duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează

Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că un eşec în a ajuta Ucraina să-şi asigure propriul viitor ar putea duce la "o lume dominată de tiranie şi de tulburări", în timpul unui discurs susţinut sâmbătă şi în care a căutat să scoată în prim plan mizele războiului pentru comunitatea internaţională. Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește "Invazia Rusiei oferă o imagine a unei posibile lumi dominate de tiranie şi de tulburări, în care niciunul dintre noi nu am dori să trăim", a declarat Lloyd Austin. Afirmaţiile lui Austin, susţinute în cadrul unui forum de securitate din Canada, sunt unele dintre cele mai puternice declaraţii ale sale cu privire la invazia rusă asupra Ucrainei, invazie ce durează de aproape nouă luni. Lloyd Austin a atenţionat de asemenea asupra riscurilor de proliferare nucleară globală. "Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă. Şi ei ar putea conchide că obţinerea de arme nucleare le-ar oferi propriul . Iar aceasta ar putea duce la o periculoasă spirală a proliferării nucleare", a declarat secretarul american al apărării. Rusia și China vor o lume a forței Lloyd Austin a atenţionat că Rusia şi China vor o lume în care forţa este utilizată pentru a soluţiona diferendele. "Beijingul, la fel ca Moscova, caută să obţină o lume în care forţa face legea, în care diferendele sunt soluţionate prin forţă şi în care autocraţii pot să sugrume flacăra libertăţii", a declarat secretarul american al apărării la forumul internaţional asupra securităţii care se desfăşoară în oraşul canadian Halifax. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Războiul Moscovei împotriva Kievului "a pus în evidenţă provocarea cu care ne confruntăm în regiunea indo-pacifică", a declarat Austin, evocând "presiunile" Chinei în această zonă. "Sunt întotdeauna reguli în război. Şi dacă o mare putere poate să sfideze aceste reguli, ea îi încurajează şi pe alţii să sfideze dreptul internaţional şi normele internaţionale", a afirmat secretarul american al apărării, făcând o paralelă între China şi Rusia. "Suntem hotărâţi să apărăm aceste reguli" "Suntem hotărâţi să apărăm aceste reguli şi în special principiul fundamental al imunităţii non-combatanţilor", a adăugat Lloyd Austin. Potrivit lui Austin, eforturile Moscovei de a obţine sprijinul unor astfel de ţări precum Iranul şi Coreea de Nord creează noi provocări de securitate pentru SUA şi aliaţii lor. "Rusia s-a întors spre Iran şi Coreea de Nord pentru a-şi susţine atacul asupra Ucrainei, în special utilizând drone iraniene pentru a ucide civili ucraineni", a declarat el. Casa Albă a afirmat în octombrie că militari iranieni se află "pe teren în Crimeea" pentru a ajuta forţele ruse să întreprindă atacuri cu ajutorul dronelor, afirmaţie dezminţită de Iran. LIVE: @SecDef Lloyd J. Austin III delivers remarks at the Halifax International Security Forum. https://t.co/gFoYOLXeX7— Department of Defense ?? (@DeptofDefense) November 19, 2022

Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează
Două avioane rusești de luptă, manevre intenționat periculoase în preajma unor nave NATO din Marea Baltică
Internațional

Două avioane rusești de luptă, manevre intenționat periculoase în preajma unor nave NATO din Marea Baltică

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO. Alianţa Nord-Atlantică a anunţat vineri că două avioane de luptă ruseşti s-au apropiat în mod periculos şi neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave NATO care navigau în Marea Baltică într-o operaţiune de rutină. Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO Incidentul a avut loc marţi dimineaţă, când cele două avioane ruseşti s-au apropiat de nave la "o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri", fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO. "NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor", potrivit unui comunicat. "Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente", conform NATO. Comunicatul informează că forţele NATO "au acţionat în mod responsabil" în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. "NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare". Baltica, importanță strategică uriașă Alianţa Nord-Atlantică şi-a sporit prezenţa navală în Marea Baltică şi Marea Nordului după exploziile care au afectat gazoductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Forţa NATO la Marea Baltică, formată din nave olandeze, norvegiene şi daneze, a desfăşurat operaţiuni pentru a creşte cooperarea cu Finlanda şi Suedia, care sunt pe cale să se alăture alianţei. Decizia acestor ţări nordice de a renunţa la politica lor de lungă durată de nealiniere şi de a se alătura NATO a înfuriat Kremlinul.

Rușii construiesc fortificații în Crimeea în așteptarea atacurilor ucrainene. Putin nu vrea să piardă și peninsula cum a pierdut Herson
Internațional

Rușii construiesc fortificații în Crimeea în așteptarea atacurilor ucrainene. Putin nu vrea să piardă și peninsula cum a pierdut Herson

Rușii construiesc preventiv fortificații în Crimeea. Rusia a anunţat vineri că efectuează lucrări de construire a unor fortificaţii în peninsula ucraineană Crimeea (anexată ilegal de Moscova în 2014), după retragerea soldaţilor săi din regiunea ucraineană vecină Herson în faţa unei contraofensive a armatei Kievului, relatează TASS. Rușii construiesc preventiv fortificații în Crimeea "Lucrările de construire a fortificaţiilor se desfăşoară sub controlul meu pe teritoriul Crimeii pentru a garanta securitatea locuitorilor" de aici, a declarat Serghei Aksionov, guvernatorul instalat de Moscova după anexarea acestei peninsule ucrainene. El a subliniat totuşi că securitatea Crimeii trece "în principal prin măsuri de pus în aplicare pe teritoriul regiunii Herson", adiacentă peninsulei, în sudul Ucrainei. Acest anunţ intervine în timp ce forţele ruse au efectuat săptămâna trecută o retragere umilitoare în această regiune, după ce au eşuat în a contracara un contraatac al soldaţilor ucraineni. Crimeea, deja lovită Retragerea militarilor ruşi, care au abandonat în special capitala regională cu acelaşi nume, a permis forţelor Kievului să-şi apropie tunurile de Crimeea, devenită ţintă de mai multe ori în ultimele luni. În octombrie, podul peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula de teritoriul rus, a fost parţial avariat în urma unui atac atribuit Ucrainei de către Moscova, care a făcut referire la un camion capcană. Citește și: Putin nici măcar nu-și mai ascunde șantajul când distruge infrastructura civilă de utilități ucraineană în pragul iernii. Peskov: Este rezultatul faptului că Ucraina nu negociază Alte atacuri imputate forţelor ucrainene au avut loc în Crimeea, în special împotriva flotei ruse din Sevastopol sau împotriva mai multor infrastructuri militare ruseşti din peninsulă. De la anexarea sa în 2014, Moscova consideră Crimeea drept componentă a teritoriului său, dar care nu este recunoscută de către comunitatea internaţională. Kievul vrea să recupereze peninsula.

Ministrul de Externe al Cehiei: Rusia este ultima putere colonialistă a lumii. Rusia va rămâne „o provocare” chiar dacă Putin cade
Internațional

Ministrul de Externe al Cehiei: Rusia este ultima putere colonialistă a lumii. Rusia va rămâne „o provocare” chiar dacă Putin cade

Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavsky, a afirmat, într-un interviu pentru The Times, că Rusia este ultima putere imperialistă și colonialistă a lumii. Lipavsky este membru al Partidului Piraților, are 37 de ani și este cel mai tânăr ministru de Externe pe care l-a avut vreodată Cehia. Rusia este ultima putere colonialistă a lumii El a spus că Rusia va continua să fie „o provocare” chiar dacă Putin cade, arătând că criticile cele mai dure împotriva președintelui Rusiei vin de la naționaliștii de dreapta din această țară, care-i reproșează că nu acționează mai dur în Ucraina, că nu a mers suficient de departe. „Ei vor gândi într-o schemă a secolului al XIX-lea, vor gândi într-o schemă de acaparare a teritoriului cu forța brută, care încearcă să distrugă carta ONU și principiile ei de bază, care sunt cioplite în piatră în documentele de după al doilea război mondial, că granițele nu vor fi schimbate cu forța”, a spus Lipavsky pentru The Times. El a descris Republica Cehă ca fiind într-o „bătălie constantă” cu campaniile rusești de influențare a populației cehe, campanii care încearcă să-i slăbească relațiile cu Europa de Vest. „Este o poveste fără sfârșit de a explica de ce facem ceea ce facem și de a explica publicului acțiunile noastre. Și cu siguranță trolii ruși folosesc greșit slăbiciunile noastre. Răspunsul corect este rezistența”, a afirmat șeful diplomației cehe. „Putin nu a reușit absolut deloc să divizeze Occidentul. A început în urmă cu un an, când a manipulat piața energiei cu prețurile gazelor și a creat și a ajutat la crearea inflației în Europa. Putin nu a avut succes când a început războiul și a unit Occidentul. Și Putin nu are succes acum cu războiul său hibrid împotriva Europei”, a mai arătat Lipavsky. Citește și: Ucraina: Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric (Zelenski)

Ucraina: Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric (Zelenski)
Internațional

Ucraina: Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric (Zelenski)

Peste 10 milioane de ucraineni au rămas, ieri, fără curent electric, urmare a bombardamentelor rusești, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. De mai multe săptămâni, Rusia lovește sistematic punctele sensibile ale infrastructurii energetice a Ucrainei, iar marile orașe rămân fără curent, fără apă și fără încălzire. Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric "În prezent, peste zece milioane de ucraineni sunt fără electricitate", în special în regiunea Kiev, a declarat preşedintele ucrainean în discursul său televizat zilnic. Mai multe oraşe ucrainene, între care capitala Kiev, au fost joi ţinta atacurilor ruseşti, care coincid cu prima ninsoare într-o ţară afectată de întreruperi de curent electric şi unde temperaturile ar putea scădea până la -10°C. Reluarea acestor bombardamente care vizează din octombrie infrastructurile energetice ale Ucrainei privează în mod constant milioane de ucraineni de curent electric şi, de asemenea, de apă. Cold and dark in Kiev tonight. pic.twitter.com/y6CCFzu8yp— ayden (@squatsons) November 17, 2022 Operatorul naţional de energie electrică Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor de curent din cauza "agravării situaţiei". Citește și: O afacere dezastruoasă: statul român devine acționar majoritar la Blue Air. Compania n-a plătit nici o rată din împrumutul acordat de EximBank și garantat de guvern "Din cauza unei răciri puternice, consumul de energie electrică a crescut în regiunile Ucrainei", ceea ce "a complicat şi mai mult situaţia deja dificilă în sistemul electric", ducând la "restricţii mai largi" ale consumului de energie electrică în toată ţara, a menţionat Ukrenergo.

Putin nici măcar nu-și mai ascunde șantajul când distruge infrastructura civilă de utilități ucraineană în pragul iernii. Peskov: Este rezultatul faptului că Ucraina nu negociază
Internațional

Putin nici măcar nu-și mai ascunde șantajul când distruge infrastructura civilă de utilități ucraineană în pragul iernii. Peskov: Este rezultatul faptului că Ucraina nu negociază

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig. Mai multe oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, au fost joi din nou ţinta atacurilor armatei ruse cu rachete şi drone, bombardamente care coincid cu primele căderi de zăpadă în Ucraina, ţară unde în urma raidurilor aeriene ruseşti asupra infrastructurilor critice circa 40% din populaţie nu avea joi după-amiază electricitate, iar temperaturile prognozate pentru săptămâna viitoare ar putea să scadă până la -10 grade Celsius. Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig Operaţiunile militare ruse împotriva Ucrainei vor continua indiferent de vreme, a asigurat în faţa presei, citat de TASS, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a susţinut că suferinţa populaţiei ucrainene este provocată doar de refuzul preşedintelui Volodimir Zelenski de a negocia cu Rusia. În regiunea Kiev două rachete de croazieră şi drone kamikaze Shahed, fabricate în Iran, au fost doborâte de antiaeriana ucraineană, susţine administraţia militară locală. În oraşul Dnipro din regiunea central-estică, 14 persoane au fost rănite în urma unui bombardament rusesc şi au fost lovite două instalaţii ale infrastructurii critice. O astfel de instalaţie a fost lovită şi în sud, la Odesa. Rușii, masați în Donbas Prin urmare, compania naţională de electricitate Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor în furnizarea energiei electrice, ca urmare a "agravării situaţiei", la care contribuie şi scăderea puternică a temperaturilor. Citește și: Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo În acest timp, luptele cresc în intensitate pe frontul de est, în provinciile Doneţk şi Lugansk, unde armata rusă şi-a consolidat trupele prin redislocarea unor efective retrase din provincia sudică Herson. În aceasta din urmă regiune, trupele ruse şi ucrainene se bombardează reciproc cu artileria peste fluviul Nipru, al cărui mal de vest este acum controlat de armata ucraineană în urma retragerii ruse, iar cel de est, de armata rusă, care şi-a stabilit acolo linia defensivă.

Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo
Internațional

Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător. Rusia şi Statele Unite vor aborda dezarmarea nucleară într-o reuniune la Cairo între 29 noiembrie şi 6 decembrie, în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului Noul START, sau START 3, a declarat joi viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov, care a negat din nou orice intenţie a Rusiei de a folosi armele nucleare în urma conflictului din Ucraina, precizând şi situaţiile în care Moscova ar putea recurge la astfel de arme, potrivit TASS. Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător "Avem în continuare contacte cu americanii, inclusiv în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului START. Din 29 noiembrie până pe 6 decembrie se ve desfăşura o reuniune la Cairo", a spus diplomatul rus. Această întâlnire survine după ce directorul Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei, Serghei Narîşkin, şi directorul CIA, William Burns, au avut luni o întâlnire la Ankara, unde printre altele au discutat şi despre riscurile nucleare în creştere şi tensiunile internaţionale rezultate în urma intervenţiei militare ruse în Ucraina. O purtătoare de cuvânt a preşedinţiei SUA a confirmat că discuţia celor doi şefi ai serviciilor de spionaj s-a desfăşurat în cadrul canalelor de comunicare pe care Washingtonul le menţine deschise cu Rusia "asupra gestiunii riscurilor", în special cel nuclear şi al celorlalte care privesc stabilitatea strategică. "Contactul l-a iniţiat partea americană" "Contactul l-a iniţiat partea americană, s-a desfăşurat prin intermediul serviciilor speciale. Temele discutate acolo au un caracter delicat", a spus Riabkov despre întâlnirea din capitala turcă. Acesta a susţinut că statele occidentale încearcă să acuze Rusia de "intenţii inexistente" de a folosi arme nucleare. "Indiferent cât de fermi am fi pe această temă, explicând lucruri evidente, încearcă să ne impute unele intenţii inexistente, ceea ce este doar o reflectare a orientării către demonizarea Rusiei", a spus viceministrul rus de Externe, citat de TASS. Serghei Riabkov a insistat că Rusia poate folosi armele nucleare doar într-o serie bine precizată de situaţii. "Am subliniat în mod repetat că folosirea armelor nucleare este posibilă în două situaţii: când asupra noastră sau a aliaţilor noştri are loc un atac cu arme nucleare ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui act de agresiune cu arme convenţionale împotriva Rusiei situaţia a ajuns într-un punct în care însăşi existenţa statului nostru este ameninţată", a explicat viceministrul rus de Externe. Dialog suspendat după invadarea Ucrainei O dată ce Rusia a lansat agresiunea militară asupra Ucrainei, Washingtonul a suspendat dialogul cu Moscova asupra controlului armamentelor, iar apoi Rusia a interzis în august vizitele americane în amplasamentele arsenalului său de arme nucleare. Preşedinţii american şi rus, Joe Biden şi Vladimir Putin, au prelungit în februarie anul trecut cu cinci ani ultimul tratat asupra dezarmării nucleare semnat în 2010. Citește și: Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE. Măsura, inexplicabilă, fiindcă Ungaria a blocat sancțiunile europene împotriva șefului bisericii ortodoxe ruse Acest tratat din 2010, denumit Noul START, cuprinde un sistem de inspecţie al arsenalelor, reduce cu 30% numărul de ogive nucleare (până la 1.550 pentru fiecare parte), limitează la 700 numărul rachetelor balistice intercontinentale şi la 800 pe cel al echipamentelor de lansare a rachetelor intercontinentale, incluzând în acestea din urmă şi submarinele sau bombardierele strategice.

Este luată în calcul varianta ca racheta care a lovit Polonia să fi fost trasă de Ucraina pentru a doborî o rachetă rusească
Internațional

Este luată în calcul varianta ca racheta care a lovit Polonia să fi fost trasă de Ucraina pentru a doborî o rachetă rusească

Polonia, lovită de rachetă din Ucraina? Consiliul naţional de securitate (BBN) al Poloniei a anunţat miercuri că se va întruni din nou în cursul zilei, cu începere de la ora 11:00 GMT, în contextul îngrijorărilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde în ţări vecine după ce o rachetă a căzut marţi pe teritoriul polonez, omorând două persoane. Polonia, lovită de rachetă din Ucraina? "BBN analizează în prezent cu comandanţi, şefi de servicii şi aliaţi aranjamentele făcute până acum", a transmis pe Twitter şeful BBN, Jacek Siewiera. Consiliul de securitate polonez s-a reunit pentru prima dată în cursul nopţii. Preşedintele Andrzej Duda a declarat anterior miercuri că Polonia nu are dovezi concrete despre cine a lansat racheta, care a lovit o rampă a unui siloz de cereale la circa șase km de graniţa cu Ucraina. "Reacţia aliaţilor noştri, sprijinul lor fără echivoc şi disponibilitatea de a fi alături de noi arată că suntem o ţară mult mai sigură decât dacă nu am fi fost în NATO", a declarat ministrul adjunct de externe Pawel Jablonski miercuri dimineaţă la postul de radio RMF FM, în timp ce Alianţa se pregăteşte să discute la Bruxelles incidentul. Citește și: Racheta care a căzut în Polonia este de fabricație rusească. Biden: Nu se știe de unde a fost trasă, deocamdată. Rusia a ales escaladarea Preşedintele american Joe Biden a afirmat că racheta nu a fost trasă, probabil, din Rusia. Potrivit unor oficiali americani, citaţi de Associated Press, primele constatări arată că racheta care a lovit teritoriul polonez a fost trasă de forţe ucrainene pentru a doborî o rachetă rusească.

Racheta care a căzut în Polonia este de fabricație rusească. Biden: Nu se știe de unde a fost trasă, deocamdată. Rusia a ales escaladarea
Internațional

Racheta care a căzut în Polonia este de fabricație rusească. Biden: Nu se știe de unde a fost trasă, deocamdată. Rusia a ales escaladarea

Biden: Rusia a ales să escaladeze. Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că este puţin probabil ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia, spunând că Washingtonul şi aliaţii săi vor să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat înainte de a decide o reacţie, potrivit CNBC. De unde a fost trasă racheta? "Este puţin probabil... să fi fost trasă din Rusia", a declarat reporterilor Joe Biden după o întâlnire de urgenţă cu ceilalţi lideri ai G7, organizată în marja summitului G20, care are loc în Bali, Indonezia. Citește și: Ce urmează după atacul în urma căruia doi cetățeni polonezi au fost uciși lângă granița cu Ucraina? Rusia neagă că ar fi tras cu rachete înspre Polonia, Kievul cere summit NATO A adăugat că există informaţii care contrazic presupunerile că racheta care a provocat o explozia soldată cu moartea a două persoane în satul Przewodow din estul Poloniei a fost trasă din Rusia. "Există informaţii preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun asta până când nu investigăm complet, dar este puţin probabil, din linia traiectoriei, să fi fost trasă din Rusia, dar vom vedea", a declarat preşedintele SUA. Preşedintele american a subliniat că investigaţiile asupra incidentului sunt în desfăşurare. Biden: Rusia a ales să escaladeze "Am convenit să sprijinim ancheta Poloniei cu privire la explozia din Polonia rurală, lângă graniţa cu Ucraina, şi se vor asigura că ne dăm seama exact ce s-a întâmplat", a spus Biden. "Şi apoi vom stabili împreună următorul pas, pe măsură ce investigăm şi înaintăm. A existat unanimitate totală între cei aflaţi în jurul mesei (reuniunii G7)", a asigurat el. https://www.youtube.com/watch?v=9H0sZMQa3gE "În momentul în care lumea se adunase la G20 pentru a îndemna la dezescaladare, Rusia a ales să escaladeze în Ucraina", a mai declarat Biden. Autorităţile de la Varşovia au anunţat că racheta care a explodat era fabricată în Rusia, dar că nu este clar încă de unde a fost lansată. Atât Ucraina, cât şi Rusia, folosesc rachete proiectate de sovietici.

Ce urmează după atacul în urma căruia doi cetățeni polonezi au fost uciși lângă granița cu Ucraina? Rusia neagă că ar fi tras cu rachete înspre Polonia, Kievul cere summit NATO
Internațional

Ce urmează după atacul în urma căruia doi cetățeni polonezi au fost uciși lângă granița cu Ucraina? Rusia neagă că ar fi tras cu rachete înspre Polonia, Kievul cere summit NATO

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Doi cetățeni polonezi au fost uciși marți seară pe teritoriu polonez lângă granița cu Ucraina de ceea ce pare să fi fost un atac cu rachete. Primele informații pe surse indicau rachete rusești ca fiind responsabile de incident. Oficial, doar Rusia a comunicat pe subiect Până târziu în noapte, nu existau, însă, confirmări oficiale de nicăieri. La o oră după atac, Pentagonul anunța că încă adună informații despre incident. NATO nu comunicase nimic pe subiect, în afara unei poziții neoficiale pentru AFP a unui oficial, sub anonimat: "Examinăm în prezent aceste informaţii şi suntem în strânsă coordonare cu Polonia, aliatul nostru". Aproape de miezul nopții, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a postat un mesaj pe Twitter. Nuanța importantă din postarea lui Stoltenberg este că important e să fie stabilite faptele. Spoke with President Duda @prezydentpl about the explosion in #Poland. I offered my condolences for the loss of life. #NATO is monitoring the situation and Allies are closely consulting. Important that all facts are established.— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) November 15, 2022 La fel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Alarmed by reports of an explosion in Poland, following a massive Russian missile strike on Ukrainian cities.I extend my condolences and my strongest message of support and solidarity with Poland and our Ukrainian friends.— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 15, 2022 Singura poziție oficială dată marți seară a venit din partea Ministerului rus al Apărării, care a negat (pe Telegram) că Moscova ar fi avut vreo implicare. "Declaraţiile presei şi oficialilor polonezi despre o presupusă cădere a unor de rachete ruseşti în apropierea localităţii Przewodow reprezintă o provocare intenţionată cu scopul de a crea o escaladare a situaţiei", a scris Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram. "Nu a fost efectuată nicio lovitură asupra obiectivelor din apropierea frontierei polono-ucrainene" de către armata rusă. Imaginile "dărâmăturilor publicate de presa poloneză de la faţa locului din localitatea Przewodow nu au nicio legătură" cu proiectile ruseşti, potrivit aceleiași surse. Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Recent, fragmente ale unor rachete ruseşti au căzut în Republica Moldova, în localitatea Naslavcea, fără să producă victime. Polonia este membră a NATO şi găzduieşte pe teritoriul său aproximativ 10.000 de soldaţi americani. Articolul 5 din Tratatul Alianţei Atlantice prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat, ceilalţi membri vor considera acest act de violenţă drept un atac armat îndreptat împotriva tuturor membrilor şi vor adopta măsurile considerate necesare pentru a veni în ajutorul ţării atacate. Citește și: Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei "Guvernul României, prin ministerele şi instituţiile de linie, este în contact cu aliaţii şi analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei. Suntem alături de aliaţii şi prietenii poloni şi pregătiţi să procedăm în funcţie de evoluţia situaţiei", a arătat Executivul de la București într-un comunicat de presă transmis marţi seara. "România este deplin solidară cu prietenul şi aliatul nostru, Polonia, în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri. Suntem NATO", a scris președintele Klaus Iohannis, marţi seara, pe Twitter. Ucraina cere summit NATO Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut NATO să organizeze de urgență un summit la care să invite Ucraina. Kuleba a arătat că Kievul este gata să asigure securitatea NATO, deși nu este stat membru al Alianței. Ukraine reaffirms its full solidarity with Poland and stands ready to provide any necessary support. Collective response to Russian actions must be tough and principled. Among immediate actions: a NATO summit with Ukraine’s participation to craft further joint actions... 1/2— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 15, 2022

BREAKING Rachete rusești au căzut în Polonia, țară NATO, sunt doi morți
Internațional

BREAKING Rachete rusești au căzut în Polonia, țară NATO, sunt doi morți

Rachete rusești în Polonia, doi morți. Mai multe agenții de presă (Reuters, AP) transmit că tirurile de rachete rusești de marți nu s-au limitat la teritoriul ucrainean, ci au ajuns și în Polonia. Potrivit surselor citate, ar fi doi morți. Rachete rusești în Polonia, doi morți Express publică mai multe fotografii cu pagubele create de rachete. Doi oameni au murit după ce două rachete au lovit marţi satul Przewodow din Polonia, în apropierea frontierei cu Ucraina, în timpul atacurilor ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene, semnalează presa locală preluată de Reuters. Citește și: Rusia a lăsat Republica Moldova în întuneric: loviturile asupra Ucrainei au avariat o linie care asigura transportul de energie către Chișinău Pompierii de la faţa locului nu au putut da detalii. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut întrunirea de urgenţă a comitetului guvernamental pentru securitatea şi apărarea naţională, a anunţat pe Twitter un purtător de cuvânt al cabinetului de la Varşovia. Pentagonul încă adună informații Un înalt oficial din domeniul informaţiilor din SUA a declarat pentru Associated Press că rachetele erau ruseşti. Dar departamentul american al apărării a comunicat că deocamdată nu poate confirma ştirile despre incident. "Adunăm în continuare informaţii", a declarat generalul de brigadă Patrick Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului (LIVE VIDEO).

Lovitură dură primită de Putin de la G20: declarația comună a summit-ului ar condamna fără echivoc Rusia ca agresor în Ucraina
Internațional

Lovitură dură primită de Putin de la G20: declarația comună a summit-ului ar condamna fără echivoc Rusia ca agresor în Ucraina

G20 condamnă unanim Rusia ca agresor. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marţi liderilor G20, reuniţi în Indonezia, să-şi depăşească divizările şi să devină "co-creatori ai păcii" pentru a pune capăt războiului "distructiv" dus de Rusia, împotriva căreia ţările occidentale încearcă să-şi sporească presiunea. G20 condamnă unanim Rusia ca agresor Cea mai importantă reuniune a liderilor mondiali de la începerea pandemiei s-a deschis în absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, la Nusa Dua, pe insula indoneziană Bali. Acesta este primul summit care se desfăşoară după aproape nouă luni după declanşarea unui război sângeros cu consecinţe economice grave pentru planetă şi o ameninţare nucleară ce planează asupra lumii. Revenit de la Herson, oraş din sudul Ucrainei care tocmai a fost recucerit de armata sa, Volodimir Zelenski a fost unul dintre primii lideri care s-a exprimat prin videoconferinţă în faţa a ceea ce el a numit "G19", excluzând Rusia. În sală se afla totuşi prezent şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, prin care Vladimir Putin este reprezentat. "Sunt convins că acum este momentul când războiul distructiv al Rusiei trebuie şi poate fi oprit", a declarat preşedintele ucrainean, îmbrăcat în familiarul său tricou kaki. El "trebuie şi poate fi oprit", a afirmat Zelenski, subliniind că "fiecare zi de întârziere înseamnă noi ucraineni morţi, noi ameninţări la adresa lumii şi o creştere nebunească a pierderilor din cauza continuării agresiunii ruse - pierderi pentru întreaga lume". Cele zece puncte ale lui Zelenski El şi-a detaliat planul pentru a restabili pace şi a "salva mii de vieţi": să nu se aibă încredere în Rusia, să nu se tolereze "nicio scuză pentru şantajul nuclear" în faţa "ameninţărilor nebuneşti" ale Moscovei şi să se realizeze un schimb total de prizonieri. Preşedintele ucrainean a subliniat că războiul Rusiei trebuie să se încheie într-un mod just, în baza Cartei ONU şi a dreptului internaţional, şi nu "oricum", potrivit Ukrinform, care detaliază planul în zece puncte prezentat de Volodimir Zelenski: 1) Securitate nucleară - Rusia trebuie să-şi retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub controlul AIEA şi al personalului ucrainean; 2) Securitate alimentară: Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene şi extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca şi din porturile din Nikolaev şi Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor ţărilor să se alăture iniţiativei Grain From Ukraine - asistenţă alimentară pentru cei mai săraci. Prima nava Nord Vind urmează să plece în Etiopia cu 27.000 de tone de grâu; 3) Securitate energetică. Zelenski a cerut accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice. Kievul propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei în vederea evaluării daunelor şi a nevoilor de reconstrucţie şi pentru a preveni distrugerea lor în continuare. Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, o limitare a preţului la resursele energetice ruseşti. 4) Eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia. Ucraina propune eliberarea prizonierilor după formula "toţi pentru toţi"; 5) Punerea în aplicare a Cartei ONU şi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a ordinii mondiale; Citește și: Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată 6) Retragerea trupelor ruse şi încetarea ostilităţilor. Rusia trebuie să-şi retragă toate trupele şi formaţiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secţiunilor graniţei sale de stat cu Federaţia Rusă. 7) Justiţie. Întreaga lume trebuie să recunoască un tribunal special instituit pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război; 8) Ecocid, nevoia de protecţie imediată a naturii. Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri şi tehnologii pentru restabilirea instalaţiilor de tratare a apei; 9) Prevenirea escaladării. Ucraina are nevoie de garanţii de securitate, proiectul lor Kyiv Security Compact fiind deja prezentat de Kiev. 10) Stabilirea sfârşitului războiului. "Când toate măsurile antirăzboi vor fi implementate, când securitatea şi justiţia vor începe să fie restabilite, părţile trebuie să semneze un document care să stabilească sfârşitul războiului", a spus Zelenski. Spectrul foametei Referitor la acordul privind exportul de cereale, negociat în iulie, sub egida ONU şi a Turciei, care a permis livrarea a circa zece milioane tone de cereale şi expiră vineri, Moscova lasă să planeze incertitudinea asupra intenţiilor sale, amplificând temerile ONU cu privire la o posibilă foamete în unele regiuni ale planetei. Invazia rusă în Ucraina ca atare nu figurează pe agenda oficială a G20, dar aceasta domină reuniunea, atât timp cât ea îngrijorează şi adânceşte diviziunile între ţările occidentale care susţin Kievul şi altele, cu China în frunte, ce refuză să condamne Moscova. Gazdă a evenimentului, preşedintele indonezian Joko Widodo a lansat un apel în discursul său în deschiderea summit-ului de a se "pune capăt războiului": "Nu trebuie să divizăm lumea în mai multe tabere. Nu trebuie să lăsăm lume să alunece într-un nou Război rece". Surse: declarație comună dură Semn al fracturilor din cadrul G20, club al marilor economii mondiale creat la origine pentru a se pune de acord asupra problemelor financiare, gazda summit-ului, Indonezia, avertizase că nu trebuie să se aştepte la tradiţionalul comunicat comun, în care fiecare virgulă face obiectul unor intense tratative pentru a nu supăra pe nimeni. Dar un acord a fost obţinut luni seara asupra unui text comun la nivel de negociatori, a indicat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit unei surse occidentale, documentul va califica invazia rusă în Ucraina drept "război", termen respins totuşi de Moscova care vorbeşte de o "operaţiune specială" ce ar viza "denazificarea" Ucrainei. Dar textul va lăsa la latitudinea fiecărei ţări să-şi exprime poziţia. "Cred că veţi vedea că cea mai mare parte a membrilor G20 vor spune clar că ei condamnă războiul Rusiei în Ucraina şi că ei văd Rusia drept cauză principală a suferinţelor economice şi umanitare imense în lume", a indicat un înalt responsabil american sub acoperirea anonimatului, citat de AFP.

Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată
Internațional

Primul pas ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei: ONU a adoptat o rezoluție pentru crearea unui mecanism de plată

Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU). Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană şi materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Rusia, plata despăgubirilor de război (ONU) Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluţii susţinute de Ucraina, Canada, Ţările de Jos şi Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puţin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie. Împotrivă au votat 14 ţări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia şi s-au abţinut 73 de ţări, în principal de pe continentul african, dar şi Brazilia, Israel sau India. Această rezoluţie cere ca Rusia să fie "considerată responsabilă pentru orice încălcare" a dreptului internaţional şi a Cartei ONU în Ucraina şi "să îşi asume consecinţele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internaţional, în special prin repararea daunelor" materiale şi umane. "Un mecanism de reparare" Stabileşte, de asemenea, necesitatea de a crea,"în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare" şi "un registru internaţional al daunelor pentru a lista (...) probe şi informaţii referitoare la cererile de despăgubire" ale persoanelor fizice, juridice şi ale statului ucrainean. "Ucraina va avea sarcina dificilă de a reconstrui ţara şi de se redresa după război. Dar această redresare nu va fi niciodată completă fără un sentiment al dreptăţii pentru victimele războiului" dus de ruşi, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU, Sergiy Kyslytsya, de la tribuna Adunării Generale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluţia."De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Naţiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina", a declarat el pe Twitter. "Agresorul va plăti pentru ce a făcut!", a adăugat Zelenski. Precedentul Kuweit versus Irak La sediul ONU din New York, reprezentantul Rusiei a denunţat dorinţa ţărilor occidentale de a legitima în avans folosirea a "miliardelor de dolari" din activele ruseşti îngheţate pentru a sancţiona Moscova, inclusiv pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina. Citește și: Putin a reluat tradiția sovietică a titlurilor de „Mamă-eroină”. Și soția lui Kadîrov a primit unul: are 14 copii Richard Gowan, analist la International Crisis Group, a explicat pentru AFP că "rezoluţia nu va fi obligatorie, dar va oferi Ucrainei o bază politică pentru a pregăti terenul pentru a obţine despăgubiri din partea Rusiei". Astfel, "registrul de daune propus ar cuantifica ceea ce se datorează Ucrainei". În discursul său, ambasadorul ucrainean a dat exemplul Comisiei de compensare înfiinţată de Consiliul de Securitate al ONU şi care a activat între 1991 şi 2022, care i-a permis Kuweitului să recupereze din partea Irakului 52,4 miliarde de dolari pentru daunele cauzate de invazia din august 1990.

Rusia i-a interzis lui Jim Carrey să mai intre pe teritoriul său, ca răspuns la sancțiunile canadiene
Internațional

Rusia i-a interzis lui Jim Carrey să mai intre pe teritoriul său, ca răspuns la sancțiunile canadiene

Jim Carrey, interzis pe teritoriu rusesc. Rusia a anunţat luni că interzice intrarea pe teritoriul său a 100 de canadieni, printre care actorul Jim Carrey şi mai mulţi jurnalişti, ca răspuns la sancţiunile Canadei care au vizat în octombrie jurnalişti şi actori ruşi. Jim Carrey, interzis pe teritoriu rusesc Această decizie a fost luată ca răspuns la "practica regimului premierului Justin Trudeau de a impune sancţiuni liderilor, politicienilor, parlamentarilor (...), jurnaliştilor şi personalităţilor culturale din Rusia", a explicat Ministerul rus de Externe într-un comunicat. Printre cei care au primit interdicţie de intrare în Rusia se numără şi actorul şi comediantul Jim Carrey, în vârstă de 60 de ani. Pe listă figurează de asemenea jurnaliştii Paul Workman de la postul de televiziune CTV şi Margaret Evans de la CBC, Caroline Xavier, şefa Centrului de securitate pentru telecomunicaţii, precum şi mai multe personalităţi canadiene de origine ucraineană. Citește și: Putin a reluat tradiția sovietică a titlurilor de „Mamă-eroină”. Și soția lui Kadîrov a primit unul: are 14 copii Moscova acuză aceste persone de "implicare directă în promovarea unei politici agresive rusofobe", se arată în comunicat. De la începutul ofensivei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, Canada a impus sancţiuni împotriva a peste 1.400 de persoane şi entităţi din Rusia, Belarus şi Ucraina, sau provenind din aceste ţări. În octombrie, Canada a impus sancţiuni mai multor jurnalişti şi mass-media din Rusia, precum şi actorilor consideraţi "complici în campania de dezinformare" din jurul conflictului din Ucraina.

Putin a reluat tradiția sovietică a titlurilor de "Mamă-eroină". Și soția lui Kadîrov a primit unul: are 14 copii
Internațional

Putin a reluat tradiția sovietică a titlurilor de "Mamă-eroină". Și soția lui Kadîrov a primit unul: are 14 copii

Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină". Liderul rus Vladimir Putin a acordat primele sale titluri de "Mamă-eroină", reluând astfel o tradiţie sovietică ce consta în a premia femeile care aveau de la zece copii în sus, potrivit unui decret prezidenţial publicat luni, potrivit TASS. Putin, titluri sovietice de "Mamă-eroină" Medni Kadîrova, soţia liderului cecen Ramzan Kadîrov a cărui familie numără 14 copii, potrivit site-ului oficial al preşedinţiei cecene, a devenit una dintre primele femei căreia Vladimir Putin i-a acordat titlul de "Mamă-eroină". A doua femeie decorată de Putin este Olga Dehtiarenko din Peninsula Iamal, situată la nord de cercul polar. Familia sa, care creşte zece copii, a câştigat în 2020 concursul naţional "Familia anului", potrivit media locale. Nostalgic după epoca sovietică, Vladimir Putin a restabilit în august acest titlu de "Mamă-eroină", tradus uneori prin "Mamă eroică". Primele titluri, în URSS în 1944 Titlul de "Mamă-eroină" a fost decernat pentru prima dată în Uniunea Sovietică în octombrie 1944 şi era menit să încurajeze natalitatea, în condiţiile în care milioane de sovietici fuseseră ucişi în Al Doilea Război Mondial. Acest ordin a încetat să existe după prăbuşirea Uniunii Sovietice, în 1991. Citește și: VIDEO În retragerea din Herson, soldații ruși au prădat grădina zoo. Ratonul s-a zbătut cât a putut să nu ajungă în Rusia În condiţiile în care Rusia se confruntă de ani de zile cu o nouă criză demografică, care s-a accentuat odată cu pandemia de COVID-19 şi cu declanşarea ofensivei ruse în Ucraina, Vladimir Putin a decis să restabilească acest titlu, ordonând acordarea unui milion de ruble (circa 16.200 de euro) femeilor declarate "Mame-eroine". Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului populaţiei publicate de Agenţia Rusă pentru Statistici (Rosstat), circa 147 de milioane de persoane locuiau în Federaţia Rusă în octombrie-noiembrie 2021, cu un milion mai puţin decât în 1992, după destrămarea Uniunii Sovietice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră