Categorie: Internațional

5123 articole

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare. Discuţiile dintre Rusia şi SUA privind reluarea inspecţiilor în cadrul noului tratat de reducere a armelor nucleare START, care urmau să înceapă marţi la Cairo, au fost amânate, au anunţat Ministerul de Externe rus şi ambasada SUA la Moscova. Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare Reprezentanţi ai SUA şi Rusiei urmau să se întâlnească la Cairo începând de marţi, 29 noiembrie, timp de o săptămână, pentru a analiza posibilitatea reluării inspecţiilor în cadrul noului tratat START, care au fost suspendate în martie 2020 din cauza pandemiei de COVID-19. "Sesiunea programată a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START între SUA şi Rusia la Cairo (29 noiembrie - 6 decembrie) nu va avea loc la aceste date. Evenimentul este amânat sine die", a menţionat diplomaţia rusă. MAE rus nu a oferit nicio altă explicaţie, dar ambasada SUA la Moscova a declarat că decizia respectivă a fost luată exclusiv de Rusia, potrivit Kommersant. Ultima reuniune a Comisiei consultative bilaterale în cadrul noului tratat START a avut loc în octombrie 2021. Suspendare în august La începutul lunii august, Rusia a anunţat suspendarea inspecţiilor americane la obiectivele sale militare în cadrul noului tratat START. Acest tratat este ultimul acord bilateral de acest tip între principalele două puteri nucleare din lume. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Semnat în 2010, tratatul limitează arsenalele celor două ţări la cel mult 1.550 de ogive desfăşurate de o parte şi de cealaltă, în scădere cu aproape 30% comparativ cu limita precedentă fixată în 2002. Tratatul limitează, de asemenea, numărul de lansatoare şi bombardiere grele la 800. În ianuarie 2021, preşedintele rus Vladimir Putin a prelungit înţelegerea cu cinci ani, până în 2026.

Putin refuză inspecțiile la instalațiile nucleare (sursa: kremlin.ru)

Jurnalist BBC, arestat, bătut la Shanghai (sursa: Twitter/Edward Lawrence)

Internațional

Jurnalist BBC, arestat, bătut la Shanghai

Jurnalist BBC, arestat, bătut la Shanghai. Guvernul britanic este "îngrijorat" de atacul asupra unui jurnalist BBC de către poliţia chineză în timpul protestelor anti-COVID-19 din China, a declarat luni ministrul pentru mediul de afaceri, Grant Shapps. Jurnalist BBC, arestat, bătut la Shanghai Potrivit televiziunii britanice, unul dintre jurnaliştii săi acreditaţi în China, cameramanul Ed Lawrence, care acoperea protestele de la Shanghai împotriva politicii draconice "zero COVID" a regimului, a fost arestat şi "bătut de poliţie". Unele imagini postate pe reţelele de socializare au arătat cum jurnalistul este târât la pământ în cătuşe, în timp ce într-o altă înregistrare video a fost văzut spunând: "Sunaţi la consulatul (britanic) acum". "El a fost reţinut timp de câteva ore înainte de a fi eliberat. În timpul detenţiei sale, a fost bătut şi lovit de poliţie. Acest lucru s-a întâmplat în timp ce lucra ca jurnalist acreditat. Este foarte îngrijorător că unul dintre jurnaliştii noştri a fost atacat în acest mod în timpul exercitării atribuţiilor sale", a comunicat BBC într-un comunicat de presă. Radiodifuzorul a precizat că nu are nicio explicaţie oficială sau scuze din partea autorităţilor chineze pentru acest incident, dar că acestea au spus că l-au arestat pe jurnalist "pentru binele său", pentru că "ar fi putut lua COVID din mulţime". Beijingul, arogant Grant Shapps a calificat violenţa denunţată de BBC drept "inacceptabilă" şi "preocupantă". "Orice s-ar întâmpla, libertatea presei trebuie să fie inviolabilă", a declarat ministrul la radioul privat LBC. Sute de persoane au manifestat în weekend în China în mai multe oraşe mari, printre care Shanghai şi Beijing, protestând împotriva izolării şi restricţiilor impuse de autorităţi pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale Lawrence s-a întors ulterior la locul protestelor, potrivit filmărilor postate pe contul său de Twitter. Beijingul a susţinut luni că Lawrence nu s-a identificat ca jurnalist. "Din ceea ce am aflat de la autorităţile competente din Shanghai, el nu s-a identificat ca jurnalist şi nu şi-a prezentat în mod voluntar acreditările de presă", a declarat Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, cerând presei străine "să respecte legile şi reglementările chineze (când se află) în China".

Internațional

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei

Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei. Congresmeni republicani din Camera Reprezentanţilor a SUA au promis că, şi după ce partidul lor va prelua în ianuarie controlul acestei camere a Congresului, acest partid îşi va menţine sprijinul bipartizan - împreună cu democraţii - faţă de ajutorul militar oferit Ucrainei, dar nu va accepta modul netransparent şi fără o responsabilitate asupra deciziilor de care îl acuză pe preşedintele democrat Joe Biden în acordarea acestui ajutor. Sprijin promis, dar nu "cec în alb" Liderul republican Kevin McCarthy a cerut astfel mai multă responsabilitate decizională şi a promis că, dacă va fi preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, nu va accepta din această poziţie un "cec în alb" pentru finanţarea ajutorului militar destinat Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia. "Nu vom scrie un cec în alb", a confirmat congresmanul republican Michael McCaul, membru al comitetului de politică externă din Camera Reprezentanţilor, într-un interviu comun cu McCarthy acordat postului ABC, la care s-a alăturat şi Mike Turner, congresman republican din comitetul de informaţii al Camerei. Potrivit lui Michael McCaul, cel mai recent pachet de ajutor militar oferit Ucrainei "ne-a fost comunicat în ziua votului, iar membrii au avut la dispoziţie doar câteva ore să parcurgă toate acele pagini". Republicanii, rachete cu rază lungă Ucrainei "Republicanii nu vor conduce în acest mod. Noi avem acum o voce şi vom face acest lucru cu simţul răspunderii şi cu transparenţă în faţa poporului american", a subliniat McCaul. "Este vorba despre banii contribuabilului american. Diminuează aceasta voinţa noastră de a ajuta poporul ucrainean în lupta sa? Nu, dar o vom face în mod responsabil", a explicat congresmanul republican. Atât acesta cât şi colegul său Mike Turner au asigurat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski "va avea sprijin bipartizan" în SUA pentru continuarea ajutorului militar. Mai mult, amândoi au susţinut trimiterea de rachete cu rază lungă de acţiune armatei ucrainene, iar Turner a subliniat că sunt de asemenea importante sistemele antiaeriene care să fie uşor de folosit de către militarii ucraineni. 19,7 miliarde de dolari, ajutor Pe de altă parte, aceşti doi congresmeni republicani au subliniat potenţialele consecinţe globale ale unei teoretice victorii militare a Rusiei în Ucraina. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri un nou pachet de ajutor militar american pentru Ucraina, în valoare de circa 400 de milioane de dolari. Odată cu acesta, asistenţa militară pe care Washingtonul a oferit-o Ucrainei de când Joe Biden este preşedinte al SUA ajunge la circa 19,7 miliarde de dolari. Pe lângă livrarea de arme moderne şi muniţii, SUA ajută Ucraina şi cu informaţii despre trupele ruse obţinute cu ajutorul sateliţilor şi al avioanelor-spion.

Ayatollahul Ali Khamenei și-a arestat nepoata (sursa: Twitter/Moradkhani)

Internațional

Ayatollahul Ali Khamenei și-a arestat nepoata

Ayatollahul Ali Khamenei și-a arestat nepoata. Autorităţile iraniene au arestat-o pe nepoata ayatollahului Ali Khamenei, Farideh Moradkhani, după ce ea a denunţat reprimarea protestelor antiguvernamentale din Iran şi a calificat puterea de la Teheran drept "regim asasin", a declarat sâmbătă fratele său. Ayatollahul Ali Khamenei și-a arestat nepoata O cunoscută activistă, Farideh Moradkhani este fiica sorei lui Ali Khamenei, care în anii '80 a fugit împreună cu familia sa în Irak. Tatăl său, şeicul Ali Tehrani, decedat în octombrie, a fost un opozant al şahului Iranului, devenind apoi un critic al Republicii Islamice Iran. Farideh Moradkhani a fost arestată miercuri după ce a fost convocată la biroul procurorului, a scris pe Twitter fratele ei, Mahmoud Moradkhani. Acesta a distribuit pe aceeaşi reţea de socializare şi o înregistrare video în care sora sa condamnă "represiunea violentă" din Iran şi inacţiunea comunităţii internaţionale căreia îi cere să rupă legăturile cu Teheranul. Aceeaşi nepoată a lui Khamenei a mai fost arestată şi la începutul anului, după ce a salutat-o pe Farah Diba, văduva şahului înlăturat de la putere de revoluţia islamică din 1979. Mii de arestări, sute de morți Un ONG denumit Human Rights Activists News Agency (HRANA), care-şi desfăşoară activitatea din SUA, a confirmat arestarea lui Farideh Moradkhani, adăugând că ea riscă acum 15 ani de închisoare. În Iran continuă protestele începute în luna septembrie după ce o tânără în vârstă de 22 de ani a decedat în arestul poliţiei morale, ea fiind reţinută pentru că nu ar fi purtat corect vălul islamic. Citește și: VIDEO China: Proteste fără precedent în ultimii ani, împotriva dictaturii Partidului Comunist și a restricțiilor anti-COVID Guvernul de la Teheran acuză statele occidentale, în special SUA, că alimentează revolta pentru a obţine o schimbare de putere în Iran. Peste 14.000 de persoane au fost arestat de la începutul mişcării contestatare, potrivit ONU. Conform unui bilanţ al ONG-ului Iran Human Rights (IHR), care activează din Norvegia, cel puţin 416 persoane au fost ucise în reprimarea protestelor, dintre care peste 90 pe 30 septembrie în capitala provincială Zahedan în timpul manifestaţiilor provocate de violul asupra unei adolescente imputat unui poliţist.

Internațional

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze

Ucrainenii trag zilnic mii de obuze. Ucraina poate trage zilnic mii de obuze de artilerie împotriva invadatorilor ruşi, în timp ce forţele NATO în Afganistan trăgeau 300 de lovituri pe zi, potrivit The New York Times. Ucrainenii trag zilnic mii de obuze Potrivit unor responsabili NATO, cantitatea de artilerie utilizată este stupefiantă. În Afganistan, forţele NATO ar fi putut trage până la 300 de obuze de artilerie pe zi şi nu aveau probleme cu apărarea antiaeriană. Dar Ucraina poate trage mii de obuze zilnic şi rămâne îngrijorată pentru apărarea antiaeriană împotriva rachetelor ruseşti şi a dronelor de fabricaţie iraniană. "O zi în Ucraina echivalează cu o lună sau chiar mai mult în Afganistan", declară Camille Grand, expert în apărare în Consiliul european pentru relaţii externe, fost până de curând secretar general adjunct al NATO pentru investiţiile în apărare. Un înalt responsabil al NATO a declarat că, vara trecută, în regiunea Donbas, ucrainenii trăgeau între 6.000 şi 7.000 de obuze de artilerie pe zi, în timp ce ruşii lansau între 40.000 şi 50.000 de obuze zilnic. Comparativ, SUA nu produc decât 15.000 de obuze lunar. NATO poate investi în obuze sovietice Occidentul depune eforturi pentru a găsi echipamente şi muniţii din perioada sovietică, tot mai rare, pe care Ucraina le poate utiliza în prezent, inclusiv rachete de apărare antiaeriană S-300, tancuri T-72 şi în special obuze de artilerie de calibru sovietic. "Occidentul încearcă de asemenea să propună sisteme alternative, chiar dacă ele sunt mai vechi pentru a înlocui stocurile în descreştere de rachete de apărare antiaeriană şi grenade antitanc costisitoare. Există discuţii cu privire la investiţii ale NATO în vechi uzine din Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria pentru a relansa fabricarea obuzelor de calibru sovietic 152 mm şi 122 mm pentru arsenalul de artilerie ucrainean datând în marte parte încă din epoca sovietică. Careul de nevoi de artilerie Potrivit lui Mark F. Cancian, fost strateg în materie de armament al Casei Albe, în prezent consilier principal la Centrul de studii strategice şi internaţionale din Washington, ucrainenii vor cel puţin patru sisteme de artilerie pe care Occidentul nu le-a furnizat şi pe care este puţin probabil să le furnizeze: rachete sol-aer cunoscute sub numele de ATACMS care ar putea lovi Rusia şi Crimeea; avioane de vânătoare occidentale; tancuri occidentale; şi o apărare antiaeriană mult mai avansată. Rachetele ATACMS, cu o rază de acţiune de 190 km, nu vor fi furnizate din teama de a nu atinge Rusia; tancurile şi avioanele de vânătoare sunt pur şi simplu prea complicate, necesitând un an sau mai mult pentru antrenament în utilizarea şi întreţinerea lor. În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, a declarat Cancian, NATO şi SUA au dezactivat cea mai mare parte a sistemelor de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acţiune după Războiul rece şi nu se mai poate face mare lucru. Producţia lor poate lua până la doi ani. SUA poate furniza TOW și Hawk Washingtonul are în vedere de asemenea alternative mai vechi şi mai puţin costisitoare, ca de pildă să ofere Ucrainei rachete antitanc TOW, care sunt din abundenţă, în loc de Javelin, şi rachete sol-aer Hawk în locul versiunilor mai recente. Citește și: Statele Unite încearcă să taie toate tentaculele de spionaj ale Beijingului de pe teritoriul american: echipamentele și serviciile de telecomunicații chineze, interzise "Dar responsabilii exercită presiuni din ce în ce mai mari asupra Ucrainei pentru a fi mai eficientă şi a nu mai trage de pildă cu o rachetă care costă 150.000 de dolari asupra unei drone care costă 20.000 de dolari", se afirmă în articolul din The New York Times. Potrivit lui Cancian, vor fi necesari poate patru-cinci ani pentru a creşte capacitatea de producţie a obuzelor de 155 mm, conform publicaţiei citate.

SUA interzic echipamentele chineze de telecomunicații (sursa: Facebook/The White House)

Internațional

SUA interzic echipamentele chineze de telecomunicații

SUA interzic echipamentele chineze de telecomunicații. Autoritatea americană de reglementare în domeniul telecomunicaţiilor (FCC) a anunţat vineri că interzice echipamente şi servicii de telecomunicaţii furnizate de cinci companii chineze, printre care Huawei şi ZTE. SUA interzic echipamentele chineze de telecomunicații Decretul vizează companii considerate o ameninţare la securitatea naţională a SUA şi priveşte vânzarea oricărui nou produs pe teritoriul american, nemaipermiţând obţinerea autorizaţiei de intrare pe piaţă. Măsura vizează Huawei şi ZTE, supuse deja şi în trecut unor reguli similare, precum şi Dahua şi Hikvision, care furnizează echipamente de supraveghere video, şi Hytera, specializată ăn echipamente radio. Produsele deja autorizate de FCC vor continua să existe pentru moment. Spionaj în favoarea Beijingului "Aceste noi reguli reprezintă o parte importantă a acţiunilor adoptate pentru a proteja poporul american împotriva ameninţărilor la adresa securităţii naţionale care implică echipamente de telecomunicaţii", a declarat preşedinta FCC, Jessica Rosenworcel, citată într-un comunicat. Citește și: Unitatea occidentală, subminată de prețul mare al gazului american și de Legea de Reducere a Inflației. O ruptură între aliații de peste Atlantic, cadou nesperat pentru Putin Autoritatea de reglementare analizează de asemenea posibilitatea de a reevalua autorizaţiile deja acordate, precum şi procedurile de revizuire a interdicţiilor anunţate. Continuând o politică a predecesorului său republican Donald Trump, preşedintele democrat Joe Biden a adoptat o poziţie fermă faţă de companiile chineze de telecomunicaţii, suspectate de spionaj în favoarea Beijingului.

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA (sursa: Facebook/The White House)

Internațional

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA. În timp ce ţările din UE suferă, Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului la preţuri astronomice, vânzări de arme şi politici care distorsionează concurenţa, ceea ce ameninţă unitatea occidentală în faţa războiului pornit de preşedintele rus Vladimir Putin, afirmă oficiali europeni citaţi de publicaţia Politico.eu într-un articol publicat joi. Unitatea occidentală, subminată de economia SUA "Adevărul este că, dacă priviţi atent, ţara care obţine cel mai mult profit din acest război este SUA, pentru că ei vând mai mult gaz şi la preţuri mai mari, şi de asemenea pentru că vând mai multe arme", remarcă unul dintre aceşti oficiali europeni care au vorbit sub protecţia anonimatului. "Ne aflăm cu adevărat într-un moment istoric", spune un alt oficial european de rang înalt, care atrage atenţia asupra dublei lovituri pe care o primeşte UE prin creşterea preţurilor la energie şi subvenţiile prin care administraţia preşedintelui american Joe Biden ajută companiile americane şi astfel este afectată competitivitatea celor europene. De aici şi riscul ca opinia publică europeană să se manifeste atât împotriva efortului de război, cât şi împotriva alianţei transatlantice. "America trebuie să-şi dea seama că opinia publică se schimbă în multe ţări ale UE", subliniază interlocutorul citat. Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat Washingtonul să răspundă preocupărilor europene. "Americanii - prietenii noştri - iau decizii care au un impact economic asupra noastră", a spus el într-un interviu pentru Politico. Gaze, inflație, arme Punctul major de tensiune între UE şi SUA în ultimele săptămâni îl reprezintă subvenţiile acordate de administraţia Biden prin Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act - IRA), care potrivit Bruxellesului afectează exporturile europene şi ameninţă să distrugă industriile din UE. De asemenea, în timp ce încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de energia rusească, statele UE cumpără din SUA gaze naturale lichefiate (GNL), pentru care plătesc de patru ori mai mult decât preţul practicat pe piaţa americană. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Pe plan militar, după ce unele state din UE au trimis arme şi muniţii Ucrainei, reducându-şi astfel considerabil propriile stocuri, acum au nevoie să le completeze, astfel că industria militară a SUA va beneficia de o înmulţire a comenzilor. Biden se face că nu înțelege În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a descris drept "neprietenoase" preţurile gazelor americane, iar ministrul german al economiei Robert Habeck a cerut Washingtonului să arate mai multă "solidaritate" reducând aceste preţuri, alţi miniştri şi diplomaţi din blocul comunitar îşi mărturisesc nervozitatea faţă de modul în care Biden pur şi simplu ignoră impactul politicilor sale interne asupra aliaţilor europeni. Când, la summitul G20 din Bali, liderii europeni l-au abordat pe liderul de la Casa Albă în legătură cu preţurile mari ale gazelor americane, Biden a părut pur şi simplu că nu cunoaşte problema. "Europenii sunt în mod vizibil iritaţi de lipsa de informare şi consultare prealabilă din partea SUA", declară pentru Politico David Kleimann, de la think tank-ul Bruegel. Oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului recunosc riscurile acestei atmosfere tot mai toxice asupra alianţei occidentale. Iar gâlceava între aliaţi este exact ce-şi doreşte preşedintele rus Vladimir Putin, constată diplomaţi europeni şi americani intervievaţi de Politico.

Consilieri militari iranieni, uciși în Crimeea (sursa: theguardian.com)

Internațional

Consilieri militari iranieni, uciși în Crimeea

Consilieri militari iranieni, uciși în Crimeea. Un oficial ucrainean a confirmat vineri că armata ucraineană a ucis consilieri militari iranieni în peninsula Crimeea anexată de Rusia, scrie vineri ziarul britanic The Guardian. Consilieri militari iranieni, uciși în Crimeea Într-un interviu acordat acestui ziar, secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov (foto), a spus că mai mulţi consilieri iranieni au fost detectaţi în Crimeea, unde ajutau armata rusă să piloteze dronele Shahed-136 livrate Rusiei de către Teheran, fără să precizeze câţi consilieri iranieni au fost ucişi în operaţiuni conduse de armata ucraineană. Potrivit unor media israeliene, citate tot de The Guardian, ar fi vorba despre aproximativ zece instructori iranieni. Acele drone iraniene livrate Rusiei necesită "oameni antrenaţi pentru a fi operate", iar ruşii "nu au creier să înveţe singuri", susţine acelaşi oficial ucrainean. Eliberarea Crimeei, obiectiv clar Pe de altă parte, acesta afirmă că încă nu este clar dacă Iranul a furnizat Rusiei şi rachete balistice, în plus faţă de drone. Întrebat despre evoluţia conflictului după recenta retragere a trupelor ruse din nordul provinciei Herson ocupată de Rusia în februarie la începutul invaziei, Danilov a evitat să spună dacă înaintarea ucraineană ar putea fi încetinită de condiţiile de iarnă, de bariera naturală a fluviului Nipru dincolo de care s-au retras trupele ruse sau de un răspuns imprevizibil al Moscovei în faţa unei ipotetice pierderi a Crimeii. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Niprul este "un obstacol în plus de trecut", dar aceasta "se poate realiza cu echipamente şi arme moderne", a indicat oficialul de la Kiev. "Până când întregul nostru teritoriu nu va fi liber, armata noastră nu se poate opri, iar aceasta include Crimeea şi celelalte teritorii", a adăugat el.

Putin, confruntat de mame și soții (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Putin, confruntat de mame și soții

Putin, confruntat de mame și soții. Aceste femei, mame şi soţii ale soldaţilor ruşi mobilizaţi pentru a lupta în Ucraina, se reunesc în toată Rusia de câteva săptămâni şi cer prin mesaje video difuzate pe canale de internet în limba rusă ca preşedintele Vladimir Putin să-şi respecte promisiunile făcute. Promisiuni încălcate După ce a ordonat o mobilizare parţială în septembrie, Kremlinul a dat asigurări că sutele de mii de înrolaţi vor urma un antrenament solid, vor primi un echipament bun şi nu vor fi trimişi în prima linie a războiului din Ucraina. Însă au fost înregistrate numeroase încălcări ale acestor promisiuni: moartea pe front a celor recent mobilizaţi, mobilizarea unor bărbaţi inapţi pentru serviciul militar, a unor taţi de familii numeroase sau prea vârstnici, absenţa echipamentului adecvat şi a instruirii militare pentru cei chemaţi sub arme. Această mobilizare dezordonată, care a obligat autorităţile ruse să admită comiterea unor "erori", a provocat îngrijorare în rândul soldaţilor trimişi în Ucraina. Această îngrijorare, care riscă să degenereze în proteste, pune Kremlinul într-o situaţie delicată: dacă autorităţile reprimă în mod implacabil orice împotrivire faţă de ofensiva în Ucraina, cuvântul soţiilor de soldaţi este sfânt şi întemniţarea lor ar provoca un şoc în Rusia. Putin, confruntat de mame și soții Semn că puterea ia aceasta în serios, Putin urmează pentru prima oară să se întâlnească vineri cu mame ale militarilor trimişi în Ucraina. Dar unele rude ale celor mobilizaţi anticipează o reuniune atent coregrafiată, fără discuţii de fond. Putin va întâlni "mame scoase din mâneca sa, care vor pune întrebări adecvate şi îi vor mulţumi, ca de fiecare dată", şi-a exprimat regretul Olga Ţukanova, mama unui tânăr care îşi efectuează serviciul militar. "Vladimir Vladimirovici, răspundeţi la întrebările noastre!", lansează această femeie, care vrea să se asigure că fiul său de 20 de ani nu va fi trimis ilegal pe front sau la frontiera cu Ucraina, unde obuzele cad de asemenea. Ea a venit special la Moscova din oraşul Samara, situat la 900 km est, cu speranţa că va fi primită la Kremlin. Degeaba. "Cred că ei se tem că i se va pune întrebări incomode. Dar el trebuie să rezolve problema!", afirmă ea. Precedentul Kursk Preşedintele rus ştie cât de sensibil este subiectul legat de rudele soldaţilor. În august 2000, în cursul naufragiului submarinului rusesc Kursk, care a dus la moartea celor 118 membri ai echipajului, el a fost criticat vehement, acuzat că a reacţionat tardiv. Apoi a început să strângă şurubul presei. În timpul celor două războaie din Cecenia, o mişcare a mamelor soldaţilor incomodase puterea şi întărise un sentiment de nemulţumire în întreaga societate rusă. De această dată, în faţa unui climat de represiune sporit, protestele soţiilor şi mamelor soldaţilor nu contestă direct ofensiva în Ucraina, dar unele denunţă condiţiile în care sunt trimise pe front rudele lor. Iar statutul lor de mame şi soţii de bărbaţi mobilizaţi, plecaţi să servească patria, le conferă o legitimitate şi o formă de protecţie în faţa persecuţiilor, autorităţile neputând să le considere drept opozante obişnuite. Soțiile au dreptul să ceară socoteală În societatea rusă, "există un sentiment instinctiv că soţiile au dreptul" să ceară socoteală puterii, afirmă Aleksei Levinson, sociolog la centrul independent Levada. Aceste femei "cer statului să-şi îndeplinească funcţia de al mobilizaţilor", adaugă el. "Când statul sau comandamentul militar nu-şi îndeplineşte atribuţiile, femeile fac reclamaţii", spune expertul citat. Pentru moment, mişcarea este disparată, puţin coordonată. Apelurile rudelor în suferinţă sunt difuzate pe reţelele sociale, unde colective neoficiale se înghesuie în jurul unor personalităţi mai vocale. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Este şi cazul Olgăi Ţukanova, care într-o înregistrare video, difuzată de unele canale de social media ruse, i se adresează lui Putin: "Vladimir Vladimirovici, sunteţi bărbat sau ce? Aveţi curajul să ne priviţi în ochi? Nu cu soţii şi mame alese la comandă, ci cu femei adevărate, care au venit din diferite oraşe până aici pentru a se întâlni cu dumneavoastră". Într-un climat de presiune exacerbat, alte femei se tem totuşi să atragă probleme sau să agraveze situaţia rudelor lor vorbind cu presa, în special cu cea străină. "Noi am trimis scrisori oficiale autorităţilor", scrie pentru AFP una dintre ele, sub rezerva anonimatului. "Nu jurnaliştii îi vor scoate pe bărbaţii noştri din tranşee şi nu vrem să le provocăm încă şi mai multe probleme", afirmă aceasta.

Putin încearcă atragerea Belarusului în război (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Putin încearcă atragerea Belarusului în război

Putin încearcă atragerea Belarusului în război. Rusia pregăteşte de o manieră iminentă comiterea unui "act provocator" pe teritoriul belarus pentru a atrage această ţară aliată Moscovei în războiul din Ucraina, a comunicat joi Statul Major General al forţelor armate ucrainene. Putin încearcă atragerea Belarusului în război "Serviciile secrete ale Federaţiei Ruse pregătesc o provocare pe teritoriul belarus", atenţionează comandamentul militar într-un comunicat video publicat pe Facebook. "Ruşii ar putea ţinti instalaţii de infrastructură critică, inclusiv centrala nucleară din Ostroveţ", situată în nord-vestul Belarus şi aproape de graniţa cu Lituania. În faţa acestei situaţii, "forţele armate ale Ucrainei au adresat urgent un mesaj către poporul belarus, cerându-i să împiedice atragerea Republicii Belarus în războiul Rusiei împotriva Ucrainei", precizează sursa citată. Rusia, apreciază Statul Major General ucrainean, încearcă să atragă Belarusul în războiul său împotriva Ucrainei "prin orice mijloace", de aceea armata ucraineană lansează un apel către belaruşi să ceară conducerii lor "să respecte art. 18 al Constituţiei Republicii Belarus", ceea ce ar preveni implicarea ţării în conflictul din Ucraina. Ucraina cere ajutorul belarușilor Armata ucraineană îi îndeamnă pe belaruşi să supravegheze "acţiunile persoanelor suspecte şi transportul în apropierea instalaţiilor infrastructurii critice, să informeze responsabili ai forţelor de ordine despre aceste lucruri, iar, dacă nu există niciun răspuns din partea liderilor lor, atunci populaţia din Belarus să informeze comunitatea internaţională prin orice mijloace disponibile" cu privire la respectivele provocări. Citește și: FOTO NASA a fotografiat Ucraina lăsată în întuneric de Putin. Pe hartă, Moscova și Sankt Petersburg strălucesc în noapte "Ucraina nu consideră ţara dumneavoastră (Belarus) drept un inamic, cu atât mai puţin poporul vostru. Nu vom efectua şi nu intenţionăm să întreprindem niciun fel de acţiuni agresive pe teritoriul Republicii Belarus. Aceasta este poziţia oficială a Ucrainei", subliniază Statul Major General al forţelor armate ucrainene în comunicatul său. Bani de la Moscova Între 10.000 şi 15.000 militari belaruşi ar fi dispuşi să lupte în Ucraina în cazul în care ar fi remuneraţi în acest scop de Rusia, potrivit estimărilor Statului Major ucrainean. La Minsk, liderul belarus Aleksandr Lukaşenko, a cărui realegere în 2020 a fost contestată de o mare parte a populaţiei din Belarus şi de Occident, a declarat joi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să accepte negocieri de pace cu Rusia dacă vrea să evite un număr uriaş de victime şi distrugerea completă a Ucrainei. Belarus este unul dintre principalii aliaţi ai Rusiei în războiul cu Ucraina, iar cele două ţări au efectuat exerciţii militare comune.

Internațional

PE declară Rusia sponsor al terorismului

PE declară Rusia sponsor al terorismului. Site-ul Parlamentului European a fost miercuri ţinta unui atac cibernetic, a anunţat un purtător de cuvânt al instituţiei. Atacul a avut loc la scurt timp după adoptarea unei rezoluţii ce califică Rusia drept "stat care sponsorizează al terorismul". Atac DDOS masiv Purtătorul de cuvânt Jaume Duch a menționat pe Twitter "un atac DDOS" (blocarea serviciului), care a paralizat "disponibilitatea site-ului web" al legislativului european. "Echipele Parlamentului lucrează pentru a rezolva această problemă cât mai curând posibil", a adăugat el. Reunit în plen la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri (cu 494 voturi "pentru", 58 "împotrivă" şi 44 de abţineri) o rezoluţie referitoare la ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Eurodeputaţii subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi "recurge la mijloace teroriste". PE declară Rusia sponsor al terorismului Întrucât în prezent Uniunea Europeană nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul European le solicită UE şi statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat şi să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă. Acest lucru ar duce la o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei şi ar avea implicaţii restrictive profunde pentru relaţiile UE cu Rusia. Între timp, eurodeputaţii solicită Consiliului să includă organizaţia paramilitară rusă "Grupul Wagner", Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut şi sub numele de "Kadîroviţi", precum şi alte grupări armate, miliţii şi interpuşi finanţaţi de Rusia, pe lista UE a teroriştilor. Parlamentul European solicită Uniunii Europene să izoleze şi mai mult Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte apartenenţa Rusiei la organizaţii şi organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Finalizarea pachetului numărul 9 de sancțiuni Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca relaţiile diplomatice cu Rusia să fie reduse, contactele UE cu reprezentanţii oficiali ruşi să fie menţinute la nivelul minim absolut, iar instituţiile din UE afiliate statului rus ce răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise şi interzise. Citește și: Boris Johnson spune că, la începutul invaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși și dorea ca acest lucru să se petreacă cât mai repede În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluţia PE solicită statelor membre să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei. Eurodeputaţii mai doresc ca ţările UE să prevină, să investigheze şi să urmărească penal orice eludare a sancţiunilor existente şi, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva ţărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare.

Internațional

Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși

Fostul premier britanic Boris Johnson spune, într-un interviu pentru o stație afiliată CNN din Portugalia, că, la începutul invaziei rusești, Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși și dorea ca acest lucru să se petreacă cât mai repede. El critică și atitudinea inițială a Franței și Italiei, dar arată că, până la urmă, UE a acționat în mod unit și a trecut la sancțiuni dure împotriva Rusiei. În ceea ce-l privește pe Zelenski, Boris Johnson apreciază că, fără el, istoria acestui conflict ar fi fost cu totul alta. Citește și: Două săptămâni înainte de decizia privind admiterea în Schengen, DNA s-a năpustit peste vameși. Acum o lună, Kovesi arăta că nu sunt anchete în vămi. Vămile, controlate de PSD Germania era convinsă că Ucraina se va prăbuși „«Opinia germană a fost la un moment dat că, dacă se va întâmpla, ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine ca totul să se termine rapid și ca Ucraina să se retragă», a susținut Johnson, citând «tot felul de motive economice temeinice» pentru această abordare”, relatează CNN declarațiile fostului premier britanic, care relata perspectiva Berlinului în primele zile ale invaziei rusești. Boris Johnson a spus că i-a înțeles, dar nu le-a susținut poziția. „Fără îndoială că francezii au fost în negare până în ultimul moment”, a spus el despre atitudinea Parisului înainte de 24 februarie 2022. Boris Johnson a criticat și guvernul Italiei, condus la acel moment de Mario Draghi, care a anunțat că nu va sprijini poziția Marii Britanii întrucât depinde masiv de hidrocarburile din Rusia. „Ceea ce sa întâmplat a fost că toată lumea – germani, francezi, italieni, toată lumea, Joe Biden – a văzut că pur și simplu nu există nicio opțiune. Pentru că nu ai putut negocia cu acest tip (Putin). Acesta este punctul cheie”, a concluzionat fostul premier, apreciind că poziția UE a fost, până la urmă, strălucită. În ceea ce-l privește pe președintele Zelenski, Boris Johnson a spus: „Este un tip foarte curajos. Cred că istoria acestui conflict ar fi fost total, total diferită dacă el nu ar fi fost acolo”.

Internațional

Putin trăiește cu frică pentru viața sa

Putin trăiește cu frică pentru viața sa, pe măsură ce armata sa pierde teren, spune, în The Times, un consilier al președintelui Zelenski, Alexei Arestovici. Acesta este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. În declarațiile pentru The Times, el spune, printre altele, că Rusia ar trebui să rămână fără arme nucleare, după acest război. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze Putin trăiește cu frică pentru viața sa „«Lui Putin îi este foarte frică pentru că în Rusia nu există iertare pentru țarii care pierd războaiele. Acum luptă pentru viața lui. Dacă pierde războiul, cel puțin în mintea rușilor, înseamnă sfârșit. Sfârșitul lui ca personaj politic. Și, eventual, în sens fizic», a declarat Arestovici, care acum ocupă funcția de consilier al șefului de cabinet al președintelui ucrainean”, arată The Times. Potrivit lui Arestovici, chiar și cei mai apropiați oameni din cercul lui Putin au început să aibă îndoieli după pierderea localității Herson. Arestovici a spus că Ucraina va încerca să folosească sistemele HIMARS pentru a lovi podul de 12 mile care leagă Crimeea de Rusia, pentru a izola trupele ruse staționate acolo. „Putem izola Crimeea și va rămâne o insulă. În acest caz, ei vor fi incapabili fizic să țină Crimeea. Le este teribil de frică de asta”, a spus Arestovici. Orice nave rusești care încearcă să aducă provizii forțelor lor peste Marea Neagră sau Marea Azov ar fi o țintă ușoară Foto: Facebook Alexei Arestovici El a avertizat, însă, în legătură cu așteptările că Ucraina va recuceri Crimeea în viitorul apropiat, indicând pozițiile puternic fortificate ale Rusiei în Melitopol, un oraș cunoscut drept „poarta Crimeei”. Arestovici a mai spus că concentrarea de trupe a Rusiei în regiunea Donbas avea ca scop împiedicarea Kievului să organizeze o ofensivă de succes asupra Crimeei.

Scala din Milano apără "Boris Godunov" (sursa: Facebook/Teatro alla Scala)

Internațional

Scala din Milano apără "Boris Godunov"

Scala din Milano apără "Boris Godunov". Decizia de a deschide pe 7 decembrie noua sa stagiune de spectacole cu o reprezentaţie a operei "Boris Godunov" a fost criticată de reprezentanţi ai Ucrainei. Scrisoare de la consulul ucrainean La începutul acestei luni, consulul Ucrainei la Milano, Andri Kartîş, le-a trimis directorilor de la Scala şi liderilor politici locali o scrisoare în care a protestat faţă de planurile privind deschiderea noii stagiuni 2022-2023 cu "Boris Godunov", o operă din secolul al XIX-lea a compozitorului rus Modest Musorgski. Andri Kartîş a spus că astfel de spectacole nu ar trebui folosite pentru a sprijini "potenţiale elemente de propagandă", a relatat agenţia italiană de ştiri ANSA. Mai multe asociaţii ale ucrainenilor din Italia au protestat de asemenea împotriva alegerii operei clasice a lui Musorgski într-o asemenea perioadă. Ele au cerut punerea în scenă a unei alte opere şi ca nicio lucrare rusă să nu fie folosită până nu se va încheia războiul. Scala din Milano apără "Boris Godunov" "Am luat această decizie în urmă cu trei ani, a fost imposibil să o anulăm şi, într-adevăr, de ce ar trebui să o anulăm?", a declarat directorul artistic al Operei Scala, Dominique Meyer, într-o conferinţă de presă susţinută marţi. "Nu facem nicio propagandă în favoarea lui Putin şi nu avem nimic împotriva Ucrainei", a adăugat el. Doi artişti din Rusia, baritonul Ildar Abdrazakov şi soprana Anna Denisova, au fost distribuiţi în rolurile principale din această producţie. Citește și: Putin muncește: a inaugurat o statuie a lui Fidel Castro împreună cu președintele cubanez, ocazie cu care cei doi au înjurat SUA Debutul noii stagiuni la Scala din Milano, care are loc de obicei la începutul lunii decembrie, reprezintă unul dintre cele mai importante momente din calendarul cultural al Italiei. "Prin această operă, Musorgski a provocat puterea - acesta este unul dintre motivele pentru care noi o vom pune în scenă", a adăugat regizorul operei, Kasper Holten, conform căruia "Boris Godunov" este o poveste despre putere şi cinism. "Nu facem apologia unei persoane şi, cu siguranţă, nu a lui Putin, este o acuzaţie ridicolă!", a declarat Dominique Meyer. "Noi am oferit mai multe dovezi de prietenie" "Domnul Kartîş comite o eroare atacându-şi prietenii. Noi am oferit mai multe dovezi de prietenie, am organizat un mare concert în beneficiul victimelor războiului din Ucraina, pentru care am strâns 400.000 de euro", a adăugat el. De asemenea, Scala din Milano "a primit copii de la şcoala de balet de la Kiev şi i-a găzduit pe părinţii lor", a mai spus Dominique Meyer. "Noi punem în scenă o operă care este o mare capodoperă din istoria artei, iar cei care se îndoiesc de acest proiect ar trebui să înceapă probabil să citească libretul. Vor vedea că dictatorii nu sfârşesc prea bine şi că această operă este o parabolă despre dictatură", a adăugat el. La foarte scurt timp după invadarea Ucrainei pe 24 februarie, Opera Scala din Milano a anunţat că dirijorul rus Valeri Gherghiev nu va mai susţine spectacole în instituţia milaneză întrucât nu a condamnat războiul declanşat de Rusia.

Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro

Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro. Preşedintele cubanez Miguel Díaz-Canel se află într-o vizită oficială în Rusia, unde s-a întâlnit marţi cu omologul său rus Vladimir Putin, alături de care a spus că ţările lor au acelaşi inamic, "imperiul yankeu", şi au inaugurat împreună la Moscova o statuie a fostului preşedinte cubanez Fidel Castro, potrivit Kremlinului. Sancțiunile "imperiului yankeu" "Atât Rusia cât şi Cuba sunt supuse sancţiunilor (...) care provin de la acelaşi inamic, imperiul yankeu, care a manipulat de asemenea o parte importantă a lumii", a spus preşedintele cubanez la începutul întrevederii cu liderul de la Kremlin, făcând aluzie la SUA. "Rusia poate conta mereu pe Cuba", l-a asigurat Díaz-Canel pe Putin, căruia i-a lăudat "leadership-ul". Preşedintele cubanez a subliniat că ţara sa a condamnat sancţiunile pe care Occidentul le-a impus Rusiei ca urmare a campaniei militare împotriva Ucrainei şi a susţinut poziţia Moscovei în acest conflict. "Dumneavoastră aţi avertizat lumea cu mult timp în urmă că înaintarea NATO către frontierele ruse este inacceptabilă. Statele Unite au manipulat această situaţie, au căutat războiul, cum fac mereu în războaiele extrateritoriale (...), pentru a avea apoi posibilitatea să pară a fi marele salvator de probleme", a mai spus preşedintele cubanez, care a venit la Moscova în cadrul unui turneu ce mai cuprinde Turcia şi China. La rândul său, Putin a amintit că Rusia s-a opus mereu blocadei instituite de SUA asupra insulei cubaneze şi a sprijin guvernul de la Havana pe scena internaţională. Putin inaugurează statuia lui Fidel Castro "Totul este rezultatul prieteniei tradiţionale cimentate de camaradul Fidel Castro", a remarcat preşedintele rus, care a inaugurat în aceeaşi zi la Moscova, împreună cu omologul său cubanez, o statuie a liderului revoluţiei cubaneze. "Fidel Castro şi-a dedicat întreaga viaţă luptei necondiţionate pentru triumful ideilor de bine, de pace şi justiţie", a spus Putin la ceremonia de dezvelire a statuii. Castro "este considerat, pe bună dreptate, unul dintre liderii cei mai străluciţi şi carismatici" ai secolului al XX-lea, "o persoană cu adevărat legendară", a adăugat preşedintele rus. Citește și: VIDEO Ciolacu: „0,68 de lei pentru toate familiile care au în întreţinere trei copii sau pentru familiile monoparentale”. Nici o explicație pentru această sumă ridicol de mică Statuia de bronz înaltă de trei metri a fost ridicată în piaţa "Fidel Castro", în districtul Sokol din nord-estul capitalei ruse, şi îl înfăţişează pe Castro tânăr, revoluţionar, cu obişnuita sa cămaşă deschisă şi purtând cizme de campanie, beretă şi cartuşieră. Pe piedestalul de piatră al statuii, operă a sculptorului rus Alexei Cebanenko, a fost inscripţionat "CUBA". Respectiva piaţă moscovită a primit numele fostului preşedinte cubanez în 2017, la un an după decesul acestuia, pe 25 noiembrie 2016.