luni 06 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

VIDEO Zelenski, șocat că Tel Avivul nu a ajutat Ucraina: "Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Israelul, nu înţeleg de ce nu ne-a putut oferi apărare antiaeriană"

Zelenski, șocat: Israel nu ne-a ajutat. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat şocat de faptul că Israelul nu a oferit sisteme antirachete Kievului pentru a ajuta la contracararea atacurilor ruseşti, potrivit unui interviu făcut public sâmbătă. "Sincer, sincer, sunt în stare de şoc" Volodimir Zelenski a cerut sprijin la scurt timp după începerea războiului, în luna februarie. El a menţionat sistemul Domul de Fier (Iron Dome) al Israelului, folosit deseori pentru a intercepta rachetele trase de către militanţii palestinieni din Fâşia Gaza. "Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Israelul. Sincer, sincer, sunt în stare de şoc pentru că nu înţeleg de ce nu ne-a putut oferi apărare antiaeriană", a spus el. Preşedintele Ucrainei a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat miercuri reporterilor francezi. Biroul său a dat publicităţii sâmbătă o înregistrare a interviului. Zelenski, șocat: Israel nu ne-a ajutat Comentariile sale au avut un ton mai puternic decât cele pe care le-a făcut în luna martie, când a reproşat Israelului reticenţa de a trimite arme. La acea vreme, Israelul nu a avut o poziţie angajantă, spunând că va ajuta Ucraina cât poate de mult. Citește și: Acuzat de nazism de către Putin, Zelenski a ajuns pe coperta Jerusalem Post: președintele Ucrainei este „cel mai influent evreu al anului 2022” Israelul, care a condamnat invazia rusă în Ucraina, este atent să nu tensioneze relaţiile cu Moscova, un pion de putere în Siria vecină, unde forţele israeliene atacă frecvent miliţiile pro-iraniene. "Înţeleg - au o situaţie dificilă în ceea ce priveşte situaţia cu Siria şi Rusia", a spus preşedintele Zelenski, adăugând că nu aduce acuzaţii. "Exprim fapte. Conversaţiile mele cu conducerea israeliană nu au ajutat cu nimic Ucraina", a precizat liderul de la Kiev.

VIDEO Zelenski, șocat că Tel Avivul nu a ajutat Ucraina: "Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Israelul, nu înţeleg de ce nu ne-a putut oferi apărare antiaeriană"
Mobilizarea heirupistă din Rusia i-a făcut până și pe șefii parlamentului rus, apropiați de Putin, să critice procesul: "Astfel de excese sunt total inacceptabile"
Internațional

Mobilizarea heirupistă din Rusia i-a făcut până și pe șefii parlamentului rus, apropiați de Putin, să critice procesul: "Astfel de excese sunt total inacceptabile"

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin. Şefii celor două camere ale parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, cerând oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid "excesele" care au alimentat furia publică, relatează Reuters duminică. Documente de recrutare pentru bărbați fără stagiu militar Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a provocat proteste în întreaga ţară şi a dus la plecarea în masă a bărbaţilor de vârstă militară, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizări de bilete de avion. De asemenea, au existat numeroase semnalări că au primit documente de recrutare persoane care nu au efectuat serviciul militar, deşi ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a garantat că vor fi chemate doar persoanele cu abilităţi militare speciale sau cu experienţă de luptă. Citește și: Ceea ce nimeni nu voia să audă de la Rusia: teritoriile ucrainene anexate vor fi sub protecția „protecția deplină”, inclusiv nucleară, a Moscovei Cei doi lideri parlamentari, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat public în mod explicit furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare. Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare. "Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate", a spus ea într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Într-un mesaj direct adresat guvernatorilor regionali din Rusia - care, potrivit acesteia, poartă "întreaga responsabilitate" pentru punerea în aplicare a apelului - ea a scris: "Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în deplină şi absolută conformitate cu criteriile stabilite. Fără nicio greşeală". Ținta Kremlinului: un milion de soldați Viaceslav Volodin (foto), preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea într-o postare proprie. "Se primesc plângeri", a spus el. "Dacă se face o greşeală, aceasta trebuie corectată... Autorităţile de la toate nivelurile trebuie să îşi înţeleagă responsabilităţile". Autorităţile susţin că încă 300.000 de ruşi vor fi înrolaţi în campania de mobilizare. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează să recruteze mai mult de un milion de persoane, în urma a două relatări separate din presa rusă independentă. Potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului, peste 2.000 de persoane au fost arestate la mitinguri împotriva mobilizării în zeci de oraşe de la începutul săptămânii, iar duminică s-au înregistrat deja alte proteste în Orientul Îndepărtat şi în Siberia.

Ceea ce nimeni nu voia să audă de la Rusia: teritoriile ucrainene anexate vor fi sub protecția "protecția deplină", inclusiv nucleară, a Moscovei
Internațional

Ceea ce nimeni nu voia să audă de la Rusia: teritoriile ucrainene anexate vor fi sub protecția "protecția deplină", inclusiv nucleară, a Moscovei

Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă, la New York, că regiunile din Ucraina în care au loc referendumuri vor fi sub protecţia deplină a Rusiei dacă vor fi anexate de Moscova, informează duminică Reuters. "Ruși oprimați de neo-naziști în Ucraina" Ministrul rus de Externe, adresându-se Adunării Generale a ONU şi presei mondiale, a încercat să justifice invazia în Ucraina începută în februarie, repetând afirmaţiile false ale Moscovei conform cărora guvernul ales de la Kiev a fost instalat în mod ilegitim, este plin de neo-nazişti, iar în estul ţării vorbitorii de limbă rusă sunt oprimaţi. Rusia a lansat vineri referendumuri în patru regiuni din estul Ucrainei (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), cu scopul de a anexa aceste teritorii luate cu forţa. "În urma acelor referendumuri, Rusia va respecta, desigur, exprimarea voinţei acelor oameni care de mulţi ani suferă de pe urma abuzurilor regimului neo-nazist" a declarat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă, după intervenţia avută în cadrul Adunării Generale. Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate Întrebat dacă Rusia ar avea motive să folosească arme nucleare pentru a apăra regiunile anexate ale Ucrainei, Serghei Lavrov a spus că teritoriul rusesc, inclusiv cel care "va urma să fie consfinţit" în Constituţie în viitor, "este sub protecţia deplină a statului". "Toate legile, doctrinele, conceptele şi strategiile Federaţiei Ruse se aplică pe întreg teritoriul său", a spus ministrul rus de externe, referindu-se în mod specific la doctrina Rusiei privind utilizarea armelor nucleare. Citește și: Mobilizare pentru frontul din Ucraina sau 15 ani de închisoare. Putin a promulgat modificările penale care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la mobilizare și dezertare Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat sâmbătă că afirmaţiile lui Lavrov şi cea anterioară a preşedintelui Putin - despre faptul că este serios cu privire la utilizarea armelor nucleare -, sunt "iresponsabile" şi absolut inacceptabil". "Ucraina nu va ceda. Facem apel la toate puterile nucleare să vorbească acum şi să transmită clar Rusiei că o astfel de retorică pune lumea în pericol şi nu va fi tolerată", a scris Kuleba pe Twitter.

Un Mussolini feminin este așteptat să fie premierul Italiei după alegerile de duminică. Giorgia Meloni conduce detașat în sondaje
Internațional

Un Mussolini feminin este așteptat să fie premierul Italiei după alegerile de duminică. Giorgia Meloni conduce detașat în sondaje

Mussolini feminin, premierul Italiei după alegeri. Italienii au început să voteze duminică dimineaţă pentru a-şi alege noul parlament, un scrutin pe care se aşteaptă ca extrema dreaptă să îl câştige, cu excepţia unor surprize de ultim moment. Chiar înainte de deschiderea urnelor, la ora 07:00 (05:00 GMT), oamenii stăteau la coadă sub un cer înnorat, relatează AFP. Mussolini feminin, premierul Italiei după alegeri Aproximativ 51 de milioane de italieni sunt chemaţi la urne pentru a-şi exercita dreptul la vot până la ora 23:00 (21:00 GMT), ora de închidere a secţiilor de votare şi când vor fi cunoscute exit-poll-urile. În cadrul acestor alegeri vor fi aleşi 600 de parlamentari (400 de deputaţi şi 200 de senatori), ceea ce reprezintă o reducere semnificativă faţă de actualul număr de 945 (630 şi 315) adoptat în cadrul unei reforme aprobate prin referendum, iar 2,7 milioane de tineri vor putea vota pentru prima dată. Citește și: Mobilizare pentru frontul din Ucraina sau 15 ani de închisoare. Putin a promulgat modificările penale care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la mobilizare și dezertare Coaliţia condusă de Giorgia Meloni, lidera formaţiunii Fraţii Italiei (FdI), şi din care mai fac parte Liga, formaţiunea de extremă dreapta a lui Matteo Salvini, şi Forza Italia (FI), formaţiunea conservatoare a lui Silvio Berlusconi, este marea favorită, fiind de aşteptat să obţină o victorie zdrobitoare, în condiţiile în care sondajele o plasează cu aproape 20 de puncte în faţa Partidului Democrat (PD), formaţiunea progresistă a lui Enrico Letta, şi a micilor săi aliaţi de centru-stânga.

"Măcelarul de la Mariupol", desemnat de Putin să se ocupe de logistica dezastruoasă a armatei ruse
Internațional

"Măcelarul de la Mariupol", desemnat de Putin să se ocupe de logistica dezastruoasă a armatei ruse

"Măcelarul de la Mariupol", șeful logisticii. Viceministrul rus al apărării responsabil cu logistica, generalul Dmitri Bulgakov, a fost eliberat din funcţie, a anunţat sâmbătă Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de agenţiile internaţionale de presă. "Măcelarul de la Mariupol", șeful logisticii "Generalul de armată Dmitri Bulgakov a fost eliberat din funcţia de viceministru al apărării al Federaţiei Ruse, întrucât a primit alte însărcinări", semnalează comunicatul. În locul său a fost numit generalul Mihail Mizinţev, care până în prezent a fost şeful Centrului Naţional de Comandă al Apărării. Acesta va fi responsabil cu "aprovizionarea materială şi tehnică a forţelor armate", precizează comunicatul, în timp ce Rusia se află în plină campanie de mobilizare a circa 300.000 de rezervişti pentru a-şi consolida trupele ce participă la conflictul din Ucraina şi care au pierdut în ultimele săptămâni teritorii în urma unei contraofensive ucrainene. Mizințev, tactici sălbatice în Siria Generalul Mizinţev este un ofiţer foarte cunoscut care a comandat operaţiuni ale armatei ruse în Siria şi a coordonat anul acesta în luna mai asaltul încheiat prin cucerirea oraşului ucrainean Mariupol. Citește și: Cine este „măcelarul de la Mariupol”, generalul rus care a aplicat aceleași tactici în Siria Înlocuirea viceministrului apărării însărcinat cu aprovizionarea trupelor readuce în atenţie numeroasele probleme logistice de care armata rusă s-a lovit de la începutul invaziei în Ucraina şi care par a fi jucat un rol major în eşecurile de pe front, inclusiv în decizia de retragere din nordul Ucrainei şi axarea pe ofensivele din estul şi sudul acestei ţări, unde liniile de aprovizionare cu arme, muniţii, provizii şi echipamente din Rusia sunt mai scurte.

Mobilizare pentru frontul din Ucraina sau 15 ani de închisoare. Putin a promulgat modificările penale care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la mobilizare și dezertare
Internațional

Mobilizare pentru frontul din Ucraina sau 15 ani de închisoare. Putin a promulgat modificările penale care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la mobilizare și dezertare

Mobilizare sau 15 ani de închisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat sâmbătă amendamentele legislative ce prevăd pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru militarii care dezertează sau refuză să lupte în perioade de mobilizare, cum este cazul în prezent în urma conflictului cu Ucraina, relatează agenţiile AFP şi EFE. Mobilizare sau 15 ani de închisoare Astfel, articolul 333 din Codul Penal rus a fost completat cu un paragraf ce prevede că "lipsa de la locul serviciului militar fără permisiune, dezertarea cu arme, precum şi dezertarea unui grup în timpul mobilizării sau legii marţiale, în timp de război sau în condiţii de conflict armat va fi sancţionată cu pedeapsă privativă de libertate între cinci şi 15 ani". De asemenea, militarii ruşi care se predau voluntar inamicului riscă între trei şi zece ani de închisoare, pedepse similare fiind prevăzute pentru refuzul de a îndeplini ordinele primite de comandanţi sau pentru refuzul de a participa la lupte. Pe de altă parte, amendamentele legislative prevăd că jafurile comise în timp de război sau de conflict armat sunt pasibile de pedepse până la 15 ani de închisoare. Cetățenie rusă mai ușor pentru combatanți străini Potrivit Kremlinului, Putin a promulgat de asemenea legea care facilitează dobândirea cetăţeniei ruse pentru străinii care se înrolează pentru cel puţin un an în armata rusă, lege adoptată în contextul în care Rusia caută prin toate mijloacele să recruteze soldaţi care să lupte în Ucraina, ţară care la rândul ei şi-a creat încă de la începutul invaziei ruse, în februarie, o "legiune internaţională" pentru combatanţii străini. Între timp, după ce Putin a anunţat miercuri mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, cinci deputaţi din partidul său Rusia Unită au cerut să redevină militari activi în armată. "Am servit în armata sovietică în Polonia. Am fost comandantul echipajului unui tun autopropulsat. Am ieşit din armată cu gradul de maistru militar, acum sunt maior în rezervă. Şi trebuie să-mi fac datoria", a declarat unul dintre aceşti deputaţi, Oleg Kolesnikov, potrivit CNN. Proteste și arestări Pe de altă parte, sâmbătă la prânz au reînceput în mai multe oraşe ruseşti protestele convocate de mişcarea de opoziţie a tinerilor "Vesna" împotriva mobilizării şi războiului din Ucraina, relatează agenţia EFE. Citește și: Imună la propaganda penibilă a mobilizării rusești, contraofensiva ucraineană continuă în Lugansk, Donețk și Herson. MAE de la Moscova, pas înapoi: Nu amenințăm nuclear pe nimeni Potrivit OVD-Info, un ONG care susţine că ţine o evidenţă a arestărilor la aceste proteste, până "la ora 12:30 GMT peste 120 de persoane fuseseră arestate deja în 11 oraşe", printre care Novosibirsk, Tomsk, Habarovsk sau Ivanovo. Noi proteste sunt aşteptate să înceapă de asemenea la Moscova şi Sankt Petersburg.

Poliția germană l-a căutat pe Usmanov la ouăle Faberge. Și i-a găsit patru
Internațional

Poliția germană l-a căutat pe Usmanov la ouăle Faberge. Și i-a găsit patru

Poliția germană l-a căutat pe Alisher Usmanov la ouăle Faberge și i-a găsit patru. Potrivit Der Spiegel, mai multe vile din Germania ale acestuia au fost percheziționate. Afaceristul este cercetat de autoritățile de la Berlin pentru spălare de bani și evaziune fiscală. Poliția germană l-a căutat pe Usmanov la ouăle Faberge „În timpul raidului de miercuri asupra vilei lui Alisher Usmanov, anchetatorii au făcut o descoperire curioasă. Potrivit informațiilor Spiegel, anchetatorii se pare că au confiscat bijuterii rare dintr-un seif din vila din Tegernsee. Acestea ar putea fi patru așa-numite ouă Fabergé. Autenticitatea bijuteriilor exclusiviste este acum verificată de autorități. Ouăle Fabergé au fost făcute de aurarul rus Peter Carl Fabergé, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Au forma de ouă de Paște, sunt bogat decorate și parțial încarcate cu perle și diamante. Țarul Alexandru al III-lea a comandat primele ouă la Fabergé”, scrie Der Spiegel. Germany raids 24 properties linked to Putin ally Usmanov https://t.co/pV5ofXhJmT — The Associated Press (@AP) September 21, 2022 Valoarea acestor bijuterii este variabilă, dar datele din 2022 arătau prețuri cuprinse între șase și 33 de milioane de dolari. În martie, autoritățile din Italia au reținut Mercedesul blindat al miliardarului rus Alișer Usmanov, estimat la peste €600 mii. Mașina este blindată și rezistă unui eventual atac cu mitralieră sau grenade. Potrivit portalului Meduza, în Sardinia a fost pus sechestru și pe o vilă, dar și pe șase companii. Vila ar valor 17 milioane de dolari. Averea lui Usmanov este estimată la 20 de miliarde de dolari. El controlează o rețea de companii din metalurgie. Citește și: După ce i-a ajutat pe ucraineni, Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat conexiunile tradiționale la internet

VIDEO Cel puțin 35 de morți din rândurile protestatarilor iranieni după moartea în arestul poliției moravurilor a tinerei Mahsa Amini
Internațional

VIDEO Cel puțin 35 de morți din rândurile protestatarilor iranieni după moartea în arestul poliției moravurilor a tinerei Mahsa Amini

35 de protestatari, morți în Iran. Cel puţin 35 de civili au fost ucişi în Iran în ultima săptămână, de la debutul manifestaţiilor reprimate de forţele de securitate şi izbucnite după decesul unei femei tinere după arestarea sa de către poliţie, a indicat sâmbătă o agenţie de presă iraniană, transmite AFP. 35 de protestatari, morți în Iran "Televiziunea de stat a anunţat vineri seară că numărul persoanelor decedate în timpul recentelor revolte din ţară a trecut de 35, potrivit statisticilor neoficiale", a anunşat Borna News, o agenţie de presă legată de Ministerul Sporturilor iranian. Precedentul bilanţ oficial era de 11 morţi, dintre care şapte manifestanţi şi patru membri ai forţelor de securitate. În Iran, cei care încalcă sharia, legea islamică, se expun la amenzi sau chiar arestare, dar în ultimele luni militanţi civici le-au încurajat pe femei să renunţe la văl, în pofida campaniei autorităţilor împotriva "comportamentelor imorale". Conform unor informaţii care au circulat online, Amini a fost arestată pentru că vălul nu stătea perfect pe cap şi erau vizibile câteva fire de păr. Regulile stricte ale portului islamic pentru femei, în vigoare de la revoluţia islamică din 1979, sunt totuşi în mare parte ignorate, mai ales în marile oraşe, spre nemulţumirea politicienilor ultraconservatori. #MahsaAmini Protestele au continuat în Iran, iar #MahsaAmini a devenit unul dintre cele mai folosite hashtag-uri pe Twitter în persană, în contextul furiei iranienilor în legătură cu moartea unei tinere femei aflate în arestul poliţiei moravurilor, responsabilă cu aplicarea regulilor stricte privind portul de hijab, potrivit Reuters şi AFP. https://www.youtube.com/watch?v=kCEW-SpXKaI Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit vineri, 16 septembrie, după ce a intrat în comă în urma arestării sale la Teheran la începutul săptămânii, un caz care a adus în atenţie drepturile femeilor în Iran. Poliţia a respins suspiciunile de pe social media conform cărora femeia a fost bătută, spunând că ei i s-a făcut rău în timp ce aştepta împreună cu alte femei închise. Preşedintele Ebrahim Raissi a cerut deschiderea unei anchete. "Femeie, viaţă, libertate" Sute de protestatari s-au adunat duminică în jurul Universităţii din Teheran strigând "Femeie, viaţă, libertate", conform unor înregistrări video postate online. Reuters precizează că nu a putut verifica videourile. Hashtag-ul în persană #MahsaAmini ajunsese duminică la 1,63 de milioane de menţionări pe Twitter. Numeroşi cineaşti, artişti şi personalităţi sportive, politice şi religioase şi-au exprimat nemulţumirea pe reţelele de socializare. Citește și: După ce i-a ajutat pe ucraineni, Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat conexiunile tradiționale la internet Masha Amini era din Kurdistan, unde au avut loc de asemenea proteste sâmbătă, inclusiv la funeraliile din oraşul său natal, Saqez. Gărzile Revoluţionare din Iran au reprimat mereu tulburările din rândul minorităţii kurde. Poliţia a dispersat demonstraţiile de la Saqez

După ce i-a ajutat pe ucraineni, Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat conexiunile tradiționale la internet
Internațional

După ce i-a ajutat pe ucraineni, Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat conexiunile tradiționale la internet

După ce i-a ajutat pe ucraineni, Elon Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat complet conexiunile la internet, vineri, de la 3.30 pm la 10.30 pm, pentru a bloca apelurile la noi revolte. Totuși, imagini de pe rețelele sociale arată că protestele violente au continuat în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cel puţin 35 de persoane au fost ucise în manifestaţii violente declanşate în Iran, de peste o săptămână de la moartea unei tinere arestate de Poliţia Moraviurilor, anunţă sâmbătă presa de stat iraniană, citată de news.ro. Elon Musk vrea să susțină și revoltele din Iran Statele Unite au anunţat că ridică anumite interdicţii impuse în comerţul cu Iranul, pentru a permite întreprinderilor din domeniul tehnologiei să furnizeze platforme şi servicii care să le permită iranienilor să aibă acces la Internet. Această ridicare a sancţiunilor ”va lărgi gama de servicii disponibile iranienilor. Prin aceste schimbări, noi ajutăm poporul iranian să fie mai bine echipat să contracareze eforturile Guvernului de a-l supraveghea şi cenzura”, a declarat într-un comunicat adjunctul secretarului Trezoreriei Wally Adeyemo. Starlink will ask for an exemption to Iranian sanctions in this regard— Elon Musk (@elonmusk) September 19, 2022 Musk a anunţat luni că întreprinderea sa aerospaţială SpaceX intenţionează să ceară administraţiei americane o scutire de la sancţiuni impuse Teheranului, cu scopul de a propune, în Iran, servicii de conexiune la Internat prin constelaţia sa de sateliţi Starlink. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Aplicația de mesagerie criptată Signal a anunțat că a fost blocată în Iran și a încurajat oamenii să găzduiască mai multe servere proxy, care pot fi folosite pentru a ocoli blocajele, oferind instrucțiuni în acest sens. Anti-government protests continue in #Iran. People took to the streets after the death of activist Mahsa Amini, detained by the local "morality police " for allegedly violating hijab rules. The protests have spread to almost every city in the country.1/3 pic.twitter.com/UMAgFVT4bS— NEXTA (@nexta_tv) September 23, 2022 Proiectul Tor, care supraveghează browserul Tor axat pe anonimat asociat cu dark web, a împărtășit și modalități de a ocoli blocajele impuse de autoritățile de la Teheran. Her name is Hananeh Kian. She was 23 years old when she was shot dead yesterday in Noshahr, Iran. One of the dozens of ppl lost their lives during the recent protests. No justification for excessive & arbitrary use of firearms against people. #حنانه_کیا #مهسا_امینی #Mahsa_Amini pic.twitter.com/BZKj9Y8txK— Omid Memarian (@Omid_M) September 23, 2022

Aliații încep să ia distanță de Putin: China și India își schimbă atitudinea, Turcia își declară susținerea pentru Ucraina. Doar Viktor Orban își intensifică declarațiile pro-Rusia
Internațional

Aliații încep să ia distanță de Putin: China și India își schimbă atitudinea, Turcia își declară susținerea pentru Ucraina. Doar Viktor Orban își intensifică declarațiile pro-Rusia

Aliații încep să ia distanță de Putin: China și India își schimbă atitudinea față de regimul de la Kremlin, iar Turcia își declară public susținerea pentru Ucraina. Doar premierul Ungariei, Viktor Orban, își intensifică declarațiile pro-Rusia, cerând anularea tuturor sancțiunilor. Aliații încep să ia distanță de Putin „Pentru unii analiști chinezi, eșecurile lui Putin și escaladarea războiului au oferit Chinei o oportunitate de a se îndepărta de Rusia – o schimbare subtilă care a început odată cu întâlnirea lui Xi cu Putin. „China nu are altă opțiune decât să stea puțin mai departe de Putin din cauza escaladării războiului, a agresiunii și anexării sale și a amenințării sale reînnoite de război nuclear”, a spus Shi Yinhong, de la Universitatea Renmin, citat de CNN. China won't help Russia around sanctions, even though Chinese President Xi Jinping and Russian President Vladimir Putin have strong ties. China's main trading partner is the US. China's goal in Ukraine is Western failure. ? #russiaisaterrorisstate #Ukraine #Russia #China #Putin pic.twitter.com/4Tfk5Cgv0t— Herry Napitupulu (@HerryNapit) September 16, 2022 Pe de altă parte, CNN scrie că cele două puteri autoritare sunt în mod natural aliate împotriva Vestului. Ieri, într-un discurs ținut la ONU, ministrul australian de Externe Penny Wong a cerut Chinei să-și folosească influența și să ceară Rusiei să pună capăt invaziei din Ucraina. În plus, recentul summit din Uzbekistan, al statelor reunite în cadrul Shanghai Cooperation Organization, nu a oferit Rusiei sprijinul pe care-l aștepta. Universitarii chinezi scriu că Turica și China preiau rolul deținut de Rusia în Asia Centrală. Mediul de afaceri din China este deranjat de modul în care conflictul din Ucraina a perturbat rețele de comerț. „India nu sprijină invazia Rusiei și nici nu face pur și simplu echilibru între două mari puteri. În schimb, o schimbare subtilă, dar majoră, este în curs: decuplarea lentă, dar inevitabilă, a Indiei de Rusia”, arată Forreign Affairs. India, îngrijorată de China „Deși Rusia rămâne deocamdată o sursă importantă atât de echipament militar, cât și de energie, New Delhi se extrage încet din orice dependență de Moscova. Antiamericanismul profund înrădăcinat, un element de bază al vechii elite strategice a Indiei, dispare, iar India și Statele Unite sunt acum mai aproape ca niciodată. Legăturile Rusiei cu China au devenit mai puternice, la fel cum relația dintre India și China a devenit mai stâncoasă; ciocnirile de la frontieră, din 2020, au făcut ca guvernul Indiei să vadă China ca pe o provocare existențială la adresa securității naționale indiene”, mai scrie revista. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare În ceea ce privește Turcia, azi, purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan, Ibrahim Kalim, a spus că țara sa sprijină ucraina și nu va recunoaște referendumurile de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub ocupația Kremlinului.

Ce va face Occidentul după anexarea la Rusia a Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson post-referendum? Biden vorbește doar de "măsuri economice suplimentare"
Internațional

Ce va face Occidentul după anexarea la Rusia a Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson post-referendum? Biden vorbește doar de "măsuri economice suplimentare"

Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă. Statele Unite "vor lucra cu aliaţii şi partenerii pentru a impune Rusiei măsuri economice suplimentare rapide şi severe" dacă Moscova va anexa teritorii din Ucraina, a avertizat vineri preşedintele american Joe Biden într-un comunicat de presă, informează AFP. Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă "Referendumurile Rusiei sunt un simulacru, un pretext fals pentru a încerca să anexeze cu forţa părţi ale Ucrainei", a denunţat preşedintele american, care a adoptat deja mai multe seturi de sancţiuni economice şi financiare împotriva regimului Putin. În regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, ocupate de forţele ruse, a început vineri votarea la referendumurile pentru unirea cu Rusia, care va dura până marţi. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că decizia ulterioară privind anexarea acestor regiuni, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, va fi una rapidă.

Navalnîi, abia ieșit din izolare, pedepsit din nou cu același regim timp de 12 zile: a criticat mobilizarea decretată de Putin
Internațional

Navalnîi, abia ieșit din izolare, pedepsit din nou cu același regim timp de 12 zile: a criticat mobilizarea decretată de Putin

Navalnîi a criticat mobilizarea, primește izolare. Liderul opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare, a fost trimis din nou la izolare după ce a criticat mobilizarea parţială a rezerviştilor de către preşedintele Vladimir Putin pentru a lupta în Ucraina, informează dpa. Navalnîi a criticat mobilizarea, primește izolare Este a cincea omară când Navalnîi este trimis în celula de izolare a închisorii, de data aceasta pentru 12 zile. Abia recent terminase 15 zile de izolare. "Ceea ce am spus despre mobilizare nu a fost pe plac, aşa ca tu, Navalnîi, vei primi 12 zile!", a declarat vineri liderul opoziţiei ruse în timpul unei audieri, potrivit publicaţiei independente Mediazona. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Într-o audiere care a avut loc miercuri, Navalnîi (46 de ani) l-a acuzat pe Vladimir Putin că aruncă vieţile a nenumărate persoane în "maşina de tocat carne" în dorinţa sa zeloasă de a continua "războiul ilegal" din Ucraina. Aleksei Navalnîi se află în prezent în Colonia penală 6 din Melehovo, la aproximativ 260 de kilometri nord-est de Moscova, în condiţii de detenţie deosebit de dure. El este închis din 2021.

436 de cadavre exhumate din pădure la Izium: semne de morți violente și torturi îngrozitoare, până la amputări
Internațional

436 de cadavre exhumate din pădure la Izium: semne de morți violente și torturi îngrozitoare, până la amputări

Morți violente și tortură la Izium. Autorităţile ucrainene au exhumat 436 de cadavre care au fost îngropate într-o pădure din apropierea oraşului Izium, recucerit de la ruşi, şi 30 dintre ele prezentau "semne de tortură", a anunţat vineri guvernatorul regiunii Harkov. Morți violente și tortură la Izium "Un total de 436 de cadavre au fost exhumate. Majoritatea prezintă semne de moarte violentă şi 30 prezintă semne de tortură", a declarat Oleg Sinegubov pe Telegram. "Sunt trupuri cu o frânghie în jurul gâtului, cu mâinile legate, cu membrele rupte sau cu răni provocate de glonţ. Mai mulţi bărbaţi au organele genitale amputate", a continuat Sinegubov, referindu-se la "dovada torturilor teribile" suferite de populaţie. Câteva sute de morminte cu o cruce şi o groapă comună au fost descoperite la mijlocul lunii septembrie în apropierea oraşului Izium, care a fost sub ocupaţie rusă timp de câteva luni înainte de a fi preluat de forţele ucrainene. Camere de tortură Poliţia ucraineană a susţinut, de asemenea, că a descoperit "camere de tortură" în zonă, inclusiv la Izium. Forţele ruse au fost acuzate de multiple abuzuri în teritoriile aflate sub controlul lor în Ucraina, în special la Bucea, la periferia Kievului, unde au fost descoperite cadavre ale unor civili ucişi cu sânge rece după retragerea lor din zonă, la sfârşitul lunii martie. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Moscova neagă că a comis aceste crime şi a numit descoperirea mormintelor de la Izium drept o "minciună".

Imună la propaganda penibilă a mobilizării rusești, contraofensiva ucraineană continuă în Lugansk, Donețk și Herson. MAE de la Moscova, pas înapoi: Nu amenințăm nuclear pe nimeni
Internațional

Imună la propaganda penibilă a mobilizării rusești, contraofensiva ucraineană continuă în Lugansk, Donețk și Herson. MAE de la Moscova, pas înapoi: Nu amenințăm nuclear pe nimeni

Contraofensiva ucraineană continuă: Lugansk, Donețk, Herson. Armata ucraineană a anunţat vineri că a recuperat de sub controlul trupelor ruse localitatea Iaţkivka din provincia Doneţk, în timp ce au început referendumurile de alipire la Rusia organizate de Moscova în această provincie şi în alte trei aflate parţial sub controlul său în estul şi sudul Ucrainei. Contraofensiva ucraineană continuă: Lugansk, Donețk, Herson Recuperarea acestei localităţi situate pe malul estic al râului Oskil pare să confirme continuarea contraofensivei care a permis Kievului să elibereze mii de kilometri pătraţi din teritoriul ocupat de Rusia după lansarea invaziei pe 24 februarie, în special în regiunea nord-estică Harkov. Potrivit unui reprezentant al Statului Major ucrainean, Oleksii Gromov, care a anunţat recucerirea localităţii Iaţkivka, trupele ucrainene şi-au restabilit şi controlul asupra poziţiilor la sud de Bahmut, un oraş cheie în provincia Doneţk vizat de mai multe săptămâni de atacurile ruseşti. Armata ucraineană îşi menţine presiunea şi continuă să atace depozitele de muniţii şi centrele de comandă ruseşti, în timp ce trupele ruse au trecut la consolidarea defensivei de-a lungul celei mai mari părţi a liniei frontului, care în total are o lungime de circa o mie de kilometri. 20.000 de ruși, izolați în Herson După succesul contraofensivei din Harkov, armata ucraineană a făcut unele progrese şi în apropierea localităţii Bilogorivka, în provincia Lugansk, şi în apropiere de Sloviansk, în nordul provinciei Doneţk. Însă, spre deosebire de Harkov, defensiva rusească în aceste provincii este mai puternică, astfel că nu este clar cât de mult ar putea avansa acolo trupele ucrainene. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Trupele ruse au trecut de altfel în defensivă pe cea mai mare parte a liniei frontului, renunţând cel puţin deocamdată la intenţiile de a înainta, cu excepţia direcţiilor către oraşele Bahmut şi Adviivka în regiunea Doneţk. În acest timp, în provincia sudică Herson circa 20.000 de soldaţi ruşi riscă să fie izolaţi de restul armatei lor după ce armata ucraineană a distrus podurile peste fluviul Nipru, aprovizionarea lor şi evacuarea răniţilor devenind astfel dificilă. Mobilizații ar fi necesari în ariergardă În faţa acestor eşecuri, preşedintele rus Vladimir Putin a decretat o mobilizare parţială a rezerviştilor. Ministerul rus al Apărării consideră că este prioritar să fie mobilizaţi lunetişti, tanchişti, artilerişti, şoferi şi mecanici militari. Însă instruirea şi echiparea lor va necesita timp şi, în principiu, aceşti rezervişti ar urma să fie desfăşuraţi nu pe front, ci în ariergarda trupelor aflate în prima linie. De partea cealaltă, Ucraina are mobilizaţi circa un milion de soldaţi, dar numai o parte dintre aceştia sunt desfăşuraţi pe front. În plus, cu tot ajutorul militar substanţial primit din Occident, armata ucraineană are nevoie de tot mai multe arme de calitate şi muniţii, în special armament greu pentru a face faţă superiorităţii artileriei ruseşti. Putin și "cacealmaua" Anunţând miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti, Putin a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să desfăşoare operaţiuni militare inclusiv pe teritoriul rus, întrucât "scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia". "Vom folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru", a mai declarat preşedintele rus, făcând aluzie la armele nucleare. Aceasta "nu este o cacealma", a insistat el. Riabkov: Nu vrem confruntare cu NATO și SUA În SUA, reprezentanţi ai CIA au declarat că deocamdată nu au fost observate indicii conform cărora Rusia s-ar pregăti pentru folosirea armelor nucleare, relatează CNN. Însă unii analişti militari atrag atenţia că Rusia ar putea recurge la folosirea unor arme nucleare tactice pe frontul din Ucraina, ca reacţie faţă de eşecurile sale militare de acolo, o tactică militară denumită uneori "escaladare pentru dezescaladare". La rândul său, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat vineri, potrivit Reuters, că Moscova "nu ameninţă pe nimeni" cu armele sale nucleare şi că o confruntare deschisă cu SUA şi NATO nu este în interesul Rusiei, el manifestându-şi însă speranţa că şi administraţia preşedintelui american Joe Biden "este de asemenea conştientă de pericolul unei escaladări necontrolate a conflictului în Ucraina".

Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare
Internațional

Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda. Grănicerii kazahi au raportat vineri că un număr mare de ruşi încearcă să treacă frontiera, patru din cele 30 de puncte de control fiind deosebit de aglomerate, transmit dpa şi Reuters. Și traficul rutier la intrarea din Rusia în Finlanda era aglomerat vineri, iar numărul ruşilor care încercau să scape de mobilizarea anunţată miercuri de preşedintele Vladimir Putin era în creştere, relatează Reuters. Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda Situaţia este sub un "control special", au precizat forţele de pază a frontierei kazahe, fără a preciza numărul sosirilor. După ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti, în contextul războiului din Ucraina, mulţi ruşi încearcă să îşi părăsească ţara. Destinaţiile cele mai căutate sunt fostele republici sovietice, cum ar fi Kazahstanul, Armenia şi Georgia, unde nu au nevoie de vize şi pot conta pe mulţi vorbitori de rusă. Citește și: Propagandiștii din media de stat de la Moscova, exceptați de la mobilizarea de război, a precizat Ministerul Apărării Ministerul kazah de Externe a făcut apel la omenia cetăţenilor, cerându-le să respecte principiile morale, deşi costul vieţii este în creştere şi piaţa imobiliară este sub presiune. "Suntem convinşi că cetăţenii noştri vor da dovadă de înţelepciune şi vor rămâne fideli tradiţiilor de ospitalitate", arată un comunicat al instituţiei, adăugând că infrastructura şi sectorul serviciilor din Kazahstan pot face faţă migraţiei. Zbouri complet rezervate,lungi cozi la granițe terestre Zborurile din Rusia sunt deja complet rezervate, iar la punctele de trecere a frontierei pe cale rutieră s-au format cozi. Un martor care a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea, din motive de securitate personală, a declarat agenţiei Reuters că traficul este deosebit de mare, unii aşteptând la coadă de joi dimineaţa, în timp ce grănicerii ruşi controlează atent toate vehiculele. Conform acestei surse, mulţi din cei care încearcă să ajungă în Kazahstan sunt bărbaţi tineri, aparent sub 35 de ani, care ar putea fi chemaţi la încorporarea în armată. Înregistrări video difuzate de şoferii de camion kazahi arată cozi lungi la graniţă, formate mai ales din autoturisme. La rude în Germania Grănicerii finlandezi au estimat că joi s-a înregistrat un număr dublu de intrări din Rusia faţă de săptămâna trecută, iar vineri dimineaţa era în continuare o activitate intensă, "poate uşor în creştere faţă de ieri" conform unui purtător de cuvânt. Unul din cei care încercau să ajungă în Finlanda, un student rus în vârstă de 21 de ani care s-a prezentat doar cu prenumele Max, a declarat agenţiei Reuters că vrea să treacă graniţa pentru a prinde un zbor spre Germania, unde are rude. "Tehnic, sunt student, deci nu ar trebui să mă tem de încorporare, dar am văzut că lucrurile se schimbă foarte repede, deci presupun că există o şansă", a spus el după ce a ajuns la Vaalimaa, pe teritoriul finlandez. "Am vrut doar să fiu în siguranţă", a adăugat el. "Avem planuri, avem cariere" Un cuplu de ruşi - Slava, în vârstă de 29 de ani, şi Evgheni, cu şase ani mai mare, au plecat din ţara lor tot din cauza incertitudinilor privind încorporarea. Ei au decis să facă acest pas în momentul în care Putin a anunţat mobilizarea parţială, care vizează 300.000 de rezervişti. Cei doi şi-au lăsat acasă câinele, pe nume Moby, şi familiile înlăcrimate. "În etapa actuală nu suntem solicitaţi, dar nu ştim ce se va întâmpla mâine. Nu susţinem ceea ce se întâmplă. Nu vrem să participăm". Plecarea "a fost o decizie dificilă", spune Slava. "Avem planuri, avem cariere. Cel mai bun scenariu ar fi să ne întoarcem. Pe de altă parte, vieţile noastre sunt esenţiale". Trafic aglomerat către Finlanda, mii de ruși zilnic Joi, au trecut din Rusia în Finlanda circa 7.000 de persoane, dintre care 6.000 de ruşi, o creştere cu 107% faţă de aceeaşi zi din săptămâna trecută. Trei dintre acestea au solicitat azil; cu o săptămână înainte nu existase nicio astfel de cerere. La Vaalimaa, cel mai aglomerat punct de trecere, coada era vineri de 400 de metri, mai lungă decât joi, după aprecierea unui oficial de la frontieră. "Faţă de vinerea trecută, avem mai mult trafic", a declarat Elias Laine, adjunct al şefului punctului de control. "Ne aşteptăm ca traficul să rămână aglomerat în weekend". Cei sosiţi cu autoturisme sau în autocare trebuie să coboare pentru verificarea documentelor, iar grănicerii controlează unele vehicule. Se caută soluții de reducere a tranzitului Şi la Nuijamaa, al doilea punct de trecere ca mărime, cozile erau "mai lungi ca de obicei". Frontiera terestră cu Finlanda a rămas printre puţinele puncte de intrare în Europa pentru ruşi, după ce mai multe ţări şi-au închis graniţele şi spaţiile aeriene ca reacţie la invazia Rusiei în Ucraina. Finlandezii nu şi-a închis frontiera cu Rusia după ce forţele ruse au invadat Ucraina în 24 februarie, dar au redus numărul de programări la consulate pentru cetăţenii ruşi care solicită vize, iar în prezent iau în considerare interzicerea accesului pentru majoritatea ruşilor. Prim-ministrul Sanna Marin a declarat joi că guvernul pe care îl conduce evaluează riscurile prezentate de cei care trec prin Finlanda şi caută metode de reducere drastică a tranzitului din Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră