sâmbătă 20 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5110 articole
Internațional

Rușii spun că au "încetinit" ofensiva în Ucraina

Rușii spun că au "încetinit" ofensiva în Ucraina. Rusia îşi încetineşte ofensiva în Ucraina în mod deliberat, pentru a permite evacuarea civililor, a afirmat marţi ministrul apărării rus Serghei Şoigu, transmite Reuters. "Sunt declarate încetări ale focului şi sunt create coridoare umanitare pentru a scoate oamenii din aşezările încercuite. Desigur, asta încetineşte ritmul ofensivei, dar acest lucru este făcut în mod deliberat pentru a evita victime în rândul populaţiei civile", a declarat Serghei Şoigu pentru agenţia de presă rusă RIA. Rușii spun că au "încetinit" ofensiva în Ucraina Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat marţi că forţele ruse au lovit un depozit de arme situat în regiunea separatistă Doneţk, din estul Ucrainei. În depozit erau stocate proiectile pentru obuziere M777 produse în Statele Unite. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Agenţia de presă britanică nu a putut verifica din surse independente aceste informaţii, potrivit Agerpres. La trei luni de la începerea agresiunii militare în ţara vecină, forţele ruse încearcă să-şi apere poziţiile de la nord de Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, pregătind o nouă ofensivă împotriva oraşului Sloviansk, situat mai la sud. Potrivit unor surse ucrainene, operaţiunile ruse din zona oraşelor Severodoneţk şi Bahmut au eşuat.

Rușii spun că au "încetinit" ofensiva în Ucraina (sursa: TASS)
Șefa CE: Ucraina trebuie să câștige acest război (sursa: europa.eu)
Internațional

Șefa CE: Ucraina trebuie să câștige acest război

Șefa CE: Ucraina trebuie să câștige acest război. Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a declarat că războiul din Ucraina pune sub semnul întrebării ordinea internațională, în cadrul unui discurs rostit la Forumul Economic Mondial, reunit la Davos, potrivit The Guardian. Ea a afirmat că, deși scopul Forumului de la Davos este să discute despre cum se poate construi o lume mai bună, acum discuțiile sunt concentrate asupra invadării Ucrainei de către o Rusie a lui Vladimir Putin care practică un război ce „vine din alt secol”. Șefa CE: Ucraina trebuie să câștige acest război „Nu este vorba doar de supraviețuirea Ucrainei sau de securitatea europeană. Este vorba despre punerea sub semnul întrebării a întregii ordini internaționale”, a spus von der Leyen. „Ucraina trebuie să câștige acest război. Iar agresiunea lui Putin trebuie să fie un eșec strategic”, a subliniat ea. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Von der Leyen afirmă că Ucraina are nevoie acum de sprijin bugetar direct, motiv pentru care CE a propus un pachet de asistență financiară de 10 miliarde de dolari, cel mai mare pachet de asistență financiară acordat vreodată unei țări terțe. Iar Von der Leyen spune că și activele rusești înghețate în străinătate ar putea fi folosite pentru a finanța reconstrucția Ucrainei: „Nu ar trebui să lăsăm nimic neatins, inclusiv posibila folosire a activelor rusești pe care le-am înghețat”

Turcia este "cheia" de intrare în NATO (sursa: Facebook/Pekka Haavisto)
Internațional

Turcia este "cheia" de intrare în NATO

Turcia este "cheia" de intrare în NATO. Finlanda şi Suedia vor trimite miercuri delegaţii la Ankara pentru a încerca să înlăture opoziţia Turciei faţă de cererile celor două ţări nordice de a adera la NATO, a anunţat marţi ministrul de externe finlandez Pekka Haavisto, informează Reuters. "Trimitem delegaţiile noastre în vizită la Ankara, de fapt atât Suedia, cât şi Finlanda. Acest lucru se va întâmpla mâine, aşa că dialogul continuă", a spus Haavisto în timpul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos (Elveţia), care se încheie joi. Turcia este "cheia" de intrare în NATO În urmă cu o săptămână, Turcia a provocat surprinderea a numeroase alte state din Alianţa Nord-Atlantică după ce a afirmat că nu va sprijini aderarea Suediei şi a Finlandei la organizaţia euroatlantică. Ankara consideră că Suedia şi Finlanda adăpostesc indivizi despre care afirmă că au legătură cu grupări considerate teroriste de autorităţile turce, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi cu susţinători ai imamului Fethullah Gulen, acuzat de Turcia de organizarea tentativei de puci din iulie 2016. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO În 16 mai, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că ţara sa se va opune cererilor de aderare la NATO din partea ţărilor care au impus sancţiuni Turciei. Suedia şi Finlanda au introdus un embargou asupra exporturilor de arme către Ankara după incursiunea militară turcă în Siria, din 2019, potrivit Agerpres. Invazia militară rusă asupra Ucrainei a redeschis dezbaterea în Suedia şi Finlanda cu privire la statutul lor militar. Cele două ţări sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor '90 prin intermediului programului "Parteneriat pentru Pace". Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar invazia militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia.

Aproape 200 de cadavre găsite în subsolul unui bloc (sursa: Pexels)
Internațional

Aproape 200 de cadavre găsite în subsolul unui bloc

Aproape 200 de cadavre găsite în subsolul unui bloc. În orașul Mariupol, aproximativ 200 de cadavre ale victimelor au fost găsite într-un subsol la demontarea molozului unui bloc de apartamente de pe bulevardul Myru, a declarat consilierul primarului din Mariupol, Petro Andriușcenko. "La dezmembrarea molozului unui bloc de apartamente de pe bulevardul Myru, aproximativ 200 de cadavre ale victimelor au fost găsite într-un subsol cu un grad ridicat de descompunere", a scris Andriushchenko. Aproape 200 de cadavre găsite în subsolul unui bloc Deoarece rezidenții locali au refuzat să colecteze și să împacheteze cadavrele celor decedați, Ministerul pentru Situații de Urgență din Rusia a lăsat pur și simplu cadavrele la fața locului. În timp ce molozul a fost parțial demontat, mirosul poate fi simțit în tot cartierul rezidențial. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO În plus, pe măsură ce așa-numita Corporație de Stat din Donețkul ocupat a început să se ocupe de serviciile de înmormântare și exhumare, reînhumarea civililor care au fost îngropați în curțile blocurilor de apartamente în timpul ostilităților a fost de fapt suspendată, potrivit Ukrinform. "Pentru reînhumarea gratuită "oficială", este necesar să aștepți la coadă, să aduci singur corpul decedatului la o "morgă", pretinzând că trupul tocmai a fost găsit. Sau este necesar să se înregistreze un videoclip, în care solicitantul va spune că decedatul a fost ucis de armata ucraineană. Din cauza unor astfel de condiții, multe cadavre sunt lăsate în saci pe stradă, în 'morga' improvizată din apropierea metroului", a menționat Andriușcenko. Potrivit lui Andriușcenko, ocupanții ruși au transformat orașul Mariupol într-un cimitir. Reamintim că agresiunea armată rusă a provocat una dintre cele mai grave catastrofe umanitare în orașul Mariupol. Invadatorii ruși au bombardat civili neînarmați și au blocat livrarea de ajutoare umanitare. Orașul zace acum în ruine și a rămas fără alimentare cu energie electrică, apă și gaz.

Eroii de la Mariupol vor fi judecați de ruși (sura: hellosolar.info)
Internațional

Eroii de la Mariupol vor fi judecați de ruși

Eroii de la Mariupol vor fi judecați de ruși. Un "tribunal internaţional" va fi organizat pentru aceşti combatanţi ucraineni, care timp de mai multe săptămâni au opus o rezistenţă curajoasă în faţa forţelor ruse în combinatul siderurgic Azovstal, a declarat liderul aşa-numitei "Republici Populare Doneţk", Denis Puşilin, citat de agenţia de presă rusă Interfax. Anunţul ar putea afecta speranţele reluării discuţiilor dintre Kiev şi Moscova consacrate eventualei încetări a ostilităţilor. Ucraina a solicitat în mod repetat ca luptătorii săi capturaţi la Mariupol să fie eliberaţi de Rusia în cadrul unui schimb de prizonieri. Eroii de la Mariupol vor fi judecați de ruși La trei luni de la începerea agresiunii militare în ţara vecină, forţele ruse încearcă să-şi apere poziţiile de la nord de Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, pregătind o nouă ofensivă împotriva oraşului Sloviansk, situat mai la sud. Potrivit unor surse ucrainene, operaţiunile ruse din zona oraşelor Severodoneţk şi Bahmut au fost sortite eşecului. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Ministerul Apărării britanic a afirmat luni că în primele trei luni ale invaziei "Rusia a înregistrat probabil un bilanţ al deceselor similar cu cel al Uniunii Sovietice în timpul celor nouă ani de război în Afganistan", potrivit Agerpres. "O combinaţie de tactici slabe, acoperire aeriană limitată, lipsă de flexibilitate şi o strategie de comandă ce riscă să sporească eşecul şi să repete greşelile a condus la această rată a pierderilor ridicată, ce continuă să crească în ofensiva din Donbas", a explicat ministerul citat. Între timp, Ucraina primeşte mai mult sprijin din partea unei alianţe a ţărilor occidentale. La finalul unei videoconferinţe a ţărilor care susţin eforturile Ucrainei de a se apăra în faţa invaziei ruse, secretarul american al apărării Lloyd Austin a anunţat că aproximativ 20 de ţări au aprobat transporturi de arme către Kiev. Grecia, Italia şi Polonia au convenit să trimită sisteme de artilerie, a spus şeful Pentagonului, în timp ce Danemarca a promis rachete, iar alte ţări vor oferi asistenţă pentru instruirea militarilor ucraineni. Austin a adăugat că, de la prima conferinţă desfăşurată în aprilie în Germania, grupul ţărilor care sprijină eforturile Ucrainei de apărare în faţa agresiunii ruse a ajuns la 47 de membri, acum participând şi Austria, Bosnia, Columbia şi Irlanda.

SUA și India continua să se "consulte îndeaproape" (sursa: hindustantimes.com)
Internațional

SUA și India continua să se "consulte îndeaproape"

SUA și India continua să se "consulte îndeaproape". Președintele american Joe Biden și premierul indian Narendra Modi au făcut declarații în fața reporterilor înainte de a se îndrepta spre o întâlnire bilaterală, ambii lideri lăudând relația dintre țările lor și prezentând mai multe domenii de cooperare. Biden a vorbit primul, subliniind Cadrul economic indo-pacific, recent dezvăluit, planul său economic pentru regiune, precum și eforturile în curs de desfășurare pentru a sprijini producția de vaccin Covid-19 în India. SUA și India continua să se "consulte îndeaproape" El a adus apoi în discuție războiul din Ucraina - o temă majoră la summitul de astăzi. Biden a declarat că el și Modi vor discuta despre efectul pe care războiul l-a avut "asupra întregii ordini mondiale globale". "SUA și India vor continua să se consulte îndeaproape cu privire la modul în care să atenueze aceste efecte negative", a spus Biden, potrivit CNN. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO "Sunt atât de multe lucruri pe care țările noastre le pot face și le vor face împreună, iar eu mă angajez să fac din parteneriatul SUA-India unul dintre cele mai apropiate pe care le avem pe Pământ." India este singurul membru al Cvad care încă nu a condamnat acțiunile Rusiei sau nu a impus sancțiuni Moscovei. Modi a rostit apoi comentariile sale, calificând reuniunile Quadruplei din această dimineață drept "foarte pozitive și productive". El a lăudat relația dintre SUA și India ca fiind "un parteneriat de încredere" și o forță pentru binele global, subliniind "interesele lor comune și valorile împărtășite", precum și cooperarea economică. Modi nu menționat războiul din Ucraina După ce cei doi lideri au vorbit, au continuat să stea jos pentru un moment pentru a permite fotografii de presă - o scurtă tăcere întreruptă aproape imediat de reporteri care au strigat întrebări despre Rusia. "Îl veți împinge pe prim-ministrul Modi să adopte o poziție mai dură față de Rusia?", a spus un jurnalist. Un altul a întrebat: "I-ați cerut premierului Modi să se dezbrace de petrolul rusesc?". Niciunul dintre cei doi lideri nu a răspuns - dar Biden i-a aruncat o privire ironică lui Modi, a ridicat sprâncenele și a spus: "Bine ați venit în presa americană".

Ungaria pe o pantă "alunecoasă" (sursa: Twitter/Ursula von der Leyen)
Internațional

Ungaria, pe o pantă "alunecoasă"

Ungaria, pe o pantă "alunecoasă". Comisia Europeană a declarat luni că situaţia statului de drept a continuat să se deterioreze în Ungaria, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor afacerilor europene, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la lipsa de independenţă a autorităţii de reglementare a mass-media şi la utilizarea programului spion Pegasus de către autorităţi, informează AFP. Ministrul ungar Judit Varga a fost chestionată de colegii săi în această întâlnire în cadrul unei proceduri lansate împotriva ţării sale în 2018 de Parlamentul European pentru "risc clar de încălcare gravă a valorilor europene". Aceasta a fost cea de-a patra audiere de acest tip. Ungaria, pe o pantă "alunecoasă" "În numele Comisiei, nu vedem niciun progres; dimpotrivă, au existat chiar noi deteriorări", a declarat comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, care a participat la discuţie. El a citat legea ungară ce interzice discuţiile cu minorii despre "schimbarea de sex şi homosexualitate", denunţând caracterul ei discriminatoriu faţă de comunitatea LGBT. Preocupările Comisiei se referă, de asemenea, la "chestiunea independenţei autorităţii de reglementare a mass-media ai cărei membri" au fost numiţi de către partidul de guvernământ Fidesz şi care a refuzat să reînnoiască licenţa de emisie a postului de radio independent Klubradio, a declarat comisarul european în timpul unei conferinţe de presă. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Comentând alegerile legislative din aprilie, care au avut ca rezultat o altă victorie pentru liderul naţionalist Viktor Orban, aflat la putere de 12 ani, Didier Reynders a menţionat constatările preliminare ale OSCE care pun sub semnul întrebării "părtinirea mass-media sau finanţarea opacă a campaniei" electorale, potrivit Agerpres. El a menţionat, de asemenea, "probleme cu privire la independenţa justiţiei sau la utilizarea programelor spion precum Pegasus de către autorităţile ungare". Ungaria denunță presiunea Bruxelles-ului "Evaluarea noastră este aceea că situaţia nu este bună în Ungaria", a mai comentat vicepreşedinta Comisiei Europene responsabilă cu valori şi transparenţă, Vera Jourova. Ministrul Judit Varga a spus că poporul ungar şi-a exprimat prin votul său "sprijinul pentru politica europeană a guvernului ungar" şi a denunţat "presiunea politică" exercitată de UE. Ea a justificat, de asemenea, blocarea de către Ungaria a adoptării celui de-al şaselea pachet de sancţiuni al UE ce prevede un embargo petrolier împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei."Fiind o ţară fără ieşire la mare, este esenţial să fie garantată continuarea aprovizionării şi a securităţii cu energie a Ungariei. Aşa că aşteptăm mai întâi o nouă propunere şi apoi putem merge mai departe"."Suntem în discuţii cu Comisia", a adăugat ea. Ungaria depinde de petrolul adus din Rusia prin conducta Drujba. Budapesta a estimat costul opririi achiziţiilor de petrol rusesc la 15 - 18 miliarde de euro pentru a-şi explica cererea de a obţine o scutire de la aplicarea embargoului. În absenţa unor progrese în această săptămână, chestiunea embargoului va fi abordată la summitul european ce va avea loc în perioada 30-31 mai.

Rachete Harpoon daneze pentru Ucraina (sursa: thinkdefence.co.uk)
Internațional

Rachete Harpoon daneze pentru Ucraina

Rachete Harpoon daneze pentru Ucraina. Danemarca s-a angajat să furnizeze rachete Harpoon Ucrainei, care încearcă să contracareze blocada impusă de marina rusă asupra portului Odesa, vital pentru exporturile de grâu, a anunţat luni şeful Pentagonului, informează marţi AFP. Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat luni că aproximativ 20 de ţări au anunţat noi tranşe de asistenţă în materie de securitate în cadrul celei de-a două întâlniri, virtuale, a "Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei". Rachete Harpoon daneze pentru Ucraina Printre echipamentele ce urmează să fie livrate Ucrainei, Danemarca s-a angajat să trimită un sistem de lansator de rachete antinavă Harpoon, unul dintre cele mai sofisticate sisteme ce echipează marina ţărilor occidentale. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Harpoon este de obicei transportat la bordul navelor de război sau al submarinelor, chiar şi al bombardierelor, dar Danemarca este singura ţară care a achiziţionat versiunea modificată a acestui lansator de rachete care este instalat pe un camion şi care devine, astfel, o baterie de apărare de coastă, potrivit Agerpres. Echipat cu un radar autonom şi un sistem de navigaţie sofisticat, Harpoon zboară la altitudine joasă pentru a evita radarele inamice. Potrivit producătorului său Boeing, Harpoon este capabil să lovească o ţintă pe mare sau pe uscat pe o rază de acţiune ce merge de la 125 km până la peste 300 km, în funcţie de versiune. Acest tip de rachetă ar putea face accesibil armatei ucrainene, ca ţintă, portul Sevastopol din Crimeea ocupată de Rusia.

Lavrov interzis în UE (sursa: Facebook/Sergej Lavrov)
Internațional

Rusia se mai gândește dacă reia legăturile cu Occidentul

Rusia se mai gândește dacă reia legăturile cu Occidentul. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat luni că Moscova va lua în considerare ofertele din partea Occidentului pentru a restabili legăturile şi va decide dacă acest lucru este necesar, dar se va concentra pe dezvoltarea relaţiilor cu China, informează marţi Reuters. Într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri la un eveniment desfăşurat la Moscova, ministrul Lavrov a spus că ţările occidentale au îmbrăţişat rusofobia după lansarea incursiunii în Ucraina, descrisă de Rusia ca "operaţiune militară specială". Rusia se mai gândește dacă reia legăturile cu Occidentul Rusia lucrează pentru a înlocui mărfurile importate din ţările occidentale, a spus el şi, în viitor, se va baza doar pe ţări "de încredere", care nu au obligaţii faţă de Occident. "Dacă ei (Occidentul) vor să ofere ceva în ceea ce priveşte reluarea relaţiilor, atunci ne vom gândi serios dacă vom avea nevoie sau nu", a spus Lavrov, potrivit unei transcriere apărute pe site-ul ministerului rus de externe. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Şeful diplomaţiei ruse şi-a exprimat nemulţumirile faţă de ţările occidentale despre care a spus că sunt hotărâte să schimbe regulile relaţiilor internaţionale în detrimentul Rusiei. "Trebuie să încetăm să fim dependenţi în orice fel de aprovizionarea cu absolut orice din Occident pentru a asigura dezvoltarea unor sectoare de importanţă critică pentru securitatea, economia sau sfera socială a patriei", a spus el, potrivit Agerpres. Lavrov a spus că obiectivul Moscovei este acum de a dezvolta în continuare legăturile cu China. "Acum, că Occidentul a luat o 'poziţie a dictatorului', legăturile noastre economice cu China vor creşte chiar mai rapid", a spus Lavrov."Pe lângă veniturile directe pentru bugetul de stat, aceasta este o şansă de a dezvolta estul îndepărtat şi estul Siberiei", a adăugat el. China are tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor "care nu sunt în niciun fel inferioare Occidentului. Un acord bun în acest domeniu va asigura beneficii reciproce". Serghei Lavrov a spus că Rusia se va baza "doar pe ea însăşi şi pe ţările care s-au dovedit a fi de încredere şi care nu dansează cum le cântă alţii. Dacă ţările occidentale îşi schimbă viziunea şi propune o formă de cooperare, atunci vom putem lua o hotărâre".

Agerpres, organ de propagandă al Kremlinului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Agerpres, organ de propagandă al Kremlinului

Agerpres, organ de propagandă al Kremlinului. Agenția publică de presă a României, Agerpres, a publicat luni o știre intitulată "Vladimir Putin face glume pe seama faptului că este învinuit de toate nenorocirile din lume". Articolul pare scris de propagandiști de la Sputnik, Ria Novosti sau TASS, fără nici un fel de contextualizare a informației. Agerpres, organ de propagandă al Kremlinului Practic, textul Agerpres este o relatare a unui dialog dintre Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko, prin care cei doi bravează cu referire la efectele asupra economiei ruse. "În cadrul unei întrevederi la reşedinţa sa din Soci, staţiune balneară de la Marea Neagră, Putin i-a spus omologului său belarus Aleksandr Lukaşenko că economia Rusiei merge bine, în pofida sancţiunilor. Imagini de la această întâlnire au fost difuzate de media de stat ruse. Lukaşenko a declarat că sancţiunile au impulsionat cele două ţări să se concentreze pe autodezvoltare şi că elitele din Occident s-au înşelat cu privire la cauzele problemelor lor economice.", se spune în articolul Agerpres. Economia Rusiei, în pragul dezastrului. Agerpres nu vede asta Autorul știrii nu face nici un fel de comentariu și nu adaugă context declarațiilor celor doi președinți, lăsând impresia că faptele stau întocmai spuselor acestora. De fapt, în Rusia, „Produsul intern brut este probabil să scadă cu până la 12% în acest an, mai mult decât scăderea de 8% preconizată de Ministerul Economiei, potrivit unor persoane familiare cu estimările care au vorbit sub rezerva anonimatului (…) Guvernul nu a publicat o prognoză publică de la invazia Ucrainei”, scrie Bloomberg. Citește și: Rusia va suferi cea mai dură prăbușire economică, din 1994 până acum (Bloomberg) Un analist consultat de agenție a spus că acesta este efectul embargoului, al reducerii dependenței de gazul rusesc și al plecării companiilor străine. O prognoză este însă greu de făcut, având în vedere că UE pregătește noi sancțiuni. Sancțiunile Occidentului, de vină pentru prețuri Într-un alt paragraf din articolul Agerpres, se spune că "Invazia rusă în Ucraina a dus la uciderea a mii de persoane şi la strămutarea altor 14.000.000, în timp ce tentativele Occidentului de a izola Rusia, ca măsură punitivă, şi blocarea de către Moscova a transporturilor de cereale în porturile Ucrainei de la Marea Neagră au provocat o creştere a preţului la petrol, gaze naturale, cereale, ulei de gătit şi îngrăşăminte." Se poate observa că formularea referitoare la ucideri nu vizează direct Rusia, nu se vorbește de invadatori care au ucis, ci se face referire la "uciderea a mii de persoane" ca urmare a invaziei. Cu alte cuvinte, se insinuează că nu doar rușii ar fi ucis. Pe de altă parte, din știrea Agerpres se înțelege că "tentativele Occidentului de a izola Rusia, ca măsură punitivă" ar fi cauza primară a creșterii de prețuri, nu invazia rusească.

Moldova, neutră între NATO și Kremlin (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldova, neutră între NATO și Kremlin

Moldova, neutră între NATO și Kremlin. Ministerul de Externe al Republicii Moldova a reacţionat luni la declaraţiile ministrului de externe britanic Liz Truss privind faptul că Republica Moldova ar trebui să fie "echipată conform standardelor NATO", relatează Deschide.md. Moldova, neutră între NATO și Kremlin Cooperarea Chişinăului cu NATO se desfăşoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, iar unul dintre elementele centrale ale acestei cooperări are la bază respectarea principiului neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova de către toţi actorii vizaţi, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Daniel Vodă. Autorităţile Republicii Moldova "promovează o agendă transparentă, bine cunoscută cetăţenilor şi partenerilor noştri. Totodată, ţinem să reamintim faptul că cooperarea noastră cu NATO se desfăşoară în cadrul Parteneriatului pentru Pace, principalul instrument al acestei cooperări fiind Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP). Citește și: Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei – raport al serviciului german de informații citat de Der Spiegel Unul din elementele centrale ale acestui parteneriat ţine de importanţa respectării principiului neutralităţii constituţionale a ţării noastre de către toţi actorii vizaţi", a subliniat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei moldovene. Dodon s-a activat instant Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (de stânga, prorus) al fostului preşedinte pro-Kremlin, Igor Dodon, a cerut explicaţii guvernării, deplângând "tentativele Occidentului de a încălca neutralitatea Republicii Moldova". Reacţia MAE moldovean intervine după ce declaraţia făcută săptămâna trecută de şefa diplomaţiei britanice a suscitat acuzaţii din partea opoziţiei pro-Kremlin din parlamentul de la Chişinău la adresa guvernului. Într-un comunicat de presă, Partidul Socialiştilor afirmă că "această declaraţie a fost făcută fără să fi avut loc discuţii publice cu reprezentanţii conducerii de vârf a R. Moldova", după care trece la acuzaţii voalate la adresa guvernării de la Chişinău, notează Deschide.md. Socialiștii de la Chișinău și MAE rus, același mesaj "Dacă însă între R. Moldova şi Marea Britanie şi/sau alte ţări membre ale NATO au avut loc anumite consultări care s-au desfăşurat , în spatele poporului R. Moldova, Partidul Socialiştilor le condamnă cu fermitate şi cere de la aparatul preşedintelui, guvern, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, majorităţii parlamentare să ofere de urgenţă explicaţii publicului larg", se afirmă în comunicat. De asemenea, Rusia a declarat luni că va urmări atent reacţiile oficialilor din Republica Moldova la propunerea unor ţări NATO de a-i livra armament, conform portalului citat. "Suscită surprindere nu atât declaraţiile Marii Britanii, cât posibila reacţie a Chişinăului. Dar vom monitoriza reacţiile la aceste declaraţii, având în vedere că Constituţia Republicii Moldova precizează clar statutul său de neutralitate", a declarat viceministrul de externe Andrei Rudenko, citat de TASS. 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina și Moldova Tot luni, un grup de congresmeni americani care se află într-o vizită de lucru la Chişinău au declarat că SUA sunt gata să ofere armament Republicii Moldova dacă vor primi o cerere în acest sens din partea Chişinăului, potrivit Deschide.md. Oficialii americani au spus că au votat un pachet de sprijin pentru Ucraina şi Republica Moldova în valoare de 40 de miliarde de dolari. Este vorba de asistenţă umanitară şi militară. Deocamdată nu se ştie ce sumă va reveni Republicii Moldova, notează publicaţia citată.

Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei Foto: Twitter
Internațional

Neonaziști luptă Ucraina de partea Rusiei

Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusieia, arată raport al serviciului german de informații externe, Bundesnachrichtendienst (BND), citat de Der Spiegel. Documentul susține că invazia rusă este susținută de extrema dreaptă. Nenumărați neonaziști luptă în Ucraina de partea Rusiei Raportul menționează grupurile numite „Rusich” și „Legiunea Imperială” (o divizie a organizației „Mișcarea Imperială Rusă”), care au participat la războiul din Donbass încă din 2014. Faptul că Rusich participă la războiul din 2022 a fost deja prezentat în presă, încă din aprilie. Șeful Legiunii Imperiale, Denis Gariev, a fost rănit în timpul războiului din 2022, iar adjunctul său ar fi murit. Gariev conduce organizația care funcționează oficial din Sankt Petersburg, Centrul de antrenament tactic Partizan. De doi ani, Denis Gariev a fost înregistrat în registrul teroriștilor globali, la fel și organizația pe care o conduce. Potrivit informațiilor BND, în războiul împotriva Ucrainei este implicat și grupul neo-nazist al lui Alexei Milchakov, Rusich, care este asociat cu infama companie militară privată Wagner. According to German intelligence, two #Neonazi groups - the "RuSSian Imperial League" and the "RuSSiches" - are fighting against #Ukraine. This was reported by Spiegel. This war is the #denazification of Russia.#NaziRussia #nazisinukraine #NeoNazis #Nazi #Nazism #nazisme #nazis pic.twitter.com/SL5RRKeNsW— Вікторія Яструб ?? ꑭ (@VictoriaYastrub) May 22, 2022 Analiștii BND au inclus în document o fotografie a co-fondatorilor lui Rusych, unde unul din aceștia, Alexei M., pozează cu un steag cu zvastica, iar colegul său Jan P. arată un salut nazist. Ei scriu și despre radicalul de dreapta Alexander M., originar din Donețk, care în aprilie a folosit Telegram pentru a căuta voluntari pentru războiul împotriva Ucrainei. Se observă că el a luptat anterior de partea militanților și a lucrat ca ziarist corespondent pentru Channel One din Rusia. Putin begründet seinen Angriffskrieg mit der »Entnazifizierung« der Ukraine. Ein internes Dokument des BND, das der SPIEGEL einsehen konnte, zeigt: Zahlreiche Neonazis kämpfen in der #Ukraine für Russland. (S+) https://t.co/Hne9SvaRdq— DER SPIEGEL (@derspiegel) May 22, 2022 Autorii raportului notează că cooperarea armatei ruse cu aceste grupuri face ca ideea „denazificării” Ucrainei, declarată unul dintre scopurile războiului, să fie absurdă. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia În document nu se oferă o estimare a numărului de neonaziști care luptă de partea Rusiei.

Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz Foto: Twitter Anna Moskwa
Internațional

Polonia rupe acordul Rusia furnizarea gaz

Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz prin gazoductul Yamal. Polonia a respins solicitarea de a plăti în ruble pentru combustibilul livrat de Rusia, iar Moscova a răspuns prin întreruperea livrărilor de gaze la finele lunii aprilie. Acordul era în vigoare de 30 de ani. Ministrul polonez al Mediului, Anna Moskwa, cea care a anunţat luni decizia pe Twitter, a precizat pentru agenţia de presă PAP că decizia autorităţilor de la Varşovia nu afectează livrările de gaze din Germania spre Polonia prin conducta Yamal, care este operată de o companie poloneză. Polonia rupe acordul cu Rusia privind furnizarea de gaz Polonia intenţiona încă dinainte să nu mai prelungească contractul de aprovizionare cu gaze ruseşti care urma să expire la finele lui 2022. Grupul polonez de gaze PGNiG a comunicat grupului rus Gazprom încă din 2019 că nu va reînnoi acest contract. „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a confirmat hotărârea Guvernului polonez de a deveni complet independent de gazul rusesc. Am ştiut dintotdeauna că Gazprom nu este un partener de încredere”, a spus Anna Moskwa. Anna Moskwa a apreciat că rezilierea contractului a fost o decizie naturală după ce Rusia a încălcat contractul prin oprirea livrărilor. „Trebuie să analizăm cu atenţie posibilele consecinţe pentru tranzitul gazelor naturale”, a replicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a oferi alte detalii. Polonia a utilizat gazoductul Yamal-Europe, o axă majoră pentru transportul gazelor naturale ruseşti prin Belarus şi Polonia până în Germania, pentru a primi gaze naturale din Germania în sistem reverse flow. Tronsonul din Polonia al gazoductului Yamal-Europe este deţinut de un joint venture între Gazprom şi grupul polonez PGNiG dar operatorul este firma poloneză de stat Gaz-System, operatorul reţelei de gazoducte din Polonia. Soluția: gaze lichefiate „Acordurile interguvernamentale cu Rusia care încalcă legislaţia europeană nu ar trebui să mai fie în vigoare”, a apreciat Anna Moskwa. „Gazoductul Yamal funcţionează în conformitate cu legislaţia europeană, care permite utilizarea în regim reverse flow pentru a asigura livrările de gaze din Germania în Polonia, fără întrerupere”, a mai spus Anna Moskwa. La rândul său, ministrul polonez al Securităţii Energetice, Piotr Naimski, a declarat luni pentru postul public de radio că Guvernul de la Varşovia a adoptat o rezoluţie privind rezilierea contractului cu Rusia la data de 13 mai iar o notificare oficială în acest sens urmează să fie trimisă luni. Citește și: Un respectat deputat german CDU, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia Pentru a putea renunţa la gazele ruseşti, Polonia a decis să extindă un terminal de import al gazelor naturale lichefiate amplasat la Swinoujscie, pe coasta Mării Baltice, şi de asemenea să construiască un gazoduct spre Norvegia.

Închisoare pe viață la 21 de ani (sursa: regionalis.fr)
Internațional

Închisoare pe viață la 21 de ani

Închisoare pe viață la 21 de ani. O instanţă ucraineană l-a condamnat luni pe comandantul de tanc rus Vadim Şişmarin la închisoare pe viaţă, în urma primului proces pentru crimă de război după invazia rusă în Ucraina, începută în 24 februarie, transmite Reuters. Închisoare pe viață la 21 de ani Şişmarin, în vârstă de 21 de ani, şi-a recunoscut vina de a-l fi împuşcat mortal, la ordinul unui superior, pe un bărbat de 62 de ani, civil, la data de 28 februarie, în satul Ciupahivka. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Când au văzut un bărbat care se deplasa cu bicicleta spre casă în timp ce vorbea la telefon, unul dintre membrii grupului i-a ordonat sergentului să îl ucidă pentru ca acesta să nu îi raporteze armatei ucrainene. Șișimarin ar fi tras cu un Kalașnikov de mai multe ori prin fereastra deschisă spre capul civilului, spun procurorii, potrivit CNN. „Șișimarin se află în prezent în arest. Procurorii și anchetatorii SBU au adunat suficiente dovezi ale implicării sale în încălcarea legilor și obiceiurilor de război, combinate cu o crimă premeditată”, a declarat procurorul general ucrainean Iryna Venediktova într-o declarație pe Facebook.

Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul Foto: Facebook Olaf Scholz
Internațional

Scholz nu vrea Ucraina câștige războiul

Un respectat deputat german din CDU, Roderich Kiesewetter, colonel în rezervă, spune că Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia. CDU este în opoziție față de guvernul condus de Scholz (SPD) și dominat de social-democrați. Kiesewetter a făcut aceste afirmații într-o dezbatere a postului public ARD. El a fost colonel de artilerie în armata germană, dar a studiat și economie la Universitatea Texas din Austin. Roderich Kiesewetter este parlamentar din 2009 și face parte din comisia de control a serviciilor de informații. Olaf Scholz nu vrea ca Ucraina să câștige războiul În emisiunea de la ARD, parlamentarul CDU a susținut că șeful guvernului de la Berlin, Olaf Scholz, trage de timp și a amintit că industria germană era pregătită din 28 februarie să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder și 100 de tancuri Leopard. „Cu cât acest război durează mai mult și nu livrăm, cu atât va fi mai dificil pentru Ucraina. Cu atât mai puternice sunt cuvintele pentru o încetare a focului, adică o înghețare a profiturilor rusești”, a arătat Kiesewetter. După care el a afirmat: „Mă tem că cancelarul federal nu vrea ca Ucraina să câștige acest război. Câștig în sensul că trupele ruse sunt alungate din țară”. "Ich befürchte, dass der Kanzler nicht will, dass die Ukraine diesen Krieg gewinnt", @RKiesewetter @AnneWillTalk @annewill pic.twitter.com/qK9FMHaPpT— ANNE WILL Talkshow (@AnneWillTalk) May 22, 2022 Inustria germană de armament ar dori să furnizeze, în iulie, sisteme antiaeriene autopropulsate blindate, Ghepard. Însă Kiesewetter a explicat că Ucraina, deși se bucură și de aceste sisteme, nu ar avea nevoie de ele: „Au nevoie de Marder și au nevoie de tancuri”. Germania dezinformează Kievul - Bild Germania deţine peste 60 de vehicule de infanteriei Marder pe care nu le livrează Ucrainei, deşi nu intenţionează să le folosească în interes propriu, scria, acum câteva zile, tabloidul german Bild, care cita un document secret al Ministerului German al Apărării. Extraordinary exchange in German TV: respected CDU MP @RKiesewetter, a retired army colonel, says he doesn’t believe that Olaf Scholz wants #Ukraine to win the war.— Matt Karnitschnig (@MKarnitschnig) May 22, 2022 Potrivit acestui document, armata germană are mai mult de 62 de tancuri Marder A3 care nu mai sunt în uz: „Dintre aceste vehicule, 32 pot fi reparate şi refolosite dacă este necesar, în timp ce alte 30 pot fi folosite doar pentru piese de schimb”. Citește și: Ucraina, folosită de Macron pentru a-și promova propriul proiect, „comunitatea politică europeană”. Aderarea Ucrainei la UE ar dura „indubitabil” 15-20 de ani, spune Parisul Bild şi Kyiv Independent reamintesc că oficialii germani au negat anterior că au un surplus de astfel de vehicule blindate necesare Ucrainei. Conform Berlinului, toate cele 343 deţinute de Germania erau deja folosite de armata germană şi nu pot fi cedate pentru lupta Ucrainei contra Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră