duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5117 articole
Internațional

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși. Circa 200 de paraşutişti ruşi au fost ucişi în cursul unui atac al trupelor ucrainene împotriva unei baze militare în Kadiivka în regiunea Lugansk (estul Ucrainei), regiune aflată sub controlul forţelor ruse, a declarat vineri şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk, Serhii Haidai, citat de EFE. Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși Într-un mesaj pe Telegram, citat de agenţia Ukrinform, Haidai precizează că forţele armate ucrainene au "aruncat în aer" hotelul Donbas din Kadiivka, unde ruşii îşi aveau baza din 2014. "200 de paraşutişti ruşi au fost eliminaţi. Vom continua", a adăugat Haidai, care nu a precizat totuşi când a avut loc atacul. Anterior, Statul Major General al forţelor armate ucrainene estimase pierderile trupelor ruseşti de la începutul invaziei ruse în Ucraina la circa 46.250, dintre care 400 doar în ultimele 24 de ore. Peste 7.000 de echipamente rusești, distruse Între 24 februarie şi 26 august, forţele ucrainene ar fi distrus, de asemenea, 1.936 tancuri, 4.251 blindate, 1.040 sisteme de artilerie, 272 sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) şi 148 de sisteme de apărare antiaeriană, potrivit listei publicate de Statul Major pe pagina sa de Facebook. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul Trupele ruse ar mai fi pierdut 234 de avioane, 202 elicoptere, 834 drone, 196 rachete de croazieră, 15 nave, 3.162 vehicule şi camioane cisternă şi 99 de echipe speciale, conform aceleiaşi surse.

Lugansk: sute de parașutiști ruși, uciși (sirsa: Ukrinform)
O rusoaică, zbor spațial cu americani (sursa: Roscosmos)
Internațional

O rusoaică, zbor spațial cu americani

O rusoaică, zbor spațial cu americani. Singura cosmonaută rusă în activitate a declarat vineri că este pregătită pentru un zbor programat la începutul lunii octombrie spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în cadrul unei misiuni ce va fi realizată în comun cu NASA, în pofida tensiunilor ruso-americane, informează AFP. O rusoaică, zbor spațial cu americani Anna Kikina, în vârstă de 37 de ani, va participa la zborul programat să aibă loc pe 3 octombrie la bordul unei capsule Crew Dragon, fabricată de compania americană privată SpaceX. Doi astronauţi americani - Nicole Mann şi Josh Cassada - şi un astronaut japonez - Koichi Wakata - vor participa şi ei la această misiune internaţională. Vehiculul va fi lansat de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida. "Sunt pregătită pentru acest zbor. Voi merge în America pe 8 septembrie pentru ultima sesiune de antrenament, activităţi pre-lansare şi diverse proceduri", a declarat Anna Kikina, care este de formaţie inginer, într-o conferinţă de presă difuzată de agenţia spaţială rusă Roscosmos. Șapte ani de la precedenta rusoaică în spațiu Ea va deveni cea de-a cincea femeie rusă care va zbura în spaţiu în calitate de cosmonaut profesionist şi, totodată, prima cosmonaută din ţara ei care va participa la o misiune a companiei americane SpaceX. "Este o mare responsabilitate", a declarat ea. Întrebată despre atitudinea astronauţilor americani faţă de ea, în contextul tensiunilor diplomatice majore asociate războiului din Ucraina, Anna Kikina a spus că se simte apreciată de colegii ei din Statele Unite. "Sunt foarte fericită să fac parte din acest echipaj", a insistat cosmonauta rusă. Ultima femeie rusă care a zburat în spaţiu înainte de Anna Kikina este Elena Serova, care a petrecut 167 de zile la bordul ISS în 2014 şi 2015. De la Tereșkova la actrița Peresild Fosta Uniune Sovietică este ţara care a trimis în spaţiu prima femeie din istoria omenirii, Velentina Tereşkova, pe 16 iunie 1963. Ea a fost urmată de Svetlana Saviţkaia, prima femeie care a efectuat o ieşire extravehiculară în spaţiu, în iulie 1984. În octombrie, Rusia a trimis în spaţiu o actriţă, Iulia Peresild, pentru a filma primul lungmetraj turnat pe orbita Terrei, înaintea unui proiect similar american cu Tom Cruise în distribuţie. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul Spaţiul reprezintă unul dintre rarele domenii în care Statele Unite şi Rusia continuă să coopereze în pofida tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări. Pe 21 septembrie, un astronaut de la NASA, Francisco Rubio, urmează să ajungă pe ISS la bordul unui vehicul rusesc Soyuz alături de doi cosmonauţi ruşi, Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin.

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei (sursa: Sputnik)
Internațional

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei

Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei. Dmitri Medvedev, unul din fidelii preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat vineri că Moscova nu îşi va opri campania militară în Ucraina chiar dacă Kievul ar renunţa oficial la aspiraţiile sale de a adera la NATO, informează Reuters. Medvedev, asmuțit de Putin împotriva Ucrainei Fostul preşedinte Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a mai declarat într-un interviu pentru televiziunea franceză LCI că Rusia este pregătită să poarte discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în anumite condiţii. Chiar înainte de invazia începută pe 24 februarie, Moscova a clarificat ca inacceptabilă apartenenţa Ucrainei la NATO. "Renunţarea la a participa în cadrul Alianţei Nord-Atlantice este vitală acum, dar este deja insuficientă pentru a stabili pacea", a declarat Medvedev în interviul pentru televiziunea LCI, din care agenţiile ruse de presă au preluat citate. Ridicolul pretext al denazificării Conform declaraţiilor înaltului oficial rus, ţara sa va continua campania până când îşi va atinge obiectivele. Reuters aminteşte că Vladimir Putin a declarat că intenţionează să "denazifice" Ucraina. Kievul şi Occidentul spun însă că acesta este un pretext fără temei pentru un război de cucerire. Rusia şi Ucraina au purtat mai multe runde de discuţii după începerea invaziei, dar nu s-au înregistrat progrese şi există puţine perspective pentru o reluare a acestora. "Acest lucru (discuţiile - n.r.) va depinde de modul în care se desfăşoară evenimentele. Am fost pregătiţi înainte să ne întâlnim (cu Zelenski)", a spus Medvedev. HIMARS poate schimba jocul În interviu, fostul preşedinte rus a mai afirmat că armele americane furnizate deja Ucrainei, cum ar fi lansatoarele de rachete multiple HIMARS, nu reprezintă deocamdată o ameninţare semnificativă. Dar situaţia s-ar putea schimba, a adăugat Medvedev, dacă armele trimise de SUA ar putea atinge ţinte la distanţe mai mari. Citește și: Laboratoare chimice rusești au fost aduse la Zaporojie pentru a-i proteja pe invadatori de radiații nucleare, susține Kievul "Înseamnă un lucru când acest tip de rachetă zboară pe o distanţă de 70 km","dar e altceva când e vorba de 300-400 km". Atunci "ar fi o ameninţare directă pentru teritoriul Federaţiei Ruse", a estimat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei.

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Internațional

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie

Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie. Ocupanţii ruşi se pregătesc de o provocare la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei) cu emisii de radiaţii, a avertizat vineri Agenţia nucleară de stat ucraineană Energoatom, indicând că Rusia ar fi desfăşurat zece laboratoare chimice la Melitopol, oraş din aceeaşi regiune, informează agenţia de presă Unian şi canalul de televiziune local TSN. Laboratoare chimice rusești, aduse la Zaporojie "A devenit cunoscut că la Melitopol au fost aduse zece laboratoare chimice. Cu ajutorul acestor laboratoare, ruşii plănuiesc să-şi salveze ofiţerii şi generalii în cazul unor emisii de radiaţii de la centrala din Zaporojie", afirmă Energoatom într-un comunicat postat pe Telegram. Anterior, Ivan Fiodorov, primarul ucrainean în exil din Melitopol, care se află sub controlul forţelor ruse, anunţase la posturi de televiziune ucrainene că aceste laboratoare au fost instalate la una din instituţiile medicale din oraş. "Desigur, ei nu se gândesc la populaţia civilă. Aceste laboratoare sunt pentru a-şi proteja oamenii aflaţi în acest oraş ocupat temporar", a declarat Fiodorov. "Act de terorism nuclear" "Este încă o confirmare că Rusia se pregăteşte să comită un act de terorism nuclear, provocând un accident cu emisii de radiaţii la centrala nucleară din Zaporojie capturată", susţine compania ucraineană, conform textului citat de Unian. Energoatom a cerut, din nou, întregii comunităţi internaţionale, ONU şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să depună eforturi pentru a grăbi retragerea trupelor ruse de pe teritoriul centralei din Zaporojie şi din oraşul satelit Energodar, pentru demilitarizarea centralei şi readucerea ei sub controlul deplin al Ucrainei. Forţele ruse au capturat centrala nucleară şi oraşul Energodar la 4 martie. De atunci, Federaţia Rusă a refuzat propunerea de a crea o zonă demilitarizată în perimetrul acestei centrale nucleare, cea mai mare în Europa. UE cere Moscovei să permită inspecții Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) apreciază ca ridicată probabilitatea comiterii unui "atac terorist" la scară largă din partea ocupanţilor ruşi la centrala nucleară din Zaporojie, notează Unian. Uniunea Europeană a calificat vineri drept "extrem de îngrijorătoare" situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie şi a cerut Rusiei să permită experţilor AIEA să efectueze o inspecţie la acest obiectiv, potrivit EFE. Într-un mesaj pe Twitter, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a subliniat că "Kremlinul trebuie să garanteze repararea, fără obstacole, a liniilor electrice avariate şi reconectarea completă (a centralei) la reţeaua electrică ucraineană". "Experţilor AIEA ar trebui să li se permită în sfârşit să viziteze instalaţiile" centralei nucleare din Zaporojie, insistă Borrell în mesajul său. Acuzații reciproce de bombardamente Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat, joi, la Paris, că există o înţelegere de principiu cu Moscova şi Kiev pentru a proceda la o inspecţie "în următoarele zile". Mai devreme, Energoatom anunţase rebranşarea la reţeaua electrică a unuia din cele două reactoare în funcţiune, dând asigurări că sistemele de securitate funcţionează normal, într-un comunicat pe Telegram citat de AFP. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Situată în sudul Ucrainei, centrala Zaporojie a fost deconectată de la reţeaua electrică joi, pentru prima dată în istoria sa, ca urmare a unui incendiu cauzat de un bombardament ce a produs pagube asupra unei linii electrice. În ultimele săptămâni, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardamente care au vizat perimetrul acestei centrale, sporind temerile privind producerea unei catastrofe nucleare.

Spioană rusă în baza NATO Napoli (sursa: Bellingcat)
Internațional

Spioană rusă în baza NATO Napoli

Spioană rusă în baza NATO Napoli. O agentă a serviciilor secrete ruse a reuşit să se infiltreze în baza NATO de la Napoli, unde a spionat ani la rând, scriu în ediţiile de vineri mai multe publicaţii preluate de agenţia EFE, printre care La Repubblica şi Der Spiegel, în urma unei investigaţii jurnalistice care a durat aproape un an. Spioană rusă în baza NATO Napoli Investigaţia, la care au contribuit de asemenea Bellingcat şi The Insider, o descrie pe spioana rusoaică drept o femeie în vârstă de "circa 30 de ani, cosmopolită şi sigură pe sine, care vorbeşte şase limbi" străine şi a reuşit să pătrundă în cercul personalităţilor din oraşul italian Napoli, în cel al personalului bazei NATO şi al Flotei a 6-a a SUA. Numele identităţii sale fabricate era María Adela Kuhfeldt Rivera, născută în Peru din tată german, dar identitatea sa reală era Olga Kolobova, fiică a unui colonel rus. Paşaportul rusesc cu care a intrat în Italia aparţinea "aceleiaşi serii folosite de spionii GRU", serviciul secret militar rus, iar în timpul şederii în Italia a folosit trei paşapoarte ruseşti, scrie La Repubblica. Fugită la Moscova Pista spioanei a fost pierdută când Bellingcat şi The Insider au publicat în septembrie 2018 numele spionilor care au încercat să-i otrăvească pe fostul agent rus Serghei Skripal şi pe producătorul bulgar de arme Emil Gebrev, rusoaica părăsind atunci Napoli către Moscova fără să i se mai dea de urmă. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Autorii investigaţiei jurnalistice mai susţin că nu au putut stabili ce informaţii a putut ea să obţină, nici dacă ar fi reuşit să implanteze viruşi informatici în telefoanele şi calculatoarele prietenilor pe care şi-i făcuse în timpul misiunii în Italia, dar, spun aceiaşi jurnalişti, se ştie că "a intrat în contact cu figuri cheie ale NATO şi Marinei SUA".

Lukașenko pune armament nuclear pe avioane (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko pune armament nuclear pe avioane

Lukașenko pune armament nuclear pe avioane. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat vineri că avioanele de luptă SU-24 belaruse au fost reconfigurate pentru a putea transporta armament nuclear, relatează Reuters. Lukașenko pune armament nuclear pe avioane Într-o declaraţie pentru presă, Lukaşenko a explicat că această decizie a fost agreată anterior cu preşedintele rus Vladimir Putin. Belarusul nu are propriile arme nucleare, însă este un aliat al Rusiei şi a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru invazia rusă din Ucraina. Potrivit agenției Belta, "Aleksandr Lukashenko said: Amenințări dure de la Minsk Aleksandr Lukashenko went on saying: "

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile (sursa: RIA Novosti)
Internațional

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile

Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile. Rusia a recunoscut vineri că se înregistrează o creştere a presiunii sancţiunilor impuse de Occident în pofida efectului negativ al restricţiilor economice chiar asupra ţărilor care promovează o astfel de politică, transmite EFE. Premierul rus admite: Moscova simte sancțiunile "Situaţia se modifică rapid. Occidentul colectiv sporeşte presiunea sancţiunilor împotriva Rusiei şi Belarusului, în pofida faptului că promotorii lor sunt afectaţi de consecinţele negative ale acestei politici", a declarat premierul rus Mihail Mişustin, în Kârgâzstan, citat de agenţia oficială rusă RIA Novosti. Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Într-o intervenţie în Consiliul Interguvernamental al Uniunii Economice Euroasiatice (UEE, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Rusia), Mişustin a evidenţiat rolul acestei organizaţii într-un moment în care sistemul economic şi comercial global este zguduit de la temelie. Mișustin se laudă cu agricultura "Statele occidentale încearcă să acuze ţara noastră de criza alimentară globală, fiind extrem de conştiente că actuala situaţie reprezintă consecinţa directă a acţiunilor lor", a susţinut el. Mişustin a spus că "sancţiunile antiruse" au agravat tendinţele negative globale, în contextul în care băncile şi instituţiile financiare au încetat să mai acorde credite şi să mai asigure contractele de vânzare de alimente şi fertilizant din Rusia. Premierul rus a mai susţinut că, din punct de vedere alimentar, ţările membre ale UEE se află în avantaj. "Am atins un înalt nivel de autosuficienţă în privinţa principalelor produse agricole", a declarat şeful guvernului rus, care a adăugat că UEE este unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

Truss despre Macron Prieten, dușman? Deliberez (sursa: Facebook/Liz Truss)
Internațional

Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez

Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez. Liz Truss, unul din cei doi candidaţi la postul de premier al Marii Britanii, a fost acuzată că riscă o înrăutăţire a relaţiilor diplomatice cu Franţa după ce a spus că "juriul încă deliberează" în privinţa preşedintelui Emmanuel Macron, transmite DPA. Truss despre Macron: Prieten, dușman? Deliberez Truss, actual ministru de Externe, a răspuns la o întrunire de campanie a Partidului Conservator joi, la Norwich, că nu este decisă dacă preşedintele francez este "prieten sau duşman". Mai multe probleme au afectat relaţiile franco-britanice în lunile din urmă, printre care traversările migranţilor pe Canalul Mânecii şi haosul creat în sezonul turistic în portul Dover, pentru care Truss a dat vina pe lipsa de personal francez la controlul paşapoartelor. La întrunirea de la Norwich, Truss şi rivalul său Rishi Sunak au fost supuşi unei serii rapide de întrebări şi răspunsuri. Gazda evenimentului, Julia Hartley-Brewer, a întrebat-o pe Truss: "Preşedintele Macron, prieten sau duşman?". "Juriul deliberează", a răspuns ea, în aplauze zgomotoase, adugând: "Însă, dacă aş deveni prim-ministru, l-aş judeca după fapte, nu după vorbe". Critici din ambele partide mari La aceeaşi întrebare, Sunak răspunsese rapid "prieten". Partidul Laburist, principala formaţiune de opoziţie, a avertizat că replica lui Truss, care poate fi considerată ca riscând o tensionare a relaţiilor cu Franţa, arată "o lipsă teribilă şi îngrijorătoare de judecată". Fostul ministru conservator Gavin Barwell a pus şi el sub semnul întrebării remarca, comentând pe Twitter: "Aş fi crezut că ministrul de Externe este conştient că suntem într-o alianţă militară cu Franţa". Citește și: VIDEO Zelenski a explicat în detaliu cum Europa a ratat la limită un accident nuclear grav la Zaporojie Într-un alt moment al întrunirii, Truss a recunoscut că, dacă ar avea de ales între a se baza pe Franţa sau pe China pentru expertiza în domeniul nuclear, ar alege Franţa. Aceste răspunsuri vin după ce Liz Truss a distanţat Marea Britanie de perspectiva unui proiect de a face parte dintr-o comunitate politică europeană mai largă, în care ar fi implicate şi state din afara UE, precum Regatul Unit, după o întâlnire între Boris Johnson şi preşedintele francez în iunie. Contre franco-britanice Palatul Elysee a insistat că Johnson exprimase interes faţă de idee, însă Truss a negat ulterior că Regatul Unit ar fi fost vreodată de acord cu o astfel de propunere: "Nu este adevărat. Nu cunosc cuvintele exacte pe care preşedintele Macron le-a folosit, dar noi nu am convenit asupra acestui subiect". Întrebată dacă susţine "comunitatea lui (Macron) politică şi economică", ea a răspuns: "Nu". În iulie, Truss a afirmat că aglomeraţiile cu care s-au confruntat turiştii în portul Dover au fost din vina autorităţilor franceze şi că ar fi fost "pe deplin evitabile". Un politician francez a acuzat Brexit-ul pentru haosul creat. Pierre-Henri Dumont, deputat din Calais al partidului Republicanii, a declarat la BBC că problemele din portul Dover vor reapărea. "Acestea sunt consecinţele Brexit-ului. Trebuie să facem mai multe controale decât înainte", a explicat el.

Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil (sursa: Agerpres)
Internațional

Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil

Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lumea a evitat la limită un dezastru nuclear în contextul în care electricitatea la centrala atomică de la Zaporojie a fost întreruptă mai multe ore din cauza bombardamentelor ruse din zonă, acuzaţii pe care Moscova le respinge, potrivit Reuters. Accident nuclear grav la Zaporojie, posibil Zelenski a spus că bombardamentele de joi ale Rusiei au declanşat incendii în gropile de cenuşă ale unei staţii electrice pe cărbuni din apropiere, ceea ce a dus la deconectarea complexului de reactoare nucleare, cel mai mare din Europa, de la reţeaua electrică. Generatoare de rezervă pe bază de diesel au asigurat alimentarea cu energie, care este vitală pentru sistemele de răcire şi de siguranţă ale centralei, a mai afirmat el, salutând efortul tehnicienilor ucraineni, care gestionează uzina sub supravegherea armatei ruse. "Dacă angajaţii noştri de la staţie nu ar fi reacţionat după întreruperea curentului, atunci am fi fost nevoiţi să facem faţă consecinţelor unui accident atomic", a declarat el într-un discurs de joi seară. "Rusia a pus Ucraina şi pe toţi europenii la un pas de un dezastru atomic", a mai afirmat Zelenski. Prima deconectare completă a centralei Vineri, Energoatom, compania de stat care gestionează centralele nucleare din Ucraina, a anunţat că lucrează la reconectarea a două blocuri de reactoare la reţeaua electrică din Ucraina, precizând totodată că toate cele şase reactoare de la Zaporojie sunt în continuare deconectate. Citește și: Putin construiește o armată din pix: a semnat un decret prin care crește efectivele cu 137.000 de soldați, dar nu se știe de unde vin aceștia Compania a mai precizat că electricitatea pentru nevoile centralei este în prezent asigurată printr-o linie electrică de la sistemul de electricitate ale Ucrainei. Conform Energoatom, este prima deconectare completă a centralei, care a devenit un punct sensibil în cele şase luni de război. Demilitarizarea zonei, refuzată de Rusia Vladimir Rogov, un oficial numit de Rusia în oraşul ocupat Enerhodar din apropiere de centrală, a acuzat forţele armate ucrainene pentru incendiul dintr-o pădure din apropierea centralei. El a spus că localităţile din zonă au rămas joi fără electricitate mai multe ore. ONU încearcă să obţină acces la centrală şi a cerut ca zona să fie demilitarizată. Oficiali ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică sunt "foarte aproape" să poată vizita centrala de la Zaporojie, a declarat joi directorul generat al AIEA, Rafael Grossi. Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea zonei, alimentând temerile privind un dezastru nuclear.

Macron, "exilat" de Putin în Algeria (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, "exilat" de Putin în Algeria

Macron, "exilat" de Putin în Algeria. Preşedintele francez Emmanuel Macron a sosit joi în Algeria pentru o vizită oficială de trei zile, menită să "refondeze" relaţiile bilaterale şi care, pentru Alger, marchează o recunoaştere a importanţei sale strategice în regiune, informează AFP. Aniversarea independenței Avionul preşedintelui francez, care este însoţit în această vizită de o delegaţie de peste 90 de persoane, a aterizat în jurul orei locale 15:30 (14:30 GMT). Delegaţia franceză a fost întâmpinată de preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, alături de militari. Cei doi lideri de stat s-au îmbrăţişat, înainte de a se plasa sub un cort pentru a asculta imnurile naţionale ale celor două ţări, interpretate de o fanfară militară. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Cei doi lideri urmează să se deplaseze apoi spre Monumentul Martirilor, important loc de comemorare a războiului de independenţă din 1954-1962 faţă de Franţa. Vor urma o întrevedere în tête-à-tête între cei doi preşedinţi, o declaraţie pentru mass-media şi un dineu la Palatul Poporului. Această vizită coincide cu cea de-a 60-a aniversare de la sfârşitul războiului şi de la proclamarea independenţei Algeriei în 1962. Macron, "exilat" de Putin în Algeria De la declanşarea războiului în Ucraina, Algeria, primul producător de gaz din Africa şi unul dintre primii din lume, este foarte solicitată de europenii presaţi să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc. Cei doi preşedinţi vor discuta de asemenea despre situaţia din Mali, de unde armata franceză s-a retras nu demult, şi de influenţa tot mai mare a Rusiei în Africa. Algeria joacă un rol central în regiune datorită miilor de kilometri de frontieră cu Mali, Niger şi Libia. De asemenea, ea este apropiată de Rusia, primul său furnizor de arme. Aceasta este a doua vizită a lui Emmanuel Macron în Algeria în calitate de preşedinte, după o primă vizită în decembrie 2017.

Sofia îi dă cu tifla Moscovei (sursa: moldova.europalibera.org/)
Internațional

Sofia îi dă cu tifla Moscovei

Sofia îi dă cu tifla Moscovei: Bulgaria a refuzat joi să extrădeze un cetăţean rus care se opune războiului în Ucraina şi care este acuzat de fraudă fiscală în Rusia, nutrind temeri că acesta nu va beneficia de un proces echitabil, informează AFP. Sofia îi dă cu tifla Moscovei Curtea de Apel de la Varna a revizuit joi o decizie de extrădare luată la începutul lui august cu privire la Aleksei Alcin, 46 de ani, un om de afaceri acuzat în Rusia de fraudă fiscală în valoare de 282,5 milioane de ruble (4,8 milioane de euro). "Instanţa a constatat un risc de agravare a situaţiei lui (Aleksei Alcin) din cauza convingerilor sale politice şi o încălcare a drepturile sale în timpul procesului penal", potrivit motivaţiei publicate de Curtea de Apel din Varna într-un comunicat. Decizia Curţii de Apel se sprijină pe două rezoluţii ale Parlamentului European şi pe un raport al Comitetului Helsinki, potrivit căruia "nu există nicio îndoială că Rusia şi-a întărit represiunea împotriva manifestanţilor şi militanţilor din societatea civilă care protestează împotriva războiului". Pașaport rusesc, ars în fața ambasadei Acest refuz de extrădare este "asemănător deciziilor unor tribunale din state membre ale Consiliului Europei, care resping cereri ale Federaţiei Ruse în baza unei lipse de încredere în voinţa acestei ţări de a-şi onora obligaţiile conform dreptului internaţional", a apreciat Curtea de Apel bulgară. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează Locuind în Bulgaria din 2014, Aleksei Alcin şi-a ars paşaportul rusesc în faţa consulatului Rusiei de la Varna, în februarie, în timpul unei manifestaţii împotriva războiului din Ucraina. Manifestaţii în susţinerea lui Alcin au fost organizate în ultimele săptămâni la Sofia şi la Varna. Intelectuali bulgari i-au cerut preşedintelui Rumen Radev să-i acorde drept de azil.

Putin construiește o armată din pix (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin construiește o armată din pix

Putin construiește o armată din pix. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret ce prevede creşterea efectivelor armatei ruse cu 137.000 de soldaţi, transmite agenţia EFE. Putin construiește o armată din pix Efectivele armatei ruse vor ajunge astfel la 1.150.628 de militari, conform acestui decret, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Liderul de la Kremlin stabilise în noiembrie 2017 la 1.013.628 numărul militarilor armatei ruse, după prima creştere a efectivelor militare decisă atunci prima dată după aproape un deceniu. Citește și: România se înarmează până în dinți: ultima achiziție – 231 de sisteme de rachete portabile antiaeriene, care vor costa peste două treimi de miliard de euro. Cine le livrează După noua creştere a efectivelor armatei ruse şi luând în calcul de asemenea personalul său civil, aceasta va ajunge la un total de peste două milioane de membri.

FSB a prins iar membri Azov (sursa: Twitter/Azov)
Internațional

FSB a prins iar membri Azov

FSB a prins iar membri Azov. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat joi arestarea unui cetăţean rus care ar fi plănuit atentate în exclava rusă Kaliningrad, situată între Lituania şi Polonia, pe coasta Mării Baltice, şi care ar fi făcut parte din batalionul naţionalist ucrainean Azov, transmite EFE. FSB a prins iar membri Azov Persoana arestată, în vârstă de 55 de ani, "intenţiona să comită acte de sabotaj şi terorism împotriva instalaţiilor flotei ruse la Marea Baltică şi a personalului militar (rus), precum şi asupra aeroportului Hrabrovo", se menţionează într-o notă oficială a FSB, citată de agenţia RIA Novosti. Potrivit FSB, bărbatul intenţiona să comită infracţiunea şi să fugă apoi din ţară. Citește și: Ridicola poveste inventată de FSB (ex-KGB) ca să justifice asasinarea Dariei Dughina: „agenta” ucraineană ar fi locuit în bloc cu victima și schimbat de trei ori într-o lună numărul mașinii La domiciliul acestuia a fost descoperită o bombă artizanală cu o putere echivalentă a cinci kilograme de trinitrotoluen, adaugă nota citată. Agenţii au găsit la locuinţa bărbatului simboluri având legătură cu batalionul Azov, interzis în Rusia, şi corespondenţa deţinutului cu membrii acestui grup, susţine FSB. "Bărbatul arestat şi-a mărturisit vina", încheie nota FSB.

Pedepse absurde pentru Navalnîi în penitenciar (sursa: Facebook/Алексей Навальный)
Internațional

Pedepse absurde pentru Navalnîi în penitenciar

Pedepse absurde pentru Navalnîi în penitenciar. Disidentul rus Aleksei Navalnîi a fost mutat din nou într-o celulă de izolare în colonia penitenciară în care este închis, a anunţat el pe Twitter, adăugând că acuză Moscova pentru această decizie, informează miercuri dpa. Pedepse absurde pentru Navalnîi în penitenciar Autorităţile au justificat mutarea lui prin faptul că el nu şi-a ţinut mâinile la spate timp de trei secunde în timpul unei plimbări prin colonia penitenciară, în pofida ordinului primit, a spus Navalnîi în comunicatul său pe Twitter. "În mod evident, directiva vine de la Moscova. Chiar şi pentru standardele unei închisori ruse, a trimite pe cineva la izolator doar pentru faptul că nu şi-a ţinut trei secunde mâinile la spate este prea mult", a scris el pe Twitter. Citește și: Navalnîi, din închisoare, îi râde în nas lui Putin: a fondat o organizație anti-corupție internațională Şi planul său de a înfiinţa un sindicat din închisoare a înfuriat recent autorităţile ruse. Navalnîi a spus că a stat deja trei zile în celula de izolare, care măsoară 2,5 metri pe 3, săptămâna trecută, pe motiv că nu şi-a încheiat un nasture la o haină. "Iată-mă încă o dată stând în dulapul meu infernal, cu o cană şi o carte. E cam plictisitor, desigur. Cred că ar trebui să învăţ cum să meditez", a scris Navalnîi într-un tweet. Colonia penitenciară 6 din Melehovo Aleksei Navalnîi ispăşeşte în prezent o sentinţă oficial pentru fraudă, dar care este văzută ca o încercare de a reduce la tăcere unul dintre cei mai vocali oponenţi ai lui Vladimir Putin. Navalnîi este închis în colonia penitenciară 6 din Melehovo, la circa 260 de kilometri nord-est de Moscova, în condiţii extrem de dure. În timp ce era eliberat condiţionat după o condamnare anterioară, în august 2020, Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu agent neurotoxic Noviciok şi a fost transportat pentru tratament în Germania. La revenirea în Rusia, în ianuarie 2021, el a fost arestat chiar pe aeroport pe motiv că nu a respectat controlul judiciar. Între timp, Navalnîi a fost condamnat la încă nouă ani de închisoare, pentru presupuse fraude.

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei

Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a atenţionat miercuri pe francezi în legătură cu "marea schimbare" ce va veni odată cu toamna, prin "sfârşitul abundenţei", "al evidenţelor" şi "al lipsei de griji", relatează AFP. Macron, îngenuncheat de Putin: sfârşitul abundenţei "Trăim o mare schimbare", a avertizat şeful statului, revenind asupra unei recente "serii de crize grave", de la Ucraina la secetă, ca preambul la consiliul de miniştri de după vacanţă la Paris. "Momentul pe care îl trăim poate fi structurat de o serie de crize grave (...) şi s-ar putea ca unii să vadă destinul nostru ca unul în care trebuie să gestionăm permanent crize sau situaţii de urgenţă. În ceea ce mă priveşte, cred că ceea ce suntem pe cale să trăim este mai degrabă o mare schimbare sau o mare bulversare", a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei alocuţiuni în faţa miniştrilor săi, transmisă în direct în mod excepţional. "Să spună lucrurilor pe nume" Pentru că, în faţa acestei situaţii, "compatrioţii noştri ar putea reacţiona cu multă nelinişte", el le-a cerut membrilor guvernului "să spună lucrurilor pe nume", "să le numească clar şi fără o abordare catastrofală". "Mă aştept de la guvern să respecte cuvântul dat şi angajamentele pe care le-am luat faţă de naţiune", a adăugat el. "Ce îmi doresc să putem face în următoarele săptămâni şi luni este să reafirmăm o unitate foarte puternică a guvernului, a forţelor majorităţii" în jurul "unei direcţii care să ne permită să ne consolidăm suveranitatea, independenţa noastră franceză şi europeană", a adăugat el. "Este uşor să promiţi orice" În contextul "înmulţirii regimurilor iliberale" şi al "consolidării regimurilor autoritare", preşedintele francez le-a cerut miniştilor săi "seriozitate", "credibilitate" şi să nu cedeze tentaţiei "demagogiei". Citește și: EXCLUSIV Dronele pentru Armata Română, a căror achiziție a fost aprobată în 2020, apoi anulată și reluată, s-au scumpit cu 77 de milioane euro, până la 354 de milioane euro "Este uşor să promiţi orice, iar uneori să spui orice. Să nu cedăm acestor tentaţii, demagogiei. Ele înfloresc în toate democraţiile astăzi, într-o lume complexă care înspăimântă. Poate fi seducător să spui ceea ce oamenii vor să audă (...), însă trebuie mai întâi să raţionezi întrebându-te dacă este eficient şi util", a adăugat el, fără a oferi exemple concrete.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră