duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5115 articole
Internațional

Germania respinge Rusia, dă de China

Germania respinge Rusia, dă de China. Economia germană a devenit mult mai dependentă de China în primul semestru din 2022, investiţiile directe şi deficitul său comercial atingând noi valori record, în pofida presiunilor politice asupra Berlinului să se distanţeze de Beijing, conform unui studiu consultat de Reuters. Germania respinge Rusia, dă de China În acelaşi timp, creşterea exporturilor Germaniei spre China s-a redus, potrivit studiului Institutului economic german (IW), care citează economiştii care indică o tendinţă spre majorarea producţiei pe plan local în China. "Economia Germaniei este mult mai dependentă de China decât invers", a apreciat Juergen Matthes, care a elaborat studiul. El a avertizat că această dependenţă reprezintă o problemă politică deoarece poziţia Beijingului în cazul Ucrainei şi poziţia sa militară faţă de Taiwan a plasat sub observaţie afacerile Germaniei cu China. "Totuşi, în pofida acestor pericole şi probleme, interdependenţele economice cu China s-au îndreptat în direcţia greşită într-un ritm major, în primul semestru din 2022", susţine economistul. Deficit enorm al Berlinului în relația cu Beijing Conform studiului, investiţiile Germaniei în China s-au ridicat la aproximativ zece miliarde de euro în primele şase luni din 2022, depăşind cu mult precedentul nivel record, de 6,2 miliarde de euro. Ponderea Chinei în importurile Germaniei a urcat la 12,4% în primul semestru din 2022, faţă de 3,4% în 2000, importurile Germaniei de bunuri chinezeşti în funcţie de valoare înregistrând un avans anual de 45,7%, arată datele IW. Deficitul comercial al Germaniei pe relaţia cu China a ajuns la aproape 41 miliarde de euro la 30 iunie 2022, decalajul urmând să se adâncească. IW, recomandări ferme IW a cerut Berlinului o schimbare a politicii faţă de China, reducerea subvenţiilor pentru firmele care fac afaceri cu a doua economie mondială, şi mutarea interesului spre alte pieţe emergente, în special din Asia. Citește și: Încordare maximă în legătură cu siguranța centralei nucleare de la Zaporojie: rușii de la Rosatom au părăsit incinta, ucrainenii se tem de un „atac terorist” asupra zonei Matthes a cerut companiilor din Germania să-şi reducă dependenţa de China, avertizând că orice sancţiuni occidentale contra Beijingului, de exemplu dacă invadează Taiwan, ar provoca în special falimentul firmelor expuse.

Germania respinge Rusia, dă de China (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie (sursa: Bloomberg)
Internațional

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie

Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie. Rusia ar putea pregăti o provocare pentru vineri la centrala nucleară din Zaporojie, situată în oraşul Energodar, în sudul Ucrainei, după ce în decursul zilei de joi Ministerul rus al Apărării a anunţat că Ucraina este cea care intenţionează să comită provocări la această centrală, vizată de numeroase bombardamente în ultima vreme, relatează agenţiile de presă Unian şi Reuters, citând Direcţia principală de informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării. Rosatom, "dezertare" în pripă "Ocupanţii au anunţat pe neaşteptate (pentru vineri) la centrala nucleară din Zaporojie. Astfel, la 19 august aici se va afla doar personalul operaţional. Intrarea va fi închisă pentru toţi ceilalţi angajaţi", a indicat serviciul de informaţii militare ucrainene pe aplicaţia Telegram, adăugând că, din informaţiile de care dispune, reprezentanţi ai Rosatom (agenţia nucleară rusă), care s-au aflat în ultimul timp permanent la centrală, au părăsit "urgent" teritoriul obiectivului. În cursul zilei, Ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina ar pregăti o "provocare răsunătoare" la centrală cu ocazia vizitei secretarului general al ONU, Antonio Guterres, în Ucraina. Potrivit Moscovei, unităţi de artilerie ucrainene plănuiesc să tragă asupra centralei şi apoi să acuze Rusia că a provocat un accident nuclear, notează AFP. Ucraina așteaptă "atac terorist" la Zaporojie În acelaşi timp, responsabilii GUR nu exclud ca, după un bombardament puternic asupra centralei, inamicul să ridice miza şi să organizeze un adevărat atac terorist la cea mai mare centrală nucleară din Europa, chiar dacă acesta ar coincide cu vizita lui Guterres în Ucraina. De la sfârşitul lunii iulie, Rusia şi Ucraina îşi pasează una alteia responsabilitatea pentru tirurile care au vizat centrala, ceea ce a suscitat temeri privind posibilitatea producerii unei catastrofe. ONU trebuie "să asigure securitatea acestui obiectiv strategic, demilitarizarea sa şi eliberarea sa completă de trupele ruse", a apreciat joi după-amiază preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în finalul întrevederii cu secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres. El a denunţat "teroarea deliberată" provocată de Rusia, care "poate avea consecinţe castastrofale majore pentru lumea întreagă", potrivit AFP. Rusia respinge demilitarizarea zonei Anterior, Ministerul rus de Externe a respins propunerea ONU privind instituirea unei zone demilitarizate în jurul centralei nucleare din Zaporojie, calificând-o drept "inacceptabilă". Secretarul general al Naţiunilor Unite a cerut joi demilitarizarea centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, declarându-se profund îngrijorat de situaţia din interiorul şi din afara centralei. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Vorbind în faţa presei după convorbirea cu Zelenski, Antonio Guterres a afirmat că echipamentele şi personalul militar trebuie retrase de la această centrală şi a pledat să se depună eforturi pentru a asigura ca obiectivul să nu fie ţinta operaţiunilor militare. Secretarul general ONU a pledat pentru liniște "Centrala nu trebuie utilizată în cadrul unei operaţiuni militare. În schimb, este nevoie urgent de un acord pentru a restabili infrastructura pur civilă a centralei din Zaporojie şi pentru a asigura securitatea zonei", a spus el, avertizând că orice daune aduse centralei ar fi un act de "sinucidere". La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunţat pe Twitter că directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, i-a spus că este pregătit să se deplaseze la centrala din Zaporojie în fruntea unei delegaţii. "Mi-a comunicat că este pregătit, la invitaţia Ucrainei, să conducă o delegaţie a AIEA la centrala nucleară din Zaporojie", a subliniat Kuleba.

Moldova, atacată de propagandistul Moscovei, Soloviov (sursa: voanews.com)
Internațional

Moldova, atacată de propagandistul Moscovei, Soloviov

Moldova, atacată de propagandistul Moscovei, Soloviov. Brigada cu destinaţie specială "Fulger" a poliţiei moldovene a demarat joi la Comrat, centrul administrativ al regiunii autonome Găgăuzia din sudul Republicii Moldova, o serie de exerciţii tactice, despre care autorităţile moldovene spun că le organizează cu regularitate în zonă, dar evenimentul a fost imediat speculat de propaganda Kremlinului, conform Deschide.md. Moldova, atacată de propagandistul Moscovei, Soloviov Propagandistul nr. 1 al Moscovei, Vladimir Soloviov, a difuzat joi pe canalul său de Telegram că autorităţile de la Chişinău au trimis brigada cu destinaţie specială "Fulger" în regiunea autonomă Găgăuzia "pentru a înăbuşi proteste antiguvernamentale", conform media citate. În postarea sa, Soloviov susţine, citând canale Telegram din Găgăuzia, că "serviciul de presă al Ministerului de Interne moldovean nu a comunicat" despre planificarea unor astfel de exerciţii în Găgăuzia. Mai departe, el afirmă, referindu-se la aceleaşi surse găgăuze, că de fapt ar fi vorba despre "înăbuşirea unor proteste antiguvernamentale care au loc în regiune de câteva săptămâni". În acest sens, Soloviov citează un canal de Telegram din Găgăuzia care sprijină agresiunea rusă în Ucraina şi aşteaptă ca forţele ruse să ajungă cât mai repede la graniţele Republicii Moldova, notează Deschide.md. Surse "de încredere" din Transnistria Printre sursele "de încredere" la care se referă propagandistul Kremlinului figurează Pridnestrovie online, publicaţie din Transnistria, şi Gagauznews, care a fost blocată de Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău după declanşarea invaziei ruse în Ucraina pentru răspândirea de informaţii ce incită la ură şi război. În acest context, Pridnestrovie online scrie că "conducerea (moldoveană) se teme că situaţia va scăpa de sub control, aşa că a luat decizia să trimită trupe speciale în regiune". Pe fondul manipulărilor diseminate de unele media regionale, dar şi direct de canale de la Moscova, poliţia Republicii Moldova a ţinut să vină cu o precizare despre prezenţa brigadei "Fulger" la Comrat. Exerciții de rutină "Cu referire la informaţiile care circulă în mediul online despre aplicaţiile efectuate de Brigada de poliţie cu destinaţie specială a IGP la Comrat, precizăm că este vorba despre nişte exerciţii tactice care au fost organizate cu regularitate pentru a verifica capacitatea de reacţie şi de intervenţie a angajaţilor", menţionează poliţia moldoveană într-un comunicat postat pe contul său Telegram. "Acest tip de exerciţii vor avea loc pe întreg teritoriul ţării. Rugăm cetăţenii să se informeze din surse sigure şi să-şi păstreze calmul, fiind vorba despre antrenamente ale subdiviziunii noastre cu statut special, care au loc în permanenţă", potrivit textului, citat de Radio Chişinău. Găgăuzia, relaţii strânse cu Rusia Moscova a fost deranjată de măsurile luate de Chişinău după 24 februarie pentru limitarea propagării dezinformării ruse în media din Republica Moldova pe fondul campaniei sale militare în Ucraina. Cel mai recent, la 13 august, Ministerul rus de Externe a denunţat "degradarea" situaţiei presei în Republica Moldova şi a cerut autorităţilor moldovene să-şi revizuiască politica în raport cu drepturile şi libertăţile populaţiei, conform Deschide.md. Citește și: BREAKING Furnizarea de gaze rusești pentru România, întreruptă brusc Regiunea autonomă Găgăuzia menţine relaţii strânse cu Rusia. La un referendum controversat din 2014, 98,47% dintre participanţi s-au pronunţat pentru aderarea Republicii Moldova la fosta Uniune vamală între Rusia, Belarus şi Kazahstan. În 2008, Adunarea Populară (parlamentul local) a sprijinit decizia Rusiei de a recunoaşte Abhazia şi Osetia de Sud - două provincii secesioniste ale Georgiei - ca republici independente, potrivit media de peste Prut.

Statele vestice vor să uite de Ucraina
Internațional

Statele vestice vor să uite de Ucraina

Statele europene vestice vor să uite de Ucraina: în iulie, nici o țară mare nu a promis noi ajutoare regimului de la Kiev, arată datele colectate de Ukraine Support Tracker. Statele vestice vor să uite de Ucraina „Fluxul promisiunilor de sprijin internațional pentru Ucraina a secat în iulie. Nicio țară mare din UE, precum Germania, Franța sau Italia, nu și-a luat noi angajamente semnificative. Cu toate acestea, decalajul dintre ajutorul promis și cel efectiv acordat s-a redus. Ultima actualizare realizată de Ukraine Support Tracker (2 iulie - 3 august) arată că, în iulie, s-au luat angajamente de sprijin pentru Ucraina de doar aproximativ 1,5 miliarde de euro. În total, monitorizarea înregistrează acum angajamente de 84,2 miliarde de euro. „În iulie, țările donatoare nu au inițiat aproape niciun ajutor nou, dar au oferit o parte din sprijinul deja promis, cum ar fi sistemele de arme”, spune Christoph Trebesch, șeful echipei care Ukraine Support Tracker. Germania, de exemplu, nu a a anunțat orice sprijin militar suplimentar, deși a trimis un ajutor militar considerabil angajat anterior”, scrie Ucraine Support Tracker, pe site-ul ei. Politico scrie că aceste date „ilustrează un punct pe care militarii și politicienii ucraineni l-au spus în mod repetat: marile puteri europene nu țin pasul cu ajutorul militar venit din SUA”. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea „După ce au fost lideri în susținerea Ucrainei, Marea Britanie și Polonia ar putea fi fără combustibil (...) Ministrul leton al Apărării, Artis Pabriks, a declarat recent pentru POLITICO că țări precum Franța și Germania trebuie să facă mai mult pentru lupta Ucrainei împotriva Rusiei”, mai arată Politico.

HIMARS schimbă jocul: bază rusească, nimicită (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

HIMARS schimbă jocul: bază rusească, nimicită

HIMARS schimbă jocul: bază rusească, nimicită. Forţele armate ucrainene au anunţat miercuri distrugerea unei baze militare ruse la Nova Kahovka, în regiunea ocupată Herson, în sudul ţării, operaţiune în care ar fi decedat între zece şi 15 soldaţi ruşi, potrivit EFE. HIMARS schimbă jocul: bază rusească, nimicită Departamentul pentru comunicare strategică al armatei ucrainene a publicat o înregistrare video pe contul său Telegram în care se pot vedea clădiri distruse, dărâmături şi vehicule calcinate. "Conform informaţiilor preliminare, acest videoclip confirmă un caz reuşit de ", afirmă departamentul, reluând ironii ale oficialilor ucraineni care în ultimele zile au atribuit exploziile din peninsula Crimeea "mucurilor de ţigară nestinse". "S-a stabilit că între zece şi 15 ocupanţi au părăsit definitiv chat-ul şi că mulţi alţii se pregătesc să plece", adaugă pe aceeaşi tonalitate ironică departamentul de comunicare. Atentate împotriva șefilor proruși din administrație Nova Kahovka, un oraş cu aproximativ 50.000 de locuitori înainte de război, este astăzi unul dintre principalele centre logistice pentru forţele ruse din regiunea Herson. Şeful adjunct al administraţiei civile şi militare proruse din Nova Kahovka, Vitali Gura, a decedat la 6 august în urma unui atentat comis de persoane necunoscute. Citește și: Atacurile împotriva bazelor rusești din Crimeea pot înclina balanța războiului în defavoarea lui Putin: fără aerodromuri pentru avioanele de luptă, rușii pierd un atu esențial Ocupanţii ruşi au confirmat atacul forţelor ucrainene, se pare cu HIMARS, asupra cazărmii trupelor ruse din Nova Kahovka. Panică în Crimeea, avioane și elicoptere mutate În acelaşi timp, invadatorii ruşi transferă urgent avioane şi elicoptere în Crimeea ocupată, după o serie de explozii produse în peninsula anexată, potrivit agenţiei de presă Unian, citând surse oficiale. În special, forţele ruse iau măsuri pentru a transfera parţial tehnică aeronautică de pe aerodromuri avansate din Crimeea spre aerodromuri alternative şi baze militare permanente de pe teritoriul Federaţiei Ruse. "După evenimentele recente din Crimeea, ruşii îşi transferă de urgenţă avioanele şi elicopterele în adâncul peninsulei şi pe aerodromurile Federaţiei Ruse", comunică Direcţia principală de informaţii (GUR) al Ministerului ucrainean al Apărării. Astfel, cel puţin 24 de avioane şi 14 elicoptere au fost relocate, conform GUR.

Bazele rusești din Crimeea, lovite dur. În imagine, Putin în Crimeea în 2019 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Bazele rusești din Crimeea, lovite dur

Bazele rusești din Crimeea, lovite dur. O nouă serie de explozii au fost raportate marţi de ziarul rusesc Kommersant în Crimeea, pe teritoriul bazei aeriene din localitatea Gvardeiskoie, districtul Simferopol, unde se afla capitala cu acelaşi nume a peninsulei anexate de Rusia. Bazele rusești din Crimeea, lovite dur Deasupra aeroportului militar de la această bază se ridicau marţi dimineaţă coloane de fum negru, potrivit martorilor, a relatat publicaţia independentă Meduza.io. Kommersant, citând o sursă sub rezerva anonimatului, a comunicat că armata şi forţele de ordine ruse verifică versiunea referitoare la un posibil atac cu dronă asupra unui depozit de muniţii. Responsabilii ruşi nu au făcut vreun comentariu cu privire la incidentul de la baza de lângă Simferopol, notează Meduza.io. Canalul Telegram "Informaţii-Crimeea" a relatat, cu referire la localnici din Gvardeiskoie, că "de dimineaţă dinspre baza militară s-au auzit mai multe bubuituri", iar în prezent "situaţia din sat este calmă". Liderii proruși cer tăcere presei Oleg Kriucikov, consilierul guvernatorului prorus al Crimeii, a îndemnat presa pe canalul său Telegram "să aştepte informaţii oficiale despre (incidentul) din Gvardeiskoie de la Ministerul rus al Apărării", cerându-le ziariştilor să nu răspândească zvonuri. Pe aerodromul militar din Gvardeiskoie staţionează din 2014 un regiment combinat de aviaţie al Ministerului rus al Apărării. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Acesta ar fi al doilea incident după cel din localitatea Maiskoie, districtul Djankoi (din Crimeea), unde în cursul dimineţii de marţi au avut loc explozii la un depozit de muniţii. Ministerul Apărării de la Moscova a calificat acest incident drept un act de sabotaj. În plus, un incendiu a fost raportat de media ruse la un transformator electric din Djankoi. Ulterior, liderul tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov, a declarat că, de fapt, incendiul s-a produs la unitatea militară rusă din Azovsk, districtul Djankoi (Crimeea), conform agenţiei de presă ucrainene Unian. Su-24 și Su-25, probabil avariate La baza aeriană din satul Gvardeiskoie, pe teritoriul căreia, potrivit presei ruse, s-au auzit marţi explozii, ruşii aveau zeci de avioane militare - bombardiere Su-24 şi avioane de atac Su-25, indică pe Twitter jurnalistul site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, citat de Unian. Potrivit lui Grozev, la baza aeriană din Gvardeiskoie staţionau 12 avioane SU-24M şi 12 SU-25SM, care făceau parte din componenta aeriană a Flotei Rusiei din Marea Neagră. The New York Times, citând un înalt responsabil ucrainean, a cărui identitate nu o dezvăluie, scrie că în exploziile din Djankoi ar fi implicată o unitate de forţe speciale ucrainene.

Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei (sursa: cfr.org)
Internațional

Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei

Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei. Miliţiile proruse din autoproclamata Republică Populară Lugansk (LNR) au refuzat să lupte în regiunea vecină Doneţk (estul Ucrainei) şi s-au plâns de "ritmul epuizant" al ofensivelor desfăşurate în acea zonă de trupele ruse împreună cu aceste grupări aliate, relatează marţi EFE, citând o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului din SUA (ISW). Prorușii din Lugansk refuză războiul Moscovei Lugansk şi Doneţk formează împreună bazinul minier Donbas, o zonă situată la frontiera cu Rusia în care acţionează forţe legate de Moscova, care a recunoscut cele două regiuni drept republici independente cu doar câteva zile înainte de începerea invaziei în Ucraina la 24 februarie. Potrivit ISW, un grup format din experţi americani, invazia în Ucraina, axată în ultimele săptămâni pe preluarea sub control al întregului Donbas, provoacă o sciziune în rândul proruşilor din ambele regiuni. Aparent, miliţiile din Lugansk, regiune controlată practic în totalitate de Moscova, s-au săturat de "ofensivele dure" la care trebuie să participe dincolo de graniţele provinciei lor. LNR nu luptă în DNR Potrivit ISW, "mai multe canale ucrainene au distribuit la 15 august o înregistrare video arătând combatanţi din Batalionul 2740 LNR (miliţia prorusă din Lugansk) care refuză să lupte pentru DNR (Republica Populară Doneţk)". "Soldaţii afirmă că au celebrat deja victoria la 3 iulie, când forţele LNR au ajuns la graniţele administrative ale regiunii Lugansk, şi că munca lor s-a terminat", confirmând că ei controlează teritoriul regiunii Lugansk, adaugă grupul de experţi americani. Cel puţin un "milblogger" (blogger specializat în probleme de apărare) rus a criticat miliţiile din LNR pentru că au cerut sprijinul Rusiei pentru propria "eliberare" şi apoi au refuzat să lupte în regiunea vecină Doneţk. O "scădere" a moralului ISW recunoaşte că nu poate să verifice în mod independent originea sau autenticitatea respectivei înregistrări video în special, dar adaugă că astfel de mesaje relevă o "scădere" a moralului în rândurile miliţiilor care au luptat pentru Lugansk. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Această tendinţă este în special periculoasă pentru forţele ruse care doresc să recruteze şi mai mulţi soldaţi noi din Lugansk pentru a compensa pierderile recente, conform analiştilor americani. O nouă sciziune în cadrul forţelor conduse de ruşi ar afecta de asemenea eficienţa efortului de război rusesc, notează ISW în analiza sa de marţi. Carne de tun, la propriu Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) sesizase încă în luna martie că ocupanţii ruşi îi utilizează drept carne de tun pe cei mobilizaţi din regiunile Lugansk şi Doneţk - regiuni pe care Moscova le controlează - pentru a identifica poziţiile ucrainene, potrivit Ukrinform. Unităţile compuse din bărbaţi racolaţi în cele două regiuni din Donbas se disting printr-un nivel scăzut în ceea ce priveşte pregătirea de luptă, disciplina sau moralul. Astfel de unităţi erau trimise în vehicule militare spre linia de contact, ignorându-se pierderile mari. În acest fel, ruşii determinau amplasamentul poziţiilor de foc ale forţelor armate ucrainene, conform GUR. "Genocid" comis de Moscova împotriva prorușilor Una dintre aceste unităţi compusă din 250-300 de persoane a suferit pierderi în perioada 16-17 martie de ordinul a aproximativ 200 de persoane în luptele care se duceau în direcţia Nikolaev. Unele media independente ruse, care transmit din străinătate, precum Meduza.io, au calificat mobilizarea forţată a bărbaţilor şi tinerilor din regiunile Lugansk şi Doneţk drept un adevărat "genocid" comis de Moscova. Aceştia nu pot să se sustragă mobilizării, fiind practic lipsiţi de drepturi, iar numele lor nu figurează pe listele cu pierderi ale armatei ruse. În multe cazuri, familiile lor nu li s-au plătit recompensele băneşti promise în caz de deces.

Rușii fug ca rozătoarele din Crimeea (sursa: economica.net)
Internațional

Rușii fug îngroziți din Crimeea

Rușii fug ca rozătoarele din Crimeea. Un număr record de mașini au traversat podul care leagă Crimeea ocupată de Rusia, arată presa de stat din Rusia – ceea ce sugerează că un număr de ruși care s-au stabilit în regiune după anexarea din 2014 fug acum, potrivit The Guardian. Rușii fug ca rozătoarele din Crimeea Anton Gherașcenko, un consilier al ministrului ucrainean de interne, a distribuit pe contul său de Twitter un articol al agenției rusești de presă TASS: "38.297 de mașini au traversat podul din Crimeea în 15 august, anunță mass-media de stat rusă TASS, citând departamentul local de gestionare a drumurilor. Acesta este un număr record de mașini care au traversat podul într-o singură zi. Mă întreb dacă recordul va fi bătut astăzi", a comentat oficialul ucrainean. Potrivit publicației ucrainene Pravda, presa rusă nu menționează câte mașini au ieșit și au intrat în Crimeea. Recordul anterior a fost înregistrat pe 16 august 2020, când pe pod au trecut 37.374 de vehicule. Explozii și incendii în Crimeea Marți dimineața, în districtul Dzhankoi din Crimeea ocupată de Rusia au avut loc explozii și au fost semnalate incendii, după ce a avut loc o o detonare la un depozit de muniții din satul Maiske. Ulterior, calea ferată din nordul Crimeii a fost avariată din cauza exploziei de la depozitul de muniții al din satul Maiske, astfel că trenurile din Rusia nu vor merge mai departe de Vladislavivka, în estul peninsulei. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner Andrii Iermak, șeful biroului președintelui, a lăsat să se înțeleagă că forțele armate ale Ucrainei sunt responsabile pentru exploziile din Crimeea și a adăugat că distrugerea depozitelor de muniții rusești va continua până când teritoriile ucrainene vor fi complet eliberate. New York Times relatează că o unitate militară ucraineană de elită se află în spatele exploziilor de de la depozitul de lângă Dzhankoi, în Crimeea.

Preţul petrolului scade, nu la pompă (sursa: Agerpres)
Internațional

Preţul petrolului scade, nu la pompă

Preţul petrolului scade, nu la pompă. Acesta a scăzut marţi, deoarece datele economice sumbre de la principalul cumpărător de ţiţei - China - au reînnoit temerile privind o recesiune globală, transmite Reuters. Preţul petrolului scade, nu la pompă La bursa New York Mercantile Exchange, cotaţiile futures pentru ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în luna septembrie au scăzut cu 0,44 dolari, sau 0,5%, la 88,97 dolari per baril, în timp ce cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a coborât cu 0,73 dolari, la 94,37 dolari. În precedenta sesiune, atât cotaţiile pentru ţiţeiul WTI, cât şi cele pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu aproximativ 3%. Banca Centrală a Chinei a redus dobânzile pentru a stimula economia, care a încetinit neaşteptat în iulie, pe fondul restricţiilor impuse de autorităţile de la Beijing şi al crizei din sectorul imobiliar. China, originea problemei "În general, preţurile materiilor prime sunt sub presiune, după ce datele economice din China din iulie sunt mult mai slabe decât se estima anterior, ceea ce a reînnoit temerile privind evoluţia cererii", a apreciat Yeap Jun Rong, analist la IG Group. Citește și: Putin, delir în lumea sa: Donbas „este eliberat pas cu pas”, „armele rusești moderne contribuie la victorie”. În acest timp, Ucraina a distrus o bază a armatei private putiniste, Wagner În Statele Unite, producţia totală în principalele bazine de şisturi bituminoase ar urma să crească în septembrie la 9,049 milioane bpd, cel mai ridicat nivel din martie 2020, conform unui raport al Agenţiei pentru Energie din SUA.

Noi explozii lângă centrala nucleară Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Noi explozii lângă centrala nucleară Zaporojie

Noi explozii lângă centrala nucleară Zaporojie. Acestea s-au auzit luni seară în jurul sitului din sudul Ucrainei ocupat de ruşi, transmite dpa. Noi explozii lângă centrala nucleară Zaporojie Vladimir Rogov, un reprezentant al autorităţilor ruse de ocupaţie din zonă, a declarat luni seară pe Telegram că zone din apropierea centralei nucleare din oraşul Enerhodar au fost bombardate de 25 de ori cu artilerie grea. Potrivit lui Dmitro Orlov, primarul ucrainean care a fugit din Enerhodar după ce forţele ruse au ocupat zona la începutul războiului, exploziile au putut fi auzite în oraş. Ucraina acuză Rusia că provoacă "teroare nucleară" cu bombardamentele sale şi afirmă că trupele ruse folosesc centrala ca scut din care să tragă în oraşele Nikopol şi Marhanez de pe malul opus al lacului de acumulare Dnipro, deoarece ştiu că forţele ucrainene vor ezita să tragă în direcţia unui sit sensibil. Radioactivitatea, la nivel sigur, deocamdată Rogov a declarat, la rândul său, că "teroriştii" ucraineni sunt cei care au tras. Rusia susţine că Ucraina bombardează centrala cu drone, artilerie grea şi lansatoare de rachete, iar în cele mai multe cazuri, apărarea aeriană rusă interceptează proiectilele. Citește și: Lumea civilizată îi cere, în bloc, lui Putin să-și retragă trupele din incinta centralei nucleare de la Zaporojie pentru a permite AIEA să evalueze independent starea reactoarelor Infrastructura centralei a fost afectată anterior, inclusiv zona din jurul instalaţiei de depozitare a deşeurilor nucleare. Experţii nucleari monitorizează îndeaproape situaţia şi spun că până acum nu s-a înregistrat o creştere a radioactivităţii.

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul

Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul. Obiectivul Rusiei este capturarea completă a regiunii ucrainene Donbas, a reafirmat luni preşedintele rus Vladimir Putin, la aproape jumătate de an de la declanşarea unui război neprovocat împotriva Ucrainei, relatează DPA. Putin, delir extrem: Cucerim tot Donbasul În faţa invitaţilor externi la un forum militar anual organizat în apropiere de Moscova, liderul de la Kremlin a susţinut, încă o dată, că "teritoriul regiunii Donbas este eliberat pas cu pas". În cadrul reuniunii au fost prezentate tancuri şi rachete ruseşti, Putin lăudând companiile producătoare de arme ruseşti pentru faptul că echipează forţele militare cu "arme moderne care astăzi contribuie la victorie". Compania rusă de stat Rosoboronexport a subliniat că sancţiunile occidentale contra Moscovei nu afectează exporturile de echipament militar rusesc. Până la finalul lui 2023 cinci sisteme de apărare S-400 vor fi livrate Indiei, a spus şeful Rosoboronexport, Aleksandr Miheev. "Anumite probleme logistice" Totuşi, directorul Serviciului federal rus pentru cooperare tehnico-militară, Dmitri Şugaev, a recunoscut că s-au înregistrat anumite probleme logistice "legate de evenimentele politice". Pe 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. Pentru a se putea apăra, Kievul se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident. Bază Wagner, distrusă de ucraineni Ucraina a anunţat luni că a lovit o bază a grupării paramilitare Wagner, ai cărei membri sunt acuzaţi de Kiev că luptă de partea trupelor ruse, şi că a distrus un pod din apropierea oraşului ocupat Melitopol, din regiunea Zaporojie, informează AFP. Potrivit guvernatorului regiunii Luhansk (estul Ucrainei), Serghei Gaidai, baza Wagner din oraşul Propasna a fost "distrusă de o lovitură de precizie". Tirul a avut loc duminică, a precizat Gaidai pe Telegram. Citește și: Un propagandist al Kremlinului a publicat fotografii ale unei baze a mercenarilor Wagner. Cine i-a vizitat după câteva ore Extrem de opacă, gruparea Wagner are legături cu oligarhul rus Evgheni Prigojin, el însuşi considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Prezenţa combatanţilor săi a fost atestată în ultimii ani în Siria şi în ţări africane printre care Libia şi Mali. În ultimele săptămâni, Ucraina a vizat mai multe poduri, în special în regiunea ocupată Herson, unde forţele ucrainene au lansat o contraofensivă pentru a recuceri zeci de sate aflate sub controlul trupelor ruse.

Viktor Orban își primește tainul Foto: Kremlin.ri
Internațional

Viktor Orban își primește tainul

Premierul Ungariei, Viktor Orban, își primește tainul, după ce a fost principalul pion al Rusiei în interiorul UE și al NATI: Putin îi furnizează cantități suplimentare de gaz. Alte state vestice se zbat să-și umple depozitele și se pregătesc de economii drastice, după ce Gazprom a început să le reducă livrările și există riscul ca la iarnă să fie complet întrerupte. Viktor Orban își primește tainul Începând de vineri, Gazprom a intensificat livrările către Ungaria cu 2,6 milioane de metri cubi pe zi, utilizând conducta TurkStream care traversează Balcani, a declarat sâmbătă secretarul de stat al Ministerului de Externe, Tamas Menczer, într-o postare pe Facebook. Discuțiile continuă pentru volume suplimentare în septembrie, a spus el. Menczer a scris că este de datoria guvernului ungar „să asigure aprovizionarea sigură a țării cu gaze naturale, iar noi ne respectăm această datorie". Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a făcut o deplasare neprevăzută la Moscova în iulie pentru a discuta despre achiziţionarea a 700 de milioane de metri cubi suplimentari de gaz, care să se adauge celor 4,5 miliarde livrate în fiecare an Budapestei înainte de conflictul din Ucraina. Russia has begun sending additional gas deliveries to Hungary in an apparent reward for its delicate balancing act between the Kremlin and the Westhttps://t.co/Y0o4MQfxyj— The Times and The Sunday Times (@thetimes) August 15, 2022 Însă presa din Ungaria scrie că această cantitate suplimentară de 52 de milioane de metri cubi de gaze, achiziţionată până acum, înseamnă extrem de puţin. Premierul Viktor Orbán a vrut să cumpere în luna februarie a acestui an un miliard de metri cubi în plus anual de la Gazprom, dar nu a reușit. În plus, depozitele de gaze din Ungaria sunt la un nivel de circa 55%, unul din cele mai mici din UE, ceea ce ridică probleme în cazul unei crize. Orban dorea mai mult Nu este clar nici prețul plătit pentru aceste cantități suplimentare. Daily News Hungary scria, acum câteva zile, că prețul gazelor lichefiate vândute de SUA este mai mic decât cel al gazelor care vin din Rusia: „Prețul gazelor naturale americane este de 28 de cenți (112 forinți) pe metru cub. Chiar și inclusiv costul transportului, acesta este mult mai ieftin decât gazul rusesc, relatează profitline.hu”. Publicația maghiară estima că, la toamnă, prețul gazelor rusești va ajunge la 600 de forinți pe metru cub. Citește și: Polonia se alătură statelor baltice și refuză vizele pentru turiștii ruși. Germania și Franța continuă să se opună Ungaria importă 85% din gaze din Rusia. Țara depinde de livările de petrol din Rusia. Și reactoarele nuclearedin Ungaria, care produc cea mai mare parte a energiei, sunt puternic legate de țara condusă de Vladmir Putin.

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie

Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie. Zeci de ţări, precum şi UE, au cerut retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina. "Staţionarea personalului militar şi a armelor ruseşti la instalaţia nucleară este inacceptabilă", se arată într-o declaraţie citată duminică de agenţia germană de presă DPA. Occidentul cere plecarea rușilor din Zaporojie "Desfăşurarea de personal militar şi armament rusesc la instalaţia nucleară este inacceptabilă şi nu respectă principiile de siguranţă, securitate şi garanţii pe care toţi membrii AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică) s-au angajat să le respecte", a afirmat grupul într-o declaraţie comună. Cererea a fost făcută în numele UE, precum şi al SUA, al Marii Britanii, al Norvegiei, al Australiei, al Japoniei, al Noii Zeelande şi al multor alte ţări. "Cerem Federaţiei Ruse să îşi retragă imediat forţele militare şi tot personalul neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie, din împrejurimile sale imediate şi din întreaga Ucraină, astfel încât operatorul şi autorităţile ucrainene să îşi poată relua responsabilităţile suverane în cadrul graniţelor Ucrainei recunoscute la nivel internaţional. Acest lucru va permite, de asemenea, AIEA să îşi desfăşoare verificările în conformitate cu obligaţiile de garanţii ale Ucrainei în condiţii de siguranţă şi securitate şi în timp util", se arată în declaraţie. Noi bombardamente lângă centrală Obuze de artilerie au lovit din nou duminică oraşul ucrainean Energodar, în apropiere de centrala nucleară Zaporojie ocupată de Rusia, în contextul în care Rusia a cerut ONU să asigure securitatea sitului, relatează DPA. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă pentru bombardamentele de duminică şi ambele au raportat că un civil a fost ucis. Autorităţile ruse au declarat că "naţionaliştii din Ucraina" au lovit zona, în timp ce primarul ucrainean al oraşului, Dmitro Orlov, a vorbit despre o "provocare criminală" din partea Rusiei. Nu a existat nicio confirmare independentă a incidentului. Pe unde să meargă experții AIEA către centrală? Cea mai mare centrală nucleară din Europa, care este ocupată de trupele ruseşti din martie, este supusă bombardamentelor de mai multe săptămâni. Experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) urmează să inspecteze situl. Cu toate acestea, Naţiunile Unite, Rusia şi Ucraina nu pot ajunge la un acord cu privire la planificarea vizitei. Diplomatul rus Mihail Ulianov a cerut Naţiunilor Unite să intervină pentru a asigura siguranţa centralei. Secretariatul ONU are sarcina de a "da undă verde pentru o vizită la centrala nucleară a experţilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică", a declarat Ulianov pentru agenţia rusă de presă de stat TASS într-un interviu publicat duminică. Acuzații reciproce de atacuri Potrivit unor rapoarte, ONU nu i-a permis până acum şefului AIEA, Rafael Grossi, să meargă în Ucraina, nu doar din motive de securitate, ci şi din cauza unei dispute privind itinerariul. Grossi ar putea să călătorească sub protecţia Rusiei prin peninsula Crimeea de la Marea Neagră, care a fost anexată de Moscova în 2014, dar acest lucru ar fi perceput ca un afront de către Kiev. Ucraina acuză trupele ruseşti că folosesc centrala nucleară ca pe o fortăreaţă din care trag asupra micilor oraşe Nikopol şi Marganeţ, care se află pe celălalt mal al lacului de acumulare Nipru. Rusia, pe de altă parte, susţine că Ucraina bombardează uzina cu drone, artilerie grea şi lansatoare de rachete. Iad în Donețk Între timp, Kremlinul a anunţat că a lovit ţinte în zeci de locuri din estul Ucrainei cu rachete şi artilerie. Atacurile s-au concentrat în regiunea Doneţk, a precizat Ministerul rus al Apărării. În regiunea învecinată Harkov, satul Udî a fost capturat, a precizat Moscova, iar un depozit de combustibil de lângă Sloviansk a fost distrus. Citește și: Zelenski, amenințare fățișă pentru militarii ruși de la centrala nucleară de la Zaporojie: Sunt ținte speciale pentru armata noastră Statul major ucrainean de la Kiev a raportat atacuri intense în estul şi sudul ţării. În regiunea Doneţk, o tentativă a forţelor ruseşti de a pătrunde în Sloviansk a fost respinsă, a precizat acesta. În general, Kievul a menţionat că situaţia a rămas în mare parte neschimbată.

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie

Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat soldaţii ruşi care trag în cea mai mare centrală nucleară din Europa sau o folosesc ca bază de tragere că vor deveni o "ţintă specială" pentru forţele ucrainene, transmite Reuters. Zelenski, amenințare pentru rușii din Zaporojie "Fiecare soldat rus care fie trage în centrală, fie trage folosind centrala ca acoperire, trebuie să înţeleagă că devine o ţintă specială pentru agenţii noştri de informaţii, pentru serviciile noastre speciale, pentru armata noastră", a declarat Zelenski într-un discurs sâmbătă seara. Liderul ucrainean a reafirmat că el consideră că Rusia foloseşte centrala ca şantaj nuclear, dar nu a dat detalii. Trupele ruse au capturat centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei la începutul războiului, dar aceasta este încă administrată de tehnicieni ucraineni. Pe fondul temerilor legate de o catastrofă nucleară din cauza reluării bombardamentelor din ultimele zile, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut crearea unei zone demilitarizate. Ucraina şi Rusia se acuză reciproc pentru bombardamente. Podoliak: Rușii vor deconectarea sudului Ucrainei Forţele ucrainene care controlează oraşele de pe malul opus faţă de cel pe care se află centrala au fost supuse unui bombardament intens din partea ruşilor. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a acuzat Rusia că "a lovit partea centralei nucleare unde este generată energia care alimentează sudul Ucrainei". "Scopul este de a ne deconecta de la (centrală) şi de a da vina pe armata ucraineană pentru acest lucru", a scris Podoliak pe Twitter. Vladimir Rogov, membru de rang înalt al administraţiei civil-militare a provinciei Zaporojie, numit de Rusia, a scris pe Telegram că forţele ucrainene au bombardat centrala. AIEA a avertizat asupra unui dezastru Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a avertizat asupra unui dezastru nuclear dacă nu se opreşte lupta. Experţii nucleari se tem că atacurile ar putea deteriora bazinele de combustibil uzat ale centralei sau reactoarele. Citește și: Risc din ce în ce mai mare ca centrala nucleară de la Zaporojie să fie avariată decisiv de rachete. Noi tiruri, rușii și ucrainenii se acuză reciproc În timp ce luptele nu încetează, nave de marfă continuă să părăsească Ucraina, ca parte a unui acord negociat de ONU şi Turcia la sfârşitul lunii iulie, menit parţial să atenueze criza alimentară mondială.

O nouă delegație americană, la Taipei (sursa: Facebook/Ed Markey)
Internațional

O nouă delegație americană, la Taipei

O nouă delegație americană, la Taipei. Cinci parlamentari americani au sosit duminică la Taipei într-o vizită surpriză, pe fondul escaladării tensiunilor în strâmtoarea Taiwan, după o călătorie efectuată la începutul acestei luni de Nancy Pelosi, preşedinta Camerei Reprezentanţilor, informează DPA. O nouă delegație americană, la Taipei Potrivit Institutului American din Taiwan (AIT), care acţionează ca ambasadă de facto a SUA, vizita de două zile face parte dintr-o călătorie mai amplă în regiunea Indo-Pacific. Discuţiile urmează să se concentreze, printre altele, asupra securităţii regionale, comerţului şi investiţiilor. Ministerul taiwanez de externe a salutat vizita, precizând că delegaţia se va întâlni cu preşedinta Tsai Ing-wen şi cu ministrul de externe Joseph Wu. Delegaţia parlamentară americană reprezintă atât Partidul Republican, cât şi Partidul Democrat şi este formată din Ed Markey, senator, şi John Garamendi, Alan Lowenthal, Don Beyer şi Aumua Amata Coleman Radewagen, membri ai Camerei Reprezentanţilor. Furie la Beijing după vizita lui Pelosi China a sporit presiunea asupra Taiwanului, atât din punct de vedere militar, cât şi economic, după o vizită de 19 ore a lui Pelosi la Taipei, pe 2-3 august. Citește și: Taiwanul poate respinge o invazie a Chinei, dar cu ajutorul SUA – simulări făcute de generali americani în rezervă și Centrul pentru Studii Strategice Internaționale Taiwanul are un guvern independent din 1949, dar China consideră că insula face parte din teritoriul său. În 1979, Washingtonul a întrerupt în mod oficial legăturile diplomatice cu Taipei şi a stabilit relaţii cu Beijingul, scrie DPA.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră