Iranul, aproape să obțină arme atomice

Iranul, aproape să obțină arme atomice. Teheranul a început să îmbogăţească uraniu la puritatea de 60% la situl nuclear de la Fordo, utilizând instalaţii de centrifugare IR6, au anunţat marţi media iraniene, ca răspuns la o rezoluţie adoptată de AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, forul nuclear al ONU) care i-a cerut Teheranului să fie mai cooperant. Anunțuri, nu cooperare Iranul a informat AIEA într-o scrisoare în legătură cu acest lucru, a precizat agenţia semioficială de ştiri ISNA. În plus, Iranul va construi noi centrifuge la Fordo şi la situl de la Natanz, a menţionat canalul SNN. Anunţul vine după ce joia trecută Consiliul guvernatorilor AIEA a adoptat o rezoluţie care îi cere Iranului să coopereze urgent cu ancheta lansată de agenţie în legătură cu urme de uraniu găsite la trei situri nedeclarate. Rezoluţia de joi a fost a doua din acest an ce vizează Iranul în legătură cu respectiva anchetă, care a devenit un obstacol în calea relansării acordului nuclear din 2015, Teheranul solicitând oprirea investigaţiei. Iranul, aproape să obțină arme atomice Iranul îmbogăţeşte deja uraniu la nivelul de 60% în altă parte decât la Fordo, notează Reuters, care aminteşte că pentru construirea de arme atomice uraniul trebuie îmbogăţit la 90%, dar acordul încheiat în 2015 de Teheran cu marile puteri a limitat acest nivel la 3,67%. Citește și: Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul Pactul din 2015, cunoscut sub acronimul englez JCPOA, urmăreşte să împiedice Iranul să intre în posesia armei atomice, un obiectiv pe care Teheranul l-a negat mereu. Însă în urma retragerii SUA, în timpul administraţiei lui Donald Trump, şi a reintroducerii de sancţiuni americane care îi sufocă economia, Teheranul şi-a încălcat treptat obligaţiile.

Internațional

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă

Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă care a scris cu creta pe trotuar „Nu b***a”. Presa locală arată că, inițial, tribunalul a acceptat argumentul fetei, care a afirmat că este vorba de un pește pe care nu-l suportă, babușcă, dar poliția a convins magistrații să redeschidă, azi, cazul. Incidentul s-a petrecut la 24 septembrie, la Tiumen, un oraș de aproape un milion de locuitori aflat în regiune Ural, în sud-vestul Siberiei. Poliția a acuzat-o pe tânără că a vrut să discrediteze forțele armate ale Rusiei. Poliția din Rusia, decisă să pedepsească o adolescentă Problema este că mesajul fetei a devenit viral și s-a transformat în cântece, meme-uri sau chiar colecții de haine. „De fapt, eram sigură că plângerea poliției va fi respinsă și decizia judecătorului va rămâne neschimbată. Nu știu cum va evolua. Acum este inutil să presupunem ceva. În principiu, nu prea îmi plac cuvintele din cinci litere care încep cu B și se termină cu A. Există astfel de probleme ”, a comentat fata, citată de meduza.io. În rusă, război se scrie „война” și se citește „voyna”. Însă și cuvântul „babușcă” are, în rusă, cinci litere, și se scrie cu „B” și „a” la început și sfârșit, „Вобла”. Citește și: Maia Sandu, editorial în Politico: România, „vecinul nostru bun și puternic susținător”, asigură 80% din energia Moldovei. Moldovenii cheltuie 65% din venituri pe facturi la energie „Expresia «Nu babușcăi» a devenit imediat virală pe internet. Vedetele din Rusia au susținut memele cu această inscripție. Alena Vodonaeva a postat o poză pe canalul ei de Telegram, Ksenia Sobchak a creat o colecție de haine cu acest apel, iar Semyon Slepakov a dedicat o melodie acestei acțiuni. În plus au apărut nenumărate meme-uri”, arată publicația locală 72.ru. Ksenia Sobchak este fiica unui fost primar din Sankt Petersburg și a candidat, în 2018, la președinția Rusiei. Vodonaeva este model și actriță, iar Semyon Slepakov este unul dintre cei mai buni producători, scenariști și show-runners ruși.

Internațional

Ucraina: N-am executat prizonieri de război

Ucraina: N-am executat prizonieri de război. Însărcinatul ucrainean pentru drepturile omului a respins duminică acuzaţiile Moscovei asupra unui caz de "execuţie" a prizonierilor de război ruşi, argumentând că în incidentul filmat, soldaţii ucraineni s-au apărat împotriva ruşilor care pretindeau că se predau. Ucraina: N-am executat prizonieri de război Mediatorul Dmitro Lubîneţ a declarat că "extrasele video" prezentate de Moscova ca dovadă că Kievul a executat prizonieri de război ruşi arată de fapt că soldaţii ruşi "folosind predarea prefăcută", "au comis o crimă de război deschizând focul asupra forţelor armate ucrainene". Soldaţii ruşi ucişi în acest incident "nu pot fi, prin urmare, consideraţi prizonieri de război", a adăugat el pe Telegram. "Cei care vor să folosească protecţia dreptului internaţional pentru a ucide trebuie să fie pedepsiţi", a adăugat el. Rusia a acuzat vineri Ucraina că a executat peste zece dintre soldaţii săi care au depus armele, denunţând o "crimă de război", pe baza unor înregistări video postate pe reţelele sociale. În primul video, care pare să fi fost filmat de un soldat ucrainean într-o zonă de luptă, o duzină de presupuşi militari ruşi ies unul după altul dintr-un adăpost, cu mâinile în aer, şi se întind cu faţa la pământ la ordinul ucrainenilor care îi ţin sub ameninţarea armelor, aminteşte AFP. Videoul se termină brusc când o ultimă siluetă întunecată iese din adăpost şi răsună împuşcături. Rușii cer anchetă internațională Un alt video filmat cu drona arată o duzină de cadavre întinse în bălţi de sânge, dintre care unul pare să fi fost lovit în cap. AFP nu a putut confirma din sursă independentă autenticitatea acestor înregistrări video. Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că ele arată "uciderea deliberată şi metodică" a soldaţilor ruşi prizonieri. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat că a deschis o anchetă. Ministerul rus de Externe a cerut ca "organizaţiile internaţionale să condamne această crimă şocantă" şi să iniţieze o anchetă. Un purtător de cuvânt al ONU la Kiev a declarat vineri pentru AFP că organizaţia "este la curent cu aceste videouri şi le examinează".

Incendiu uriaș la Moscova, lângă gări (sursa: TASS)

Internațional

Incendiu uriaș la Moscova, lângă gări

Incendiu uriaș la Moscova, lângă gări. Un puternic incendiu a izbucnit duminică într-un mare depozit din centrul Moscovei, în apropiere de trei gări feroviare ce leagă capitala Rusiei de mai multe mari oraşe din ţară, inclusiv Sankt Petersburg (nord-vest), a anunţat Ministerul rus al Situaţiilor de Urgenţă, citat de TASS. Incendiu uriaș la Moscova, lângă gări Nori de fum negru se ridicau spre cer, contrastând cu culoarea albă a pavajului acoperit de zăpadă în faţa gărilor Iaroslavski, Leningradski şi Kazanski, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea rusă (VIDEO, aici). Trenurile din aceste gări leagă mai ales capitala rusă de Sankt Petersburg, Kazan (700 km est de Moscova) sau Vladivostok (Extremul Orient). Incendiul a izbucnit în jurul orei 12:00 GMT într-un depozit de cărămidă cu două etaje, potrivit unui comunicat al Ministerului Situaţiilor de Urgenţă. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează În jurul orei 14:00 GMT, incendiul a invadat aproximativ 2.500 de metri pătraţi ai clădirii, potrivit aceleiaşi surse. Trei elicoptere, un tren de pompieri şi un echipaj de salvare de 80 de membri au fost trimişi la faţa locului pentru a stinge incendiul, a precizat ministerul pe Telegram. La rândul său, compania rusă de căi ferate (RZD) a asigurat că incendiul "nu ameninţă călătorii şi nu afectează funcţionarea trenurilor", potrivit TASS.

Internațional

Rusia, acord să fabrice drone iraniene

Rusia, acord să fabrice drone iraniene. Moscova a ajuns la un acord cu Teheranul pentru a începe fabricarea a sute de drone pe teritoriul rus, potrivit cotidianului Washington Post, care citează surse din serviciile de informaţii americane şi ale altor state occidentale. Rusia, acord să fabrice drone iraniene Oficiali ruşi şi iranieni au finalizat acordul în cursul unei întâlniri în Iran la începutul lui noiembrie, scrie Washington Post. Rusia şi Iran fac paşi rapizi spre transferul de proiecte şi componente-cheie care ar permite ca producţia să înceapă în termen de trei luni, au afirmat trei surse familiarizate cu subiectul, conform cotidianului american. Citește și: Șeful Pentagonului, cel mai dur mesaj la adresa Rusiei: Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă, vor un permis nuclear de vânătoare, vor o lume a forței, fără reguli. De aceea, Ucraina contează Reuters menţionează că Ministerul Apărării rus nu a răspuns solicitării sale de a comenta pe acest subiect.

Internațional

Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește

Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat că un eşec în a ajuta Ucraina să-şi asigure propriul viitor ar putea duce la "o lume dominată de tiranie şi de tulburări", în timpul unui discurs susţinut sâmbătă şi în care a căutat să scoată în prim plan mizele războiului pentru comunitatea internaţională. Șeful Pentagonului avertizează: Răul se răspândește "Invazia Rusiei oferă o imagine a unei posibile lumi dominate de tiranie şi de tulburări, în care niciunul dintre noi nu am dori să trăim", a declarat Lloyd Austin. Afirmaţiile lui Austin, susţinute în cadrul unui forum de securitate din Canada, sunt unele dintre cele mai puternice declaraţii ale sale cu privire la invazia rusă asupra Ucrainei, invazie ce durează de aproape nouă luni. Lloyd Austin a atenţionat de asemenea asupra riscurilor de proliferare nucleară globală. "Prietenii autocraţi ai lui Putin aşteaptă. Şi ei ar putea conchide că obţinerea de arme nucleare le-ar oferi propriul . Iar aceasta ar putea duce la o periculoasă spirală a proliferării nucleare", a declarat secretarul american al apărării. Rusia și China vor o lume a forței Lloyd Austin a atenţionat că Rusia şi China vor o lume în care forţa este utilizată pentru a soluţiona diferendele. "Beijingul, la fel ca Moscova, caută să obţină o lume în care forţa face legea, în care diferendele sunt soluţionate prin forţă şi în care autocraţii pot să sugrume flacăra libertăţii", a declarat secretarul american al apărării la forumul internaţional asupra securităţii care se desfăşoară în oraşul canadian Halifax. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Războiul Moscovei împotriva Kievului "a pus în evidenţă provocarea cu care ne confruntăm în regiunea indo-pacifică", a declarat Austin, evocând "presiunile" Chinei în această zonă. "Sunt întotdeauna reguli în război. Şi dacă o mare putere poate să sfideze aceste reguli, ea îi încurajează şi pe alţii să sfideze dreptul internaţional şi normele internaţionale", a afirmat secretarul american al apărării, făcând o paralelă între China şi Rusia. "Suntem hotărâţi să apărăm aceste reguli" "Suntem hotărâţi să apărăm aceste reguli şi în special principiul fundamental al imunităţii non-combatanţilor", a adăugat Lloyd Austin. Potrivit lui Austin, eforturile Moscovei de a obţine sprijinul unor astfel de ţări precum Iranul şi Coreea de Nord creează noi provocări de securitate pentru SUA şi aliaţii lor. "Rusia s-a întors spre Iran şi Coreea de Nord pentru a-şi susţine atacul asupra Ucrainei, în special utilizând drone iraniene pentru a ucide civili ucraineni", a declarat el. Casa Albă a afirmat în octombrie că militari iranieni se află "pe teren în Crimeea" pentru a ajuta forţele ruse să întreprindă atacuri cu ajutorul dronelor, afirmaţie dezminţită de Iran. LIVE: @SecDef Lloyd J. Austin III delivers remarks at the Halifax International Security Forum. https://t.co/gFoYOLXeX7— Department of Defense ?? (@DeptofDefense) November 19, 2022

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO (sursa: nato.int)

Internațional

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO

Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO. Alianţa Nord-Atlantică a anunţat vineri că două avioane de luptă ruseşti s-au apropiat în mod periculos şi neprofesionist, la începutul acestei săptămâni, de nave NATO care navigau în Marea Baltică într-o operaţiune de rutină. Avioane rusești, manevre periculoase împotriva NATO Incidentul a avut loc marţi dimineaţă, când cele două avioane ruseşti s-au apropiat de nave la "o altitudine de 91 de metri şi o distanţă de 73 de metri", fără ca piloţii acestora să răspundă la comunicaţii, a declarat comandamentul naval al NATO. "NATO a apreciat interacţiunea periculoasă şi neprofesionistă deoarece s-a desfăşurat într-o zonă de pericol cunoscută, care a fost activată pentru antrenamentul de apărare aeriană, şi din cauza altitudinii şi a proximităţii avioanelor", potrivit unui comunicat. "Interacţiunea a crescut riscul unor greşeli de calcul, erori şi accidente", conform NATO. Comunicatul informează că forţele NATO "au acţionat în mod responsabil" în acest incident, în conformitate cu reglementările maritime. "NATO va răspunde în mod corespunzător oricărei interferenţe cu activitatea legală a NATO în zonă care pune în pericol siguranţa avioanelor şi a navelor noastre sau a echipajelor acestora. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare". Baltica, importanță strategică uriașă Alianţa Nord-Atlantică şi-a sporit prezenţa navală în Marea Baltică şi Marea Nordului după exploziile care au afectat gazoductele Nord Stream în luna septembrie şi care, potrivit unei anchete suedeze de vineri, sunt rezultatul unor acte de sabotaj. Citește și: ANALIZĂ Iarna s-ar putea întoarce împotriva rușilor: armata ucraineană primește ajutor masiv pentru a-și continua ofensiva și pe vreme foarte rece Forţa NATO la Marea Baltică, formată din nave olandeze, norvegiene şi daneze, a desfăşurat operaţiuni pentru a creşte cooperarea cu Finlanda şi Suedia, care sunt pe cale să se alăture alianţei. Decizia acestor ţări nordice de a renunţa la politica lor de lungă durată de nealiniere şi de a se alătura NATO a înfuriat Kremlinul.

Internațional

Rușii construiesc preventiv fortificații în Crimeea

Rușii construiesc preventiv fortificații în Crimeea. Rusia a anunţat vineri că efectuează lucrări de construire a unor fortificaţii în peninsula ucraineană Crimeea (anexată ilegal de Moscova în 2014), după retragerea soldaţilor săi din regiunea ucraineană vecină Herson în faţa unei contraofensive a armatei Kievului, relatează TASS. Rușii construiesc preventiv fortificații în Crimeea "Lucrările de construire a fortificaţiilor se desfăşoară sub controlul meu pe teritoriul Crimeii pentru a garanta securitatea locuitorilor" de aici, a declarat Serghei Aksionov, guvernatorul instalat de Moscova după anexarea acestei peninsule ucrainene. El a subliniat totuşi că securitatea Crimeii trece "în principal prin măsuri de pus în aplicare pe teritoriul regiunii Herson", adiacentă peninsulei, în sudul Ucrainei. Acest anunţ intervine în timp ce forţele ruse au efectuat săptămâna trecută o retragere umilitoare în această regiune, după ce au eşuat în a contracara un contraatac al soldaţilor ucraineni. Crimeea, deja lovită Retragerea militarilor ruşi, care au abandonat în special capitala regională cu acelaşi nume, a permis forţelor Kievului să-şi apropie tunurile de Crimeea, devenită ţintă de mai multe ori în ultimele luni. În octombrie, podul peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula de teritoriul rus, a fost parţial avariat în urma unui atac atribuit Ucrainei de către Moscova, care a făcut referire la un camion capcană. Citește și: Putin nici măcar nu-și mai ascunde șantajul când distruge infrastructura civilă de utilități ucraineană în pragul iernii. Peskov: Este rezultatul faptului că Ucraina nu negociază Alte atacuri imputate forţelor ucrainene au avut loc în Crimeea, în special împotriva flotei ruse din Sevastopol sau împotriva mai multor infrastructuri militare ruseşti din peninsulă. De la anexarea sa în 2014, Moscova consideră Crimeea drept componentă a teritoriului său, dar care nu este recunoscută de către comunitatea internaţională. Kievul vrea să recupereze peninsula.

Internațional

Rusia este ultima putere colonialistă a lumii

Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavsky, a afirmat, într-un interviu pentru The Times, că Rusia este ultima putere imperialistă și colonialistă a lumii. Lipavsky este membru al Partidului Piraților, are 37 de ani și este cel mai tânăr ministru de Externe pe care l-a avut vreodată Cehia. Rusia este ultima putere colonialistă a lumii El a spus că Rusia va continua să fie „o provocare” chiar dacă Putin cade, arătând că criticile cele mai dure împotriva președintelui Rusiei vin de la naționaliștii de dreapta din această țară, care-i reproșează că nu acționează mai dur în Ucraina, că nu a mers suficient de departe. „Ei vor gândi într-o schemă a secolului al XIX-lea, vor gândi într-o schemă de acaparare a teritoriului cu forța brută, care încearcă să distrugă carta ONU și principiile ei de bază, care sunt cioplite în piatră în documentele de după al doilea război mondial, că granițele nu vor fi schimbate cu forța”, a spus Lipavsky pentru The Times. El a descris Republica Cehă ca fiind într-o „bătălie constantă” cu campaniile rusești de influențare a populației cehe, campanii care încearcă să-i slăbească relațiile cu Europa de Vest. „Este o poveste fără sfârșit de a explica de ce facem ceea ce facem și de a explica publicului acțiunile noastre. Și cu siguranță trolii ruși folosesc greșit slăbiciunile noastre. Răspunsul corect este rezistența”, a afirmat șeful diplomației cehe. „Putin nu a reușit absolut deloc să divizeze Occidentul. A început în urmă cu un an, când a manipulat piața energiei cu prețurile gazelor și a creat și a ajutat la crearea inflației în Europa. Putin nu a avut succes când a început războiul și a unit Occidentul. Și Putin nu are succes acum cu războiul său hibrid împotriva Europei”, a mai arătat Lipavsky. Citește și: Ucraina: Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric (Zelenski)

Internațional

Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric

Peste 10 milioane de ucraineni au rămas, ieri, fără curent electric, urmare a bombardamentelor rusești, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. De mai multe săptămâni, Rusia lovește sistematic punctele sensibile ale infrastructurii energetice a Ucrainei, iar marile orașe rămân fără curent, fără apă și fără încălzire. Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric "În prezent, peste zece milioane de ucraineni sunt fără electricitate", în special în regiunea Kiev, a declarat preşedintele ucrainean în discursul său televizat zilnic. Mai multe oraşe ucrainene, între care capitala Kiev, au fost joi ţinta atacurilor ruseşti, care coincid cu prima ninsoare într-o ţară afectată de întreruperi de curent electric şi unde temperaturile ar putea scădea până la -10°C. Reluarea acestor bombardamente care vizează din octombrie infrastructurile energetice ale Ucrainei privează în mod constant milioane de ucraineni de curent electric şi, de asemenea, de apă. Cold and dark in Kiev tonight. pic.twitter.com/y6CCFzu8yp— ayden (@squatsons) November 17, 2022 Operatorul naţional de energie electrică Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor de curent din cauza "agravării situaţiei". Citește și: O afacere dezastruoasă: statul român devine acționar majoritar la Blue Air. Compania n-a plătit nici o rată din împrumutul acordat de EximBank și garantat de guvern "Din cauza unei răciri puternice, consumul de energie electrică a crescut în regiunile Ucrainei", ceea ce "a complicat şi mai mult situaţia deja dificilă în sistemul electric", ducând la "restricţii mai largi" ale consumului de energie electrică în toată ţara, a menţionat Ukrenergo.

Internațional

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig

Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig. Mai multe oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev, au fost joi din nou ţinta atacurilor armatei ruse cu rachete şi drone, bombardamente care coincid cu primele căderi de zăpadă în Ucraina, ţară unde în urma raidurilor aeriene ruseşti asupra infrastructurilor critice circa 40% din populaţie nu avea joi după-amiază electricitate, iar temperaturile prognozate pentru săptămâna viitoare ar putea să scadă până la -10 grade Celsius. Putin, șantaj grosolan: negocieri sau frig Operaţiunile militare ruse împotriva Ucrainei vor continua indiferent de vreme, a asigurat în faţa presei, citat de TASS, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a susţinut că suferinţa populaţiei ucrainene este provocată doar de refuzul preşedintelui Volodimir Zelenski de a negocia cu Rusia. În regiunea Kiev două rachete de croazieră şi drone kamikaze Shahed, fabricate în Iran, au fost doborâte de antiaeriana ucraineană, susţine administraţia militară locală. În oraşul Dnipro din regiunea central-estică, 14 persoane au fost rănite în urma unui bombardament rusesc şi au fost lovite două instalaţii ale infrastructurii critice. O astfel de instalaţie a fost lovită şi în sud, la Odesa. Rușii, masați în Donbas Prin urmare, compania naţională de electricitate Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor în furnizarea energiei electrice, ca urmare a "agravării situaţiei", la care contribuie şi scăderea puternică a temperaturilor. Citește și: Pericolul nuclear rus, din ce în ce mai îngrijorător pentru SUA, care a cerut o nouă rundă de discuții cu Rusia. Evenimentul va avea loc la Cairo În acest timp, luptele cresc în intensitate pe frontul de est, în provinciile Doneţk şi Lugansk, unde armata rusă şi-a consolidat trupele prin redislocarea unor efective retrase din provincia sudică Herson. În aceasta din urmă regiune, trupele ruse şi ucrainene se bombardează reciproc cu artileria peste fluviul Nipru, al cărui mal de vest este acum controlat de armata ucraineană în urma retragerii ruse, iar cel de est, de armata rusă, care şi-a stabilit acolo linia defensivă.

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător (sursa: kremlin.ru)

Internațional

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător

Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător. Rusia şi Statele Unite vor aborda dezarmarea nucleară într-o reuniune la Cairo între 29 noiembrie şi 6 decembrie, în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului Noul START, sau START 3, a declarat joi viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov, care a negat din nou orice intenţie a Rusiei de a folosi armele nucleare în urma conflictului din Ucraina, precizând şi situaţiile în care Moscova ar putea recurge la astfel de arme, potrivit TASS. Pericolul nuclear rus, tot mai îngrijorător "Avem în continuare contacte cu americanii, inclusiv în cadrul comisiei bilaterale asupra Tratatului START. Din 29 noiembrie până pe 6 decembrie se ve desfăşura o reuniune la Cairo", a spus diplomatul rus. Această întâlnire survine după ce directorul Serviciului de Informaţii Externe al Rusiei, Serghei Narîşkin, şi directorul CIA, William Burns, au avut luni o întâlnire la Ankara, unde printre altele au discutat şi despre riscurile nucleare în creştere şi tensiunile internaţionale rezultate în urma intervenţiei militare ruse în Ucraina. O purtătoare de cuvânt a preşedinţiei SUA a confirmat că discuţia celor doi şefi ai serviciilor de spionaj s-a desfăşurat în cadrul canalelor de comunicare pe care Washingtonul le menţine deschise cu Rusia "asupra gestiunii riscurilor", în special cel nuclear şi al celorlalte care privesc stabilitatea strategică. "Contactul l-a iniţiat partea americană" "Contactul l-a iniţiat partea americană, s-a desfăşurat prin intermediul serviciilor speciale. Temele discutate acolo au un caracter delicat", a spus Riabkov despre întâlnirea din capitala turcă. Acesta a susţinut că statele occidentale încearcă să acuze Rusia de "intenţii inexistente" de a folosi arme nucleare. "Indiferent cât de fermi am fi pe această temă, explicând lucruri evidente, încearcă să ne impute unele intenţii inexistente, ceea ce este doar o reflectare a orientării către demonizarea Rusiei", a spus viceministrul rus de Externe, citat de TASS. Serghei Riabkov a insistat că Rusia poate folosi armele nucleare doar într-o serie bine precizată de situaţii. "Am subliniat în mod repetat că folosirea armelor nucleare este posibilă în două situaţii: când asupra noastră sau a aliaţilor noştri are loc un atac cu arme nucleare ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui act de agresiune cu arme convenţionale împotriva Rusiei situaţia a ajuns într-un punct în care însăşi existenţa statului nostru este ameninţată", a explicat viceministrul rus de Externe. Dialog suspendat după invadarea Ucrainei O dată ce Rusia a lansat agresiunea militară asupra Ucrainei, Washingtonul a suspendat dialogul cu Moscova asupra controlului armamentelor, iar apoi Rusia a interzis în august vizitele americane în amplasamentele arsenalului său de arme nucleare. Preşedinţii american şi rus, Joe Biden şi Vladimir Putin, au prelungit în februarie anul trecut cu cinci ani ultimul tratat asupra dezarmării nucleare semnat în 2010. Citește și: Patriarhul lui Putin, Chiril, se plânge că nu a fost lăsat să intre în UE. Măsura, inexplicabilă, fiindcă Ungaria a blocat sancțiunile europene împotriva șefului bisericii ortodoxe ruse Acest tratat din 2010, denumit Noul START, cuprinde un sistem de inspecţie al arsenalelor, reduce cu 30% numărul de ogive nucleare (până la 1.550 pentru fiecare parte), limitează la 700 numărul rachetelor balistice intercontinentale şi la 800 pe cel al echipamentelor de lansare a rachetelor intercontinentale, incluzând în acestea din urmă şi submarinele sau bombardierele strategice.

Internațional

Polonia, lovită de rachetă din Ucraina?

Polonia, lovită de rachetă din Ucraina? Consiliul naţional de securitate (BBN) al Poloniei a anunţat miercuri că se va întruni din nou în cursul zilei, cu începere de la ora 11:00 GMT, în contextul îngrijorărilor că războiul din Ucraina s-ar putea extinde în ţări vecine după ce o rachetă a căzut marţi pe teritoriul polonez, omorând două persoane. Polonia, lovită de rachetă din Ucraina? "BBN analizează în prezent cu comandanţi, şefi de servicii şi aliaţi aranjamentele făcute până acum", a transmis pe Twitter şeful BBN, Jacek Siewiera. Consiliul de securitate polonez s-a reunit pentru prima dată în cursul nopţii. Preşedintele Andrzej Duda a declarat anterior miercuri că Polonia nu are dovezi concrete despre cine a lansat racheta, care a lovit o rampă a unui siloz de cereale la circa șase km de graniţa cu Ucraina. "Reacţia aliaţilor noştri, sprijinul lor fără echivoc şi disponibilitatea de a fi alături de noi arată că suntem o ţară mult mai sigură decât dacă nu am fi fost în NATO", a declarat ministrul adjunct de externe Pawel Jablonski miercuri dimineaţă la postul de radio RMF FM, în timp ce Alianţa se pregăteşte să discute la Bruxelles incidentul. Citește și: Racheta care a căzut în Polonia este de fabricație rusească. Biden: Nu se știe de unde a fost trasă, deocamdată. Rusia a ales escaladarea Preşedintele american Joe Biden a afirmat că racheta nu a fost trasă, probabil, din Rusia. Potrivit unor oficiali americani, citaţi de Associated Press, primele constatări arată că racheta care a lovit teritoriul polonez a fost trasă de forţe ucrainene pentru a doborî o rachetă rusească.

Biden: Rusia a ales să escaladeze (sursa: youtube/WION)

Internațional

Biden: Rusia a ales să escaladeze

Biden: Rusia a ales să escaladeze. Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că este puţin probabil ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia, spunând că Washingtonul şi aliaţii săi vor să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat înainte de a decide o reacţie, potrivit CNBC. De unde a fost trasă racheta? "Este puţin probabil... să fi fost trasă din Rusia", a declarat reporterilor Joe Biden după o întâlnire de urgenţă cu ceilalţi lideri ai G7, organizată în marja summitului G20, care are loc în Bali, Indonezia. Citește și: Ce urmează după atacul în urma căruia doi cetățeni polonezi au fost uciși lângă granița cu Ucraina? Rusia neagă că ar fi tras cu rachete înspre Polonia, Kievul cere summit NATO A adăugat că există informaţii care contrazic presupunerile că racheta care a provocat o explozia soldată cu moartea a două persoane în satul Przewodow din estul Poloniei a fost trasă din Rusia. "Există informaţii preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun asta până când nu investigăm complet, dar este puţin probabil, din linia traiectoriei, să fi fost trasă din Rusia, dar vom vedea", a declarat preşedintele SUA. Preşedintele american a subliniat că investigaţiile asupra incidentului sunt în desfăşurare. Biden: Rusia a ales să escaladeze "Am convenit să sprijinim ancheta Poloniei cu privire la explozia din Polonia rurală, lângă graniţa cu Ucraina, şi se vor asigura că ne dăm seama exact ce s-a întâmplat", a spus Biden. "Şi apoi vom stabili împreună următorul pas, pe măsură ce investigăm şi înaintăm. A existat unanimitate totală între cei aflaţi în jurul mesei (reuniunii G7)", a asigurat el. https://www.youtube.com/watch?v=9H0sZMQa3gE "În momentul în care lumea se adunase la G20 pentru a îndemna la dezescaladare, Rusia a ales să escaladeze în Ucraina", a mai declarat Biden. Autorităţile de la Varşovia au anunţat că racheta care a explodat era fabricată în Rusia, dar că nu este clar încă de unde a fost lansată. Atât Ucraina, cât şi Rusia, folosesc rachete proiectate de sovietici.

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? (sursa: flickr/NATO)

Internațional

Ce urmează după atacul asupra Poloniei?

Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Doi cetățeni polonezi au fost uciși marți seară pe teritoriu polonez lângă granița cu Ucraina de ceea ce pare să fi fost un atac cu rachete. Primele informații pe surse indicau rachete rusești ca fiind responsabile de incident. Oficial, doar Rusia a comunicat pe subiect Până târziu în noapte, nu existau, însă, confirmări oficiale de nicăieri. La o oră după atac, Pentagonul anunța că încă adună informații despre incident. NATO nu comunicase nimic pe subiect, în afara unei poziții neoficiale pentru AFP a unui oficial, sub anonimat: "Examinăm în prezent aceste informaţii şi suntem în strânsă coordonare cu Polonia, aliatul nostru". Aproape de miezul nopții, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a postat un mesaj pe Twitter. Nuanța importantă din postarea lui Stoltenberg este că important e să fie stabilite faptele. Spoke with President Duda @prezydentpl about the explosion in #Poland. I offered my condolences for the loss of life. #NATO is monitoring the situation and Allies are closely consulting. Important that all facts are established.— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) November 15, 2022 La fel, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Alarmed by reports of an explosion in Poland, following a massive Russian missile strike on Ukrainian cities.I extend my condolences and my strongest message of support and solidarity with Poland and our Ukrainian friends.— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 15, 2022 Singura poziție oficială dată marți seară a venit din partea Ministerului rus al Apărării, care a negat (pe Telegram) că Moscova ar fi avut vreo implicare. "Declaraţiile presei şi oficialilor polonezi despre o presupusă cădere a unor de rachete ruseşti în apropierea localităţii Przewodow reprezintă o provocare intenţionată cu scopul de a crea o escaladare a situaţiei", a scris Ministerul rus al Apărării pe contul său de Telegram. "Nu a fost efectuată nicio lovitură asupra obiectivelor din apropierea frontierei polono-ucrainene" de către armata rusă. Imaginile "dărâmăturilor publicate de presa poloneză de la faţa locului din localitatea Przewodow nu au nicio legătură" cu proiectile ruseşti, potrivit aceleiași surse. Ce urmează după atacul asupra Poloniei? Recent, fragmente ale unor rachete ruseşti au căzut în Republica Moldova, în localitatea Naslavcea, fără să producă victime. Polonia este membră a NATO şi găzduieşte pe teritoriul său aproximativ 10.000 de soldaţi americani. Articolul 5 din Tratatul Alianţei Atlantice prevede că, dacă un stat membru este victima unui atac armat, ceilalţi membri vor considera acest act de violenţă drept un atac armat îndreptat împotriva tuturor membrilor şi vor adopta măsurile considerate necesare pentru a veni în ajutorul ţării atacate. Citește și: Fluxul de petrol prin conducta Drujba spre Ungaria a fost oprit. Viktor Orban a convocat Consiliul de Securitate al Ungariei "Guvernul României, prin ministerele şi instituţiile de linie, este în contact cu aliaţii şi analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei. Suntem alături de aliaţii şi prietenii poloni şi pregătiţi să procedăm în funcţie de evoluţia situaţiei", a arătat Executivul de la București într-un comunicat de presă transmis marţi seara. "România este deplin solidară cu prietenul şi aliatul nostru, Polonia, în urma ştirilor îngrijorătoare legate de exploziile de pe teritoriul său. Suntem în contact cu partenerii şi aliaţii noştri. Suntem NATO", a scris președintele Klaus Iohannis, marţi seara, pe Twitter. Ucraina cere summit NATO Ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a cerut NATO să organizeze de urgență un summit la care să invite Ucraina. Kuleba a arătat că Kievul este gata să asigure securitatea NATO, deși nu este stat membru al Alianței. Ukraine reaffirms its full solidarity with Poland and stands ready to provide any necessary support. Collective response to Russian actions must be tough and principled. Among immediate actions: a NATO summit with Ukraine’s participation to craft further joint actions... 1/2— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) November 15, 2022