Macron, încă o încercare cu Putin

Macron, încă o încercare cu Putin. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat sâmbătă, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, că va vorbi "în curând" cu Vladimir Putin despre problemele de securitate legate de energia "nucleară civilă" a Ucrainei, după ce, duminică, va discuta cu directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Macron, încă o încercare cu Putin Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat "multe ore" cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , "cu scopul a avea un mandat colectiv", şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta "din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful AIEA. "Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile", a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Cum a reușit Republica Moldova în doar șase luni să implementeze reforme cerute de UE esențiale pentru începerea negocierilor de aderare Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie. Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus "pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie". Gemenii dialogului, Macron și Scholz Între timp, Putin a vorbit vineri la telefon cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o "soluţie diplomatică". Cu cancelarul Scholz, "suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii" cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1. Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre "arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine". Pentru că "unul din punctele esenţiale" pentru Vladimir Putin "este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia". "Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (...). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa" negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

Macron, încă o încercare cu Putin (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)

Iranul admite sute de morți (proteste) (sursa: CNN)

Internațional

Iranul admite sute de morți (proteste)

Iranul admite sute de morți (proteste). Consiliul suprem al securităţii naţionale din Iran a afirmat sâmbătă că "peste 200 de persoane" au fost ucise în manifestaţiile care au loc în Republica Islamică de două luni şi jumătate. Potrivit unor ONG-uri, însă, numărul ar depăși 500. Iranul admite sute de morți (proteste) Acest bilanţ cuprinde "decese din rândul civililor şi forţelor de securitate, victime ale ciocnirilor între grupări opuse, participanţi la revolte, grupuri contrarevoluţionare şi separatişti", a consemnat agenţia oficială Irna. Luni, generalul Amirali Hajizadeh, comandant al forţei aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, a indicat un bilanţ de peste 300 de decese. Consiliul securităţii a mai estimat totodată sâmbătă că pagubele înregistrate în această perioadă se ridică la "mii de miliarde de riali" (360.000 de riali fiind echivalentul a 1 dolar SUA). Mişcarea de contestare a fost declanşată de decesul la 16 septembrie al tinerei kurde Mahsa Amini, reţinută de poliţie pentru încălcarea codului vestimentar strict pentru femei. Va mai fi vălul obligatoriu? Procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, a asigurat la rândul său sâmbătă că Parlamentul şi Autoritatea judiciară se preocupă de chestiunea obligativităţii vălului pentru femei şi a promis "rezultate rapide", fără a preciza însă în ce sens ar putea fi modificată legea. El a menţionat într-un discurs la Qom că miercuri a avut loc "o reuniune cu comisia culturală a parlamentului şi rezultatele se vor vedea într-o săptămână sau două". Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială În ce-l priveşte, preşedintele iranian Ebrahim Raissi a declarat sâmbătă într-o conferinţă de presă la Teheran că "legea fundamentală (a ţării) are valori şi principii solide şi imuabile, (...) dar există metode de implementare a Constituţiei ce pot fi modificate".

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova (sursa: TASS)

Internațional

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova

Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova. Rusia nu va accepta plafonarea preţului pentru petrolul rusesc şi analizează un răspuns, a indicat sâmbătă Kremlinul, după ce UE, ţările din G7 şi Australia au convenit asupra unui plafon de 60 de dolari pe baril, potrivit TASS. Plafonarea prețului petrolului rusesc irită Moscova "Nu vom accepta acest plafon", a declarat presei purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov (foto), citat de agenţiile de presă ruse. Acesta a menţionat că Moscova era pregătită pentru o astfel de plafonare, fără a da alte detalii. Rusia a afirmat în mod repetat că nu va furniza petrol ţărilor care aplică un plafon, poziţie reafirmată sâmbătă în social media de Mihail Ulianov, ambasadorul rus pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena. Citește și: The Times: Armata germană are muniție pentru două zile de război. Toate statele NATO au probleme cu stocurile de proiectile, dar Berlinul este într-o situație specială "Începând din acest an Europa va trăi fără petrolul rus", a scris el. Ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit vineri să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul la care au ajuns joi cele 27 de ţări ale Uniunii Europene.

Internațional

Iar l-a sunat cancelarul Scholz pe Putin

Iar l-a sunat cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, ca să se aleagă cu o muștruluială din partea celui care a ordonat invadarea Ucrainei. „A fost atrasă atenţia asupra liniei distructive a statelor occidentale, inclusiv a Germaniei, care alimentează regimul de la Kiev cu arme şi antrenează armata ucraineană”, se arată într-un comunicat de presă al Kremlinului. Iar l-a sunat cancelarul Scholz pe Putin Putin i-a mai spus, vineri, cancelarului federal german Olaf Sholz că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit "necesare şi inevitabile", denunţând de asemenea poziţia "distructivă" a Occidentului care sprijină Kievul şi îndemnând Berlinul să-şi regândească abordarea, informează AFP şi Reuters. "A fost subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului", a anunţat Kremlinul într-un comunicat, rezumând cuvintele lui Vladimir Putin adresate lui Olaf Scholz în timpul primei lor convorbiri de la mijlocul lunii septembrie. Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil de exploziile care au distrus podul din Crimeea şi instalaţii energetice ruse, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze infrastructurile energetice ale Ucrainei, lăsând în frig şi întuneric milioane de civili. Scholz insistă pentru o soluție diplomatică Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului federal german, Olaf Scholz i-a cerut vineri lui Vladimir Putin retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se putea ajunge la o "soluţie diplomatică". Scholz "a insistat pe lângă preşedintele rus pentru ca o soluţie diplomatică să fie găsită cât de repede posibil, ceea ce ar implica retragerea trupelor ruse", a informat guvernul federal într-un comunicat. De asemenea, cancelarul federal german a condamnat în timpul convorbirii sale cu Putin "atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurilor civile în Ucraina şi a subliniat hotărârea Germaniei de a ajuta Ucraina să-şi asigure capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse", continuă comunicatul. Cei doi lideri, care au convenit să "rămână în contact", au evocat între altele "situaţia alimentară mondială, extrem de tensionată din cauza războiului de agresiune rus". Ei "au subliniat rolul important al acordului asupra exporturilor de cereale, prelungit recent sub egida Naţiunilor Unite", conchide comunicatul guvernului german. Germania intenţionează să livreze Ucrainei, în această primăvară, şapte tancuri Gepard vechi, care se vor adăuga celorlalte 30 de tancuri de apărare antiaeriană care sunt deja folosite pentru a lupta împotriva armatei ruse, a relatat vineri revista "Der Spiegel". Cele şapte tancuri, care sunt în prezent reparate de producătorul de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW), cu sediul la Munchen, sunt menite să ajute Ucraina în protejarea oraşelor şi infrastructurii sale împotriva bombardamentelor ruseşti. De asemenea, guvernul german intenţionează să trimită mai multă muniţie pentru Gepard împreună cu tancurile suplimentare. Furnizarea de muniţie pentru Gepard s-a dovedit a fi însă problematică, deoarece Elveţia, care deţine stocuri de muniţie, refuză să o furnizeze, invocând statutul său de neutralitate, a relatat Reuters. Citește și: Documente rusești: Kremlinul plănuia să supună Ucraina în zece zile și avea liste cu cei care trebuiau executați imediat – Royal United Services Institute

Kanye West iubește naziștii, pe Hitler (sursa: infowars.com)

Internațional

Kanye West iubește naziștii, pe Hitler

Kanye West iubește naziștii, pe Hitler. Rapperul american Kanye West, din ce în ce mai izolat după recentele sale afirmaţii antisemite, a mers mai departe joi cu remarcile sale scandaloase, mărturisindu-şi admiraţia faţă de Hitler. Cu cagulă la "Infowars" În timpul unei apariţii (VIDEO) la emisiunea "Infowars" găzduită de prezentatorul conspiraţionist Alex Jones, artistul, care se intitulează acum Ye, a purtat o cagulă neagră care îi acoperea complet faţă şi s-a lansat într-o tiradă despre păcat, pornografie şi diavol. "Îmi place Hitler", a afirmat vedeta în mod repetat. Departe de a calma lucrurile după afirmaţiile antisemite care au determinat multe mărci, inclusiv gigantul german Adidas, să întrerupă colaborarea cu el, rapperul a continuat pe aceeaşi linie, declanşând un potop de condamnări pe reţelele de socializare. Până și Parler îl repudiază În acest context, compania-mamă a reţelei sociale Parler, Parliament Technologies, a anunţat că renunţă să fie cumpărată de titanul rap-ului. O decizie "luată la mijlocul lunii noiembrie", a asigurat compania care deţine această reţea de socializare foarte populară în rândul ultra-conservatorilor pentru faptul că apără o libertate de exprimare aproape fără limite. Kanye West îşi anunţase iniţial dorinţa de a cumpăra Parler după ce comentariile sale antisemite l-au transformat într-o persona non grata în lumea afacerilor şi au determinat eliminarea unora din postările sale de pe Instagram şi Twitter. Joi, pe platourile emisiunii "Infowars", rapperul în vârstă de 45 de ani, care spune că suferă de tulburare bipolară şi a sugerat recent că ar putea candida la preşedinţia Statelor Unite în 2024, a continuat seria afirmaţiilor controversate. "Eu văd şi lucruri pozitive la Hitler", a spus el. "Tipul ăsta (...) a inventat autostrăzile, a inventat microfonul pe care îl folosesc eu ca muzician. Nu poţi spune public că această persoană a făcut şi ceva bun şi m-am săturat de asta". "M-am săturat de etichete, fiecare fiinţă umană a contribuit cu ceva de valoare, în special Hitler", a insistat el. Kanye West iubește naziștii, pe Hitler "Naziştii au fost nişte bandiţi şi au făcut lucruri foarte rele", a încercat să-l corecteze Alex Jones, condamnat recent să plătească aproape un miliard de dolari pentru că a negat realitatea unui atac în masă într-o şcoală. "Dar au făcut şi lucruri bune", a replicat rapperul. "Trebuie să încetăm să îi insultăm pe nazişti tot timpul. (...) Îi iubesc pe nazişti". Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) În ultimele săptămâni, mai mulţi membri ai fostului său anturaj profesional au denunţat în presa americană fascinaţia lui Kanye West pentru Hitler. Kanye West a fost abandonat de brandurile cu care a colaborat: Adidas la sfârşitul lunii octombrie, din cauza unor remarci considerate antisemite, dar şi Gap şi Balenciaga. La începutul lunii octombrie, rapperul a afişat sloganul "White Lives Matter" la o defilare de modă la Paris, deturnând numele mişcării antirasiste "Black Lives Matter". El a apărut la emisiunea de joi alături de supremacistul alb Nick Fuentes, împreună cu care a participat în cursul săptămânii la o cină foarte controversată la reşedinţa fostului preşedinte Donald Trump din Florida.

Câți militari ucraineni au fost uciși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)

Internațional

Câți militari ucraineni au fost uciși

Câți militari ucraineni au fost uciși. Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Câți militari ucraineni au fost uciși "Avem estimări oficiale din partea Statului Major (...). Acestea se situează între 10.000 (...) şi 13.000 de morţi", a precizat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, la postul ucrainean 24 Kanal (Channel 24). Potrivit lui Podoliak, şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale "atunci când va veni timpul". Atunci când forţele ruse luptau în iunie pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde "între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune". În tabăra adversă, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi până la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. SUA: Ar fi vorba de 100.000 Cele două părţi adverse sunt suspectate să minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor. Citește și: Rusia a ajuns într-un punct mort iar Putin nu mai are decât opțiunea nucleară sau înfrângerea pe toate planurile: Riscul unui război nuclear este enorm (MAE rus) Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. Aceste cifre - care nu pot fi confirmate din surse independente - sunt cele mai precise furnizate până la ora actuală de guvernul american. Mai multe mii de civili au fost de asemenea ucişi în acest cel mai violent conflict armat din Europa din ultimele decenii.

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești

Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești. Guvernul sârb l-a numit joi pe Aleksandar Vulin, un apropiat pro-rus al preşedintelui Aleksandar Vučić, în funcţia de şef al Serviciului de Informaţii (BIA), a anunţat televiziunea de stat (RTS). Apropiat al Moscovei, șeful serviciilor sârbești Aleksandar Vulin, în vârstă de 50 de ani, fost ministru al Apărării şi de Interne, este cunoscut pentru declaraţiile sale naţionaliste care au provocat adesea fricţiuni diplomatice cu vecinii Serbiei. El este, de asemenea, unul dintre puţinii oficiali europeni străini care au vizitat Moscova după începerea invaziei ruseşti în Ucraina. S-a întâlnit cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în august, şi a repetat că Belgradul nu va introduce sancţiuni împotriva Rusiei. Înainte de călătoria sa la Moscova, el a declarat că Serbia "nu va face parte din isteria antirusească". Serbia a condamnat la Naţiunile Unite invazia Rusiei în Ucraina, dar a refuzat să se alăture sancţiunilor impuse Moscovei de Occident. "Lumea sârbească" Vulin, care îl susţine necondiţionat pe preşedintele Aleksandar Vučić, s-a remarcat în special pentru o idee care favoriza ceea ce el numea crearea unei "lumi sârbeşti" cuprinzând sârbi care trăiesc în diferite ţări. Criticii acestei idei subliniază că ea pare să fie în concordanţă cu ideea Moscovei de "lume rusă". Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Serbia, ţară candidată la UE din 2012, întreţine relaţii strânse cu Moscova, de care depinde aproape în totalitate pentru aprovizionarea cu gaz. În plus, Belgradul poate conta pe sprijinul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU în ceea ce priveşte Kosovo, o fostă provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de Serbia în 2008.

Rusia nu are decât opțiunea nucleară (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Rusia nu are decât opțiunea nucleară

Rusia nu are decât opțiunea nucleară. Moscova a avertizat joi că există un risc "enorm" ca o conflict cu arme convenţionale între puteri atomice să degenereze într-un război nuclear. Rusia nu are decât opțiunea nucleară În cazul unui război cu mijloace convenţionale între puteri nucleare "riscul de a degenera într-un război nuclear este enorm", a declarat într-o conferinţă de presă ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov. Din acest motiv, a susţinut Lavrov, Rusia nu doar că este de acord că un război nuclear este inadmisibil, ci şi face apel la împiedicarea oricărui conflict armat între ţări care deţin astfel de arme. Lavrov a amintit că preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi SUA, Joe Biden, au semnat în iunie 2021 o declaraţie conform căreia nu pot exista câştigători într-un război nuclear, document la care au subscris mai târziu încă cinci puteri nucleare. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime "După cum am spus deja, noi suntem dispuşi să mergem chiar mai departe şi să spunem nu doar că nu poate fi declanşat un război nuclear, ci şi că este inadmisibil orice război între puteri nucleare", a subliniat Lavrov. El a declarat că Moscova observă cu îngrijorare retorica Occidentului, care acuză Rusia că pregăteşte provocări în care să folosească arme de distrugere în masă. "Însă însuşi Occidentul, SUA, Regatul Unit sau Franţa fac totul pentru a-şi spori participarea practic directă în războiul pe care îl poartă împotriva Rusiei prin intermediul ucrainenilor. Este o tendinţă periculoasă", a spus Lavrov. Rusia e înfrântă, nu mai e stabilitate Şeful diplomaţiei ruse a insistat că a discuta cu SUA despre stabilitate strategică fără a lua în calcul situaţia din Ucraina nu este posibil. El a susţinut că guvernul de la Kiev şi-a propus ca obiectiv "să învingă, ba chiar distrugă Rusia pe câmpul de luptă". "Cum este posibil ca obiectivul de a înfrânge Rusia să nu aibă importanţă pentru stabilitatea strategică?", s-a întrebat Lavrov, care a susţinut că Rusia este unul dintre actorii cheie în acest domeniu. Lavrov a apreciat că nu se poate separa conflictul din Ucraina de dezbaterea privind stabilitatea strategică. Americanii "ne spun: despre Ucraina trebuie să vorbim cu ucrainenii, când vor ucrainenii, iar noi să discutăm despre armament nuclear şi stabilitate strategică. Asta este, puţin spus, naiv", a insistat el.

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia

Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia. Autorităţile ruse vor creşte preţurile la gaz şi electricitate, inclusiv pentru consumatorii casnici, mass-media locale relatând joi că preţul gazului va creşte cu 8,5%, iar cel pentru electricitate, cu 9%, transmite dpa. Gazul, electricitatea se scumpesc în Rusia Şi apa şi căldura vor deveni mai scumpe. Aceasta este a doua creştere a tarifelor în anul 2022. În mod normal, guvernul creşte preţurile în luna iulie a fiecărui an, scrie dpa. În acest an, costurile la utilităţi au crescut cu 4%. La începutul toamnei, Ministerul Economiei a anunţat că, din cauza nevoii de a repara conductele de gaze şi de apă, tarifele vor creşte din nou în decembrie, transferând o parte din costuri către consumatori. Citește și: Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov: SUA amenință Rusia prin Ucraina, NATO pune presiune pe China, papa Francisc este necreștin când acuză Rusia de cruzime Cetăţenii ruşi se confruntă cu o inflaţie de două cifre după ce Moscova a invadat Ucraina, la 24 februarie. Deşi rubla s-a întărit în faţa principalelor monede precum euro şi dolarul, echipamentele tehnice şi alte mărfuri de import au devenit mai scumpe. Speranţele exprimate de unii economişti cum că gazul va deveni mai ieftin pe piaţa internă după scăderea exporturilor nu s-au materializat, notează dpa. Potrivit sondajelor de opinie, 43% din cetăţenii ruşi spun că nu le ajunge salariul de la o lună la alta.

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov (sursa: Facebook/Russian Foreign Ministry)

Internațional

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov

Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri. Putin, dezlănțuit prin vocea lui Lavrov Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor. Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN). Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă. "Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina - n.r.) care vă permit (Occidentului - n.r.) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni - n.r.) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov. Occidentul vrea să preia OSCE El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani. Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate. El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece. "Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov. NATO creează o situație explozivă lângă China Lavrov a mai acuzat NATO că intensifică tensiunile lângă China într-un mod care presupune un risc pentru Rusia. "Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni căreia NATO nu îi este potrivnică, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, pentru a escalada tensiunile. (...). Ştim cât de serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan, şi înţelegem că jocul NATO cu focul în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile şi mările noastre pe cât de aproape este de teritoriul chinez", a spus el. Lavrov a susţinut că din acest motiv Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi realizează exerciţii comune. "Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, după Europa, este foarte bine înţeles de toată lumea", a afirmat şeful diplomaţiei ruse, care nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, dar a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS între SUA, Regatul Unit şi Australia. El a mai acuzat NATO că încearcă să târască India în ceea ce a numit o alianţă antirusă şi antichineză, într-un moment în care, în opinia sa, Occidentul încearcă să elimine influenţa rusă. Papa, declarații "necreştineşti" În fine, Lavrov a lansat un atac şi împotriva papei Francisc, calificând recentele comentarii ale suveranului pontif despre Ucraina ca fiind "necreştineşti" şi greu de înţeles. Într-un interviu cu revista iezuită America, papa Francisc a vorbit despre ceea ce el a numit cruzimea forţelor ruse în Ucraina. "În general, poate că cei mai cruzi sunt cei din Rusia, dar care nu sunt de tradiţie rusă, precum cecenii, buriaţii şi aşa mai departe. Cu siguranţă, cel care a invadat este statul rus. Acest lucru este foarte clar", a declarat papa Francisc. "El a împărţit două popoare ale Federaţiei Ruse într-o categorie de la care te poţi aştepta la cruzime", a acuzat Lavrov, a cărui ţară a invadat Ucraina la 24 februarie.

Musk, invitat în Ucraina de Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)

Internațional

Musk, invitat în Ucraina de Zelenski

Musk, invitat în Ucraina de Zelenski. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat miercuri controversatul plan de pace propus de Elon Musk pentru a pune capăt ofensivei Rusiei în Ucraina, invitându-l pe miliardarul american să vină în ţara sa devastată de război. Musk, invitat în Ucraina de Zelenski Elon Musk a stârnit controverse pe Twitter în octombrie cu o propunere de plan de pace între Kiev şi Moscova. Miliardarul american a sugerat în special ca Peninsula Crimeea să rămână parte integrantă a Rusiei, dar şi organizarea de noi referendumuri sub supravegherea ONU în regiunile ucrainene anexate de ruşi, precum şi statutul de ţară neutră pentru Ucraina. La un eveniment organizat de The New York Times, preşedintele Zelenski a părut să ia în derâdere propunerea miliardarului american, spunând că acesta ar trebui să vină în Ucraina."Cred că, fie cineva are influenţă asupra lui, fie trage singur concluzii", a declarat Zelenski într-o conferinţă video cu ocazia DealBook New York Times. "Dacă vrei să înţelegi ce a făcut Rusia aici, vino în Ucraina şi vei vedea totul singur", a spus Zelenski. "Şi apoi îmi vei spune cum să pun capăt acestui război, cine l-a declanşat şi când se poate termina." Sondaje pe Twitter În luna octombrie, fondatorul Tesla şi SpaceX a lansat un sondaj pe Twitter pentru a-i lăsa pe cei peste 100 de milioane de următori ai săi să voteze planul de pace propus. Volodimir Zelenski a răspuns cu propriul sondaj pe Twitter, în care întreba: "Care @elonmusk îţi place cel mai mult?" cu opţiunile "Cel care sprijină Ucraina" şi "Cel care sprijină Rusia". Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Preşedintele Vladimir Putin a trimis trupe în Ucraina pe 24 februarie, susţinând în mod aberant că scopul acestei ofensive este "denazificarea" acestei ţări pro-occidentale. Invazia rusă a fost condamnată în bloc de Occident și de alte zeci de țări.

China își va tripla arsenalul nuclear (sursa: defense.gov)

Internațional

China își va tripla arsenalul nuclear

China își va tripla arsenalul nuclear. Arsenalul nuclear chinez este pe cale să se tripleze până în 2035, ajungând la 1.500 de focoase nucleare, a indicat Pentagonul într-un raport difuzat marţi care a subliniat, de asemenea, perfecţionarea constantă a forţelor aeriene chineze. China își va tripla arsenalul nuclear Washingtonul a identificat Beijingul drept principala sa provocare militară, iar raportul militar asupra armatei chineze subliniază o creştere atât a forţelor nucleare, cât şi a celor convenţionale. "Departamentul Apărării estimează că stocul (chinez) de focoase nucleare operaţionale a depăşit 400", se arată în raport. "Dacă China continuă să-şi mărească stocul nuclear în acest ritm, va avea, după toate probabilităţile, un stoc de aproximativ 1.500 de focoase" până în 2035. Această mărire a arsenalului nuclear chinez ar putea fi o sursă de instabilitate, potrivit generalului Pat Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului. "Cu cât este mai multă proliferare, cu atât este mai îngrijorătoare, cu atât mai mult destabilizează regiunea", le-a spus el jurnaliştilor marţi. Locul al treilea, după SUA și Rusia Acest arsenal este, totuşi, cu mult în urma celui al Statelor Unite şi al Rusiei, care posedă fiecare câteva mii de focoase nucleare. Beijingul, care lucrează, de asemenea, la modernizarea rachetelor balistice care ar putea transporta aceste focoase nucleare, a testat 135 în 2021, "mai mult decât restul lumii", dacă nu sunt luate în calcul cele trase în conflicte militare, potrivit raportului. Citește și: ANALIZĂ Păcăliți de ucraineni și de hărțile vechi și depășite, rușii au obiceiul să tragă după ținte false și să se omoare între ei – Royal United Services Institute Şi armata aerului chineză progresează cu paşi mari, "ajungând rapid din urmă forţele aeriene occidentale". Un înalt responsabil militar a declarat înainte de publicarea raportului că forţele aeriene chineze încearcă să "progreseze rapid pe toate fronturile", în special echipamentele, piloţii şi restul personalului. Variabila Taiwan Raportul mai estimează că China desfăşoară "acţiuni mai coercitive şi mai agresive în regiunea Indo-Pacifică", un termen folosit de administraţia americană pentru a desemna o realitate în schimbare a alianţelor din Asia-Pacific. Acesta este mai ales cazul în jurul Taiwanului, o insulă revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său. O vizită pe insulă a preşedintei Camerei Reprezentanţilor SUA, Nancy Pelosi, în august, a accentuat tensiunile, China efectuând ca răspuns cele mai agresive exerciţii militare în jurul insulei din anii 1990. Tensiunile s-au diminuat de atunci, dar înaltul responsabil militar a subliniat că activitatea chineză în jurul Taiwanului, deşi a scăzut, a rămas mai ridicată decât înainte şi constituie un motiv de îngrijorare.

Internațional

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei

SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei. Statele Unite sunt deschise trimiterii unor sisteme antiaeriene Patriot pentru armata ucraineană, dar nu au deocamdată în plan acest lucru, a anunţat marţi Pentagonul. SUA pot trimite antiaeriene Patriot Ucrainei Apărarea antiaeriană a Ucrainei continuă să fie "prioritatea majoră" pentru Washington şi restul comunităţii internaţionale, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder. Totuşi, "în acest moment nu avem planuri să oferim Ucrainei baterii Patriot", a adăugat el, explicând faptul că aceste sisteme necesită o întreţinere complexă, precum şi un antrenament anume pentru utilizarea lor, astfel că, chiar dacă ele ar fi trimise Ucrainei, această ţară nu le va putea folosi imediat. Mai devreme în aceeaşi zi, la reuniunea miniştrilor de Externe din statele NATO care se desfăşoară la Bucureşti, şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a insistat asupra cererii Kievului de a primi rachete antiaeriene, printre care a menţionat şi sistemele Patriot, pentru ca ţara sa să se poată apăra în faţa atacurilor ruseşti care-i distrug infrastructura energetică. Medvedev, în delir din nou În acest timp, la Moscova, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a scris pe Telegram că, "dacă aşa cum a sugerat (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg, NATO le va furniza fanaticilor ucraineni sisteme Patriot împreună cu personalul NATO, acestea vor deveni imediat o ţintă legitimă pentru forţele noastre armate". Această postare a fostului preşedinte rus, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, vine după o alta de asemenea cu referire la NATO, în prima zi a reuniunii ministeriale de la Bucureşti. "Lumea civilizată nu are nevoie de această organizaţie. Ea trebuie să se pocăiască în faţa umanităţii şi să fie dizolvată ca entitate criminală", a scris Medvedev.

Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu (sursa: TASS)

Internațional

Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu

Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu. Un depozit petrolier din regiunea Rusiei Briansk, oraş la 150 km de graniţa cu Ucraina, era în flăcări miercuri, potrivit guvernatorului local. Depozit petrolier rusesc, distrus în incendiu "Ard rezervoare cu produse petroliere în cartierul Surajski", a declarat pe reţelele sociale guvernatorul, Aleksandr Bogomaz. "Echipe de pompieri şi salvatori sunt la faţa locului", a adăugat el. Guvernatorul nu a indicat ce ar fi putut provoca acest incendiu, dar a precizat că nu există informaţii în legătură cu victime. Potrivit lui Bogomaz, incendiul afectează o suprafaţă de 1.800 m2 şi peste 80 de persoane încearcă să-l stingă. Agenţia de presă de stat TASS a raportat apoi, citând serviciile de urgenţă, că incendiul s-a extins pe o suprafaţă de 4.000 m2. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina În octombrie, un depozit de petrol de lângă Belgorod, de asemenea la graniţa cu Ucraina, a fost bombardat de forţele ucrainene, precum şi o centrală electrică din aceeaşi localitate provocând o întrerupere majoră de curent. Mai devreme în timpul nopţii, guvernatorul regiunii Kursk din Rusia - la sud de Briansk şi de asemenea la graniţa cu Ucraina - a anunţat că forţele ucrainene au lovit o centrală electrică, provocând întreruperi de curent electric, adaugă Reuters.

Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare (sursa: Facebook/Светлана Тихановская)

Internațional

Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare

Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare. Una dintre personalităţile opoziţiei belaruse, Maria Kolesnikova, care ispăşeşte o pedeapsă de 11 ani de închisoare, a fost spitalizată la secţia de reanimare, au anunţat marţi susţinători ai săi. Opozanta belarusă Maria Kolesnikova, la reanimare "Maria a fost spitalizată la reanimare în Gomel", oraş din sud-estul Republicii Belarus, a anunţat într-un comunicat pe Telegram biroul de presă al lui Viktor Babarîka, un alt opozant belarus aflat în detenţie şi a cărui mână dreaptă era Kolesnikova. Potrivit comunicatului, Maria Kolesnikova, 40 de ani, a fost spitalizată luni într-o secţie de chirurgie, înainte de a fi transferată la reanimare. "Veşti teribile! Draga noastră Maşa (diminutiv de la Maria - n.r.), sperăm cu toţii că vei fi bine", a scris la rândul său pe Facebook lidera opoziţiei belaruse în exil, Svetlana Tihanovskaia. Figură importantă a mişcării de contestare împotriva regimului belarus din vara lui 2020, Maria Kolesnikova fusese condamnată în septembrie 2021 la 11 ani de închisoare, justiţia belarusă declarând-o vinovată de "complot menit să uzurpeze puterea", de "apeluri la acţiuni ce aduc atingere securităţii naţionale" şi de "înfiinţarea unei formaţiuni extremiste". Cele trei opozante Kolesnikova a fost încarcerată în septembrie 2020, după ce rezistase în mod spectaculos unei tentative de a o expulza din propria ţară. Potrivit apropiaţilor săi, serviciile speciale belaruse (KGB) au răpit-o, apoi i-au pus un sac pe cap, pentru a o conduce la frontiera ucraineană. Refuzând să părăsească Belarus, ea a sărit pe o fereastră, apoi şi-a rupt paşaportul, ceea ce a dus la încarcerarea ei. Citește și: Guvernul Viktor Orban face jocurile lui Putin la reuniunea NATO de la București: Ungaria a blocat participarea lui Kuleba în cadrul Comitetului NATO-Ucraina Kolesnikova este una dintre cele trei femei propulsate în fruntea mişcării de contestare, alături de Svetlana Tihanovskaia, care candidase la preşedinţia Republicii Belarus în locul soţului său plasat în detenţie, şi de Veranika Ţapkala. Acestea două din urmă au fugit din Belarus, la presiunile autorităţilor. Mişcarea de contestare, care a reunit zeci de mii de manifestanţi în vara lui 2020, a fost treptat înăbuşită, cu mii de arestări, exilări forţate şi întemniţări de opozanţi, de responsabili media şi ai unor ONG-uri.