duminică 03 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5842 articole
Internațional

NATO, în "război rece" cu Rusia

NATO, în "război rece" cu Rusia. Liderii statelor membre ale NATO vor aproba la summit-ul de la Vilnius, din iulie, mii de pagini cu planuri secrete de apărare, care vor detalia pentru prima oară de la sfârşitul războiului rece reacţia alianţei la un eventual atac din partea Rusiei. NATO, în "război rece" cu Rusia Agenţia apreciază că este vorba de o schimbare fundamentală, după ce NATO nu a mai întocmit de zeci de ani planuri defensive la scară mare. Conflictele în care s-a implicat alianţa au fost de amploare mai mică, în Afganistan şi Irak; a existat o certitudine că Rusia nu mai reprezintă o ameninţare letală. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă în Europa se duce acum cel mai sângeros război de după 1945, chiar la graniţele NATO, în Ucraina, ceea ce impune planificarea din timp, cu mult înainte de declanşarea unui conflict cu un inamic de talie comparabilă cu a alianţei, cum este Rusia. "Diferenţa fundamentală între managementul crizelor şi apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul determină calendarul", a explicat amiralul Rob Bauer, unul din militarii de la vârful NATO. "Trebuie să ne pregătim pentru faptul că un conflict poate apărea în orice moment", a avertizat el. "Planuri regionale" Prin conturarea unor aşa-numite planuri regionale, NATO va da în acelaşi timp indicaţii fiecărui stat privind modernizarea forţelor militare şi a logisticii. "Aliaţii vor şti exact ce forţe şi capacităţi sunt necesare, inclusiv unde, ce şi cum să se desfăşoare", a declarat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, despre documentele secrete care vor aloca anumite efective în apărarea fiecărei regiuni. Se oficializează astfel procesul declanşat de anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, la care aliaţii au reacţionat prin prima desfăşurare de forţe de luptă în est; Regatul Unit, Canada şi Germania au preluat roluri de vârf în câte una din cele trei republici baltice - Lituania, Letonia şi Estonia. Diferențe față de "războiul rece" "Război rece", arată Reuters"? Deşi multe elemente sunt similare cu cele ale posturii militare a NATO dinainte de 1990, unii factori esenţiali s-au schimbat. Alianţa s-a extins de atunci cu circa 1.000 de km către est, iar numărul ţărilor membre a crescut de la 16 la 31. Aderarea Finlandei, în aprilie, a dublat lungimea frontierei NATO cu Rusia la circa 2.500 de km, obligând la o abordare a desfăşurărilor mai flexibilă decât în trecutul în care Germania era considerată principalul teatru de război posibil. De asemenea, Alianţa nu se mai pregăteşte pentru un război nuclear de amploare împotriva Moscovei şi a aliaţilor acesteia. Dintre statele care făceau parte din blocul Uniunii Sovietice, majoritatea sunt acum membre ale NATO, a observat istoricul Ian Hope de la comandamentul forţelor aliate din Europa (SHAPE). "Nu avem în vedere tipul de război cum a fost cel rece, în care forţele aliate (...) ar fi lovite simultan de atacuri pe scară mare ale Pactului de la Varşovia", ci mai degrabă de conflicte restrânse regional, care trebuie limitate prin desfăşurări rapide de forţe, a arătat el. "Transparenţa câmpului de luptă" Totodată, internetul, dronele, armele hipersonice şi fluxul rapid de informaţii prezintă probleme noi. "Partea bună este că vorbim despre transparenţa câmpului de luptă. Cu toţi sateliţii, cu toate informaţiile prelucrate putem vedea o criză în evoluţie", a explicat generalul-locotenent Hubert Cottereau, adjunct al şefului de stat-major al SHAPE. "Pentru Ucraina, am avut toate indiciile cu destul timp înainte". Transparenţa este unul din motivele pentru care NATO nu consideră necesară creşterea imediată a efectivelor din est, în ciuda solicitărilor ţărilor baltice. "Cu cât sunt adunate la frontieră mai multe trupe, cu atât e ca şi cum ai avea un ciocan. La un moment dat vrei să găseşti un cui", a avertizat Cottereau. "Dacă ruşii adună trupe la frontieră, ne vom nelinişti; dacă noi adunăm trupe la frontieră, se vor nelinişti ei". Ameliorarea puternică a capacităţii de acţiune rămâne însă o sarcină enormă. În 2022, NATO a convenit alertarea la nivel maxim a 300.000 de militari, faţă de 40.000 anterior. Muniție și logistica, insuficiente Insuficienţa capacităţii aliaţilor de a produce suficiente arme şi muniţii a fost evidenţiată de eforturile de a ţine pasul cu necesităţile Ucrainei, iar NATO trebuie să modernizeze şi logistica necesară - şi multă vreme neglijată - pentru desfăşurarea rapidă de trupe pe cale feroviară sau rutieră. Necesitatea asigurării fondurilor pentru implementarea planurilor regionale este unul din motivele care l-au determinat pe Stoltenberg să ceară liderilor aliaţi obiective mai ridicate de cheltuieli militare. La Vilnius se va discuta şi acest subiect. Citește și: Administrația Biden interzice piloților ucraineni să se antreneze pe avioane F-16 deținute de țările europene – New York Times, citând un oficial ucrainean Oficialii NATO apreciază că va fi nevoie de câţiva ani pentru implementarea completă a planurilor, însă subliniază că la nevoie alianţa poate intra imediat în război. "Suntem gata să luptăm şi azi. Ştiţi, nu eşti niciodată destul de pregătit. Niciodată", a spus Cottereau. "Trebuie să putem lupta chiar azi dacă e nevoie, cu ceea ce avem", a insistat generalul.

NATO, în "război rece" cu Rusia (sursa: Facebook/NATO)
CIA, ghid online pentru recrutat ruși (sursa: Twitter/CIA)
Internațional

CIA, ghid online pentru recrutat ruși

CIA, ghid online pentru recrutat ruși. Serviciile de informaţii ruse urmăresc încercările Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA (CIA) de a recruta cetăţeni ruşi cu ajutorul reţelelor de socializare, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, după ce CIA a publicat un mesaj video prin care încurajează cetăţenii ruşi ce deţin informaţii sensibile să contacteze serviciul american de spionaj printr-un canal de internet securizat. CIA, ghid online pentru recrutat ruși Scurtul mesaj video în limba rusă este însoţit de un text care afirmă că CIA doreşte să colaboreze cu ofiţeri din armată, din serviciile de informaţii, cu diplomaţi, cercetători şi cu alte persoane care deţin informaţii despre economia Rusiei şi liderii politici ai acestei ţări. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Contactaţi-ne! Probabil că cei din jurul vostru nu doresc să audă adevărul. Dar noi dorim (...) Suntem copleşiţi de minciuni. Dar noi ştim care este realitatea. Realitatea în care trăim. Şi realitatea despre care vorbim în şoaptă", încearcă CIA să convingă în mesajul publicat pe canalul său oficial de YouTube şi pe aplicaţia de mesagerie Telegram, populară în Rusia. Textul ce însoţeşte imaginile cuprinde şi instrucţiuni de contact prin sistemul online de comunicare anonimă Tor, făcând de asemenea trimitere către un alt clip video ce conţine instrucţiuni de utilizare a acestui sistem. Kremlinul ignoră mesajul CIA Publicat la aproape 15 luni de când Rusia a lansat războiul în Ucraina, ţară susţinută de SUA cu arme, informaţii şi fonduri, mesajul emis de CIA invită ruşii dornici să lucreze pentru spionajul american să-şi asume un risc imens. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a atenţionat compatrioţii să fie vigilenţi împotriva trădătorilor, iar parlamentul de la Moscova a votat luna trecută ca trădarea să fie pedepsită cu cel puţin 20 de ani de închisoare, putând ajunge şi la detenţie pe viaţă. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, habar nu are ce obuze poate produce România pentru Ucraina și cum să ia comenzi pe bani UE. Oricum, e nevoie de investiții în echipamente Întrebat despre acest clip la conferinţa sa de presă zilnică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că el nu i-a acordat atenţie. "Sunt convins că serviciile noastre speciale monitorizează acest spaţiu aşa cum trebuie. Ştim foarte bine că CIA şi alte servicii de informaţii occidentale nu-şi reduc activitatea pe teritoriul ţării noastre", a adăugat Peskov.

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț (sursa: Facebook/Kemal Kılıçdaroğlu)
Internațional

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț

Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț. Alegerile prezidențiale din Turcia vor avea, în premieră, un al doilea tur de scrutin. Președintele în exercițiu, Recep Tayyip Erdoğan, este un model de islamo-naționalism despre care analiștii spun că e un amestec "uluitor" de succese diplomatice și eșecuri economice. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Adversarul său, Kemal Kılıçdaroğlu, este lider de cincisprezece ani al Partidului Popular Republican (CHP), partidul fondat de Mustafa Kemal. A renunțat la funcții publice în 1999 Kemal Kılıçdaroğlu s-a născut în 1948 în districtul Nazımiye din Tunceli, al patrulea dintre cei șapte copii, având o mamă casnică și un tată, funcționar public. Provine dintr-o familie alevi - sectă islamică, o minoritate religioasă în Turcia, în mare parte sunită. Și-a terminat studiile primare și secundare în diferite orașe din Anatolia, dovedindu-se a fi un elev eminent. În 1971 a absolvit Academia de Științe Economice și Comerciale din Ankara, iar după terminarea facultății s-a angajat în cadrul Ministerului Finanțelor, ca asistent contabil. A făcut un stagiu de un an în Franța, iar în 1983 a fost numit în cadrul Direcției Generale a Venituri, mai întâi ca șef al departamentului, apoi, director general adjunct. În 1992 a fost numit director general al instituției de asigurări sociale a statului. În 1999, s-a pensionat, din proprie inițiativă. Președintele CHP din 2010 Pentru o perioadă, a susținut prelegeri pe teme economice, la Universitatea Hacettepe, apoi a devenit membru al Consiliului de Administrație la Banca Türkiye İş. În 2002 a devenit membru al Parlamentului, în calitate de deputat al Partidului Popular Republican. În 2009 a candidat pentru primăria Istanbulului, a pierdut alegerile, însă a câștigat simpatie pentru campania sa, fiind luat în vizor, pentru conducerea CHP. În 2010, după ce liderul CHP a demisionat, în urma unui scandal legat de o aventură extra-conjugală, Kılıçdaroğlu a devenit principalul candidat pentru funcție. Inițial a refuzat să candideze, nedorind să profite de acest scandal, însă s-a lăsat convins, fiind ales președinte al Partidului Popular Republican la cel de-al 33-lea Congres ordinar al CHP. "Gandhi Kemal" I se spune Gandhi Kemal – firea blândă, calmul, și o oarecare asemănare fizică cu fostul lider spiritual dând naștere acestei porecle. Potrivit prietenilor și colegilor de partid, când cineva intră în cameră, se ridică și dă mâna, nu vorbește niciodată cu oamenii care sunt ocupați și nu întrerupe niciodată pe nimeni. "Când l-am cunoscut prima dată, am crezut că nu e un lider revoluționar, ci unul evoluționist", a declarat pentru BBC, o coleg de partid, Melda Onur, care crede că meticulozitatea și tenacitatea au fost motivele pentru care a durat 13 ani pentru a-și remodela partidul și a-și asigura sprijinul pentru a candida la președinție. "Își propune o țintă, se ține de ea cu o seninătate incredibilă și, până la urmă, reușește. Este foarte hotărât și meticulos când crede că face ceea ce trebuie făcut.", a mai spus Onur. Fidel formării sale profesionale de economist, a menținut o disciplină financiară strictă. "Este foarte atent să nu cheltuiască nimic în plus pentru ceva inutil", a spus un apropiat, Okan Konuralp, adăugând: "Uneori lucrurile ne înnebunesc și nu putem să nu țipăm. Chiar și atunci, își păstrează calmul. N-am auzit niciodată un cuvânt plin de ură din gura lui. Ar putea fi supărat pe cineva, dar își păstrează calmul și apoi iartă ușor. Așa a putut lucra împreună cu politicienii care i s-au opus ferm în trecut.". "Helalleșme", reconcilierea În cei 13 ani de conducere, Kılıçdaroğlu a condus o revoluție "liniștită" în cadrul partidului, încercând să facă pace cu islamiștii prin gesturi precum participarea la cine Iftar (masa luată în fiecare seară, de către musulmani, după apusul soarelui în timpul postului din luna Ramadan) și a șters vechile coduri militariste ale partidului. În timp, a inclus în partid personalități religioase, activiști kurzi și activiști pentru drepturile femeilor în partid, pentru a demonstra societății turce că CHP s-a schimbat. Sub Kılıçdaroğlu, CHP s-a deplasat de la o poziție ideologică etatistă, la o viziune mai liberală și orientată spre reformă. Chiar de a doua zi după ce a fost ales lider, delegații de partid au înlocuit o mare parte din vechea gardă cu membri mai tineri, ceea ce i-a adus critici, în anii următori, că a diluat valorile CHP și a admis în rândul partidului membri controversați – de exemplu, un activist kurd și un lider de sindicat în 2011 – într-un moment în care partidul era deja vulnerabil la alegeri. Însă deschiderea partidului către alte medii, puncte de vedere și stiluri de viață a devenit o componentă definitorie a conducerii lui Kılıçdaroğlu, pe care acesta a denumit-o "helalleşme" (reconciliere). Una dintre cele mai vizibile transformări a vizat problema persistentă a acoperirii capului femeilor, despre care Kılıçdaroğlu a declarat, în iulie, 2020: "Am făcut din problema basmalei principala problemă în Turcia. Ce ne pasă de basma? Lăsați femeile să poarte ceea ce își doresc.". În aceeași lună, delegații au ales pentru prima dată o femeie în adunarea partidului. Femeia era însă purtătoare de hijab. Marșul de 480 de mile În 2017, Kılıçdaroğlu i-a convins pe susținătorii săi să nu protesteze față de referendumul controversat, care i-a acordat lui Erdoğan puteri vaste. Criticat fiind pentru pasivitate, Kılıçdaroğlu a explicat că aflase că susținătorii lui Erdoğan sunt înarmați și nu a vrut să fie responsabil pentru violențele care ar fi putut avea loc. Pentru a contracara criticile, Kılıçdaroğlu a organizat un amplu marș, denumit "Marșul pentru Justiție", de la Ankara la Istanbul, pentru a protesta împotriva condamnării lui Enis Berberoğlu – un parlamentar CHP, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru că ar fi dezvăluit secrete de stat jurnaliştilor despre transportul de arme către jihadişti în Siria. Marșul de 480 de mile nu doar că i-a adus o vizibilitate internațională, dar a arătat că, deși Kılıçdaroğlu nu era revoluționarul dorit de opoziție, ar putea fi o forță liniștită de schimbare. Kılıçdaroğlu, miting electoral în vestă antiglonț Se spune că Kılıçdaroğlu a fost ținta mai multor atacuri fizice și tentative de asasinat decât oricare alt politician din Turcia. În 2014, în timp ce susținea un discurs în Parlamant, a fost atacat și lovit de mai multe ori de un intrus. În 2016, la o lună după lovitura de stat eșuată, pe care de altfel Kılıçdaroğlu și partidul CHP au condamnat-o, convoiul său a fost atacat de o rachetă de către gruparea militantă kurdă PKK. În 2019, a supraviețuit unei tentative de linșaj, survenită la înmormântarea unui soldat. Când a fost atacat, a fost dus într-o casă din apropiere, unde o femeie îndemna mulțimea să incendieze clădirea. La mitingul electoral, de dinaintea primului tur al alegerilor, vineri, a purtat o vestă antiglonț, ca măsură de precauție, primindu-se informații că ar putea fi atacat. Vrea mai mult Occident în Turcia Kılıçdaroğlu este în favoarea rolului consolidat al Turciei în NATO. Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Kılıçdaroğlu a declarat: "Turcia este membră a Alianței Occidentale și a NATO, iar Putin știe bine acest lucru. Turcia trebuie să respecte deciziile luate de NATO.". În ceea ce privește Uniunea Europeană, Kılıçdaroğlu a declarat că, dacă va fi ales președinte, va urma o politică mai orientată spre Occident, transmițând mesaje pozitive Uniunii Europene. La sfârșitul anului trecut, în timpul unei conferințe la Universitatea Johns Hopkins, din Washington, Kılıçdaroğlu a declarat că, deși există probleme dificile pentru admiterea Turciei, "Aderarea deplină la UE este un obiectiv comun al tuturor celor șase lideri ai opoziției. Vom implementa reformele noastre democratice fără a aștepta ca UE să deschidă capitole de negociere, căci acestea vor aduce regulile democratice în țara noastră.". Kılıçdaroğlu i-a etichetat pe Erdoğan și Mitsotakis drept "populiști care joacă cărți de război în timp ce voturile lor sunt în scădere" pe fondul tensiunii din ce în ce mai mari dintre două țări cu privire la Insulele Egee. Deși și-a declarat scopul de a îmbunătăți relațiile cu Grecia, Kılıçdaroğlu s-a opus cu fermitate militarizării insulelor grecești. Poziții foarte nuanțate în legătură cu Rusia Dacă ar fi ales președinte, una dintre provocările imediate ale lui Kılıçdaroğlu pe plan extern ar fi gestionarea relației cu Rusia. Din toate declarațiile, se pare că va urma politica lui Erdoğan, menținând legăturile atât cu Moscova, cât și cu Kievul, neavând o politică anti-rusă, ci o abordare nuanțată. "În timp ce țările occidentale nu au furnizat multe tehnologii Turciei, Rusia a făcut-o", a spus Kılıçdaroğlu în octombrie, în timpul unei vizite la Washington, adăugând: "De exemplu, Rusia a furnizat tehnologie în domenii precum aluminiul, industria sticlei, industria petrochimică. (...) Ne vom menține relațiile economice cu Rusia.". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului În plus, Kılıçdaroğlu a aprobat gestionarea "echilibrată" de către Erdoğan a războiului Rusia-Ucraina și Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră. El a promis că va continua construcția centralei nucleare Akkuyu, construită de antreprenori ruși. Totuși, mesajele pe care le transmite sunt confuze. Pe de o parte, Kılıçdaroğlu a afirmat: "Ne vom dezvolta relația cu Rusia. (...) Nu există nici o logică în lupta împotriva Rusiei". Pe de alta, a spus: "Credem că ar trebui să fim alături de Ucraina în războiul Rusia-Ucraina. (...) Nu e corect ca o țară cu arme nucleare să invadeze teritoriul unei țări fără arme nucleare, să înceapă un război.".

A "înviat" Lukașenko, bandajat la cazarmă (sursa: Telegram/Pul Pervogo)
Internațional

A "înviat" Lukașenko, bandajat la cazarmă

A "înviat" Lukașenko, bandajat, la cazarmă. Un canal de ştiri de stat din Belarus a publicat luni o fotografie cu preşedintele Aleksandr Lukaşenko în vizită la ceea ce este prezentat a fi un centru de comandă militar, în prima sa apariţie publică după aproape o săptămână, în urma speculaţiilor cu privire la starea de sănătate a liderului belarus în vârstă de 68 de ani. A "înviat" Lukașenko, bandajat, la cazarmă Canalul Telegram Pul Pervogo, canal de stat ce informează despre activităţile lui Lukaşenko, a anunţat că preşedintele belarus a întreprins o vizită de lucru la o bază a comandamentului central al forţelor aeriene. În fotografie, Lukaşenko apare cu un bandaj la mâna lui stângă. Aceeași sursă a publicat și un video de la același eveniment. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Lukaşenko, care conduce cu o mână de fier Republica Belarus de trei decenii, a apărut slăbit în timpul ceremoniilor militare de la Moscova, pe 9 mai, şi nu a participat la un dineu oferit de Vladimir Putin. De atunci, el nu a fost văzut în public şi chiar a lipsit de la festivităţile naţionale din Belarus, duminică, iar aceasta a alimentat speculaţii, neconfirmate oficial, că Lukaşenko ar fi fost internat într-un spital. Lukaşenko, în vârstă de 68 de ani, conduce Belarus din 1994. După o amplă mişcare de contestare declanşată de realegerea sa marcată, potrivit ONG-urilor, de fraude masive în 2020, regimul de la Minsk a lansat o represiune implacabilă care continuă şi în prezent. Citește și: Ucigașii ruși din închisori care au fost recrutați de Wagner și au supraviețuit în Ucraina s-au întors acasă ca „eroi”. Unul din ei a ucis din nou În paralel, în timp ce relaţiile cu Europa s-au tensionat, Lukaşenko s-a apropiat de preşedintele rus Vladimir Putin, a cărui ofensivă împotriva Ucrainei el a susţinut-o chiar de la declanşarea ei, în februarie 2022.

"Eroii" Wagner din închisori terorizează Rusia, cu protecția lui Prigojin (sursa: dzen.ru/wargonzoya)
Internațional

"Eroii" Wagner din închisori terorizează Rusia

"Eroii" Wagner din închisori terorizează Rusia. Cinci mii de infractori și criminali ruși, recrutați din închisoare de grupul Wagner, și-au încheiat contractul de mercenari și au început să se întoarcă acasă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Contractele prevedeau, pe lângă salariul de aproape 3.000 de euro, și o sumă de peste 70.000 de euro pentru familiile lor, în caz de deces pe câmpul de luptă. În plus, grațiere și libertate, după șase luni petrecute pe frontul din Ucraina. Astăzi, mulți dintre ei, chiar dacă mai aveau de ispășit ani buni în închisoare, sunt liberi, unii decorați cu medalii de eroi. "Eroii" Wagner din închisori terorizează Rusia Revenirea lor în societate provoacă îngrijorare și furie în rândul populației, însă există teama că aceștia beneficiază de protecție înaltă – Prigojin asigurându-i pe foștii prizonieri eliberați, că, de acum, va avea grijă de ei, și că va interveni, dacă vor avea probleme cu legea. La sfârșitul lunii martie, Prigojin a anunțat grațierea a cinci mii de prizonieri după încheierea contractului cu grupul Wagner. Potrivit fondatorului companiei militare private, doar 0,31% dintre cei grațiați au comis o a doua infracțiune la o lună de la întoarcerea din zona de "conflict", subliniind că cei care comit infracțiuni vizează, de fapt, persoanele care "se opun acțiunilor Federației Ruse în Ucraina". În concluzie, Prigojin a declarat că, de fapt, grupul Wagner a redus criminalitatea în Rusia. Ucigaș sadic, eliberat și medaliat În urmă cu zece ani, Serghei Jiganov, un judecător din Veliki Novgorod (nord-vestul Rusiei), a fost torturat și omorât în chinuri groaznice. Ucigașul, Stanislas Bogdanov, condamnat la 23 de ani de închisoare, s-a înrolat anul trecut în grupul Wagner. După opt zile pe front, a fost rănit și i s-a amputat un picior, fiind decorat ulterior cu "Medalia curajului". Într-un reportaj din octombrie al RIA FAN, canal deținut de Prigojin, Bogdanov apare alături de alți luptători Wagner, într-un centru de recuperare, vizitați fiind de liderul Grupului Wagner. "În situația mea, n-aș fi putut visa ceva mai bun [...]. Tocmai petrecusem zece ani în închisoare și mai aveam 13 de făcut", spune Stanislav Bogdanov, stând pe o canapea. "Lumea spune că ai fost un criminal, dar acum ești un erou de război", i-a replicat Prigojin. A doua zi, RIA FAN a publicat un alt videoclip, arătându-i pe aceiași bărbați primind diverse premii, insigne și certificate de amnistie. Sora judecătorului ucis, Olga Pavlova, a declarat, după difuzarea reportajelor: "Nu credeam că Rusia le permite prizonierilor să meargă la război. Credeam că doar Zelenski a făcut asta! Dacă n-ar fi fost acest conflict cu Ucraina, cred că Bogdanov și-ar fi ispășit pedeapsa și n-ar fi primit niciodată amnistia.". A comandat uciderea familiei unui partener de afaceri Alexander Tiutin, un antreprenor din Sankt Petersburg, a fost reținut în 2018 când încerca să angajeze un ucigaș pentru a-și ucide nepoata, din cauza unei dispute privind moștenirea. Ancheta a descoperit că, în 2005, acesta angajase un alt criminal pentru a ucide o întreagă familie: partenerul său de afaceri, soția, fiul de 11 ani și fiica, de 15 ani, toți fiind împușcați cu o pușcă de asalt AK. Familia a fost apoi măcelărită cu un topor pentru a se asigura că erau morți. În 2021, Tiutin a fost condamnat la 23 de ani de închisoare. Însă, după doar un an, în iulie 2022, Tiutin a fost recrutat de grupul Wagner și, după șase luni, s-a întors la Sankt Petersburg, viu, nevătămat și liber. Confirmând eliberarea, Prigojin a declarat, cu mândrie, despre Tiutin că în război a valorat "cât trei sau patru luptători". Lovit în cap, apoi înecat. Asasinul e acum erou Anatoli Salmin a fost condamnat în 2011, pentru omor calificat. În timpul unei dispute cu un prieten, Salmin a apucat o piatră și l-a lovit de câteva ori în cap, însă pentru că acesta nu murise, i-a ținut capul sub apă până a încetat să respire. Salmin a ieșit din închisoare anul trecut, cu mult înainte de termen, înrolându-se în grupul Wagner. La terminarea contractului, s-a întors în orașul său, Pikalevo. Prezența lui a stârnit panică, frică și angoase printre locuitori. "Am început să-l vedem în oraș acum câteva săptămâni. E un om periculos, (...) le-am spus copiilor mei să nu iasă singuri pe stradă în zilele următoare. Nu a fost doar ceea ce i-a făcut prietenului său, a furat, a provocat bătăi și violență, și a hărțuit multe fete. A băut mult, a consumat droguri și a fost violent.", a declarat un localnic. Frica e însă dublată de neputință, de vreme ce bărbatul, care le-a terorizat orașul, e considerat a fi de acum de neatins, fiind asociat cu Prigojin. Într-un videoclip, de la începutul anului, Prigojin promite unui grup de foști condamnați, care și-au executat contractele în Ucraina, că îi va ajuta, dacă vor avea probleme cu forțele de ordine: "Poliția va trebui să vă trateze cu respect. Dacă sunt nerezonabili... eu însumi voi suna și voi rezolva lucrurile cu guvernatorii și așa mai departe. Vom găsi o soluție.". Întors din Ucraina, a omorât o femeie La începutul acestui an, Ivan Rosomakin, condamnat în 2020 la zece ani de închisoare pentru crimă, s-a întors acasă, în orașul natal Novi Burets din regiunea Kirov, după expirarea contractului cu grupul Wagner. La doar câteva zile, în oraș au apărut probleme - Rosomakin amenințând că va ucide pe toată lumea. Într-o ședință a primăriei, șeful poliției, Vadim Varankin, i-a asigurat pe locuitori că lucrurile vor fi ținute sub control, însă la scurt timp, o femeie din oraș a fost ucisă, Rosomakin fiind arestat sub suspiciunea de crimă. Comentând cazul, Prigojin a declarat că grupul Wagner e dispus să asiste forțele de ordine în legătură cu oricare dintre foștii săi luptători: "Dacă o persoană se comportă agresiv sau provocator sau dacă există vreun risc, mai ales dacă e din categoria foștilor deținuți, trebuie să ne anunțați.". Rosomakin nu a fost acuzat oficial. Wagner nu mai recrutează. Statul rus, da În februarie 2023, Evgheni Prigojin a anunțat că grupul Wagner nu va mai recruta oameni din închisori. Însă există informații conform cărora recrutarea prizonierilor a trecut în sarcina statului rus. Potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie, armata Rusiei și-a "intensificat" recrutarea deținuților din închisoare în ianuarie 2023, și e posibil ca până în luna aprilie, să fi recrutat deja până la 10.000 de condamnați. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Potrivit unei anchete BBC, interviurile cu prizonierii au fost efectuate după aceeași schemă folosită anterior de recrutorii Wagner, însă, înainte de sosirea recrutorilor, comunicațiile au fost întrerupte în toate închisorile - atât prin canale oficiale, cât și neoficiale. Deținuților li s-a propus să semneze un contract pe șase luni cu ministerul Apărării în schimbul unei "grațieri complete și scoaterea cazierului din bazele de date" în șase luni, plus un salariu lunar.

SUA, îngrijorate că Zelenski i-ar putea lovi pe ruși la ei acasă Foto: Twitter
Internațional

SUA, îngrijorate Zelenski putea lovi pe ruși la ei acasă

SUA, îngrijorate că Zelenski i-ar putea lovi pe ruși la ei acasă: președintele Ucrainei plănuia atacuri dincolo de graniță și atacarea unei conducte care transporta petrol în Ungaria, scrie Washington Post, care citează documente secrete publicate pe Internet. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Până acum, doar Marea Britanie a oferit Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, în timp ce SUA refuză constant acest lucru. SUA, îngrijorate că Zelenski i-ar putea lovi pe ruși la ei acasă „În spatele ușilor închise, liderul Ucrainei a propus să meargă într-o direcție mai îndrăzneață - să ocupe sate rusești pentru a pune presiuni asupra Moscovei, să bombardeze o conductă care transferă petrol rusesc în Ungaria, membră NATO, și să dorească rachete cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte în interiorul granițelor Rusiei, potrivit unor documente secrete ale serviciilor secrete americane care detaliază comunicările sale interne cu consilieri de top și lideri militari. Documentele, care nu au fost dezvăluite anterior, fac parte dintr-o scurgere mai amplă de secrete americane care a circulat pe platforma de mesagerie Discord și a fost obținută de The Washington Post. Acestea dezvăluie un lider cu instincte agresive care contrastează puternic cu imaginea sa publică de om de stat calm și stoic care rezistă la atacul brutal al Rusiei. Informațiile au fost culese prin intermediul comunicațiilor digitale interceptate, oferind o privire rară asupra deliberărilor lui Zelenski în mijlocul barajelor de rachete rusești, al atacurilor asupra infrastructurii și al crimelor de război”, scrie Washington Post. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Ucraina dorea să-i taie petrolul lui Orban De exemplu, la mijlocul lunii februarie, la o ședință cu vicepremierul Iulia Svrîdenko, Zelenski a sugerat să fie "aruncată în aer" conducta Drujba, construită de sovietici, care furnizează petrol rusesc Ungariei. "Zelenski a subliniat că Ucraina ar trebui pur şi simplu să arunce în aer conducta şi să distrugă, probabil, industria lui Viktor Orban, care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc", se arată în document. În detalierea conversaţiei, oficialii serviciilor americane de informaţii notează că Zelenski "îşi exprima furia faţă de Ungaria şi, prin urmare, putea face ameninţări hiperbolice, fără sens", o caracterizare care nu însoţeşte celelalte relatări despre Zelenski care sugerează acţiuni militare îndrăzneţe. „Deşi Ungaria face oficial parte din alianţa vestică, Orban este considerat cel mai apropiat lider european de Kremlin”, notează Washington Post.

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia

Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia. Electoratul din Turcia a început să voteze duminică în cadrul unora dintre cele mai importante alegeri din istoria modernă de 100 de ani a ţării, alegeri care l-ar putea înlătura pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan după două decenii petrecute la putere. Erdoğan poate pierde alegerile în Turcia Votul va decide nu doar cine va conduce Turcia, ci şi cum va fi guvernată ţara, cum va fi condusă economia într-un context de criză profundă a costului vieţii, şi care va fi politica sa externă, care a luat turnuri neaşteptate. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Sondajele preelectorale îi dau principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă de şase partide de opoziţie, un uşor avans, însă, dacă niciunul dintre ei nu va obţine peste 50% din voturi, un tur decisiv va avea loc peste două săptămâni, pe 28 mai. Alegerile se desfăşoară la trei luni după cutremurele care au ucis peste 50.000 de oameni în sud-estul ţării. Mulţi locuitori din provinciile afectate şi-au exprimat furia faţă de răspunsul greoi iniţial al guvernului, dar există puţine dovezi că subiectul a modificat intenţiile de vot. Kurzii, rol decisiv Duminică, alegătorii vor alege de asemenea noul parlament, pentru care se anunţă o cursă strânsă între Alianţa Poporului, din care fac parte AKP al lui Erdogan, partidul naţionalist MHP şi altele, şi Alianţa Naţiunii, a lui Kilicdaroglu. Secţiile de vot s-au deschis la ora locală 08.00 (05.00 GMT) şi se vor închide la 17.00 (14.00 GMT). Potrivit legii electorale din Turcia, anunţarea oricăror rezultate este interzisă până la ora locală 21.00. Alegătorii kurzi, care formează 15-20% din electorat, vor juca un rol crucial. Partidul pro-kurd HDP nu face parte din principala alianţă de opoziţie, dar i se opune vehement lui Erdogan după o reprimare a membrilor săi în ultimii ani şi şi-a declarat sprijinul faţă de Kilicdaroglu în cursa prezidenţială. Erdogan, în vârstă de 69 de ani, un orator puternic şi un maestru al campaniilor electorale, s-a dezlănţuit în această campanie, în care se luptă să supravieţuiască celui mai dur test politic de până acum. El se bucură de loialitatea fermă a turcilor religioşi care s-au simţit în trecut defavorizaţi într-o Turcie secularizată. Economia s-a prăbușit Totuşi, dacă alegătorii îl vor înlătura pe Erdogan de la putere, aceasta se va întâmpla în mare parte deoarece îşi văd în declin prosperitatea, egalitatea şi capacitate de a face faţă nevoilor de bază, în condiţiile în care inflaţia a atins 88% în octombrie 2022 şi lira s-a prăbuşit. Citește și: Planul de pace în Ucraina al Papei Francisc, discutat în detaliu cu Zelenski, la Roma. Președintele ucrainean, însă, insistă că nu are nevoie de mediator: Decizia e a noastră, războiul e pe teritoriul nostru Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, promite o revenire la politici economice "ortodoxe" şi la sistemul parlamentar de guvernare, de la sistemul prezidenţial executiv al lui Erdogan aprobat prin referendumul din 2017. El a promis de asemenea că va restabili independenţa unui sistem de justiţie despre care criticii lui Erdogan spun că acesta l-a folosit pentru a reprima opoziţia. Dacă va câştiga, Kilicdaroglu va avea misiunea dificilă de a păstra unită o alianţă care include naţionalişti, islamişti, secularişti şi liberali.

Papa și Zelenski, plan de pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Papa și Zelenski, plan de pace

Papa și Zelenski, plan de pace. Preşedintele ucrainean, Volodomir Zelenski, a declarat sâmbătă la Roma că rezultatele iminentei contraofensive pentru recucerirea teritoriilor invadate de Rusia se vor vedea în curând, însă nu a dorit să dea detalii despre operaţiune pentru că acest lucru "nu ar ajuta Ucraina". Rezultatele contraofensivei, vizibile curând "Paşii importanţi vor fi făcuţi în curând", a declarat Zelenski la televiziunea publică RAI, după o zi plină în capitala italiană, unde s-a întâlnit cu preşedintele Sergio Mattarella şi cu premierul Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Întrebat despre detaliile operaţiunii, Zelenski nu a vrut să le precizeze spunând că nu ar ajuta Ucraina, dar a declarat: "Ne pregătim cu mult angajament şi vom face paşi importanţi. Suntem foarte motivaţi. Nu pot răspunde" despre timp şi metode, "dar veţi vedea rezultatele, credem în victorie". De asemenea, el a afirmat că "dacă Ucraina cade, următorul pas este Moldova şi ţările baltice". "Să ne imaginăm că (preşedintele rus, Vladimir) Putin ajunge în ţările NATO. Poate nu în Italia, dar vă vor trimite fiii să lupte în apărarea ţărilor NATO. Este mai bine să ajuţi Ucraina decât să îţi trimiţi copiii la război", a spus el. Iar în ceea ce priveşte pierderile UE din importurile de grâu ucrainean, Zelenski a arătat: "Vom compensa cu UE ceea ce pierd producătorii', deoarece "Ucraina este deja Europa". Sprijin total pentru UE și NATO În întâlnirile sale cu Mattarella şi Meloni, Zelenski a obţinut sprijinul total al Italiei pentru Kiev, atât legat de război, cât şi în aspiraţiile sale de a adera la UE şi NATO. "Pentru noi este foarte important să facem parte din UE", a explicat el, adăugând în acelaşi timp că Kievul "aşteaptă multe" de la viitorul summit al Alianţei Atlantice, deoarece "luptăm aşa cum ar lupta o ţară NATO". Preşedintele ucrainean şi-a exprimat speranţa că "în acest an" se vor putea face progrese în ambele domenii, aspect asupra căruia Meloni şi-a arătat sprijinul şi a spus că Italia lucrează în acest sens cu UE şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Papa Francisc i-a subliniat sâmbătă preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski nevoia "urgentă" de "gesturi de umanitate" faţă de "victimele inocente ale conflictului", în timp ce liderul de la Kiev a spus că războiul este în ţara sa şi că planul de pace "trebuie să fie ucrainean". Papa și Zelenski, plan de pace Papa şi Zelenski s-au întâlnit timp de 40 de minute la Vatican, o întrevedere aşteptată după ce suveranul pontif a dezvăluit că este în curs o misiune de pace în Ucraina, ale cărei detalii nu sunt încă cunoscute, însă poziţiile lor, apropiate pe teme umanitare, s-au arătat îndepărtate în ceea ce priveşte negocierea politică. Citește și: Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut și împing trupele ruse înapoi. Moscova nu comentează afirmațiile Kievului "Pentru mine a fost o onoare să mă întâlnesc cu Sanctitatea Sa, dar el îmi cunoaşte poziţia, războiul este în Ucraina şi planul trebuie să fie ucrainean. Suntem foarte interesaţi să implicăm Vaticanul în formula noastră de pace", a declarat Zelenski, după întâlnire, la emisiunea televiziunii publice RAI. El a insistat: "Cu tot respectul pentru Sanctitatea Sa, nu avem nevoie de mediatori între Ucraina şi agresor", deoarece "Rusia ar bloca" orice încercare. Președintele ucrainean a precizat că nu este vorba de un veto faţă de Vatican sau de oricare altă ţară, ci că nu este posibilă nicio negociere cu preşedintele rus, Vladimir Putin, cu care el nu ar discuta chiar dacă ar fi necesar. "Nu, despre ce?", a răspuns Zelenski când a fost întrebat.

Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut (sursa: ukrinform.net)
Internațional

Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut

Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut. Soldaţii ucraineni avansează în unele zone ale frontului în direcţia Bahmut, în timp ce ruşii pierd echipamente şi soldaţi, a informat sâmbătă Oleksandr Sîrski (foto), comandantul forţelor terestre ucrainene. Ucrainenii își continuă ofensiva în Bahmut "Operaţiunea defensivă în direcţia Bahmut continuă. Soldaţii noştri avansează în unele zone ale frontului, în timp ce inamicul pierde echipamente şi oameni", a scris Sîrski într-un mesaj pe Telegram, potrivit agenţiei Ukrinform. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online După cum a relatat vineri Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), forţele armate ucrainene au câştigat teritoriu la nord-vest de Bahmut în contraatacuri localizate în zona dintre Bogdanivka şi Berhivka, după cum se poate vedea în imaginile înregistrate care arată retragerea trupelor ruseşti sub tirul artileriei ucrainene pe malul sudic al lacului de acumulare Berhivske. "Aceste imagini confirmă vizual afirmaţiile făcute de mai mulţi bloggeri militari ruşi potrivit cărora forţele ucrainene au câştigat teren la nord-vest de Bahmut, în zona dintre Bogdanivka şi Berhivka", se arată în raport. Rușii pomenesc "eliberarea" unui cartier Pe de altă parte, sâmbătă, ministerul rus al Apărării, nu a comentat afirmaţiile ucrainenilor, însă a precizat într-un comunicat că "unităţi de asalt au eliberat un cartier din partea de nord-vest a oraşului Artiomovsk" (denumirea rusă a oraşului Bahmut). Bătălia pentru Bahmut este cea mai sângeroasă şi cea mai lungă de la începutul invaziei ruseşti, pe 24 februarie 2022. Citește și: Cel mai mare scandal din Polonia: rachetă rusească, care putea transporta focoase nucleare, a căzut la 15 km de o bază NATO. Armata n-a raportat incidentul, racheta, găsită de un civil Tot sâmbătă, Moscova a acuzat Kievul că a folosit cu o zi înainte rachete britanice cu rază lungă de acţiune Storm Shadow pentru a viza "ţinte civile" în regiunea Lugansk din estul Ucrainei, aflată sub control rusesc. Rusia a raportat "răniţi, între care şase copii", în acest atac atribuit armatei ucrainene.

Pretoria, armament în secret pentru Moscova (sursa: dailymaverick.co.za)
Internațional

Pretoria, armament în secret pentru Moscova

Pretoria, armament în secret pentru Moscova. Ambasadorul american în Africa de Sud a acuzat joi această ţară că a oferit sprijin militar Rusiei, în pofida neutralităţii declarate de guvernul de la Pretoria în războiul declanşat de Moscova în Ucraina, conform France Presse. Pretoria, armament în secret pentru Moscova Potrivit ambasadorului Reuben Brigety, care s-a exprimat în cadrul unei întâlniri cu presa locală, Statele Unite sunt convinse că "arme şi muniţii au fost încărcate" la bordul unui cargou ancorat la începutul lunii decembrie într-un port din apropiere de Cape Town şi care apoi a pornit către Rusia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Înarmarea ruşilor este extrem de gravă şi noi nu credem că această chestiune a fost soluţionată. Am dori ca Africa de Sud să înceapă să practice politica sa de nealiniere", a indicat ambasadorul american. Declaraţiile sale au fost comunicate agenţiei France Presse de către o sursă prezentă la acea întâlnire cu presa. Contactată de această agenţie, ambasada SUA la Pretoria a refuzat să confirme sau să infirme declaraţiile ambasadorului. Diplomatul, întrebat de presa locală şi despre fiabilitatea informaţiilor obţinute de serviciile secrete americane despre încărcarea acelei nave cu arme şi muniţii destinate Rusiei, a răspuns că aceste informaţii sunt de încredere. Scandal politic intern înainte de Crăciun Acostarea respectivei nave în cea mai mare bază navală a Africii de Sud, la Simon's Town, a stârnit controverse în această ţară înainte de Crăciun. Principalul partid de opoziţie, Alianţa Democratică (DA), a cerut atunci guvernului să explice de ce un cargou rusesc vizat de sancţiunile occidentale a primit permisiunea de a acosta acolo, în special de ce i s-a permis să acosteze într-un port militar în locul unui port civil, şi "de ce există atât de multă secretomanie" în jurul acestui vapor. Africa de Sud a adoptat o poziţie neutră de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Guvernul de la Pretoria a refuzat să se alăture apelurilor occidentale de a condamna Moscova, iar în februarie Africa de Sud a efectuat exerciţii navale comune cu Rusia şi China în apropierea coastei sud-africane a Oceanului Indian, stârnind reacţii critice la Washington. În timpul unei vizite efectuate la Pretoria în ianuarie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi-a manifestat de asemenea iritarea în legătură cu relaţiile dintre Africa de Sud şi Rusia. Tot în ianuarie, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a efectuat o vizită oficială la Pretoria. Omoloaga sa sud-africană, Naledi Pandor, a declarat atunci, referindu-se la manevrele navale ce urmau să aibă loc, că "toate ţările desfăşoară exerciţii militare cu prietenii lor". Președintele Ramaphosa se face că investighează În urma acuzaţiilor formulate joi de ambasadorul SUA, preşedintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a declarat că guvernul le investighează, lucru pe care îl convenise deja cu SUA înaintea declaraţiei ambasadorului american. "Toţi suntem conştienţi de vestea pe care am aflat-o şi toată această chestiune, onorabile Steenhuisen, este investigată", a spus Ramaphosa în faţa parlamentului sud-african, adresându-se liderului Alianţei Democratice, John Steenhuisen, transmite agenţia EFE. Citește și: Ucraina a primit rachete cu rază lungă de acțiune Storm Shadow de la Marea Britanie, care pot străbate 250 de kilometri. Furie la Kremlin "Pemiteţi ca procesul să continue pentru a ajunge la o concluzie. Chestiunea este investigată şi vom putea vorbi mai târziu despre ea", a completat şeful statului. Pe de altă parte, el i-a reproşat ambasadorului SUA că, prin declaraţiile sale, subminează spiritul de cooperare şi parteneriat care a caracterizat contactele recente între Washington şi Pretoria. În cadrul acestor contacte, a detaliat Ramaphosa, a fost discutată şi chestiunea despre care a vorbit joi public ambasadorul american, iar cele două părţi au convenit că vor lăsa investigaţia pe acest subiect să-şi desfăşoare cursul normal. Prin urmare, "este dezamăgitor că ambasadorul american a adoptat public o poziţie contraproductivă", a deplâns preşedintele sud-african.

Ucraina are rachete cu rază lungă (sursa: CNN)
Internațional

Ucraina are rachete cu rază lungă

Ucraina are rachete cu rază lungă. Regatul Unit a livrat Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow, potrivit CNN, care a mai mulţi oficiali occidentali de rang înalt. Potrivit informaţiilor CNN, Londra a primit asigurări din partea guvernului ucrainean că aceste rachete vor fi utilizate doar pe teritoriul suveran al Ucrainei şi nu în interiorul Rusiei. Joi, Marea Britanie a confirmat informația. Ucraina are rachete cu rază lungă Kremlinul a declarat că o astfel de decizie va necesita "un răspuns adecvat din partea armatei noastre". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miniştrii britanici al Apărării, Ben Wallace, şi al Afacerilor Externe, James Cleverly, s-au deplasat în ultimele săptămâni în SUA pentru discuţii cu privire la sprijinul pentru Ucraina. Regatul Unit şi alte ţări occidentale şi-au sporit ajutorul militar pentru Ucraina în acest an, Londra anunţând în ianuarie că va trimite 14 dintre tancurile sale de luptă Challenger 2 în Ucraina, angajament ce a fost urmat de alte ţări, inclusiv SUA şi Germania. Rază lungă & "invizibile" Săptămâna trecută, un grup de ţări europene condus de Regatul Unit le-a cerut companiilor să înainteze cereri de exprimare a interesului pentru a aproviziona Ucraina cu rachete cu rază de acţiune mai mare de 300 de km, însă marţi Londra a declarat că nu a fost luată o decizie finală cu privire la aprovizionarea cu arme a Ucrainei. Citește și: Kremlinul admite că are dificultăți mari în Ucraina, dar anunță că va continua „operațiunea militară specială” Storm Shadow, fabricată de producătorul de rachete european MBDA, este o rachetă de croazieră cu rază lungă de acţiune şi capacităţi "stealth" ("invizibile" - n.r.), proiectată pentru atacuri împotriva unor ţinte de mare importanţă, precum buncăre ascunse şi infrastructuri-cheie, potrivit site-ului web al companiei. UK: Nu stăm deoparte când Rusia ucide civili Marea Britanie va furniza Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow, a confirmat joi ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, ceea ce va permite armatei ucrainene să lovească depozite de muniţii, concentrări de trupe ruseşti sau depozite combustibil mult în spatele liniei frontului. "Astăzi pot confirma că Regatul Unit va dona rachete Storm Shadow către Ucraina. Sunt rachete cu rază lungă de acţiune, convenţionale şi de precizie", a declarat ministrul britanic în faţa Camerei Comunelor, confirmând relatări apărute mai devreme în mass-media. "Nu vom sta pur şi simplu de-o parte în timp ce Rusia ucide civili", a motivat el decizia guvernului de la Londra. "Rusia trebuie să admită că numai acţiunile sale au determinat ca astfel de sisteme să fie furnizate Ucrainei", a mai spus Wallace. Având capacitatea de a lovi ţinte la peste 250 de kilometri, rachetele Storm Shadow vor fi armele occidentale cu cea mai mare rază de acţiune din arsenalul armatei ucrainene. Ministrul britanic Al apărării a asigurat în declaraţia dată în parlamentul de la Londra că Ucraina i-a promis că va folosi aceste rachete exclusiv pentru operaţiuni în interiorul frontierelor sale suverane.

Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina (sursa: justice.gov)
Internațional

Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina

Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina. Procurorul general al SUA a anunţat miercuri că a finalizat primul transfer al unor fonduri ruseşti confiscate, pentru a ajuta la reconstruirea Ucrainei, transmite AFP. Bani confiscați ai oligarhilor, în Ucraina În luna februarie, Merrick Garland a autorizat ca suma de 5,3 milioane de dolari, confiscaţi din conturile oligarhului rus Konstantin Malofeev, să fie destinată Ucrainei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Am autorizat transferul acestor fonduri (...) pentru a remedia răul războiului nedrept" iniţiat de Moscova în Ucraina, conform unui comunicat de presă. Suma "a fost transferată Departamentului de Stat şi va fi dedicată acestei cauze", adaugă el. "Acesta este primul transfer de către Statele Unite ale unor fonduri ruseşti confiscate pentru a reconstrui Ucraina, dar nu şi ultimul", potrivit lui Merrick Garland. Statele Unite au anunţat în martie 2022, la scurt timp după începerea invaziei, crearea unei celule dedicate urmăririi penale a "oligarhilor ruşi corupţi" şi a tuturor celor care încalcă sancţiunile adoptate de Washington împotriva Moscovei. Ușor de blocat, greu de confiscat De atunci, americanii au sancţionat şi blocat nave şi avioane în valoare de peste un miliard de dolari şi au îngheţat sute de milioane de active deţinute de membri ai elitei ruse în conturi americane. Citește și: Kremlinul admite că are dificultăți mari în Ucraina, dar anunță că va continua „operațiunea militară specială” În aprilie 2022, SUA au confiscat fonduri aparţinând miliardarului rus Konstantin Malofeev, care este considerat una dintre principalele surse de finanţare pentru separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. În paralel, justiţia americană l-a pus sub acuzare pentru că a încercat să achiziţioneze şi să gestioneze în secret instituţii mass-media din întreaga Europă, încălcând sancţiunile care îl privesc. Preşedintele american Joe Biden şi-a exprimat intenţia încă de la începutul conflictului ca bunurile confiscate să fie destinate acordării de asistenţă Ucrainei. Însă pentru a face acest lucru, autorităţile trebuie să demonstreze că bunurile în cauză au legătură cu activităţi ilegale, ceea ce nu este întotdeauna uşor.

Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina

Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina. Operaţiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei este "foarte dificilă", dar va continua, a informat miercuri agenţia de presă TASS, citând declaraţii ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru un post de televiziune bosniac. Kremlinul admite dificultățile mari în Ucraina Rusia a reuşit să deterioreze grav maşina militară ucraineană şi această muncă va continua, a adăugat el într-un lung interviu în care a repetat multe din punctajele Kremlinului utilizate în discursul public despre conflictul din Ucraina. Trupele ruse au invadat Ucraina în februarie 2022 în ceea ce Moscova numeşte o operaţiune militară specială şi au capturat, iniţial, un teritoriu semnificativ. Forţele armate ale Kievului au respins anul trecut ofensiva rusă şi acum plănuiesc o nouă contraofensivă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Oficialii occidentali estimează că peste 200.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi. "Operaţiunea militară specială continuă. Aceasta este o operaţiune foarte dificilă şi, desigur, anumite obiective au fost atinse într-un an", a declarat Peskov, conform sursei citate. Ucraina continuă să bombardeze părţile de est ale ţării ocupate de Rusia, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că acest lucru demonstrează necesitatea de a continua conflictul şi de a împinge înapoi forţele ucrainene. Citește și: EXCLUSIV Loteria Română scoate la vânzare 6.260 de „păcănele” achiziționate în 2013 și niciodată folosite. Acestea ar fi putut aduce venituri de un miliard de euro "Am reuşit să batem maşina militară ucraineană destul de mult", a mai spus Peskov, menţionând că Rusia a lansat nenumărate atacuri cu rachete împotriva a ceea ce el a menţionat ca fiind ţinte militare din întreaga Ucraină."Această muncă va continua", a asigurat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ucraina acuză Rusia că atacurile sale vizează în principal ţinte civile, acuzaţie pe care Moscova o neagă.

Trump a agresat sexual o jurnalistă (sursa: CNN)
Internațional

Trump a agresat sexual o jurnalistă

Trump a agresat sexual o jurnalistă. Fostul preşedinte american Donald Trump a fost găsit marţi vinovat de "agresiune sexuală" de către un tribunal civil din New York care trebuia să stabilească dacă acesta a comis un viol în 1996 asupra unei foste jurnaliste, care l-a acuzat şi de defăimare, potrivit presei. Trump a agresat sexual o jurnalistă Cei nouă juraţi au stabilit că Donald Trump nu se face vinovat de "viol", aşa cum fusese acuzat de fosta jurnalistă E. Jean Carroll, au raportat mass-media americane, inclusiv New York Times şi CNN. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Curtea civilă federală din Manhattan a decis, de asemenea, că Trump ar trebui să plătească despăgubiri în valoare de aproximativ cinci milioane de dolari pentru agresiunea sexuală care a avut loc într-un mare magazin din New York în 1996 şi pentru defăimare pe baza dezvăluirii faptelor de către E. Jean Carroll în 2019. Citește și: Comparat cu Iisus și Nelson Mandela de fanii săi, Trump nu este împiedicat de lege să candideze pentru un nou mandat chiar pus sub acuzare Donald Trump a denunţat marţi un "verdict ruşinos" după ce a fost găsit responsabil pentru agresiune sexuală. Fostul preşedinte american a repetat că nu o cunoaşte pe jurnalista care l-a acuzat. "Nu am absolut nicio idee cine este această femeie", a spus Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social. Echipa sa de campanie a declarat într-un comunicat că Donald Trump intenţionează să facă recurs împotriva acestei hotărâri. Trump a refuzat să depună mărturie Reclamanta, E. Jeana Carroll, în vârstă de 79 de ani, a fost foarte emoţionată şi şi-a îmbrăţişat avocaţii şi persoanele apropiate, prezent la proces. A părăsit, zâmbind, tribunalul din Manhattan fără să facă declaraţii, însoţită de principala sa avocată, Roberta Kaplan. Procesul civil a durat două săptămâni şi Donald Trump nu a venit să depună mărturie la tribunalul federal din Manhattan, prezidat de judecătorul Lewis Kaplan. Fostul preşedinte al Statelor Unite (2017-2021), care intenţionează să obţină un nou mandat în 2024, a negat întotdeauna faptele. Imediat după ce juriul s-a retras să delibereze, avocata Roberta Kaplan a deplâns faptul că Donald Trump a publicat o nouă postare pe reţeaua sa de socializare Truth Social, în timp ce judecătorul îi ceruse acestuia să se abţină de la perturbarea dezbaterilor. Fostul preşedinte a susţinut, în mod fals, că nu a fost autorizat să ia cuvântul la acest proces, în timp ce judecătorul l-a invitat, în realitate, să depună mărturie în nenumărate rânduri. Nu există martori E. Jean Carroll a făcut primele dezvăluiri în 2019, într-o carte în care îl acuza pentru prima dată pe Donald Trump, pe atunci preşedinte al SUA. Ea depusese iniţial o plângere pentru defăimare, pentru că el o acuzase că a minţit pentru a-şi vinde cartea. Apoi, în noiembrie anul trecut, a deschis un proces pentru viol, ca urmare a unei noi legi a statului New York care permite presupuselor victime să poată acţiona în justiţie chiar şi în cazul unor fapte potenţial prescrise. Deşi nu există martori oculari care să îi fi văzut pe Donald Trump şi E. Jean Carroll în urmă cu mai bine de 25 de ani în raioanele - goale, potrivit reclamantei - ale magazinului, doi prieteni apropiaţi ai jurnalistei au confirmat în instanţă că ea le-a spus, la scurt timp după presupusele fapte, că a fost "agresată" sau "atacată" de către omul de afaceri. Alte două femei, dintre cele care l-au acuzat pe Donald Trump de agresiune sexuală în trecut, au depus, de asemenea, mărturia în faţa juriului. Potrivit avocatei Kaplan, fostul preşedinte american ar fi procedat de fiecare dată la fel, aşa cum el însuşi afirma într-un clip din 2005, devenit celebru, în care se lăuda că sărută şi atinge femei după bunul său plac.

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană

NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană. Unităţile de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate la un nivel superior de alertă, după ce un avion de vânătoare rus Su-35 a interceptat periculos vineri deasupra Mării Negre un avion polonez L410 Turbolet care efectua o misiune în cadrul misiunii Frontex, a declarat un oficial din cadrul NATO, citat luni de Reuters, potrivit Agerpres. NATO, alertă superioară pentru poliția aeriană "Detaşamentele de poliţie aeriană ale NATO au fost plasate în alertă sporită ca răspuns faţă de manevrele periculoase efectuate de un avion militar rus în apropierea unui avion polonez al Frontex deasupra Mării Negre, aproape de România", a declarat oficialul NATO, care s-a exprimat cu condiţia anonimatului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acelaşi oficial a mai spus că NATO "rămâne vigilentă" şi a cerut ca alte întrebări pe acest subiect să fie adresate autorităţilor poloneze. Un avion de vânătoare rus Suhoi Su-35 a interceptat vineri o aeronavă poloneză aflată în misiune pentru Frontex deasupra Mării Negre, ceea ce a provocat "o pierdere a controlului" temporară a aparatului de către piloţi, potrivit unui comunicat publicat duminică la Varşovia. Aparatul polonez a pierdut controlul și altitudine Sâmbătă seara, România, care a fost prima ţară care a anunţat incidentul, a acuzat "un comportament agresiv total inacceptabil" al Moscovei. Potrivit poliţiştilor de frontieră polonezi, avionul rus "a intrat fără niciun contact radio în zona de operaţiuni desemnată de România", a efectuat "manevre agresive şi periculoase, apropiindu-se de trei ori de avionul poliţiei de frontieră poloneze fără (respectarea) distanţei de siguranţă necesare" . Drept urmare, aeronava "a experimentat turbulenţe semnificative", iar echipajul, format din cinci oficiali, între care doi piloţi, "a pierdut controlul aeronavei şi a pierdut altitudine". Poliţiştii de frontieră polonezi au declarat că avionul de vânătoare rus a zburat "chiar prin faţa aeronavei" poloneze, intersectând traiectoria acestuia la o distanţă estimată la "aproximativ cinci metri". După incident, aeronava poloneză a aterizat în siguranţă în România. Turbulențe foarte periculoase Incidentele în care sunt implicate avioane ruse şi aeronave ale ţărilor NATO s-au înmulţit în ultimii ani, chiar înainte de declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022. Astfel de incidente au avut loc adesea în Marea Baltică, dar şi în Marea Neagră şi în alte părţi. "Vineri, 5 mai, o aeronavă de tip L410 Turbolet din dotarea Poliţiei de frontieră poloneze, care executa, în cooperare cu Poliţia de frontieră română, misiuni de patrulare de rutină sub egida Frontex deasupra Mării Negre, în spaţiul aerian internaţional, a fost interceptată, în jurul orei 13:20, la aproximativ 60 de km Est de spaţiul aerian al României, de un avion rusesc de vânătoare tip Suhoi Su-35. Manevrele agresive şi periculoase executate în mod repetat de aeronava de luptă a Federaţiei Ruse în apropierea aeronavei poloneze au generat un nivel ridicat de turbulenţe şi dificultăţi majore în controlul acesteia", a informat sâmbătă, într-un comunicat, Ministerul Apărării Naţionale de la Bucureşti. Avioane de luptă RO-ESP, pregătite Sursa citată a menţionat că două avioane de luptă române şi două spaniole au fost pregătite să intervină, dar decolarea acestora nu a fost necesară, aeronava poloneză reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor "(...) Echipajul din Polonia a acţionat cu calm şi profesionalism în situaţia creată în mod iresponsabil de către pilotul rus, reuşind să redreseze avionul, după pierderea iniţială de altitudine cauzată de manevrele aeronavei Su-35, reuşind să aterizeze în siguranţă pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, în jurul orei 13:50. Niciun membru al echipajului aflat la bordul aeronavei poloneze nu a fost rănit în urma acestui incident", se arată în comunicatul Ministerului Apărării Naţionale. MApN a calificat drept "complet inacceptabilă" conduita ''agresivă a aeronavei militare aparţinând Federaţiei Ruse manifestată împotriva unei aeronave neînarmate care derula o misiune Frontex menită sa monitorizeze riscul migrator în bazinul Mării Negre". "Acest incident este o dovadă în plus a abordării provocatoare a Federaţiei Ruse în Marea Neagră", adaugă comunicatul MApN.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră