miercuri 14 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Georgia se afundă în haos, protestele zilnice devin din ce în ce mai violente după ce puterea a decis suspendarea procesului de aderare la UE

Georgia, proteste violente contra politicii anti-UE. Poliția din Georgia a utilizat tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii care s-au adunat în Tbilisi, duminică seara, în semn de opoziție față de decizia guvernului de a suspenda discuțiile privind aderarea la Uniunea Europeană. Mai mulți demonstranți au fost reținuți, iar protestele continuă să escaladeze. Georgia, proteste violente contra politicii anti-UE De câteva zile, mii de oameni protestează împotriva partidului de guvernământ Visul Georgian, acuzându-l de adoptarea unor politici autoritare, antioccidentale și proruse. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe LasconiSuspendarea discuțiilor de aderare la UE pentru patru ani a intensificat nemulțumirile și a adus criza politică din Georgia la un nou nivel. Poliția intervine în forță Luni dimineața, forțele de ordine i-au îndepărtat pe protestatari din fața clădirii Parlamentului. Demonstranții au aruncat cu petarde, iar poliția a răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri de apă. Protestatarii au fost forțați să părăsească bulevardul central Rustaveli, iar un număr neprecizat de persoane au fost reținute. Potrivit Ministerului de Interne, în ultimele zile, 113 ofițeri de poliție au fost răniți în timpul confruntărilor. Presiuni interne și internaționale Președinta prooccidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a cerut Curții Constituționale să anuleze alegerile recente, câștigate de Visul Georgian, pe care opoziția și șefa statului le consideră fraudate. De asemenea, patru grupuri de opoziție au îndemnat georgienii să participe la proteste, cerând angajatorilor să le ofere concedii plătite conform legislației muncii. Uniunea Europeană și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de ceea ce percep ca fiind o îndepărtare a Georgiei de la drumul prooccidental și o apropiere de influența Rusiei. În replică, partidul de guvernământ a declarat că acționează pentru a proteja suveranitatea țării împotriva interferențelor externe. Suspendarea discuțiilor de aderare la UE și violențele de pe străzile Tbilisi subliniază criza politică profundă din Georgia, o țară cu 3,7 milioane de locuitori, prinsă între aspirațiile europene și influența Rusiei. Pro-UE sau pro-Rusia, viitorul Georgiei rămâne incert.

Georgia se afundă în haos, protestele zilnice devin din ce în ce mai violente după ce puterea a decis suspendarea procesului de aderare la UE
Zelenski insistă că războiul poate fi oprit numai prin intrarea Ucrainei în NATO și că teritoriile ocupate pot fi apoi recuperate diplomatic
Internațional

Zelenski insistă că războiul poate fi oprit numai prin intrarea Ucrainei în NATO și că teritoriile ocupate pot fi apoi recuperate diplomatic

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul. Volodimir Zelenski, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO reprezintă o condiție esențială pentru securitatea țării sale. Într-un interviu pentru agenția de presă japoneză Kyodo, liderul de la Kiev a subliniat că, odată ce integrarea în Alianța Nord-Atlantică devine o certitudine, Ucraina va căuta o încheiere rapidă a conflictului cu Rusia și recuperarea pe cale diplomatică a teritoriilor ocupate. Ucraina în NATO, soluția terminării războiul Zelenski a menționat că mulți soldați nord-coreeni desfășurați în vestul Rusiei pentru a sprijini trupele Moscovei au fost uciși, calificându-i drept „carne de tun”. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe LasconiAproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, dar liderul ucrainean a subliniat necesitatea unor dovezi clare înainte de a publica cifre exacte. În contextul avansării rapide a forțelor ruse în estul Ucrainei, Zelenski a afirmat că sprijinul oferit de partenerii internaționali „nu este suficient”. El a cerut NATO să accelereze invitația oficială pentru integrarea Ucrainei, recunoscând că armata ucraineană nu dispune de forța necesară pentru recucerirea teritoriilor pierdute, inclusiv Crimeea anexată în 2014. „Trebuie să găsim soluții diplomatice. Astfel de măsuri pot fi luate în considerare doar atunci când vom fi suficient de puternici pentru a preveni o nouă agresiune rusă”, a explicat Zelenski. Pericolul global al soldaților nord-coreeni Președintele ucrainean a avertizat că revenirea soldaților nord-coreeni în țara lor după acumularea de cunoștințe despre tehnologiile moderne de război, precum dronele, ar putea avea un impact devastator asupra stabilității Asiei. Zelenski s-a referit și la declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a afirmat că ar putea opri războiul din Ucraina în doar o zi. Liderul ucrainean a precizat că echipa lui Trump analizează deja „planul de victorie” al Kievului și că nu există nicio posibilitate de capitulare din partea Ucrainei. „Aceasta este o realitate, iar eu cred că Trump înțelege acest lucru”, a subliniat Zelenski. Aprecierea sprijinului internațional Zelenski a exprimat recunoștință față de state precum Japonia, SUA, Coreea de Sud și numeroase țări europene pentru sancțiunile impuse Rusiei și sprijinul militar oferit. Totuși, el a accentuat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar pentru a-și consolida forțele și a înfrunta provocările actuale din război. Volodimir Zelenski rămâne ferm în angajamentul său pentru securitatea și independența Ucrainei, subliniind importanța unui sprijin internațional continuu și a soluțiilor diplomatice pentru a încheia conflictul cu Rusia.

Rusia, din ce în ce mai agresivă în toată Europa prin acte de sabotaj, atacuri cibernetice și dezinformare, spune ministrul german de Interne
Internațional

Rusia, din ce în ce mai agresivă în toată Europa prin acte de sabotaj, atacuri cibernetice și dezinformare, spune ministrul german de Interne

Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei. Ministrul de interne german, Nancy Faeser, a atras atenția asupra unei amenințări crescânde de confruntare între Rusia și NATO, subliniind necesitatea unei abordări prudente și decisive pentru protejarea securității naționale. Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei Nancy Faeser a declarat că, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, Europa se confruntă cu un „punct de cotitură” în securitatea internă. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Ministrul a acuzat Rusia că duce un război hibrid, utilizând campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și acte de sabotaj controlate de stat. Creșterea sabotajelor: infrastructura critică, în pericol Faeser a confirmat o intensificare semnificativă a activităților de sabotaj rusești, subliniind importanța protejării infrastructurii critice. Ea a amintit că guvernul german a propus o lege pentru îmbunătățirea securității fizice a facilităților esențiale, precum nodurile energetice, rețelele de transport și telecomunicațiile. Apel la sprijinul opoziției pentru securitate națională Ministrul a făcut apel la opoziția CDU/CSU să sprijine adoptarea legii, avertizând că blocarea acesteia ar fi „iresponsabilă” în contextul actualelor amenințări. Coaliția de guvernare nu deține o majoritate în parlament, fiind necesar sprijinul opoziției pentru a asigura trecerea legislației. Planuri pentru adăposturi naționale Faeser a anunțat planuri pentru dezvoltarea unei rețele naționale de identificare a buncărelor și a altor adăposturi accesibile. Printre acestea se numără parcările subterane, stațiile de metrou și subsolurile clădirilor publice, care vor fi integrate în aplicații de navigație și avertizare. Recomandări pentru o mai bună securitate Deși conceptul adăposturilor este în curs de dezvoltare, Faeser a recunoscut că „nu se pot compensa decenii de neglijență în doar câțiva ani”. Între timp, autoritățile germane oferă recomandări pentru protejarea locuințelor individuale, inclusiv măsuri simple pentru întărirea pivnițelor. În fața riscurilor tot mai mari, Nancy Faeser îndeamnă la o abordare echilibrată, care să combine decizia fermă cu prudența, pentru a răspunde eficient amenințărilor la adresa securității europene.

Israelul ia în calcul colonizarea Gaza și încurajarea emigrației voluntare a palestinienilor, mai ales după ce Trump a câștigat Casa Albă
Internațional

Israelul ia în calcul colonizarea Gaza și încurajarea emigrației voluntare a palestinienilor, mai ales după ce Trump a câștigat Casa Albă

Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza. Ministrul Securității Naționale al Israelului, Itamar Ben Gvir, și alte figuri politice din extrema dreaptă au propus măsuri controversate pentru Fâșia Gaza, inclusiv încurajarea emigrării palestinienilor și recolonizarea teritoriului. Declarațiile au stârnit reacții puternice pe plan internațional. Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza Ministrul Itamar Ben Gvir a declarat că premierul Benjamin Netanyahu este „deschis” ideii de a încuraja emigrarea palestinienilor din Gaza, considerând războiul actual o „oportunitate istorică” pentru a pune capăt Hamas și pentru a recoloniza teritoriul. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Propunerea sa se bazează pe promovarea unei „emigrări voluntare” pentru a aduce, în opinia sa, pacea. Presiuni pentru recucerirea Gazei Bezalel Smotrich, ministrul finanțelor, a solicitat recucerirea Fâșiei Gaza, estimând că populația palestiniană ar putea fi redusă la jumătate în doi ani prin strămutare. El a susținut că noua administrație a lui Donald Trump ar putea sprijini astfel de inițiative. Reacții internaționale și condamnări Autoritatea Națională Palestiniană (ANP) a condamnat ferm propunerile extreme, denunțând apelurile ca fiind „rasiste” și avertizând asupra transformării Gazei într-un „pământ ars” de către armata israeliană. ANP a cerut intervenția comunității internaționale pentru a opri implementarea acestor măsuri. Strategii pentru recolonizare Ministrul Locuințelor, Yitzhak Goldknopf, a promovat relocarea evreilor în Gaza ca răspuns la atacurile Hamas, din octombrie 2023. Vizitele sale în zonele de frontieră subliniază dorința de reînființare a coloniilor evreiești, văzută de extrema dreaptă ca o soluție strategică. Îngrijorări privind drepturile omului Propunerile de „migrație voluntară” sunt criticate ca fiind o formă mascată de strămutare forțată, incompatibilă cu drepturile omului și legislația internațională. Comunitatea internațională continuă să monitorizeze situația și să avertizeze asupra consecințelor umanitare.

Zelenski insistă că poate negocia cu Rusia numai după ce primește noi arme de la NATO și garanții de securitate de la Alianță
Internațional

Zelenski insistă că poate negocia cu Rusia numai după ce primește noi arme de la NATO și garanții de securitate de la Alianță

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat nevoia urgentă a țării sale pentru arme suplimentare și garanții de securitate din partea NATO înainte de orice discuție posibilă cu Rusia, în contextul războiului declanșat de Moscova în 2022. Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor Volodimir Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri cu noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Vizita lor simbolică în capitala Ucrainei, în prima zi a mandatelor lor, transmite un mesaj puternic de sprijin pentru Kiev. Vizita oficialilor europeni survine într-un moment de maximă tensiune între Rusia și Occident, amplificată de atacurile Ucrainei pe teritoriul rusesc cu rachete americane și britanice. De asemenea, Rusia a răspuns lansând o rachetă hipersonică experimentală și continuând retorica amenințătoare, inclusiv referiri la opțiuni nucleare. Condițiile Ucrainei pentru negocieri Președintele Zelenski a evidențiat necesitatea unor livrări suplimentare de arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, precum și un progres concret privind aderarea Ucrainei la NATO. Potrivit acestuia, "invitația Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supraviețuirea noastră". Liderul de la Kiev consideră că doar prin consolidarea acestor elemente, Ucraina poate intra în negocieri dintr-o poziție de forță. Mesajul european de solidaritate Antonio Costa, președintele Consiliului European, a declarat că vizita sa la Kiev reprezintă "un mesaj clar" al solidarității europene. Kaja Kallas, cunoscută pentru poziția sa dură împotriva Moscovei, a subliniat că apartenența la NATO este cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina. Dificultățile de pe scena politică internațională În timp ce armata rusă continuă să câștige teritoriu în estul Ucrainei, țara se confruntă și cu atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, lăsând milioane de oameni fără curent electric pe măsură ce iarna se apropie. La nivel politic, președintele Zelenski a avertizat asupra scăderii sprijinului internațional dacă Kievul ar solicita intervenția directă a trupelor europene. Provocările viitoare pentru NATO și UE Deși Ucraina își dorește o integrare rapidă în NATO, există rezerve în rândul mai multor state membre care se tem de riscul unui conflict direct cu Rusia. Totuși, Uniunea Europeană încearcă să mențină un sprijin unitar pentru Kiev, deși acest lucru devine din ce în ce mai dificil, după cum a recunoscut Kaja Kallas. Președintele Zelenski insistă că Ucraina trebuie să fie într-o poziție puternică înainte de a intra în negocieri cu Rusia. În același timp, sprijinul internațional rămâne esențial, iar mesajele de solidaritate ale liderilor europeni vin într-un moment critic pentru viitorul Ucrainei.

Cheltuielile cu războiul din Ucraina au ajuns la 40% din bugetul Rusiei, cât educaţia, sănătatea, economia şi politicile sociale la un loc
Internațional

Cheltuielile cu războiul din Ucraina au ajuns la 40% din bugetul Rusiei, cât educaţia, sănătatea, economia şi politicile sociale la un loc

40% din bugetul Rusiei pentru război. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat bugetul de stat pentru perioada 2025-2027, care include o sumă considerabilă pentru apărare. Conform decretului publicat duminică pe portalul oficial de informaţii juridice, cheltuielile pentru apărare sunt estimate la 13,5 trilioane de ruble (aproape 126,844 miliarde de euro) pentru anul 2025. 40% din bugetul Rusiei pentru război Suma alocată apărării pentru 2025 reprezintă o creştere de 24,4% faţă de anul 2024, reflectând angajamentele financiare pentru continuarea campaniei militare din Ucraina. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Aceasta echivalează cu 6,31% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat al Rusiei pentru anul viitor. Cheltuielile pentru apărare şi securitate naţională vor reprezenta aproximativ 40% din cheltuielile totale ale bugetului Rusiei. Aceasta va depăşi alocările financiare pentru sectoarele educaţie, sănătate, economie şi politică socială, cumulate. Proiecţii pentru 2026 şi 2027 Deşi în 2025 cheltuielile pentru apărare sunt semnificative, acestea vor suferi o uşoară reducere în anii 2026 şi 2027, conform legii bugetului, aprobată în noiembrie anul trecut de către ambele camere ale Parlamentului Rusiei. Este important de menţionat că cifrele incluse în bugetul militar pentru anul 2025 nu reflectă alocările clasificate, care sunt destinate finanţării efortului militar al Rusiei, precum şi alte cheltuieli sensibile, considerate secrete.

Armata siriană confirmă că aproape a pierdut orașul Alep după un atac masiv al insurgenților. De patru ani, linia frontului era "înghețată"
Internațional

Armata siriană confirmă că aproape a pierdut orașul Alep după un atac masiv al insurgenților. De patru ani, linia frontului era "înghețată"

Alep, atacat masic, armata recunoaște pierderile. Armata siriană a raportat sâmbătă pierderi semnificative în urma unui atac surpriză al insurgenților în nord-vestul Siriei. Potrivit autorităților, rebelii conduși de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham au pătruns în mari porțiuni din orașul Alep, forțând armata să se redesfășoare. Alep, atacat masic, armata recunoaște pierderile Declarația armatei siriene reprezintă prima recunoaștere oficială a faptului că Alepul, aflat sub control guvernamental, a fost afectat de un atac insurgențial de o asemenea amploare. Citește și: Călin Georgescu vrea armată obligatorie pentru toți tinerii: „Este o chestiune de onoare, este o chestiune de istorie națională, este o chestiune care te înnobilează” Armata siriană a justificat redesfășurarea trupelor, explicând că scopul este protejarea civililor și pregătirea pentru un contraatac: „Numărul mare de terorişti şi multitudinea fronturilor de luptă au determinat forţele noastre armate să desfăşoare o operaţiune de repliere care vizează întărirea liniilor de apărare pentru a absorbi atacul, a proteja vieţile civililor şi a soldaţilor şi a se pregăti pentru un contraatac.” Declarația subliniază că insurgenții nu au reușit să stabilească poziții fixe în oraș din cauza bombardamentelor intense ale armatei siriene asupra pozițiilor ocupate. Implicații asupra războiului civil sirian Acest atac reprezintă cea mai mare provocare pentru regimul președintelui Bashar al-Assad din ultimii ani, într-un conflict care a fost relativ înghețat din 2020. Avansul insurgenților în Alep marchează o schimbare semnificativă a liniilor frontului în războiul civil sirian, care durează din 2011. Intervenția aeriană ruso-siriană Potrivit surselor militare, avioane de luptă siriene și ruse au efectuat sâmbătă bombardamente asupra pozițiilor insurgenților într-o suburbie din Alep. Rusia, aliatul principal al regimului Assad, și-a desfășurat forțele aeriene în Siria încă din 2015, sprijinind guvernul în conflictul împotriva rebelilor. Atacul insurgenților asupra Alepului subliniază volatilitatea continuă a războiului civil sirian și vulnerabilitatea liniilor de apărare ale regimului. Deși armata siriană și aliații săi încearcă să recâștige controlul, situația rămâne extrem de tensionată, iar viitorul Alepului este incert.

Polonia a definitivat "scutul estic" la granița cu enclava rusă Kaliningrad, parte a unei linii de fortificații de 800 km
Internațional

Polonia a definitivat "scutul estic" la granița cu enclava rusă Kaliningrad, parte a unei linii de fortificații de 800 km

"Scutul Estic", Polonia finalizează prima secțiune. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a anunțat sâmbătă finalizarea primei secțiuni a fortificațiilor "Scutul Estic", amplasate la granițele Poloniei cu Rusia și Belarus. Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, Tusk a declarat că această investiție reprezintă un pas semnificativ pentru securitatea națională și pacea în regiune. "Scutul Estic", Polonia finalizează prima secțiune „Prima secțiune a 'Scutului Estic' de la granița cu Rusia este acum gata”, a transmis Tusk, după o vizită la militarii staționați la aproximativ 200 de metri de granița cu exclava rusă Kaliningrad. Citește și: Călin Georgescu vrea armată obligatorie pentru toți tinerii: „Este o chestiune de onoare, este o chestiune de istorie națională, este o chestiune care te înnobilează” Deși inițial planificată pentru primul trimestru din 2025, construcția primei secțiuni a fost accelerată sub coordonarea guvernului condus de Tusk. Într-un discurs susținut în nord-estul provinciei Varmia și Mazuria, premierul a evidențiat importanța măsurilor luate: „Cu cât granița poloneză este mai bine securizată, cu atât va fi mai dificil pentru cei cu intenții rele să ajungă în țara noastră,” a subliniat el. Această inițiativă, extinsă și la granițele cu Belarus și Ucraina, este considerată o „investiție în pace” menită să descurajeze eventualii agresori. Cel mai mare proiect de apărare din Europa după 1945 Tusk a calificat „Scutul Estic” drept cel mai amplu proiect de apărare din Europa postbelică. Programul, coordonat de Ministerul Apărării și Statul Major al Armatei, implică: Construcția de fortificații și obstacole militare: Dinți de dragon, șanțuri antitanc și alte structuri; Infrastructură avansată de detecție și recunoaștere: Sisteme antidrone și avanposturi militare; Investiții logistice: Centre de comandă, depozite și infrastructură de sprijin. Proiectul, cu un buget de aproximativ 2,3 miliarde de euro, este planificat să fie complet operațional până în 2028 și să devină parte integrantă a apărării flancului estic al NATO. Cooperare internațională și susținerea NATO Polonia colaborează cu țările baltice pentru a asigura eficiența infrastructurii pe toată lungimea granițelor estice, în special cu Rusia și Belarus. Premierul a subliniat și importanța securizării graniței cu Ucraina, din motive distincte, pentru a oferi polonezilor siguranță de-a lungul întregului flanc estic. „Acesta este un proiect modern care combină infrastructura militară și elementele naturale pentru a proteja frontiera.” Securitatea Poloniei, moment crucial Finalizarea primei secțiuni a „Scutului Estic” marchează un moment crucial pentru securitatea Poloniei și a Europei de Est. Investițiile semnificative și colaborarea internațională arată angajamentul Varșoviei de a răspunde provocărilor de securitate din regiune, consolidând apărarea flancului estic al NATO.

Trump nu e încă președinte, dar se poartă ca la Casa Albă: întâlnire cu premierul canadian, Justin Trudeau, după ce președintele ales a spus că va majora taxele vamale cu Canada până la 25%
Internațional

Trump nu e încă președinte, dar se poartă ca la Casa Albă: întâlnire cu premierul canadian, Justin Trudeau, după ce președintele ales a spus că va majora taxele vamale cu Canada până la 25%

Întâlnire între Justin Trudeau și Trump. Premierul canadian, Justin Trudeau, s-a întâlnit vineri cu Donald Trump la reședința acestuia din Mar-a-Lago, Florida, pe fondul tensiunilor comerciale dintre cele două țări. Întâlnire între Justin Trudeau și Trump Întâlnirea a avut loc la doar patru zile după ce Trump a amenințat Canada cu majorarea drastică a taxelor vamale, provocând reacții puternice la Ottawa. Citește și: Călin Georgescu vrea armată obligatorie pentru toți tinerii: „Este o chestiune de onoare, este o chestiune de istorie națională, este o chestiune care te înnobilează” În urma declarațiilor lui Trump, guvernul canadian a început să analizeze posibilitatea impunerii unor taxe vamale suplimentare asupra unor produse americane. Această mișcare vine în contextul în care peste 75% din exporturile canadiene, în valoare de 592 de miliarde de dolari canadieni, sunt direcționate către Statele Unite, susținând aproape 2 milioane de locuri de muncă. Trudeau confirmă seriozitatea intențiilor lui Trump În fața presei, Justin Trudeau a declarat că nu are nicio îndoială privind intenția lui Trump de a implementa aceste măsuri. Premierul canadian a amintit de precedentul mandat al fostului președinte, când tarifele americane la importurile de oțel și aluminiu au fost urmate de represalii din partea Canadei. Donald Trump, activ înainte de preluarea mandatului De la câștigarea alegerilor împotriva Kamalei Harris, Donald Trump a primit la Mar-a-Lago mai mulți lideri internaționali și personalități de rang înalt, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, șeful Meta, Mark Zuckerberg, și președintele argentinian, Javier Milei. Această activitate diplomatică subliniază influența sa în creștere înainte de investirea oficială pe 20 ianuarie.

Premieră: Zelenski ar accepta un armistițiu fără recuperarea imediată a teritoriilor ocupate dacă NATO ar garanta protecția restului Ucrainei
Internațional

Premieră: Zelenski ar accepta un armistițiu fără recuperarea imediată a teritoriilor ocupate dacă NATO ar garanta protecția restului Ucrainei

Condițiile lui Zelenski pentru un armistițiu. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut un apel vineri către NATO, solicitând garanții de protecție pentru teritoriile ucrainene aflate sub controlul său. Scopul acestei măsuri ar fi să „încheie faza fierbinte a războiului”, potrivit unei declarații acordate Sky News. Condițiile lui Zelenski pentru un armistițiu Zelenski a subliniat necesitatea urgentă ca NATO să aducă teritoriile Ucrainei sub protecția sa. Citește și: Călin Georgescu vrea armată obligatorie pentru toți tinerii: „Este o chestiune de onoare, este o chestiune de istorie națională, este o chestiune care te înnobilează” „Dacă vrem să încheiem faza fierbinte a războiului, trebuie să aducem teritoriul Ucrainei pe care îl controlăm sub umbrela NATO”, a declarat președintele, conform unei traduceri în engleză. El a adăugat că, prin această măsură, Ucraina ar putea ulterior să recupereze restul teritoriilor sale pe cale diplomatică, fără alte pierderi umane și materiale semnificative. Într-un gest surprinzător, Zelenski a sugerat că ar putea fi dispus să aștepte recuperarea zonelor ocupate de Rusia – care însumează aproape 18% din teritoriul Ucrainei – dacă un astfel de acord ar garanta securitatea teritoriilor rămase sub controlul Kievului. Această schimbare de ton are scopul de a pune capăt luptelor intense care afectează țara de aproape doi ani. „Dacă vorbim despre o încetare a focului, avem nevoie de garanții că Putin nu se va întoarce”, a precizat liderul ucrainean. Intensificarea conflictului și posibilele armistiții Discuțiile despre un eventual armistițiu sau acord de pace au devenit mai frecvente în urma victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din Statele Unite. Trump a criticat ajutorul oferit de Washington Ucrainei și a sugerat că ar putea pune capăt conflictului „în câteva ore”, fără a oferi detalii concrete. Între timp, situația de pe teren s-a agravat, cu atacuri masive asupra teritoriilor controlate de Kiev. Președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat cu utilizarea noilor rachete Oreșnik împotriva centrelor de decizie din capitala ucraineană, ca răspuns la livrările de arme occidentale către Kiev. Teritoriul ucrainean controlat de ruși În prezent, Rusia controlează aproximativ 18% din teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea anexată în 2014 și alte regiuni precum Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Aceste teritorii sunt revendicate de Moscova, deși nu sunt complet sub controlul său. Pe de altă parte, Kievul a exclus până acum orice cedare de teritorii în schimbul păcii, în timp ce Putin continuă să refuze ideea aderării Ucrainei la NATO.

Gazprom nu va mai exporta în 2025 gaze în Europa prin Ucraina, arată planurile companiei
Internațional

Gazprom nu va mai exporta în 2025 gaze în Europa prin Ucraina, arată planurile companiei

Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina. Compania rusă de stat Gazprom se pregătește să încheie livrările de gaze către Europa prin Ucraina după expirarea, la 31 decembrie, a acordului de tranzit semnat între Moscova și Kiev, conform unor surse anonime citate de Reuters. Gazprom sistează livrarea gazelor prin Ucraina Acordul de tranzit, care a permis livrarea gazelor rusești către Europa Centrală timp de peste jumătate de secol, expiră la finalul acestui an. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL În timp ce Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a continua aprovizionarea, Ucraina a refuzat să discute despre prelungirea acordului, pe fondul războiului dintre cele două state. „Președintele Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să continue pomparea de gaze prin Ucraina”, însă lipsa unui nou acord face improbabilă această posibilitate. Rusia pierde clienții europeni Înainte de război, Rusia era cel mai important furnizor de gaze naturale pentru Europa. După invazie, Uniunea Europeană a redus semnificativ dependența de energia rusească, ceea ce a dus la pierderea aproape completă a clienților europeni pentru Gazprom. Planurile Gazprom: scădere a exporturilor în Europa și Turcia Potrivit surselor citate, Gazprom estimează că tranzitul de gaze prin Ucraina nu va mai exista anul viitor, iar exporturile „departe în străinătate” – termenul utilizat de companie pentru Europa și Turcia, excluzând fostele state sovietice – vor scădea semnificativ. Previziunile companiei, pentru 2024 vizează exporturi de peste 49 miliarde metri cubi (bcm). Pentru 2025 se prevede o scădere cu o cincime, sub 39 bcm. Aceste cifre includ livrările către Turcia prin conductele TurkStream și Blue Stream, dar exclud exporturile către China prin conducta Power of Siberia, care vor crește anul viitor la 38 bcm. Livrările către Turcia, puțin probabil să fie afectate Deși tranzitul prin Ucraina ar putea fi oprit, sursele estimează că exporturile către Turcia vor rămâne stabile. Conductele TurkStream și Blue Stream sunt esențiale pentru asigurarea furnizării către această piață importantă pentru Gazprom. Gazprom evită să comenteze situația Reprezentanții Gazprom nu au răspuns solicitărilor de a comenta informațiile referitoare la planurile privind tranzitul de gaze sau scăderea exporturilor. Rămâne de văzut cum se va adapta compania la noile condiții geopolitice și economice. Expirarea acordului de tranzit marchează o nouă etapă în relațiile energetice dintre Rusia și Europa. În timp ce Moscova își reorientează exporturile spre piețe asiatice, Europa continuă să-și consolideze independența față de gazele rusești. Aceste schimbări reflectă tensiunile geopolitice persistente și transformarea pieței energetice globale.

În Moldova există "un regim dictatorial al Maiei Sandu", un viitor "stat eșuat", spune șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei
Internațional

În Moldova există "un regim dictatorial al Maiei Sandu", un viitor "stat eșuat", spune șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei

Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu. Șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a calificat Ucraina drept „un stat eșuat”, afirmând totodată că în Republica Moldova, Maia Sandu susține un regim „dictatorial”. Moscova acuză „dictatura” președintei Maia Sandu "Sedusă de așa-zisa integrare europeană, Ucraina s-a transformat în principalul berbece antirusesc al Statelor Unite ale Americii în regiune", a declarat Narîșkin. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Potrivit acestuia, Ucraina nu mai este capabilă să funcționeze ca o entitate politică și economică viabilă. Narîșkin a avertizat că Republica Moldova urmează același traseu ca Ucraina. El a criticat administrația președintei Maia Sandu, descriind-o drept un „regim totalitar”, care ar fi provocat o polarizare socială severă. Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a acuzat autoritățile de la Chișinău că transformă Moldova într-o „bază logistică” pentru armata ucraineană și că atrag țara în NATO. Rusia respinge „înghețarea conflictului” în Ucraina În cadrul conferinței, Narîșkin a declarat că Rusia este împotriva unui armistițiu similar celui dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud din 1953. "Avem nevoie de o pace solidă și durabilă pentru mulți, mulți ani. Această pace trebuie să fie garantată, în primul rând, pentru cetățenii Federației Ruse și pentru întregul continent european", a subliniat el. Narîșkin a respins categoric ideea unei „înghețări” a conflictului, considerând că soluția constă în eliminarea cauzelor războiului, printre care a menționat „politica agresivă a NATO în apropierea granițelor Rusiei”. Propunerea Rusiei pentru pace Potrivit lui Narîșkin, Rusia este deschisă negocierilor, dar condițiile sunt clare și au fost prezentate de președintele Vladimir Putin încă din iunie. Acestea includ: Retragerea trupelor ucrainene din regiunile anexate de Rusia (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie); Renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO. În schimb, Rusia ar înceta imediat focul și ar începe negocierile pentru pace. Totuși, Kievul și aliații săi occidentali au respins propunerea, calificând-o drept o „capitulare”. Putin, deschis la negocieri cu Donald Trump În contextul alegerilor prezidențiale din SUA, Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea de a negocia cu Donald Trump, dacă acesta va deveni președinte. Trump a declarat anterior că intenționează să pună capăt rapid războiului din Ucraina. "Tentaculele" Occidentului: instabilitate și scindare Narîșkin a acuzat Occidentul de destabilizare în regiune, afirmând că „pretutindeni unde Occidentul și-a extins tentaculele, vedem scindare și destabilizare”. SUA și aliații săi ar desfășura eforturi concertate pentru a destabiliza statele membre CSI, consolidând tensiunile în regiune. Declarațiile lui Narîșkin evidențiază poziția dură a Rusiei față de influența Occidentului în fostele republici sovietice și subliniază retorica Moscovei de a justifica acțiunile sale în Ucraina și Moldova.

Putin va ridica interdicțiile asupra talibanilor, pe care-i va recunoaște ca guvernare legitimă în Afganistan
Internațional

Putin va ridica interdicțiile asupra talibanilor, pe care-i va recunoaște ca guvernare legitimă în Afganistan

Rusia pregătește recunoașterea talibanilor printr-o lege. Un grup de deputați ruși a depus luni în Duma de Stat un proiect de lege care deschide posibilitatea recunoașterii mișcării talibane de către Kremlin. Rusia pregătește recunoașterea talibanilor printr-o lege Proiectul propune un mecanism juridic prin care interdicțiile asupra unor organizații considerate teroriste, precum talibanii, să poată fi ridicate. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Conform proiectului, interdicția poate fi anulată în urma unei decizii judecătorești, bazată pe recomandarea procuraturii generale. Condiția principală este ca organizația respectivă să renunțe la acțiuni, susținerea sau justificarea terorismului. "Legea se va aplica tuturor grupărilor teroriste, fără excepție, în legătură cu care apare necesitatea încetării recunoașterii lor ca organizații teroriste. Dacă această chestiune apare în legătură cu talibanii, atunci și cu talibanii", a declarat Ernest Valeev, unul dintre inițiatorii proiectului, pentru RIA Novosti. Proiectul prevede și posibilitatea reintroducerii organizației pe lista neagră în caz de recidivă, garantând astfel o ridicare doar provizorie a interdicției. Contacte strânse între Moscova și Kabul Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat marți importanța menținerii contactelor cu autoritățile din Kabul. De asemenea, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a confirmat săptămâna aceasta planurile Moscovei de a scoate talibanii de pe lista organizațiilor teroriste. Această poziție a fost reiterată și în octombrie, când ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit cu șeful diplomației talibane, Amir Khan Muttaqi, discutând despre stabilirea unor "relații politice de încredere" și intensificarea cooperării comerciale bilaterale. Istoria relațiilor Rusia – talibani Talibanii au fost declarați organizație teroristă în Rusia în 2003. Cu toate acestea, Kremlinul a întreținut relații cu aceștia înainte de preluarea puterii la Kabul în august 2021. De atunci, reprezentanți talibani au participat la numeroase conferințe organizate la Moscova pentru reglementarea situației din Afganistan. De asemenea, aceștia au fost invitați la evenimente precum Forumul Economic de la Sankt Petersburg și summitul BRICS. Președintele Vladimir Putin a sugerat în mai multe rânduri că excluderea talibanilor de pe lista organizațiilor teroriste ar putea fi luată în considerare, dar a subliniat că această decizie ar trebui coordonată cu ONU. Impactul proiectului de lege Mai mulți experți ruși consideră că adoptarea acestei legi va deschide calea pentru recunoașterea oficială a guvernului provizoriu taliban. Rusia pare să își consolideze astfel poziția în regiune, mizând pe o relație politică și economică stabilă cu Afganistanul.

Germania inventariază buncărele care pot adăposti populația în cazul unui atac militar și are un plan de a construi altele noi
Internațional

Germania inventariază buncărele care pot adăposti populația în cazul unui atac militar și are un plan de a construi altele noi

Germania inventariază buncărele pentru protecția populației. Autoritățile germane au anunțat luni un program de inventariere a buncărelor și adăposturilor care pot fi folosite de populație în caz de atac, pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia. În procesul de inventariere sunt incluse toate clădirile ce pot servi drept adăposturi, precum pivnițele, garajele și stațiile de metrou, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Germania inventariază buncărele pentru protecția populației Germania intenționează să creeze un registru digital al tuturor buncărelor, astfel încât cetățenii să le poată localiza rapid prin intermediul telefoanelor mobile. Citește și: E momentul să ne panicăm: șansele lui Călin Georgescu de a deveni președinte sunt, azi, enorme din cauza degringoladei din PSD și PNL Totodată, populația va fi încurajată să își amenajeze adăposturi în propriile locuințe, transformând pivnițele și garajele în spații sigure. Capacitatea actuală În prezent, Germania dispune de 579 de buncăre, majoritatea datând din perioada Războiului Mondial și a Războiului Rece, cu o capacitate totală de 480.000 de persoane. Cu toate acestea, numărul este insuficient pentru cei 83 de milioane de locuitori, motiv pentru care autoritățile doresc să extindă infrastructura de protecție. Preocupări sporite după războiul din Ucraina De la începutul conflictului din Ucraina, Germania a încetat să vândă buncărele aflate în proprietatea statului, după ce peste 300 au fost cedate începând cu 2005. Programul actual, denumit „Ofensiva buncăr” de publicația "Bild", reflectă temerile în creștere privind o potențială amenințare din partea Rusiei și necesitatea protejării populației.

Călin Georgescu poate promite sute de mii de locuri de muncă în Germania, țara care are nevoie, în fiecare an până în 2040, de câte 288.000 de muncitori imigranți
Internațional

Călin Georgescu poate promite sute de mii de locuri de muncă în Germania, țara care are nevoie, în fiecare an până în 2040, de câte 288.000 de muncitori imigranți

Germania are nevoie de muncitori imigranți. Un studiu realizat de Bertelsmann Foundation arată că Germania va avea nevoie de aproximativ 288.000 de muncitori imigranți anual până în 2040 pentru a compensa declinul demografic și cererea de forță de muncă. Fără imigrație suplimentară, numărul angajaților ar putea scădea cu aproape 10%, de la 46,4 milioane în prezent la 41,9 milioane în 2040. Germania are nevoie de muncitori imigranți Un scenariu alternativ mai puțin favorabil indică necesitatea atragerii a 368.000 de muncitori internaționali pe an până în 2040. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” După această perioadă, cererea ar urma să scadă ușor, ajungând la 270.000 de muncitori anual între 2041 și 2060, datorită efectelor pozitive ale imigrației anterioare. Regiunile vulnerabile în fața deficitului de muncitori Landuri precum Turingia, Saxonia-Anhalt și Saarland sunt cele mai afectate. Chiar și regiunile puternice economic, precum Bavaria, Baden-Württemberg și Hesse, se confruntă cu un risc semnificativ fără o imigrație suplimentară. Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat land, ar urma să înregistreze o reducere moderată de 10% a forței de muncă. "Barierele pentru imigranți trebuie înlăturate" Susanne Schultz, expert în migrație la Bertelsmann Foundation, a subliniat că îmbunătățirea condițiilor pentru imigranți și reducerea barierelor de acces sunt esențiale pentru acoperirea cererii. "Trebuie să atragem și să menținem imigranți internaționali calificați pentru a susține economia germană", a declarat Schultz. Viitorul pieței muncii din Germania Studiul evidențiază că fără o creștere a migrației forței de muncă, schimbările demografice vor afecta puternic economia. Atracția muncitorilor calificați din străinătate este considerată o soluție-cheie pentru menținerea stabilității pieței muncii în deceniile următoare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră