposibilul devine realitate. Google Rusia, în faliment. Filiala Google din Rusia a anunţat miercuri că intenţionează să declare faliment după ce autorităţile i-au confiscat conturile bancare, făcând dificil pentru companie să plătească salariile personalului şi furnizorilor, relatează joi DPA. Un purtător de cuvânt al Google a declarat că serviciile gratuite, inclusiv căutarea şi YouTube, vor funcţiona normal, în ciuda anunţului privind falimentul. Imposibilul devine realitate. Google Rusia, în faliment Filiala rusă este sub presiune de luni de zile pentru că nu şterge conţinuturi pe care autorităţile ruse le consideră ilegale şi pentru că a restricţionat accesul unor mijloace de comunicare ruseşti pe YouTube, însă Kremlinul a oprit până acum doar accesul la serviciile companiei. "Confiscarea de către autorităţile ruse a contului bancar al Google Rusia a făcut imposibilă funcţionarea biroului nostru din Rusia, inclusiv angajarea şi plata angajaţilor cu sediul în Rusia, plata furnizorilor şi a vânzătorilor şi îndeplinirea altor obligaţii financiare'', a declarat purtătorul de cuvânt al Google. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Este pentru prima dată când gigantul căutărilor a recunoscut că i-a fost confiscat întregul cont bancar. Baza de date a Serviciului Federal al Executorilor Judecătoreşti din Rusia menţionează două popriri de la mijlocul lunii martie, fără precizarea sumelor, precum şi alte amenzi şi taxe de executare. Serviciul a confirmat că a confiscat toate activele şi proprietăţile Google, potrivit Agerpres. Google şi-a mutat mulţi dintre angajaţi afară din Rusia după ce Moscova a început invadarea Ucrainei la 24 februarie. Dar unii au rămas. Potrivit unei note postate miercuri pe registrul oficial rus, filiala rusă plănuia să declare faliment şi din 22 martie a prezis o "incapacitate de a-şi îndeplini obligaţiile monetare", inclusiv indemnizaţii de concediere, remuneraţiile pentru actualii şi foştii angajaţi şi plăţile obligatorii la timp. Gigantul american de căutare, care a întrerupt vânzările de anunţuri şi majoritatea celorlalte operaţiuni comerciale în Rusia, a declarat că serviciile sale gratuite, inclusiv Gmail, Maps, Android şi Play, vor rămâne disponibile pentru utilizatorii ruşi. Guvernul rus a anunţat mai înainte că nu intenţionează să blocheze YouTube, în ciuda ameninţărilor şi amenzilor repetate, spunând că o astfel de măsură îi va face probabil pe utilizatorii ruşi să sufere şi de aceea nu ar trebui luată. În 2021, veniturile filialei ruse au fost de 134,3 miliarde de ruble, arată baza de date Spark a agenţiei de presă Interfax privind companiile ruseşti. Google a declarat în aprilie că Rusia a reprezentat 1% din veniturile sale anul trecut, sau aproximativ 2,6 miliarde de dolari.

Arme cu laser în Ucraina (sursa: sandboxx.us)
Internațional

Arme cu laser în Ucraina

Arme cu laser în Ucraina. Rusia a declarat miercuri că folosește o nouă generație de lasere puternice în Ucraina pentru a arde dronele, desfășurând unele dintre armele secrete ale Moscovei pentru a contracara un val de arme occidentale. Președintele rus Vladimir Putin a dezvăluit în 2018 o rachetă balistică intercontinentală, drone nucleare subacvatice, o armă supersonică și o armă laser. Arme cu laser în Ucraina Se știu puține lucruri despre specificul noului laser. Putin a menționat unul numit "Peresvet", numit după un călugăr războinic ortodox medieval Alexandru Peresvet. Iury Borisov, vicepremierul responsabil cu dezvoltarea militară, a declarat la o conferință la Moscova că Peresvet este deja utilizat pe scară largă și că poate orbi sateliții până la 1.500 km deasupra Pământului. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul El a spus că există deja sisteme mai puternice decât Peresvet care ar putea arde drone și alte echipamente. Borisov a citat un test efectuat marți, despre care a spus că a ars o dronă aflată la 5 km distanță în cinci secunde, potrivit Reuters. "Dacă Peresvet orbește, atunci noua generație de arme cu laser duce la distrugerea fizică a țintei - distrugere termică, ard", a declarat el la televiziunea de stat rusă. Întrebat dacă astfel de arme au fost folosite în Ucraina, Borisov a spus: "Nu este cazul: "Da. Primele prototipuri sunt deja folosite acolo". El a spus că arma se numește "Zadira". Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a comparat lasere cu așa-numitele arme minune pe care Germania nazistă le-a prezentat în încercarea de a preveni înfrângerea în cel de-al Doilea Război Mondial.

Sprijin nemțesc pentru căile ferate române și poloneze sursa: Facebook/Annalena Baerbock)
Internațional

Rusia folosește foame ca pe o armă de război

Rusia folosește foame ca pe o armă de război. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a acuzat miercuri Rusia că foloseşte blocarea exporturilor de cereale din Ucraina ca armă de război, transmite dpa. "Rusia conduce acest război cu o altă armă teribilă şi puternică: foamea şi lipsurile. Prin blocarea porturilor ucrainene, prin distrugerea silozurilor, străzilor şi a căilor ferate, Rusia a lansat un război al grânelor, provocând o criză alimentară globală", a afirmat Baerbock la o întâlnire a miniştrilor de externe desfăşurată la sediul ONU din New York. Rusia folosește foame ca pe o armă de război "Face acest lucru într-un moment în care milioane de oameni sunt deja ameninţaţi de foame te, în special în Orientul Mijlociu şi Africa, din cauza efectelor devastatoare ale crizei climatice, din cauza pandemiei de COVID, din cauza conflictelor care fac ravagii în propriile regiuni". Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Potrivit guvernului german, Rusia blochează exportul a 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina, în primul rând către Africa de Nord şi Asia. O mare parte este blocată în portul Odesa, potrivit Agerpres. Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume. Secretarul general al ONU consideră că războiul din Ucraina a amplificat şi accelerat factorii care contribuie la criza alimentară globală."În doar doi ani, numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară severă s-a dublat, de la 135 de milioane înainte de pandemie la 276 de milioane astăzi", a avertizat Antonio Guterres.

Vizita lui Biden în Asia în pericol (sursa: japantimes.co.jp)
Internațional

Vizita lui Biden în Asia, în pericol

Vizita lui Biden în Asia, în pericol. Statele Unite consideră că există o "posibilitate reală" ca regimul nord-coreean să efectueze "o altă lansare de rachetă" sau "un test nuclear" în timpul turneului preşedintelui Joe Biden în Asia, conform declaraţiei făcute miercuri de un consilier al Casei Albe, informează AFP. În ajunul plecării preşedintelui american într-un turneu diplomatic mult aşteptat în regiune,"suntem pregătiţi pentru toate eventualităţile, inclusiv pentru o astfel de provocare în timp ce ne aflăm în Coreea de Sud sau Japonia", a declarat Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională. Vizita lui Biden în Asia, în pericol "Ne coordonăm îndeaproape cu aliaţii noştri din Coreea de Sud şi Japonia", a adăugat el, indicând că a menţionat acest risc în cadrul discuţiei avute miercuri cu omologul său chinez, Yang Jiechi. "Suntem, evident, pregătiţi să ne adaptăm poziţia militară, dacă este necesar, pentru a garanta că asigurăm apărarea şi descurajarea pentru aliaţii noştri din regiune", a asigurat consilierul preşedintelui Biden. Citește și: Bețele puse de Erdoğan în roatele aderării Finlandei și Suediei la NATO nu-l ajută pe Putin, liderul de la Ankara doar își negociază o relație mai bună cu Occidentul Sub impactul sancţiunilor internaţionale, Coreea de Nord a intensificat dramatic testarea rachetelor în acest an, ignorând în acelaşi timp propunerile de negociere ale SUA, potrivit Agerpres. Regimul liderului nord-coreean Kim Jong Un a încetat să efectueze teste cu rachete balistice intercontinentale şi teste nucleare din 2017. Acest moratoriu a fost deja încălcat parţial la sfârşitul lunii martie prin testarea unei rachete intercontinentale. Regimul de la Phenian a testat arme nucleare de şase ori între 2006 şi 2017.

Erdoğan și Putin, jocuri în NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdoğan și Putin, jocuri în NATO

Erdoğan și Putin, jocuri în NATO. Opoziţia Turciei la aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar trebui să se poată rezolva cu un amestec de concesii şi presiuni asupra Ankarei, potrivit analiştilor, dar ipoteza unui blocaj complet nu poate fi exclusă, scrie miercuri AFP într-o amplă analiză. Erdoğan și Putin, jocuri în NATO Unanimitatea este necesară pentru a începe discuţiile de aderare la NATO şi fiecare ţară membră trebuie de asemenea să ratifice acordul la nivel parlamentar, ceea ce dă de facto un drept de veto fiecăruia dintre cei 30 de membri actuali. Membră a NATO încă din primii ani ai organizaţiei (1952), Turcia poate deci în teorie să blocheze aderarea celor două ţări nordice. Citește și: Parlamentul European se pregătește să-l plaseze pe Gerhard Schroeder pe lista persoanelor sancționate de UE. El nu vrea să renunțe la poziția de conducere la Rosneft După ce a afirmat marţi că "nu va ceda", preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a făcut apel miercuri la ţările membre NATO "să-i înţeleagă îngrijorările". Reuniţi miercuri dimineaţă cu prilejul depunerii oficiale a candidaturilor suedeză şi finlandeză, ambasadorilor ţărilor Alianţei nu au reuşit să se pună de acord asupra lansării imediate a discuţiilor de aderare, din cauza opoziţiei turce. Un blocaj complet "nu poate fi exclus" Turcia şi Occidentul au avut mai multe dispute în ultimii ani, iar Ankara nu a ieşit mereu învingătoare, reamintesc analiştii. În opinia lui Paul Levin, director al Institutului de studii turce de la Universitatea din Stockholm, un acord este totuşi probabil. "Într-un dosar atât de strategic, mizez pe faptul că Suedia va face concesii şi că alte ţări ale NATO vor contribui punând presiune pe Turcia şi dându-i câţiva ", a spus el, făcând referire la eventuale avantaje pe care Ankara le-ar putea obţine. Dar un blocaj complet "nu poate fi exclus, în special pentru că problema PKK este atât de sensibilă pentru atâţi turci", potrivit lui. Care este problema Turciei: PKK Având în special Suedia în vizor, criticile turce se concentrează asupra atitudinii celor două ţări în chestiunea grupurilor kurde. Este vorba în principal de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), dar şi de mişcările armate kurde din Siria împotriva cărora Turcia a trimis trupe. Considerată "organizaţie teroristă" de Ankara, PKK are acest statut şi într-un mare număr de ţări, între care SUA şi Uniunea Europeană - din care fac parte Suedia şi Finlanda. Însă legile antiteroriste suedeze nu sunt atât de extinse ca în Turcia, "ele sunt chiar la capătul celălalt al spectrului", notează Paul Levin. "De exemplu, nu este interzis să fii membru sau să agiţi drapelul unei organizaţii teroriste", subliniază el, ceea ce permite organizarea regulată de manifestaţii pro-PKK pe străzile din Stockholm. Istorie recentă agitată Turcia le reproşează celor două ţări că resping cererile de extrădare a membrilor "organizaţiilor teroriste". Iritarea Turciei faţă de PKK s-a extins în ultimii ani şi la semnele de susţinere de către Suedia a grupurilor armate kurde din Siria, precum miliţia anti-Statul Islamic Unităţile de protecţie populare (YPG). Împreună cu alte ţări europene, cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în octombrie 2019, drept represalii la o ofensivă turcă în nordul Siriei. Ankara, care îi reproşează Stockholmului aceste măsuri, nu vrea să vadă intrând în NATO ţări care au adoptat "sancţiuni" împotriva Turciei, potrivit lui Erdogan. Relația Turciei cu Rusia, complexă Pe lângă disputa cu Suedia privind kurzii, preşedintele turc poate spera să obţină în contrapartidă armament american, să-şi ridice cota de popularitate internă sau să dea un semnal favorabil Rusiei, cu care întreţine raporturi complexe, potrivit analiştilor. "Erdogan este un lider obişnuit cu tranzacţiile în legăturile Turciei cu Occidentul şi el încearcă, cred, să dea mai multe lovituri dintr-o dată, nu doar să forţeze Suedia să se mişte în problema PKK", susţine Soner Cagaptay, director de cercetare privind Turcia de la Washington Institute. Între S-400 și F-35 Dosarul exportului avioanelor de luptă americane către Turcia este menţionat cu regularitate drept o pistă pentru soluţionarea problemei. Achiziţia de rachete ruseşti sol-aer S-400 de către Turcia în 2019 a dus la excluderea sa din programul american al F-35. O deblocare în acest dosar pare improbabilă, dar în ultimele săptămâni au avut loc discuţii privind un acord de export şi de modernizare pentru un avion din precedenta generaţie, F-16. Congresul american trebuie totuşi să-şi dea acordul şi ceea ce ar putea fi perceput drept un şantaj riscă să-i agaseze pe aleşii de la Washington, potrivit analiştilor. Nu e primul "atac" turcesc la NATO "Nu cred că guvernul turc va putea să obţină ceva considerabil la finalul acestor negocieri", estimează Zeynep Gurcanli, editorialist la cotidianul turc Dünya, potrivit căruia Ankara acţionează "fără îndemânare" înmulţind declaraţiile publice. Numeroase dispute de acest tip au opus Turcia şi Occidentul în ultimii ani, iar Ankara nu a ieşit mereu învingătoare. În anii 1990, ţara a ameninţat că va bloca extinderea NATO cu ţările din Europa de Est, cu scopul, la momentul respectiv, de a face să avanseze candidatura ţării la Uniunea Europeană. În 2009, Ankara a încercat să-l împiedice pe danezul Anders Fogh Rasmussen să preia şefia NATO. În 2019, într-un alt conflict legat în special de Libia şi de miliţia YPG kurdă, Turcia a obţinut în schimb posturi mai importante în cadrul NATO, notează AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră