marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Navalnîi a criticat mobilizarea, primește izolare

Navalnîi a criticat mobilizarea, primește izolare. Liderul opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare, a fost trimis din nou la izolare după ce a criticat mobilizarea parţială a rezerviştilor de către preşedintele Vladimir Putin pentru a lupta în Ucraina, informează dpa. Navalnîi a criticat mobilizarea, primește izolare Este a cincea omară când Navalnîi este trimis în celula de izolare a închisorii, de data aceasta pentru 12 zile. Abia recent terminase 15 zile de izolare. "Ceea ce am spus despre mobilizare nu a fost pe plac, aşa ca tu, Navalnîi, vei primi 12 zile!", a declarat vineri liderul opoziţiei ruse în timpul unei audieri, potrivit publicaţiei independente Mediazona. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Într-o audiere care a avut loc miercuri, Navalnîi (46 de ani) l-a acuzat pe Vladimir Putin că aruncă vieţile a nenumărate persoane în "maşina de tocat carne" în dorinţa sa zeloasă de a continua "războiul ilegal" din Ucraina. Aleksei Navalnîi se află în prezent în Colonia penală 6 din Melehovo, la aproximativ 260 de kilometri nord-est de Moscova, în condiţii de detenţie deosebit de dure. El este închis din 2021.

Navalnîi a criticat mobilizarea, primește izolare (sursa: Twitter/Alexey Navalny)
Internațional

Morți violente și tortură la Izium

Morți violente și tortură la Izium. Autorităţile ucrainene au exhumat 436 de cadavre care au fost îngropate într-o pădure din apropierea oraşului Izium, recucerit de la ruşi, şi 30 dintre ele prezentau "semne de tortură", a anunţat vineri guvernatorul regiunii Harkov. Morți violente și tortură la Izium "Un total de 436 de cadavre au fost exhumate. Majoritatea prezintă semne de moarte violentă şi 30 prezintă semne de tortură", a declarat Oleg Sinegubov pe Telegram. "Sunt trupuri cu o frânghie în jurul gâtului, cu mâinile legate, cu membrele rupte sau cu răni provocate de glonţ. Mai mulţi bărbaţi au organele genitale amputate", a continuat Sinegubov, referindu-se la "dovada torturilor teribile" suferite de populaţie. Câteva sute de morminte cu o cruce şi o groapă comună au fost descoperite la mijlocul lunii septembrie în apropierea oraşului Izium, care a fost sub ocupaţie rusă timp de câteva luni înainte de a fi preluat de forţele ucrainene. Camere de tortură Poliţia ucraineană a susţinut, de asemenea, că a descoperit "camere de tortură" în zonă, inclusiv la Izium. Forţele ruse au fost acuzate de multiple abuzuri în teritoriile aflate sub controlul lor în Ucraina, în special la Bucea, la periferia Kievului, unde au fost descoperite cadavre ale unor civili ucişi cu sânge rece după retragerea lor din zonă, la sfârşitul lunii martie. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Moscova neagă că a comis aceste crime şi a numit descoperirea mormintelor de la Izium drept o "minciună".

Contraofensiva ucraineană continuă: Lugansk, Donețk, Herson (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Contraofensiva ucraineană continuă: Lugansk, Donețk, Herson

Contraofensiva ucraineană continuă: Lugansk, Donețk, Herson. Armata ucraineană a anunţat vineri că a recuperat de sub controlul trupelor ruse localitatea Iaţkivka din provincia Doneţk, în timp ce au început referendumurile de alipire la Rusia organizate de Moscova în această provincie şi în alte trei aflate parţial sub controlul său în estul şi sudul Ucrainei. Contraofensiva ucraineană continuă: Lugansk, Donețk, Herson Recuperarea acestei localităţi situate pe malul estic al râului Oskil pare să confirme continuarea contraofensivei care a permis Kievului să elibereze mii de kilometri pătraţi din teritoriul ocupat de Rusia după lansarea invaziei pe 24 februarie, în special în regiunea nord-estică Harkov. Potrivit unui reprezentant al Statului Major ucrainean, Oleksii Gromov, care a anunţat recucerirea localităţii Iaţkivka, trupele ucrainene şi-au restabilit şi controlul asupra poziţiilor la sud de Bahmut, un oraş cheie în provincia Doneţk vizat de mai multe săptămâni de atacurile ruseşti. Armata ucraineană îşi menţine presiunea şi continuă să atace depozitele de muniţii şi centrele de comandă ruseşti, în timp ce trupele ruse au trecut la consolidarea defensivei de-a lungul celei mai mari părţi a liniei frontului, care în total are o lungime de circa o mie de kilometri. 20.000 de ruși, izolați în Herson După succesul contraofensivei din Harkov, armata ucraineană a făcut unele progrese şi în apropierea localităţii Bilogorivka, în provincia Lugansk, şi în apropiere de Sloviansk, în nordul provinciei Doneţk. Însă, spre deosebire de Harkov, defensiva rusească în aceste provincii este mai puternică, astfel că nu este clar cât de mult ar putea avansa acolo trupele ucrainene. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Trupele ruse au trecut de altfel în defensivă pe cea mai mare parte a liniei frontului, renunţând cel puţin deocamdată la intenţiile de a înainta, cu excepţia direcţiilor către oraşele Bahmut şi Adviivka în regiunea Doneţk. În acest timp, în provincia sudică Herson circa 20.000 de soldaţi ruşi riscă să fie izolaţi de restul armatei lor după ce armata ucraineană a distrus podurile peste fluviul Nipru, aprovizionarea lor şi evacuarea răniţilor devenind astfel dificilă. Mobilizații ar fi necesari în ariergardă În faţa acestor eşecuri, preşedintele rus Vladimir Putin a decretat o mobilizare parţială a rezerviştilor. Ministerul rus al Apărării consideră că este prioritar să fie mobilizaţi lunetişti, tanchişti, artilerişti, şoferi şi mecanici militari. Însă instruirea şi echiparea lor va necesita timp şi, în principiu, aceşti rezervişti ar urma să fie desfăşuraţi nu pe front, ci în ariergarda trupelor aflate în prima linie. De partea cealaltă, Ucraina are mobilizaţi circa un milion de soldaţi, dar numai o parte dintre aceştia sunt desfăşuraţi pe front. În plus, cu tot ajutorul militar substanţial primit din Occident, armata ucraineană are nevoie de tot mai multe arme de calitate şi muniţii, în special armament greu pentru a face faţă superiorităţii artileriei ruseşti. Putin și "cacealmaua" Anunţând miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti, Putin a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să desfăşoare operaţiuni militare inclusiv pe teritoriul rus, întrucât "scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia". "Vom folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru", a mai declarat preşedintele rus, făcând aluzie la armele nucleare. Aceasta "nu este o cacealma", a insistat el. Riabkov: Nu vrem confruntare cu NATO și SUA În SUA, reprezentanţi ai CIA au declarat că deocamdată nu au fost observate indicii conform cărora Rusia s-ar pregăti pentru folosirea armelor nucleare, relatează CNN. Însă unii analişti militari atrag atenţia că Rusia ar putea recurge la folosirea unor arme nucleare tactice pe frontul din Ucraina, ca reacţie faţă de eşecurile sale militare de acolo, o tactică militară denumită uneori "escaladare pentru dezescaladare". La rândul său, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat vineri, potrivit Reuters, că Moscova "nu ameninţă pe nimeni" cu armele sale nucleare şi că o confruntare deschisă cu SUA şi NATO nu este în interesul Rusiei, el manifestându-şi însă speranţa că şi administraţia preşedintelui american Joe Biden "este de asemenea conştientă de pericolul unei escaladări necontrolate a conflictului în Ucraina".

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda (sursa: elpais.com)
Internațional

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda

Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda. Grănicerii kazahi au raportat vineri că un număr mare de ruşi încearcă să treacă frontiera, patru din cele 30 de puncte de control fiind deosebit de aglomerate, transmit dpa şi Reuters. Și traficul rutier la intrarea din Rusia în Finlanda era aglomerat vineri, iar numărul ruşilor care încercau să scape de mobilizarea anunţată miercuri de preşedintele Vladimir Putin era în creştere, relatează Reuters. Tinerii ruși fug în Kazahstan, Finlanda Situaţia este sub un "control special", au precizat forţele de pază a frontierei kazahe, fără a preciza numărul sosirilor. După ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri mobilizarea a 300.000 de rezervişti, în contextul războiului din Ucraina, mulţi ruşi încearcă să îşi părăsească ţara. Destinaţiile cele mai căutate sunt fostele republici sovietice, cum ar fi Kazahstanul, Armenia şi Georgia, unde nu au nevoie de vize şi pot conta pe mulţi vorbitori de rusă. Citește și: Propagandiștii din media de stat de la Moscova, exceptați de la mobilizarea de război, a precizat Ministerul Apărării Ministerul kazah de Externe a făcut apel la omenia cetăţenilor, cerându-le să respecte principiile morale, deşi costul vieţii este în creştere şi piaţa imobiliară este sub presiune. "Suntem convinşi că cetăţenii noştri vor da dovadă de înţelepciune şi vor rămâne fideli tradiţiilor de ospitalitate", arată un comunicat al instituţiei, adăugând că infrastructura şi sectorul serviciilor din Kazahstan pot face faţă migraţiei. Zbouri complet rezervate,lungi cozi la granițe terestre Zborurile din Rusia sunt deja complet rezervate, iar la punctele de trecere a frontierei pe cale rutieră s-au format cozi. Un martor care a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea, din motive de securitate personală, a declarat agenţiei Reuters că traficul este deosebit de mare, unii aşteptând la coadă de joi dimineaţa, în timp ce grănicerii ruşi controlează atent toate vehiculele. Conform acestei surse, mulţi din cei care încearcă să ajungă în Kazahstan sunt bărbaţi tineri, aparent sub 35 de ani, care ar putea fi chemaţi la încorporarea în armată. Înregistrări video difuzate de şoferii de camion kazahi arată cozi lungi la graniţă, formate mai ales din autoturisme. La rude în Germania Grănicerii finlandezi au estimat că joi s-a înregistrat un număr dublu de intrări din Rusia faţă de săptămâna trecută, iar vineri dimineaţa era în continuare o activitate intensă, "poate uşor în creştere faţă de ieri" conform unui purtător de cuvânt. Unul din cei care încercau să ajungă în Finlanda, un student rus în vârstă de 21 de ani care s-a prezentat doar cu prenumele Max, a declarat agenţiei Reuters că vrea să treacă graniţa pentru a prinde un zbor spre Germania, unde are rude. "Tehnic, sunt student, deci nu ar trebui să mă tem de încorporare, dar am văzut că lucrurile se schimbă foarte repede, deci presupun că există o şansă", a spus el după ce a ajuns la Vaalimaa, pe teritoriul finlandez. "Am vrut doar să fiu în siguranţă", a adăugat el. "Avem planuri, avem cariere" Un cuplu de ruşi - Slava, în vârstă de 29 de ani, şi Evgheni, cu şase ani mai mare, au plecat din ţara lor tot din cauza incertitudinilor privind încorporarea. Ei au decis să facă acest pas în momentul în care Putin a anunţat mobilizarea parţială, care vizează 300.000 de rezervişti. Cei doi şi-au lăsat acasă câinele, pe nume Moby, şi familiile înlăcrimate. "În etapa actuală nu suntem solicitaţi, dar nu ştim ce se va întâmpla mâine. Nu susţinem ceea ce se întâmplă. Nu vrem să participăm". Plecarea "a fost o decizie dificilă", spune Slava. "Avem planuri, avem cariere. Cel mai bun scenariu ar fi să ne întoarcem. Pe de altă parte, vieţile noastre sunt esenţiale". Trafic aglomerat către Finlanda, mii de ruși zilnic Joi, au trecut din Rusia în Finlanda circa 7.000 de persoane, dintre care 6.000 de ruşi, o creştere cu 107% faţă de aceeaşi zi din săptămâna trecută. Trei dintre acestea au solicitat azil; cu o săptămână înainte nu existase nicio astfel de cerere. La Vaalimaa, cel mai aglomerat punct de trecere, coada era vineri de 400 de metri, mai lungă decât joi, după aprecierea unui oficial de la frontieră. "Faţă de vinerea trecută, avem mai mult trafic", a declarat Elias Laine, adjunct al şefului punctului de control. "Ne aşteptăm ca traficul să rămână aglomerat în weekend". Cei sosiţi cu autoturisme sau în autocare trebuie să coboare pentru verificarea documentelor, iar grănicerii controlează unele vehicule. Se caută soluții de reducere a tranzitului Şi la Nuijamaa, al doilea punct de trecere ca mărime, cozile erau "mai lungi ca de obicei". Frontiera terestră cu Finlanda a rămas printre puţinele puncte de intrare în Europa pentru ruşi, după ce mai multe ţări şi-au închis graniţele şi spaţiile aeriene ca reacţie la invazia Rusiei în Ucraina. Finlandezii nu şi-a închis frontiera cu Rusia după ce forţele ruse au invadat Ucraina în 24 februarie, dar au redus numărul de programări la consulate pentru cetăţenii ruşi care solicită vize, iar în prezent iau în considerare interzicerea accesului pentru majoritatea ruşilor. Prim-ministrul Sanna Marin a declarat joi că guvernul pe care îl conduce evaluează riscurile prezentate de cei care trec prin Finlanda şi caută metode de reducere drastică a tranzitului din Rusia.

Mobilizare sau 15 ani de închisoare (sursa: TASS)
Internațional

Propagandiștii ruși, exceptați de la mobilizare

Propagandiștii ruși, exceptați de la mobilizare. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat vineri că nu este nevoie ca publicul să aibă o reacţie "isterică" la mobilizarea rezerviştilor pentru a lupta în Ucraina, relatează DPA. Exod al celor pasibili de mobilizare Putin a anunţat miercuri că cel puţin 300.000 de rezervişti vor fi mobilizaţi pe frontul din Ucraina. Vestea a declanşat rare proteste anti-război în numeroase oraşe şi i-a făcut pe mulţi ruşi vizaţi de măsură să intre în panică. Au existat relatări răspândite privind bărbaţi care au cumpărat bilete de avion numai dus în alte ţări sau au plecat cu maşina spre ţări vecine ca Finlanda şi Kazahstan. Exodul este văzut drept o ameninţare pentru economia Rusiei, precum şi pentru maşinăria de război disfuncţională a lui Putin din Ucraina, comentează DPA. Linii telefonice speciale Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a ignorat însă preocupările publicului. "Poate fi cumva înţeles că în primele ore după anunţ, sau chiar în prima zi, a existat o reacţie isterică, extrem de emoţională pentru că într-adevăr existau informaţii insuficiente", a spus el. Între timp, guvernul a difuzat mai multe informaţii şi a înfiinţat linii telefonice speciale pentru a răspunde întrebărilor, a spus el. Vineri, Ministerul Apărării a furnizat noi detalii privind care bărbaţi vor fi excluşi de la recrutare. Propagandiștii ruși, exceptați de la mobilizare Specialiştii în tehnologii înalte şi IT, angajaţii critici în sectorul financiar şi cei ai media de stat - care promovează propaganda de război a Kremlinului - nu ar trebui să primească notificări de mobilizare pentru că activează în profesiuni care "menţin funcţionarea sistemului", a precizat ministerul. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului Şeful comisiei de apărare a parlamentului rus, Andrei Kartapolov, a explicat în ceea ce priveşte exodul ruşilor că, în conformitate cu legea mobilizării, există o interdicţie de a părăsi ţara. Totuşi, pentru că Putin a dispus o mobilizare "parţială", legea nu a fost aplicată, a spus el, iar călătoria pe teritoriul Rusiei şi în străinătate este permisă. Totuşi, el le-a recomandat rezerviştilor care sunt nesiguri de statutul lor să meargă singuri la comisiile de recrutare pentru a-şi clarifica situaţia.

Soldații ruși recent mobilizați au început deja să se bată intre ei Foto: Twitter
Internațional

Soldații ruși mobilizați au început bată

Soldații ruși recent mobilizați au început deja să se bată, dar între ei, arată un video care a devenit viral pe rețelele sociale. Recruții par a fi într-o stare avansată de ebrietate. De altfel, rețelele sociale sunt pline de filmări cu recruți beți și demoralizați. Soldații ruși recent mobilizați au început deja să se bată „Recruții beți, „apărătorii patriei”, au început să se bată între ei. Se pare că nu toată lumea va ajunge pe front”, scrie Nexta TV. Drunk mobilized "defenders of the motherland" started a fight among themselves. It seems that not everyone will reach the front. pic.twitter.com/BzyWLrQnlF— NEXTA (@nexta_tv) September 23, 2022 Un alt video arată un locotenent-colonel în rezervă anunțând că a fost mobilizat, deși are 63 de ani și este bolnav, a fost înrolat. El arată imaginea unui campus militar, în spatele său. Locotenent-colonelul spune că nu a avut parte de nici un control medical la înrolare. Alte filmări arată recruți care par a fi extrem de beți. Absolute scenes at an airfield in Russia's Far East where one man mobilised to fight in Ukraine was so drunk that he reportedly fell asleep in the long grass next to the runway pic.twitter.com/T7ddrMkyBb— Francis Scarr (@francis_scarr) September 23, 2022 Între timp, centrele de recrutare din Rusia continuă să fie incendiate, scrie site-ul Meduza. Cel puțin două birouri de înrolare au fost atacate, la 23 septembrie. În total, există relatări despre 5-6 astfel de centre incendiate. Citește și: Ucraina poate câștiga războiul în câteva săptămâni, dacă primește rachete ATACMS, avioane și tancuri. Mobilizarea rusă poate doar temporiza avansul Kievului „În Habarovsk, au aruncat un „cocteil Molotov” prin fereastra comisariatului militar al districtului industrial, potrivit comunității Khabarovsk Now VK. Ca urmare, două birouri au luat foc. Nu au fost victime. În orașul Svobodny, regiunea Amur s-a încercat incendierea unui birou de înregistrare și înrolare militară. Incendiul generat de un cocktail Molotov a deteriorat fațada clădirii. Autoritățile orașului Kamyshin, regiunea Volgograd, au raportat că persoane neidentificate au aruncat un „obiect incendiar” în clădirea administrației de pe strada Oktyabrskaya. „Ca urmare, clădirea a suferit daune minore”, au spus oficialii”, relatează Meduza.

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare!

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! Guvernul american comunică direct şi în privat cu Moscova de luni de zile pentru a alerta regimul lui Vladimir Putin asupra "gravelor consecinţe" pe care le-ar avea utilizarea armelor nucleare în Ucraina, scrie The Washington Post în ediţia sa de vineri, potrivit EFE. SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! Consecinţele asupra cărora SUA au avertizat Rusia în cazul în care ar folosi arma nucleară sunt "în mod deliberat neclare" tocmai pentru a spori îngrijorarea Kremlinului cu privire la un ipotetic răspuns american, notează publicaţia, care citează surse guvernamentale de la Washington, sub rezerva anonimatului. Miercuri, preşedintele Vladimir Putin a fluturat "armele viitorului" pentru a avertiza NATO că Rusia dispune de un arsenal nuclear "fără egal" care îi permite să contracareze orice ameninţare occidentală. "Aş dori să amintesc că şi ţara noastră dispune de diferite sisteme ofensive iar, în unele componente, acestea sunt mai moderne decât cele deţinute de ţările NATO", a afirmat Putin miercuri în discursul său televizat către naţiune în care a anunţat mobilizarea "parţială" pentru a trimite noi forţe în Ucraina. Ce face racheta hipersonică? Preşedintele rus, care în urmă cu patru ani a prezentat lumii o nouă armă hipersonică capabilă să eludeze scutul antirachetă al SUA şi să ajungă în orice punct de pe glob, a adăugat că Moscova nu va ezita să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a-şi apăra ţara şi poporul. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului "Aceasta nu este o cacealma", a ţinut să sublinieze Putin, care a plasat în alertă forţele de descurajare nucleară ale Rusiei încă din primele zile ale "operaţiunii militare speciale", aşa cum numeşte Kremlinul invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie. Kremlinul a pledat întotdeauna pentru o paritate nucleară cu SUA prin triada sa - submarine atomice, rachete intercontinentale şi aviaţie strategică - dar în ultimii ani se laudă cu un "super-armament" fără analogii în lume.

Putin încearcă să-și ascundă eșecul evident (syrsa: kremlin.ru)
Internațional

Putin încearcă să-și ascundă eșecul evident

Putin încearcă să-și ascundă eșecul evident. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat joi Occidentul că înarmează Ucraina cu unicul obiectiv de a slăbi Rusia, iar astfel SUA şi Europa devin "parte" în conflict, relatează agenţiile EFE şi DPA. Mobilizarea, absentă din discursul lui Lavrov Lavrov s-a exprimat astfel la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, unde au fost prezenţi şi omologii săi ce reprezintă principalele puteri ale lumii, inclusiv secretarul american de stat, Antony Blinken, dar şi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Şeful diplomaţiei ruse nu a făcut în intervenţia sa nicio menţiune despre decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a mobiliza 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele ce participă la agresiunea începută în februarie contra Ucrainei, dar a criticat dur sprijinul militar pe care SUA, Marea Britanie şi state membre ale UE îl oferă Kievului. Putin încearcă să-și ascundă eșecul evident "Această politică presupune o participare directă a Occidentului în conflict şi îl transformă în parte a conflictului", a insistat şeful diplomaţiei ruse. Conform acestuia, în Ucraina trupele ruse se confruntă "nu doar cu formaţiunile neonaziste ale regimului de la Kiev, ci şi cu maşinăria militară a Occidentului colectiv". Citește și: SUA, mesaj foarte răspicat: Putin nu trebuie lăsat să scape fără să răspundă pentru ce a făcut în Ucraina Mai mult, Lavrov a acuzat Kievul de "tactici teroriste", precum folosirea populaţiei civile ca "scuturi umane", şi a estimat că Ucraina a devenit sub conducerea preşedintelui Volodimir Zelenski un "stat complet totalitar". Vin der Leyen nu vrea armistițiu În acest timp, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat împotriva convenirii unui armistiţiu între Rusia şi Ucraina, motivând că singura opţiune pentru ca acest război să se încheie este ca Rusia să pună capăt invaziei. Ea a făcut această afirmaţie într-un discurs susţinut la Universitatea Princeton, unde a venit în cadrul programului său stabilit cu ocazia prezenţei în SUA la Adunarea Generală a ONU. "Ştiu că unii cer o încetare a focului, dar realitatea este că dacă Rusia încetează să lupte, nu va mai fi război în Ucraina. Dar dacă Ucraina încetează să lupte, nu va mai exista Ucraina", a apreciat Ursula von der Leyen, adăugând că armata ucraineană a făcut "progrese impresionante, eliberând multe sate şi oraşe", iar "aceasta necesită consolidare".

SUA: Putin nu poate să scape (sursa: Facebook/US Department of State)
Internațional

SUA: Putin nu poate să scape

SUA: Putin nu poate să scape. Secretarul de stat american Antony Blinken a lansat joi un apel către comunitatea internaţională pentru a-l constrânge pe preşedintele rus Vladimir Putin să dea socoteală pentru invadarea Ucrainei, informează France Presse şi Reuters. SUA: Putin nu poate să scape "Nu îl putem lăsa pe preşedintele Putin să scape aşa", a declarat Blinken în cursul unei reuniuni speciale a Consiliului de Securitate al ONU consacrate Ucrainei. "Această ordine internaţională care ne reuneşte aici astăzi şi pe care facem eforturi pentru a o salvgarda este călcată în picioare în faţa ochilor noştri", a adăugat demnitarul american. El a denunţat recenta escaladare cauzată de anunţul separatiştilor pro-ruşi de a organiza referendumuri în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Reuniunea are loc în prezenţa ministrului de externe rus Serghei Lavrov, dar acesta nu era aşezat în jurul mesei Consiliului în timpul discursurilor miniştrilor, fiind înlocuit de un adjunct. Lavrov acuză "impunitatea" Kievului În intervenţia sa, Lavrov a respins acuzaţiile occidentale cu privire la războiul din Ucraina, denunţând ceea ce el a numit "impunitatea" Kievului. "Kievul datorează impunitatea sa partenerilor săi occidentali", a afirmat şeful diplomaţiei ruse în faţa omologilor, printre care cel ucrainean, Dmitro Kuleba. Citește și: Kremlinul vede că o parte din rezerviști părăsesc Rusia în grabă, dar consideră „o exagerare” că ar fi mulți care fac asta Vladimir Putin a anunţat miercuri dimineaţă o "mobilizare parţială" a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a războiului din Ucraina. Liderul rus a spus că ţara sa este pregătită să utilizeze "toate mijloacele sale de apărare", inclusiv nucleare, pentru a "se apăra".

Ambasada Rusiei la Roma troll-ează politicieni (sursa: Twitter/Russian Embassy in Italy)
Internațional

Ambasada Rusiei la Roma troll-ează politicieni

Ambasada Rusiei la Roma troll-ează politicieni. Reprezentanța diplomatică a publicat joi, pe Twitter, fotografii cu principalii lideri italieni cu preşedintele Vladimir Putin, o postare cel puţin perfidă cu trei zile înainte de alegerile legislative, relatează AFP. Ambasada Rusiei la Roma troll-ează politicieni "Extrase din istoria recentă între Rusia şi Italia. Atâtea amintiri", scrie cu ironie ambasada ca legendă la patru fotografii alese cu grijă şi în care apar actori de prim-plan din campania electorală, care s-au distanţat de Moscova după invazia rusă în Ucraina. În prima dintre ele apare Putin alături de fostul premier Giuseppe Conte (Mişcarea 5 Stele, antisistem), însoţit de cei doi vicepremieri ai săi de atunci, liderul eurosceptic al Lega Matteo Salvini şi actualul ministru de externe Luigi Di Maio (fost membru al Mişcării 5 Stele). Matteo Salvini, susţinător vechi al lui Putin care a mers până la se îmbrăca cu tricouri cu efigia lui, s-a pronunţat împotriva sancţiunilor instituite împotriva Moscovei, considerate ineficiente şi contraproductive. Și Berlusconi s-a distanțat de Putin În a doua fotografie putea fi văzut preşedintele rus împreună cu Enrico Letta, prim-ministru în 2013 şi care conduce în prezent Partidul Democrat (PD), principala formaţiune de stânga. În a treia fotografie, Putin poate fi văzut alături de prietenul său Silvio Berlusconi, fost şef al guvernului şi şef al partidului conservator Forza Italia. Berlusconi, 85 de ani şi candidat la Senat, s-a deplasat în Crimeea anexată dar apoi s-a distanţat de Putin după invadarea Ucrainei. Citește și: Kremlinul vede că o parte din rezerviști părăsesc Rusia în grabă, dar consideră „o exagerare” că ar fi mulți care fac asta În ultima fotografie apare un Putin surâzător care îi strânge mâna lui Matteo Renzi, care a fost şef al guvernului între 2014 şi 2016 şi care conduce acum o mică formaţiune de centru. Postarea a suscitat o sumedenie de comentarii, între care o postare acidă a fostului ministru al justiţiei de stânga, Piero Fassino. "Dacă nu v-aţi fi pus în cap să invadaţi o ţară liberă şi independentă, care nu v-a ameninţat niciodată, aţi fi putut să vă continuaţi colecţia de fotografii cu şefii noştri de guvern", a postat el.

Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare (sursa: TASS)
Internațional

Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare

Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare. Rusia continuă să considere războiul din Ucraina, din punct de vedere juridic, o "operaţiune militară specială", în pofida mobilizării parţiale anunţate miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin, relatează joi DPA. "Operațiunea militară specială" rămâne Înrolarea a 300.000 de rezervişti nu schimbă acest lucru, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat miercuri dimineaţă o "mobilizare parţială" a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a războiului din Ucraina. "Dacă integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată, atunci vom folosi toate mijloacele disponibile pentru a ne proteja poporul - aceasta nu este o cacealma", a spus Putin, care a ameninţat că Rusia posedă "numeroase arme pentru a riposta". Principalii vizaţi sunt bărbaţii care şi-au încheiat stagiul militar nu de mult timp. Rezerviștii fug, Kremlin vede o exagerare Potrivit agenţiilor de presă ruse, Peskov a spus că depinde de Ministerul Apărării să decidă până la ce vârstă ar trebui să fie înrolaţi soldaţii. Chiar dacă în mod oficial este doar o chestiune de mobilizare parţială, măsura a provocat nelinişte în rândul populaţiei ruse întrucât există rezervişti aproape în fiecare familie. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Legat de acest aspect, Dmitri Peskov a calificat drept exagerate relatările care vorbesc despre o îmbulzeală a bărbaţilor eligibili pentru mobilizare către zboruri spre Turcia sau alte ţări.

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze (sursa: Agerpres)
Internațional

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze

Rusia majorează taxele pe petrol, gaze. Noul proiect de buget al Rusiei are ca obiectiv obţinerea unor fonduri suplimentare de la producătorii de petrol şi gaze, într-un moment în care preţurile materiilor prime sunt ridicate, a anunţat joi ministrul Finanţe, Anton Siluanov, în cadrul eforturilor autorităţilor de a reduce deficitul bugetar, transmite Reuters. Rusia majorează taxele pe petrol, gaze Publicaţia Kommersant anunţa, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că Rusia ia în considerare majorarea taxelor în domeniul petrolului şi gazelor până la 3.000 miliarde de ruble (50 miliarde de dolari), în perioada 2023-2025. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Siluanov a declarat la o reuniune televizată a Guvernului că principalele propuneri pentru noul proiect de buget sunt majorarea taxei de export pentru exporturile de gaze prin conducte, a taxelor pentru gazele naturale lichefiate şi introducerea unei taxe de export pentru îngrăşăminte şi cărbune. Împrumuturi de zeci de miliarde de dolari Guvernul de la Moscova se aşteaptă la un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023 şi 0,7% din PIB în 2025. Agenţia rusă de presă RIA a anunţat că ministrul Finanţe se aşteaptă ca deficitul bugetar din acest an să fie de 0,9% din PIB, sau 1.300 miliarde de ruble (22 miliarde de dolari). Guvernul intenţionează să se concentreze pe împrumuturile interne pentru a reduce deficitul bugetar, a explicat Siluanov. Conform unui document consultat de RIA, Ministerul de Finanţe intenţionează să împrumute 1.700 miliarde de ruble (28,7 miliarde de dolari) în 2023, 1.900 miliarde de ruble în 2024 şi 2.000 miliarde de ruble în 2025.

Orban cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Foto: Facebook
Internațional

Orban cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei

Viktor Orban, neclintit alături de Putin: șeful guvernului de la Budapesta va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei până la finalul acestui an, scrie Magyar Nemzet, citat de Bloomberg. Afirmațiile au fost făcute la o întâlnire cu ușile închise între Orban și membrii ai Parlamentului. Magyar Nemzet este considerat a fi extrem de apropiat lui Viktor Orban și partidului său, Fidesz. Orban va cere ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei Premierul Ungariei ar fi susținut că ridicarea sancțiunilor va calma inflația și reduce riscul recesiunii. Aceste teze au fost susținute, public, și de ministrul de Externe, Péter Szijjártó, când a anunțat că se opune unui nou pachet de sancțiuni. Bloomberg remarcă faptul că aceste comentarii a lui Viktor Orban vin într-un moment în care UE se pregătește să bloceheze fonduri de 7,5 miliarde de euro destintae Ungariei, iar Putin a declarat mobilizarea, în Rusia. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură „UE ar trebui să nu mai vorbească despre al optulea pachet de sancţiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească criza furnizării de energie”, a transmis, marți, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, pe marginea Adunării Generale a ONU de la New York, conform unui comunicat al Ministerului de Externe al Ungariei. După o întâlnire informală a Consiliului de Afaceri Externe, Szijjarto a mai spus că sancţiunile introduse până acum „au afectat, fără îndoială, Europa mult mai mult decât Rusia”, deoarece ele au dus la o creştere a inflaţiei şi a costurilor la utilităţi pe continent, potrivit agenţiei ungare de presă MTI. Ministrul de externe al Ungariei a declarat că „marea majoritate” a lumii din afara Europei a înţeles că efectele sancţiunilor sunt mult mai dure decât efectele războiului, deoarece provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt un rezultat al sancţiunilor, şi nu al războiului.

România vrea Iron Dome din Israel (sursa: haaretz.com)
Internațional

România vrea Iron Dome din Israel

România vrea Iron Dome din Israel. Cel puțin așa afirmă unele surse, în urma vizitei de săptămâna trecută în Israel a ministrului român al Apărării, Vasile Dîncu. Dacă acordul va fi aprobat, România, membru NATO, va deveni prima țară europeană care cumpără sistemul, relatează Haaretz. Nimic nu trece de Iron Dome De când a intrat în arsenalul defensiv israelian, în 2011, Iron Dome și-a dovedit valoarea în numeroase runde de luptă cu Fâșia Gaza. Fiecare baterie costă în jur de 150 de milioane de dolari, iar o rachetă interceptoare costă 50.000 de dolari. Însă Israelul nu și-a promovat sistemul pe piață, vânzând doar două bucăți armatei americane pentru 373 de milioane de dolari. Se apreciază că americanii nu sunt interesați să cumpere mai multe. Conform unor știri confirmate, și Azerbaidjan a cumpărat Iron Dome. Mai multe țări – Singapore, Canada, Coreea de Sud, India, Finlanda, Slovacia și Cehia – au cumpărat doar componenta radar. Deși Iron Dome a fost conceput de ministerul israelian al apărării în colaborare cu contractanți militari, el a devenit în esență un proiect comun cu SUA. Israelul a investit 800 milioane de shekeli (232 milioane de dolari) în dezvoltarea lui, pe când Congresul american a alocat pentru el o sumă de patru ori mai mare. România vrea Iron Dome din Israel Astfel, orice tranzacție cu Iron Dome necesită aprobarea SUA. Dacă Israelul a vândut sistemul regimului tiranic din Azerbaidjan în vremea administrației Trump, se poate presupune că un asemenea acord n-ar fi fost aprobat sub mandatul lui Joe Biden. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Și producția rachetelor e un proiect comun – între Rafael Advanced Defense Systems și compania americană Raytheon. Costurile totale de dezvoltare s-au ridicat la 4 miliarde de dolari. Sursele afirmă că șansele unui acord cu România sunt foarte mari. Într-un interviu pentru Haaretz, Dîncu a refuzat să discute despre Iron Dome, dar a spus că țara sa dorește să semneze cu Israelul acorduri pentru intensificarea cooperării în domeniul securității. "Dorim să ne îmbunătățim cooperarea militară și de securitate cu Israelul în multe domenii", a declarat el. Un miliard de dolari în tranzacții cu Israel "Vrem să învățăm de la Israel cum să ne îmbunătățim medicina militară, nu cea civilă, pe liniile frontului. Mulțumită experienței sale, Israelul are cele mai bune cunoștințe în domeniu. Vrem să aducem în România cunoașterea și inovația tehnologică israeliană. Industria noastră militară e de modă veche. Și am descoperit că Israelul, spre deosebire de alții, e o țară care nu vrea doar să vândă echipamente militare, ci vrea să obțină și licență pentru producția lor în România, iar acest lucru e foarte important pentru noi. Acest lucru ne va permite să exportăm sisteme de armament către NATO.", a mai spus Dîncu. Se estimează că în ultimul sfert de veac vânzările israeliene de armament în România au depășit un miliard de dolari. Dîncu, un social-democrat de 60 de ani, e ministrul Apărării de aproape un an. Este a doua sa vizită în Israel, dar prima în calitatea actuală. România și Israel, relații speciale și înainte de 1989 Chiar și înainte de căderea comunismului în România, în 1989, cu execuția dictatorului Nicolae Ceaușescu și a soției sale Elena, România a avut relații speciale cu Israelul în sfera securității și serviciilor secrete. Aceste legături s-au consolidat în ultimele decenii. "În prezent avem opt acorduri de achiziții cu companii israeliene, inclusiv Elbit și Rafael", a declarat Dîncu. Aceste acorduri au dus la construcția a patru fabrici în România, cu un total de 800 de angajați, care produc piese pentru drone, turele și echipamente electronice. Legăturile bilaterale au făcut de asemenea ca România să accepte ca forțele aeriene israeliene să se antreneze în România pentru a simula lovituri contra Iranului. Astfel de exerciții erau organizate de obicei în Turcia, până când președintele Recep Tayyip Erdogan le-a anulat brusc. Dîncu afirmă că țara sa vrea să semneze acorduri de cooperare în materie de securitate care să permită manevre comune ale armatelor israeliană și română, potrivit articolului citat de Știrile TVR.

"Supereroii" de la Azovstal au fost eliberați (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

"Supereroii" de la Azovstal au fost eliberați

"Supereroii" de la Azovstal au fost eliberați. Ucraina a anunţat miercuri schimbul cu Rusia a 215 militari, printre care şefi ai apărării de la combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, simbol al rezistenţei la invazia rusă. "Supereroii" de la Azovstal au fost eliberați "Am reuşit să eliberăm 215 de persoane", cel mai mare schimb de la începutul invaziei ruse în februarie, a declarat la televiziune şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak. Rusia a recuperat 55 de prizonieri, inclusiv fostul deputat Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin, acuzat de înaltă trădare în Ucraina, a precizat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în mesajul său zilnic. "În schimb, am dat 55 de persoane care nu merită nici regret, nici simpatie", cei care "au luptat împotriva Ucrainei şi cei care au trădat-o", a spus el. Negocierile "cele mai lungi, cele mai dificile" În cadrul acestei "operaţiuni pregătite de mult timp", cinci comandanţi militari, "supereroi", printre care şefi ai apărării de la Azovstal, au fost transferaţi în Turcia, a subliniat Volodimir Zelenski. Negocierile privind schimbul lor au fost "cele mai lungi, cele mai dificile", a adăugat preşedintele ucrainean. Aceste persoane vor rămâne în Turcia "în siguranţă absolută şi în condiţii confortabile" până la "sfârşitul războiului", dar îşi vor putea întâlni familiile acolo, în baza unui acord cu preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, potrivit şefului statului ucrainean. Zece prizonieri de război străini În total, 188 de "eroi de la Azovstal şi Mariupol", printre care 108 militari din regimentul Azov, au fost schimbaţi, a spus el. "Vom face totul pentru a-i salva pe toţi cei aflaţi în captivitate în Rusia", a promis Volodimir Zelenski, potrivit căruia printre prizonierii schimbaţi se numără şi femei însărcinate. Citește și: Putin a devenit paria planetei: SUA și NATO anunță că iau în serios amenințarea nucleară a liderului de la Kremlin, dar îl avertizează că reacțiile vor fi pe măsură Zece prizonieri de război străini - cinci britanici, doi americani, un marocan, un suedez şi un croat - al căror transfer din Rusia în Arabia Saudită mai devreme în cursul zilei, ca parte a unui schimb între Moscova şi Ucraina a fost anunţat de diplomaţia saudită, fac parte din acest schimb, potrivit preşedintelui Zelenski. Ultimii apărători ucraineni ai Mariupolului, baricadaţi în uriaşa oţelărie Azovstal, la Marea Azov, s-au predat forţelor ruse între 16 şi 20 mai, după trei luni de lupte intense, reaminteşte AFP.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră