marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5847 articole
Internațional

Kirill: Soldații morți își spală păcatele

Kirill: Soldații morți își spală păcatele. Patriarhul Bisericii Ortodoxe a Rusiei, Kirill, a declarat că ruşii care îşi sacrifică vieţile pe câmpul de luptă în Ucraina "îşi spală toate păcatele". "Război fraticid" "Ştim că astăzi mulţi mor pe câmpurile de luptă internă. Biserica se roagă pentru ca această bătălie să se încheie cât mai repede cu putinţă, pentru ca un număr cât mai mic de fraţi să se ucidă între ei în acest război fraticid", a afirmat patriarhul Kirill în slujba de duminică, potrivit Patriarhiei de la Moscova. Kirill a adăugat că Biserica Ortodoxă Rusă "îşi dă seama dacă cineva, îmboldit de simţul datoriei, nevoia de a-şi respecta legământul, rămâne fidel vocaţiei sale şi va face ceea ce îi cere datoria să facă, şi dacă, în îndeplinirea datoriei sale o persoană moare, atunci fără nicio îndoială comite un act care echivalează cu un sacrificiu pentru ceilalţi". Kirill: Soldații morți își spală păcatele "Şi din acest motiv credem că acest sacrificiu spală toate păcatele pe care o persoană le-a făcut", a susţinut patriarhul rus, care s-a rugat totodată pentru un sfârşit rapid al "luptei interne" din Ucraina şi pentru "victoria" Rusiei. Citește și: Șoc la Kremlin: „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, admite că a fondat grupul Wagner pentru a lupta în Ucraina începând cu 2014 "Biserica, ce îşi exercită misiunea pastorală asupra popoarelor din Rusia, Ucraina, Belarus şi asupra multor alte popoare în imensitatea Rusiei istorice, suferă astăzi nespus şi se roagă în mod special pentru încetarea rapidă a luptelor interne", a afirmat Kirill, care a spus că se roagă totodată pentru "triumful dreptăţii, pentru că fără dreptate nu poate exista o pace durabilă, restaurând comuniunea fraternală şi depăşind tot ceea ce s-a acumulat de-a lungul anilor şi care a dus în cele din urmă la acest conflict sângeros".

Patriarhul Kirill: Soldații morți își spală păcatele (sursa: patriarchia.ru)
Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier

Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier. "Vom guverna pentru toţi italienii": lidera extremei drepte italiene, Giorgia Meloni, care vrea să devină prim-ministru după victoria sa la alegerile legislative de duminică, a încercat să liniştească în faţa preocupărilor exprimate în ţara sa şi în străinătate, comentează AFP. Extrema dreaptă câștigă Italia, Meloni - premier După Suedia, extrema dreaptă face o nouă progres spectaculos în Europa, unde, pentru prima dată din 1945, un partid post-fascist se află la porţile puterii. Rămânând în opoziţie la toate guvernele succesive de la alegerile legislative din 2018, Fraţii Italiei (Fratelli d'Italia, FdI) s-au impus ca principală forță politică, trecând de la 4,3% la un sfert din voturi, potrivit primelor estimări, devenind primul partid din peninsulă. "Italienii au transmis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Fraţii Italiei", a reacţionat Giorgia Meloni, afirmându-şi astfel ambiţia de a deveni prim-ministru. "Vom guverna pentru toţi" italienii, a promis ea. "O vom face cu scopul de a uni oamenii", a adăugat ea într-un discurs de uniune şi liniştire, recunoscând că ultima campanie electorală a fost "violentă şi agresivă". Coaliție cu Salvini și Berlusconi Coaliţia pe care o formează împreună cu celălalt partid eurosceptic de extremă dreaptă, Liga lui Matteo Salvini, şi cu Forza Italia, partidul conservator al lui Silvio Berlusconi, urmează să câştige aproximativ 43% din voturi, ceea ce îi garantează majoritatea absolută a mandatelor, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Formaţiunea fondată la sfârşitul lui 2012 de Giorgia Meloni cu disidenţi ai berlusconismului devansează Partidului Democrat (PD, stânga) al lui Enrico Letta, care nu a reuşit să genereze un vot util pentru blocarea extremei drepte şi coboară sub pragul de 20%, într-un context de participare scăzută (64,07%, faţă de 73,86% în 2018). Vicepreşedintele PD Debora Seracchiani a recunoscut "victoria dreptei conduse de Giorgia Meloni", care marchează "o seară tristă pentru ţară". Felicitări de la Orban și Morawiecki Acest seism intervine la două săptămâni după cel care, în Suedia, a cunoscut victoria unui bloc conservator incluzând Democraţii Suediei (SD), formaţiune rezultată din mişcarea neo-nazistă care a înregistrat un progres semnificativ, devenind cea mai mare formaţiune de dreapta în ţara nordică. În ceea ce a fost (rău) perceput la Roma ca un avertisment gratuit, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reamintit joi că UE dispune de "instrumente" pentru a sancţiona statele membre subminând statul de drept şi valorile sale comune. "Italienii au oferit o lecţie de umilinţă Uniunii Europene care, prin vocea doamnei von der Leyen, a pretins să le dicteze votul", a notat pe Twitter preşedintele formaţiunii franceze Rassemblement national, Jordan Bardella. Citește și: Pe canale diplomatice, SUA au explicat Rusiei „în mod clar în detaliu exact ce ar însemna consecinţele catastrofale” dacă Moscova „depășește limita” nucleară Premierul ungar, Viktor Orban, şi omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, oile negre ale Bruxellesului, i-au transmis "felicitări" Giorgiei Meloni încă de duminică seară. Viktor Orban, prin vocea directorului său politic, deputatul Balazs Orban, a adăugat acest mesaj: "Avem nevoie mai mult ca oricând de prieteni care împărtăşesc o viziune şi o abordare comune faţă de Europa". Giorgia Meloni "a arătat calea către o Europă mândră şi liberă a naţiunilor suverane", a salutat liderul partidului de extremă dreapta spaniol VOX, Santiago Abascal. Trei aliaţi cu ambiţii concurente FdI îşi datorează succesul atât revoltei surde care ameninţă peninsula, cât şi carismei liderei sale. Această romană de 45 de ani care, tânără activistă, şi-a exprimat admiraţia pentru Mussolini, a reuşit să-şi îmbunătăţească imaginea după ce a spus pe nume temerilor şi fricilor milioanelor de italieni în faţa creşterii preţurilor, şomajului, ameninţării recesiunii sau a lipsei de organizare a serviciilor publice. Viitorul guvern va trebui să gestioneze, în special, criza cauzată de inflaţia galopantă, Italia încovoindu-se deja sub o datorie reprezentând 150% din PIB, cea mai mare rată din zona euro după Grecia. În această ţară cu instabilitate guvernamentală cronică, experţii sunt deja de acord asupra speranţei scurte de viaţă a coaliţiei victorioase, o căsătorie de convenienţă între trei aliaţi cu ambiţii concurente. O veste bună: Meloni, atlantistă Pentru Giorgia Meloni, "provocarea va fi să-şi transforme succesul electoral într-un leadership guvernamental care să poată dura, aceasta este marea necunoscută", a estimat duminică seară Lorenzo De Sio, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Luiss din Roma. Giorgia Meloni, fără experienţă guvernamentală în afară de o scurtă perioadă la ministerul pentru tineret (2008-2011), va avea multe de făcut în gestionarea aliaţilor ei obositori şi mult mai experimentaţi: Silvio Berlusconi a fost şef de guvern de mai multe ori, iar Matteo Salvini, ministru de Interne şi viceprim-ministru. În dosarul ucrainean, Europa şi aliaţii Italiei, membră a NATO, vor analiza şi repartiţia portofoliilor între cele trei partide. Pentru că, dacă Giorgia Meloni este atlantistă şi susţine sancţiunile împotriva Moscovei, Matteo Salvini li se opune, reaminteşte AFP.

Referendumurile din Ucraina, nerecunoscute de Kazahstan (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Referendumurile din Ucraina, nerecunoscute de Kazahstan

Referendumurile din Ucraina, nerecunoscute de Kazahstan, unul dintre cei mai apropiaţi parteneri ex-sovietici ai Rusiei. Această țară nu va recunoaşte posibila anexare de către Rusia a regiunilor din estul Ucrainei în urma referendumurilor desfăşurate în respectivele teritorii, a afirmat luni Ministerul kazah de Externe, relatează Reuters. Referendumurile din Ucraina, nerecunoscute de Kazahstan "În privinţa desfăşurării referendumurilor (...), Kazahstanul porneşte de la principiul integrităţii teritoriale a statelor, echivalenţa lor suverană şi coexistenţa lor paşnică", a spus purtătorul de cuvânt al MAE kazah Aibek Smadiarov. Preşedintele kazah Kassîm-Jomart Tokaev a făcut apel în mod repetat la soluţionarea conflictului ucrainean în conformitate cu carta Naţiunilor Unite, aminteşte Reuters. Citește și: Pe canale diplomatice, SUA au explicat Rusiei „în mod clar în detaliu exact ce ar însemna consecinţele catastrofale” dacă Moscova „depășește limita” nucleară "Ne reconfirmăm disponibilitatea de a furniza întreaga asistenţă posibilă pentru stabilirea unui dialog politic", a adăugat Smadiarov. "În acelaşi timp, ţara noastră consideră că menţinerea stabilităţii la nivel regional şi global reprezintă cel mai important obiectiv", a concluzionat purtătorul de cuvânt al MAE kazah.

Atac nuclear: consecințe catastrofale pentru Rusia (sursa: mil.ru)
Internațional

Atac nuclear: consecințe catastrofale pentru Rusia

Atac nuclear: consecințe catastrofale pentru Rusia. SUA vor răspunde decisiv oricărei utilizări de către Rusia a armelor nucleare împotriva Ucrainei şi au transmis Moscovei explicit că se va confrunta cu "consecinţe catastrofale", a declarat duminică Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al Casei Albe. Atac nuclear: consecințe catastrofale pentru Rusia Afirmaţiile lui Sullivan reprezintă ultimul avertisment american după ameninţarea puţin voalată făcută miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin, în discursul în care a anunţat prima mobilizare din Rusia în vreme de război de după Al Doilea Război Mondial. "Dacă Rusia depăşeşte limita, vor exista consecinţe catastrofale pentru această țară", a declarat Sullivan în cadrul emisiunii "This week" a ABC News. Sullivan nu a descris natura răspunsului planificat al SUA în comentariile sale de duminică, dar a precizat că SUA au explicat în privat "în mod clar în detaliu exact ce ar însemna acest lucru". Sullivan a spus că SUA au fost în contact direct frecvent cu Rusia, inclusiv în ultimele zile pentru a discuta situaţia din Ucraina şi acţiunile şi ameninţările lui Putin. Putin: "Nu este o cacealma" După regresele suferite pe câmpul de luptă, Putin mobilizează 300.000 de militari, ameninţând în acelaşi timp să folosească "toate mijloacele disponibile" pentru a proteja Rusia. "Nu este o cacealma", a spus Putin, în ceea ce lumea a perceput o ameninţare cu utilizarea armelor nucleare. Citește și: Mobilizare pentru frontul din Ucraina sau 15 ani de închisoare. Putin a promulgat modificările penale care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la mobilizare și dezertare "Putin rămâne hotărât să elimine poporul ucrainean, despre care nu crede că are dreptul să existe. Aşa că va continua să încerce şi noi trebuie să continuăm să venim cu arme, muniţie, informaţii şi tot sprijinul pe care îl putem furniza", a spus Sullivan duminică.

Zelenski, șocat: Israel nu ne-a ajutat (sursa: LCP)
Internațional

Zelenski, șocat: Israel nu ne-a ajutat

Zelenski, șocat: Israel nu ne-a ajutat. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat şocat de faptul că Israelul nu a oferit sisteme antirachete Kievului pentru a ajuta la contracararea atacurilor ruseşti, potrivit unui interviu făcut public sâmbătă. "Sincer, sincer, sunt în stare de şoc" Volodimir Zelenski a cerut sprijin la scurt timp după începerea războiului, în luna februarie. El a menţionat sistemul Domul de Fier (Iron Dome) al Israelului, folosit deseori pentru a intercepta rachetele trase de către militanţii palestinieni din Fâşia Gaza. "Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Israelul. Sincer, sincer, sunt în stare de şoc pentru că nu înţeleg de ce nu ne-a putut oferi apărare antiaeriană", a spus el. Preşedintele Ucrainei a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat miercuri reporterilor francezi. Biroul său a dat publicităţii sâmbătă o înregistrare a interviului. Zelenski, șocat: Israel nu ne-a ajutat Comentariile sale au avut un ton mai puternic decât cele pe care le-a făcut în luna martie, când a reproşat Israelului reticenţa de a trimite arme. La acea vreme, Israelul nu a avut o poziţie angajantă, spunând că va ajuta Ucraina cât poate de mult. Citește și: Acuzat de nazism de către Putin, Zelenski a ajuns pe coperta Jerusalem Post: președintele Ucrainei este „cel mai influent evreu al anului 2022” Israelul, care a condamnat invazia rusă în Ucraina, este atent să nu tensioneze relaţiile cu Moscova, un pion de putere în Siria vecină, unde forţele israeliene atacă frecvent miliţiile pro-iraniene. "Înţeleg - au o situaţie dificilă în ceea ce priveşte situaţia cu Siria şi Rusia", a spus preşedintele Zelenski, adăugând că nu aduce acuzaţii. "Exprim fapte. Conversaţiile mele cu conducerea israeliană nu au ajutat cu nimic Ucraina", a precizat liderul de la Kiev.

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin

Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin. Şefii celor două camere ale parlamentului rus au răspuns duminică la o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare militară din Rusia, cerând oficialilor regionali să ţină situaţia sub control şi să rezolve rapid "excesele" care au alimentat furia publică, relatează Reuters duminică. Documente de recrutare pentru bărbați fără stagiu militar Decizia preşedintelui Vladimir Putin de a ordona prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial a provocat proteste în întreaga ţară şi a dus la plecarea în masă a bărbaţilor de vârstă militară, provocând ambuteiaje la frontiere şi epuizări de bilete de avion. De asemenea, au existat numeroase semnalări că au primit documente de recrutare persoane care nu au efectuat serviciul militar, deşi ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a garantat că vor fi chemate doar persoanele cu abilităţi militare speciale sau cu experienţă de luptă. Citește și: Ceea ce nimeni nu voia să audă de la Rusia: teritoriile ucrainene anexate vor fi sub protecția „protecția deplină”, inclusiv nucleară, a Moscovei Cei doi lideri parlamentari, ambii aliaţi apropiaţi ai lui Putin, şi-au exprimat public în mod explicit furia faţă de modul în care se desfăşoară campania de mobilizare. Mobilizarea, criticată de apropiații lui Putin Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, a declarat că are cunoştinţă de rapoarte că au fost chemaţi bărbaţi care nu sunt eligibili pentru recrutare. "Astfel de excese sunt total inacceptabile. Şi cred că este absolut corect că acestea provoacă o reacţie puternică în societate", a spus ea într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram. Într-un mesaj direct adresat guvernatorilor regionali din Rusia - care, potrivit acesteia, poartă "întreaga responsabilitate" pentru punerea în aplicare a apelului - ea a scris: "Asiguraţi-vă că punerea în aplicare a mobilizării parţiale se realizează în deplină şi absolută conformitate cu criteriile stabilite. Fără nicio greşeală". Ținta Kremlinului: un milion de soldați Viaceslav Volodin (foto), preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea într-o postare proprie. "Se primesc plângeri", a spus el. "Dacă se face o greşeală, aceasta trebuie corectată... Autorităţile de la toate nivelurile trebuie să îşi înţeleagă responsabilităţile". Autorităţile susţin că încă 300.000 de ruşi vor fi înrolaţi în campania de mobilizare. Kremlinul a negat de două ori că intenţionează să recruteze mai mult de un milion de persoane, în urma a două relatări separate din presa rusă independentă. Potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului, peste 2.000 de persoane au fost arestate la mitinguri împotriva mobilizării în zeci de oraşe de la începutul săptămânii, iar duminică s-au înregistrat deja alte proteste în Orientul Îndepărtat şi în Siberia.

Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry - МИД России)
Internațional

Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate

Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă, la New York, că regiunile din Ucraina în care au loc referendumuri vor fi sub protecţia deplină a Rusiei dacă vor fi anexate de Moscova, informează duminică Reuters. "Ruși oprimați de neo-naziști în Ucraina" Ministrul rus de Externe, adresându-se Adunării Generale a ONU şi presei mondiale, a încercat să justifice invazia în Ucraina începută în februarie, repetând afirmaţiile false ale Moscovei conform cărora guvernul ales de la Kiev a fost instalat în mod ilegitim, este plin de neo-nazişti, iar în estul ţării vorbitorii de limbă rusă sunt oprimaţi. Rusia a lansat vineri referendumuri în patru regiuni din estul Ucrainei (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), cu scopul de a anexa aceste teritorii luate cu forţa. "În urma acelor referendumuri, Rusia va respecta, desigur, exprimarea voinţei acelor oameni care de mulţi ani suferă de pe urma abuzurilor regimului neo-nazist" a declarat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă, după intervenţia avută în cadrul Adunării Generale. Rusia va apăra nuclear teritoriile anexate Întrebat dacă Rusia ar avea motive să folosească arme nucleare pentru a apăra regiunile anexate ale Ucrainei, Serghei Lavrov a spus că teritoriul rusesc, inclusiv cel care "va urma să fie consfinţit" în Constituţie în viitor, "este sub protecţia deplină a statului". "Toate legile, doctrinele, conceptele şi strategiile Federaţiei Ruse se aplică pe întreg teritoriul său", a spus ministrul rus de externe, referindu-se în mod specific la doctrina Rusiei privind utilizarea armelor nucleare. Citește și: Mobilizare pentru frontul din Ucraina sau 15 ani de închisoare. Putin a promulgat modificările penale care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la mobilizare și dezertare Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat sâmbătă că afirmaţiile lui Lavrov şi cea anterioară a preşedintelui Putin - despre faptul că este serios cu privire la utilizarea armelor nucleare -, sunt "iresponsabile" şi absolut inacceptabil". "Ucraina nu va ceda. Facem apel la toate puterile nucleare să vorbească acum şi să transmită clar Rusiei că o astfel de retorică pune lumea în pericol şi nu va fi tolerată", a scris Kuleba pe Twitter.

Giorgia Meloni conduce detașat în sondaje (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Internațional

Mussolini feminin, premierul Italiei după alegeri

Mussolini feminin, premierul Italiei după alegeri. Italienii au început să voteze duminică dimineaţă pentru a-şi alege noul parlament, un scrutin pe care se aşteaptă ca extrema dreaptă să îl câştige, cu excepţia unor surprize de ultim moment. Chiar înainte de deschiderea urnelor, la ora 07:00 (05:00 GMT), oamenii stăteau la coadă sub un cer înnorat, relatează AFP. Mussolini feminin, premierul Italiei după alegeri Aproximativ 51 de milioane de italieni sunt chemaţi la urne pentru a-şi exercita dreptul la vot până la ora 23:00 (21:00 GMT), ora de închidere a secţiilor de votare şi când vor fi cunoscute exit-poll-urile. În cadrul acestor alegeri vor fi aleşi 600 de parlamentari (400 de deputaţi şi 200 de senatori), ceea ce reprezintă o reducere semnificativă faţă de actualul număr de 945 (630 şi 315) adoptat în cadrul unei reforme aprobate prin referendum, iar 2,7 milioane de tineri vor putea vota pentru prima dată. Citește și: Mobilizare pentru frontul din Ucraina sau 15 ani de închisoare. Putin a promulgat modificările penale care înăspresc pedepsele pentru sustragerea de la mobilizare și dezertare Coaliţia condusă de Giorgia Meloni, lidera formaţiunii Fraţii Italiei (FdI), şi din care mai fac parte Liga, formaţiunea de extremă dreapta a lui Matteo Salvini, şi Forza Italia (FI), formaţiunea conservatoare a lui Silvio Berlusconi, este marea favorită, fiind de aşteptat să obţină o victorie zdrobitoare, în condiţiile în care sondajele o plasează cu aproape 20 de puncte în faţa Partidului Democrat (PD), formaţiunea progresistă a lui Enrico Letta, şi a micilor săi aliaţi de centru-stânga.

Măcelarul de la Mariupol, șeful logisticii (sursa: mil.ru)
Internațional

"Măcelarul de la Mariupol", șeful logisticii

"Măcelarul de la Mariupol", șeful logisticii. Viceministrul rus al apărării responsabil cu logistica, generalul Dmitri Bulgakov, a fost eliberat din funcţie, a anunţat sâmbătă Ministerul rus al Apărării într-un comunicat citat de agenţiile internaţionale de presă. "Măcelarul de la Mariupol", șeful logisticii "Generalul de armată Dmitri Bulgakov a fost eliberat din funcţia de viceministru al apărării al Federaţiei Ruse, întrucât a primit alte însărcinări", semnalează comunicatul. În locul său a fost numit generalul Mihail Mizinţev, care până în prezent a fost şeful Centrului Naţional de Comandă al Apărării. Acesta va fi responsabil cu "aprovizionarea materială şi tehnică a forţelor armate", precizează comunicatul, în timp ce Rusia se află în plină campanie de mobilizare a circa 300.000 de rezervişti pentru a-şi consolida trupele ce participă la conflictul din Ucraina şi care au pierdut în ultimele săptămâni teritorii în urma unei contraofensive ucrainene. Mizințev, tactici sălbatice în Siria Generalul Mizinţev este un ofiţer foarte cunoscut care a comandat operaţiuni ale armatei ruse în Siria şi a coordonat anul acesta în luna mai asaltul încheiat prin cucerirea oraşului ucrainean Mariupol. Citește și: Cine este „măcelarul de la Mariupol”, generalul rus care a aplicat aceleași tactici în Siria Înlocuirea viceministrului apărării însărcinat cu aprovizionarea trupelor readuce în atenţie numeroasele probleme logistice de care armata rusă s-a lovit de la începutul invaziei în Ucraina şi care par a fi jucat un rol major în eşecurile de pe front, inclusiv în decizia de retragere din nordul Ucrainei şi axarea pe ofensivele din estul şi sudul acestei ţări, unde liniile de aprovizionare cu arme, muniţii, provizii şi echipamente din Rusia sunt mai scurte.

Mobilizare sau 15 ani de închisoare (sursa: TASS)
Internațional

Mobilizare sau 15 ani de închisoare

Mobilizare sau 15 ani de închisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat sâmbătă amendamentele legislative ce prevăd pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru militarii care dezertează sau refuză să lupte în perioade de mobilizare, cum este cazul în prezent în urma conflictului cu Ucraina, relatează agenţiile AFP şi EFE. Mobilizare sau 15 ani de închisoare Astfel, articolul 333 din Codul Penal rus a fost completat cu un paragraf ce prevede că "lipsa de la locul serviciului militar fără permisiune, dezertarea cu arme, precum şi dezertarea unui grup în timpul mobilizării sau legii marţiale, în timp de război sau în condiţii de conflict armat va fi sancţionată cu pedeapsă privativă de libertate între cinci şi 15 ani". De asemenea, militarii ruşi care se predau voluntar inamicului riscă între trei şi zece ani de închisoare, pedepse similare fiind prevăzute pentru refuzul de a îndeplini ordinele primite de comandanţi sau pentru refuzul de a participa la lupte. Pe de altă parte, amendamentele legislative prevăd că jafurile comise în timp de război sau de conflict armat sunt pasibile de pedepse până la 15 ani de închisoare. Cetățenie rusă mai ușor pentru combatanți străini Potrivit Kremlinului, Putin a promulgat de asemenea legea care facilitează dobândirea cetăţeniei ruse pentru străinii care se înrolează pentru cel puţin un an în armata rusă, lege adoptată în contextul în care Rusia caută prin toate mijloacele să recruteze soldaţi care să lupte în Ucraina, ţară care la rândul ei şi-a creat încă de la începutul invaziei ruse, în februarie, o "legiune internaţională" pentru combatanţii străini. Între timp, după ce Putin a anunţat miercuri mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, cinci deputaţi din partidul său Rusia Unită au cerut să redevină militari activi în armată. "Am servit în armata sovietică în Polonia. Am fost comandantul echipajului unui tun autopropulsat. Am ieşit din armată cu gradul de maistru militar, acum sunt maior în rezervă. Şi trebuie să-mi fac datoria", a declarat unul dintre aceşti deputaţi, Oleg Kolesnikov, potrivit CNN. Proteste și arestări Pe de altă parte, sâmbătă la prânz au reînceput în mai multe oraşe ruseşti protestele convocate de mişcarea de opoziţie a tinerilor "Vesna" împotriva mobilizării şi războiului din Ucraina, relatează agenţia EFE. Citește și: Imună la propaganda penibilă a mobilizării rusești, contraofensiva ucraineană continuă în Lugansk, Donețk și Herson. MAE de la Moscova, pas înapoi: Nu amenințăm nuclear pe nimeni Potrivit OVD-Info, un ONG care susţine că ţine o evidenţă a arestărilor la aceste proteste, până "la ora 12:30 GMT peste 120 de persoane fuseseră arestate deja în 11 oraşe", printre care Novosibirsk, Tomsk, Habarovsk sau Ivanovo. Noi proteste sunt aşteptate să înceapă de asemenea la Moscova şi Sankt Petersburg.

Poliția germană l-a căutat pe oligarhul lui Putin la ouăle Faberge  Foto: Putin și Usmanov/ Kremlin.ru
Internațional

Poliția germană căutat oligarhul la ouăle Faberge

Poliția germană l-a căutat pe Alisher Usmanov la ouăle Faberge și i-a găsit patru. Potrivit Der Spiegel, mai multe vile din Germania ale acestuia au fost percheziționate. Afaceristul este cercetat de autoritățile de la Berlin pentru spălare de bani și evaziune fiscală. Poliția germană l-a căutat pe Usmanov la ouăle Faberge „În timpul raidului de miercuri asupra vilei lui Alisher Usmanov, anchetatorii au făcut o descoperire curioasă. Potrivit informațiilor Spiegel, anchetatorii se pare că au confiscat bijuterii rare dintr-un seif din vila din Tegernsee. Acestea ar putea fi patru așa-numite ouă Fabergé. Autenticitatea bijuteriilor exclusiviste este acum verificată de autorități. Ouăle Fabergé au fost făcute de aurarul rus Peter Carl Fabergé, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Au forma de ouă de Paște, sunt bogat decorate și parțial încarcate cu perle și diamante. Țarul Alexandru al III-lea a comandat primele ouă la Fabergé”, scrie Der Spiegel. Germany raids 24 properties linked to Putin ally Usmanov https://t.co/pV5ofXhJmT — The Associated Press (@AP) September 21, 2022 Valoarea acestor bijuterii este variabilă, dar datele din 2022 arătau prețuri cuprinse între șase și 33 de milioane de dolari. În martie, autoritățile din Italia au reținut Mercedesul blindat al miliardarului rus Alișer Usmanov, estimat la peste €600 mii. Mașina este blindată și rezistă unui eventual atac cu mitralieră sau grenade. Potrivit portalului Meduza, în Sardinia a fost pus sechestru și pe o vilă, dar și pe șase companii. Vila ar valor 17 milioane de dolari. Averea lui Usmanov este estimată la 20 de miliarde de dolari. El controlează o rețea de companii din metalurgie. Citește și: După ce i-a ajutat pe ucraineni, Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat conexiunile tradiționale la internet

35 de protestatari, morți în Iran (sursa: WANA)
Internațional

35 de protestatari, morți în Iran

35 de protestatari, morți în Iran. Cel puţin 35 de civili au fost ucişi în Iran în ultima săptămână, de la debutul manifestaţiilor reprimate de forţele de securitate şi izbucnite după decesul unei femei tinere după arestarea sa de către poliţie, a indicat sâmbătă o agenţie de presă iraniană, transmite AFP. 35 de protestatari, morți în Iran "Televiziunea de stat a anunţat vineri seară că numărul persoanelor decedate în timpul recentelor revolte din ţară a trecut de 35, potrivit statisticilor neoficiale", a anunşat Borna News, o agenţie de presă legată de Ministerul Sporturilor iranian. Precedentul bilanţ oficial era de 11 morţi, dintre care şapte manifestanţi şi patru membri ai forţelor de securitate. În Iran, cei care încalcă sharia, legea islamică, se expun la amenzi sau chiar arestare, dar în ultimele luni militanţi civici le-au încurajat pe femei să renunţe la văl, în pofida campaniei autorităţilor împotriva "comportamentelor imorale". Conform unor informaţii care au circulat online, Amini a fost arestată pentru că vălul nu stătea perfect pe cap şi erau vizibile câteva fire de păr. Regulile stricte ale portului islamic pentru femei, în vigoare de la revoluţia islamică din 1979, sunt totuşi în mare parte ignorate, mai ales în marile oraşe, spre nemulţumirea politicienilor ultraconservatori. #MahsaAmini Protestele au continuat în Iran, iar #MahsaAmini a devenit unul dintre cele mai folosite hashtag-uri pe Twitter în persană, în contextul furiei iranienilor în legătură cu moartea unei tinere femei aflate în arestul poliţiei moravurilor, responsabilă cu aplicarea regulilor stricte privind portul de hijab, potrivit Reuters şi AFP. https://www.youtube.com/watch?v=kCEW-SpXKaI Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit vineri, 16 septembrie, după ce a intrat în comă în urma arestării sale la Teheran la începutul săptămânii, un caz care a adus în atenţie drepturile femeilor în Iran. Poliţia a respins suspiciunile de pe social media conform cărora femeia a fost bătută, spunând că ei i s-a făcut rău în timp ce aştepta împreună cu alte femei închise. Preşedintele Ebrahim Raissi a cerut deschiderea unei anchete. "Femeie, viaţă, libertate" Sute de protestatari s-au adunat duminică în jurul Universităţii din Teheran strigând "Femeie, viaţă, libertate", conform unor înregistrări video postate online. Reuters precizează că nu a putut verifica videourile. Hashtag-ul în persană #MahsaAmini ajunsese duminică la 1,63 de milioane de menţionări pe Twitter. Numeroşi cineaşti, artişti şi personalităţi sportive, politice şi religioase şi-au exprimat nemulţumirea pe reţelele de socializare. Citește și: După ce i-a ajutat pe ucraineni, Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat conexiunile tradiționale la internet Masha Amini era din Kurdistan, unde au avut loc de asemenea proteste sâmbătă, inclusiv la funeraliile din oraşul său natal, Saqez. Gărzile Revoluţionare din Iran au reprimat mereu tulburările din rândul minorităţii kurde. Poliţia a dispersat demonstraţiile de la Saqez

Elon Musk vrea să susțină și revoltele din Iran Foto: Comp Studio
Internațional

Musk vrea să susțină revoltele din Iran

După ce i-a ajutat pe ucraineni, Elon Musk vrea să susțină și revoltele din Iran, oferind servicii de Internet prin Starlink. Teheranul a tăiat complet conexiunile la internet, vineri, de la 3.30 pm la 10.30 pm, pentru a bloca apelurile la noi revolte. Totuși, imagini de pe rețelele sociale arată că protestele violente au continuat în noaptea de vineri spre sâmbătă. Cel puţin 35 de persoane au fost ucise în manifestaţii violente declanşate în Iran, de peste o săptămână de la moartea unei tinere arestate de Poliţia Moraviurilor, anunţă sâmbătă presa de stat iraniană, citată de news.ro. Elon Musk vrea să susțină și revoltele din Iran Statele Unite au anunţat că ridică anumite interdicţii impuse în comerţul cu Iranul, pentru a permite întreprinderilor din domeniul tehnologiei să furnizeze platforme şi servicii care să le permită iranienilor să aibă acces la Internet. Această ridicare a sancţiunilor ”va lărgi gama de servicii disponibile iranienilor. Prin aceste schimbări, noi ajutăm poporul iranian să fie mai bine echipat să contracareze eforturile Guvernului de a-l supraveghea şi cenzura”, a declarat într-un comunicat adjunctul secretarului Trezoreriei Wally Adeyemo. Starlink will ask for an exemption to Iranian sanctions in this regard— Elon Musk (@elonmusk) September 19, 2022 Musk a anunţat luni că întreprinderea sa aerospaţială SpaceX intenţionează să ceară administraţiei americane o scutire de la sancţiuni impuse Teheranului, cu scopul de a propune, în Iran, servicii de conexiune la Internat prin constelaţia sa de sateliţi Starlink. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Aplicația de mesagerie criptată Signal a anunțat că a fost blocată în Iran și a încurajat oamenii să găzduiască mai multe servere proxy, care pot fi folosite pentru a ocoli blocajele, oferind instrucțiuni în acest sens. Anti-government protests continue in #Iran. People took to the streets after the death of activist Mahsa Amini, detained by the local "morality police " for allegedly violating hijab rules. The protests have spread to almost every city in the country.1/3 pic.twitter.com/UMAgFVT4bS— NEXTA (@nexta_tv) September 23, 2022 Proiectul Tor, care supraveghează browserul Tor axat pe anonimat asociat cu dark web, a împărtășit și modalități de a ocoli blocajele impuse de autoritățile de la Teheran. Her name is Hananeh Kian. She was 23 years old when she was shot dead yesterday in Noshahr, Iran. One of the dozens of ppl lost their lives during the recent protests. No justification for excessive & arbitrary use of firearms against people. #حنانه_کیا #مهسا_امینی #Mahsa_Amini pic.twitter.com/BZKj9Y8txK— Omid Memarian (@Omid_M) September 23, 2022

Aliații încep să ia distanță de Putin Foto: Twitter
Internațional

Aliații încep să ia distanță de Putin

Aliații încep să ia distanță de Putin: China și India își schimbă atitudinea față de regimul de la Kremlin, iar Turcia își declară public susținerea pentru Ucraina. Doar premierul Ungariei, Viktor Orban, își intensifică declarațiile pro-Rusia, cerând anularea tuturor sancțiunilor. Aliații încep să ia distanță de Putin „Pentru unii analiști chinezi, eșecurile lui Putin și escaladarea războiului au oferit Chinei o oportunitate de a se îndepărta de Rusia – o schimbare subtilă care a început odată cu întâlnirea lui Xi cu Putin. „China nu are altă opțiune decât să stea puțin mai departe de Putin din cauza escaladării războiului, a agresiunii și anexării sale și a amenințării sale reînnoite de război nuclear”, a spus Shi Yinhong, de la Universitatea Renmin, citat de CNN. China won't help Russia around sanctions, even though Chinese President Xi Jinping and Russian President Vladimir Putin have strong ties. China's main trading partner is the US. China's goal in Ukraine is Western failure. ? #russiaisaterrorisstate #Ukraine #Russia #China #Putin pic.twitter.com/4Tfk5Cgv0t— Herry Napitupulu (@HerryNapit) September 16, 2022 Pe de altă parte, CNN scrie că cele două puteri autoritare sunt în mod natural aliate împotriva Vestului. Ieri, într-un discurs ținut la ONU, ministrul australian de Externe Penny Wong a cerut Chinei să-și folosească influența și să ceară Rusiei să pună capăt invaziei din Ucraina. În plus, recentul summit din Uzbekistan, al statelor reunite în cadrul Shanghai Cooperation Organization, nu a oferit Rusiei sprijinul pe care-l aștepta. Universitarii chinezi scriu că Turica și China preiau rolul deținut de Rusia în Asia Centrală. Mediul de afaceri din China este deranjat de modul în care conflictul din Ucraina a perturbat rețele de comerț. „India nu sprijină invazia Rusiei și nici nu face pur și simplu echilibru între două mari puteri. În schimb, o schimbare subtilă, dar majoră, este în curs: decuplarea lentă, dar inevitabilă, a Indiei de Rusia”, arată Forreign Affairs. India, îngrijorată de China „Deși Rusia rămâne deocamdată o sursă importantă atât de echipament militar, cât și de energie, New Delhi se extrage încet din orice dependență de Moscova. Antiamericanismul profund înrădăcinat, un element de bază al vechii elite strategice a Indiei, dispare, iar India și Statele Unite sunt acum mai aproape ca niciodată. Legăturile Rusiei cu China au devenit mai puternice, la fel cum relația dintre India și China a devenit mai stâncoasă; ciocnirile de la frontieră, din 2020, au făcut ca guvernul Indiei să vadă China ca pe o provocare existențială la adresa securității naționale indiene”, mai scrie revista. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare În ceea ce privește Turcia, azi, purtătorul de cuvânt al președintelui Erdogan, Ibrahim Kalim, a spus că țara sa sprijină ucraina și nu va recunoaște referendumurile de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene aflate sub ocupația Kremlinului.

Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă

Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă. Statele Unite "vor lucra cu aliaţii şi partenerii pentru a impune Rusiei măsuri economice suplimentare rapide şi severe" dacă Moscova va anexa teritorii din Ucraina, a avertizat vineri preşedintele american Joe Biden într-un comunicat de presă, informează AFP. Occidentul, doar măsuri economice post-anexare rusă "Referendumurile Rusiei sunt un simulacru, un pretext fals pentru a încerca să anexeze cu forţa părţi ale Ucrainei", a denunţat preşedintele american, care a adoptat deja mai multe seturi de sancţiuni economice şi financiare împotriva regimului Putin. În regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, ocupate de forţele ruse, a început vineri votarea la referendumurile pentru unirea cu Rusia, care va dura până marţi. Citește și: Bărbați tineri din Rusia au luat cu asalt vămile către Kazahstan și Finlanda pentru a scăpa de mobilizare Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că decizia ulterioară privind anexarea acestor regiuni, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, va fi una rapidă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră