joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5145 articole
Internațional

Germania cere UE arme pentru Ucraina

Germania cere UE arme pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat luni că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene nu livrează suficiente arme Ucrainei pentru a o ajuta în războiul contra Rusiei şi a lansat un apel la sporirea eforturilor UE în această privinţă. Berlinul, sprijin masiv pentru Kiev În contextul blocării în Congres a ajutorului Statelor Unite pentru Kiev, Scholz a insistat pe nevoia ca Europa să-şi intensifice sprijinul pentru Ucraina, precizând că guvernul german va sprijini Kievul atât timp cât va fi necesar. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar Germania a devenit ţinta criticilor în primele luni ale invaziei ruse în Ucraina pentru că nu oferise sprijinul militar pe care Kievul îl aştepta de la una dintre puterile majore din Europa. În prezent, însă, Germania este unul dintre principalii furnizori de ajutor militar şi financiar. La finalul anului trecut, Berlinul a decis să-şi dubleze ajutorul militar pentru Ucraina în 2024, până la 8 miliarde euro. Germania cere UE arme pentru Ucraina "Oricât de semnificativă este contribuţia germană, ea nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. De aceea, le cer aliaţilor din Uniunea Europeană să-şi consolideze eforturile cu privire la Ucraina. Livrările de arme planificate către Ucraina ale majorităţii statelor UE nu sunt suficiente", a spus Scholz într-o conferinţă de presă la Berlin. El a adăugat că Germania i-a cerut UE să verifice cu fiecare stat membru ce livrări intenţionează să facă, întrucât nu toate aceste livrări sunt cunoscute. Olaf Scholz s-a declarat încrezător că la summit-ul extraordinar din 1 februarie liderii statelor UE vor aproba propunerea Comisiei Europene de acordare a unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La summit-ul UE din decembrie nu s-a reuşit adoptarea unei decizii în această privinţă, din cauza opoziţiei Ungariei.

Germania cere UE arme pentru Ucraina (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Bulgarii, controale mai dure pentru Austria (sursa: X/Агенция “Митници”/National Customs Agency-Bulgaria)
Internațional

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria

Bulgarii, controale mai dure pentru Austria. Agenţia Vamală bulgară a înăsprit, începând cu 2024, controalele asupra tuturor mărfurilor transportate spre şi dinspre Austria, la toate vămile şi punctele de frontieră şi pe întreg teritoriul Bulgariei. Bulgarii, controale mai dure pentru Austria Verificările sunt în conformitate cu angajamentul Bulgariei şi României faţă de Austria de a spori controalele la frontierele lor terestre. Angajamentul a fost prevăzut într-o anexă la decizia Consiliului Uniunii Europene privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a precizat Agenţia Vamală. Citește și: Ce salariu primea de la stat judecătorul Cristi Danileț, care se pensionează la 48 de ani În primele şase zile ale anului 2024, Agenţia Vamală a întreprins peste 7.200 de controale asupra diferitelor vehicule, inclusiv a unora care tranzitau Bulgaria. Inspecţii fizice, scanare cu raze X şi control al documentelor au fost aplicate atât asupra mărfurilor, cât şi a cabinelor camioanelor, maşinilor, camionetelor şi autocarelor. Verificările au identificat încălcări ale legislaţiei vamale şi accizelor care au condus la confiscarea a aproape 120.000 de ţigarete, 5,5 kg de tutun, peste 340 litri de alcool, 800 litri de ulei de motor, 1.500 kg de detergenţi, 5.429 de instrumente electrice, 10.500 de jucării şi 110 produse de parfumerie. Toate acestea au fost confiscate ca tentative de importuri în Bulgaria sau în tranzit spre Europa Occidentală, a indicat Agenţia. Vehiculele care ieşeau din Bulgaria au fost de asemenea supuse unor controale mai stricte. Mai mult de 61.000 de produse care nu fuseseră declarate în mod corespunzător - ţigări electronice şi rezerve, medicamente de uz veterinar şi ochelari de vedere - au fost confiscate în drum din Austria spre Turcia. Integrarea terestră mai așteaptă Cu prilejul unui control comun al poliţiei de frontieră în zona punctului de frontieră Vidin Ferry, au fost găsiţi şase cetăţeni sirieni într-un compartiment special amenajat într-un microbuz înmatriculat în Bulgaria. Conform informaţiilor preliminare, cei şase se îndreptau spre Austria. Controale întărite vor continua de asemenea pe şoselele din Bulgaria în cooperare cu Ministerul de Interne şi alte autorităţi cu competenţe în materie. Tot potrivit Agenţiei Vamale, controalele vor continua la toate punctele de frontieră până la admiterea Bulgariei în spaţiul Schengen cu frontierele terestre, după care astfel de controale vor rămâne în vigoare doar la graniţele externe ale UE cu Turcia şi Serbia. La 30 decembrie 2023, Consiliul Uniunii Europene a anunţat admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime începând din martie 2024. Discuţiile privind o decizie suplimentară de ridicare a controalelor terestre vor continua în 2024.

Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret

Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret. Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a recunoscut sâmbătă că a omis să raporteze spitalizarea sa, care a fost făcută publică doar târziu, inclusiv Casei Albe, potrivit presei. Șeful Pentagonului, terapie intensivă în secret Spitalizarea şefului Pentagonului cu începere de luni, 1 ianuarie, pentru complicaţii de sănătate a fost făcută publică abia vineri seară de Ministerul Apărării, stârnind critici din partea Asociaţiei jurnaliştilor de la Pentagon. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Ciolacu, pe tronul regal la Mănăstirea Vatopedu de la Athos în ajunul Bobotezei. Premierul, însoțit de vicepremierul Marian Neacșu El a fost internat la terapie intensivă timp de patru zile şi sâmbătă se afla încă în spital, potrivit NBC News. Or, consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan şi responsabili ai Casei Albe au fost informaţi abia la patru zile după ce Lloyd Austin a fost internat în spital, a raportat Politico. Jack Sullivan l-a anunțat apoi pe preşedintele Joe Biden, iar Congresul american a aflat cu cincisprezece minute înainte ca ştirea să fie făcută publică, potrivit aceleiaşi surse. Lloyd Austin și-a admis lipsa de transparență "Recunosc că m-aş fi putut asigura mai bine că cetăţenii sunt corect informaţi. Mă angajez să fac mai bine", a declarat Lloyd Austin, din spitalul militar Walter Reed de lângă Washington. "Îmi asum întreaga responsabilitate pentru deciziile mele", a insistat el într-un comunicat, precizând că "se va întoarce în curând la Pentagon". Lloyd Austin a fost internat în spital "pentru complicaţii apărute în urma unei proceduri medicale neurgente", a declarat vineri seară purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder. Aceste întârzieri în comunicare au stârnit critici puternice în Statele Unite. Context complicat de securitate "Secretarul Apărării este veriga cheie în lanţul de comandă dintre preşedinte şi militari, inclusiv lanţul de comandă nuclear, atunci când cele mai importante decizii trebuie luate în câteva minute", a comentat într-un comunicat sâmbătă senatorul republican Tom Cotton, membru al Comisiei forţelor armate. "Dacă acest articol este adevărat, acest eşec şocant trebuie să aibă consecinţe", a insistat el. Ministrul adjunct al apărării, Kathleen Hicks, care este autorizată automat să-şi asume atribuţiile ministrului dacă el nu poate face asta, a luat deja decizii de rutină în locul lui Lloyd Austin săptămâna aceasta. Spitalizarea şefului Pentagonului intervine într-un context de tensiuni puternice pentru Statele Unite în Orientul Mijlociu, legate de conflictul dintre Israel şi Hamas. Rebelii houthi din Yemen, susţinuţi de Iran, şi-au intensificat atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roşie, în timp ce alte grupuri din Irak şi Siria vizează cu ajutorul rachetelor şi dronelor forţele americane aflate în aceste ţări.

Rusia nu se va opri în Ucraina, avertizează Krisjanis Karins
Internațional

Rusia nu se va opri în Ucraina

Rusia nu se va opri în Ucraina, după ce acest război se va sfârși, avertizează ministrul leton de Externe, Krišjānis Kariņš, într-o declarație pentru Financial Times. El a spus că Europa are nevoie de o strategie pentru a ține în frâu Moscova, care va căuta noi ținte, indiferent de finalul războiului din Ucraina. Citește și: Caz șocant: femeie trimisă la spital cu o gripă severă are acum fracturi la umeri și nu-și poate mișca brațele, după ce a fost plimbată între unitățile medicale Rusia nu se va opri în Ucraina Krišjānis Kariņš, fost prim-ministru al Letoniei și candidat autodeclarat la șefia NATO, a declarat pentru Financial Times că Rusia are o „ideologie alimentată de imperialism", ceea ce înseamnă că amenințarea din partea Moscovei va persista chiar și sub un nou președinte sau dacă Ucraina își recâștigă tot teritoriul. „Rusia nu se va opri, Rusia poate fi doar oprită. Oprirea Rusiei în Ucraina nu înseamnă că s-a terminat. Înseamnă pur și simplu că va trebui să continuăm. Asta este ceea ce este important pentru NATO: că va trebui să lucrăm la o strategie pe termen lung de limitare a Rusiei", a declarat Kariņš. Kariņš a declarat că NATO trebuie să stimuleze capacitatea și „interoperabilitatea" industriei sale de apărare pentru a se asigura că diferitele sisteme de armament sunt standardizate și pentru a permite o mai mare partajare a muniției și artileriei între aliați. „Odată ce războiul se va încheia, mașina de război(N.red: a Rusiei) va începe să se reconstruiască. Va căuta să provoace, să creeze dificultăți la granița sa. Noi știm acest lucru. Trebuie să ne asigurăm, din partea NATO, că probabilitatea oricăror incidente este pur și simplu exclusă, prin hotărârea noastră, prin investițiile noastre în apărare", a adăugat el. Marea Baltică va deveni un „lac NATO", potrivit lui Kariņš, în urma aderării Finlandei și Suediei la alianță. Citește și: A apărut dovada că șeful Protecției Consumatorului, Horia Constantinescu, putea închide Ferma Dacilor! Ultimul control ANPC la amicul lui Constantinescu, în 2017 „Rusia nu este o problemă în Ucraina doar pentru Ucraina, ci reprezintă un pericol pentru întreaga Europă, chiar și după războiul ucrainean. Dacă Ucraina își recâștigă teritoriul, Rusia va fi în continuare o amenințare. Asta înseamnă că trebuie să ne adaptăm gândirea pe termen lung”, a mai arătat șeful diplomației letone.

Erdogan face jocurile lui Putin Foto: Facebook
Internațional

Erdogan face jocurile lui Putin

Președintele Turciei, Recep Tayip Erdogan, face din nou jocurile lui Vladimir Putin: sub pretextul aplicării tratatului de la Montreux, a blocat transferul a două dragoare de mine britanice către Ucraina. Însă decizia Turciei este considerată de experți abuzivă și în afara tratatului de la Montreaux, care permite țărilor non-beligerante să-și aducă navele în Marea Neagră. Citește și: Salariul uriaș pe care-l va păstra fostul președinte al Universității Harvard, Claudine Gay, după ce a fost forțat să demisioneze. Avalanșă de ironii pe rețelele În conformitate cu Convenția de la Montreux, navele de război ale părților necombatante pot trece prin strâmtoare în timp de război, însă Turcia are ultimul cuvânt dacă apreciază că există o amenințare. Erdogan face jocurile lui Putin „Blocarea de către Turcia a dragoarelor de mine din Marina Regală este o utilizare abuzivă a Convenției de la Montreux. Vânătorii de mine sunt în întregime defensivi. Utilizarea lor permite Ucrainei să își mențină economia în viață. În calitate de aliat NATO, Turcia ar trebui să schimbe cursul și să permită tranzitul acestor nave”, a scris, pe X/Twitter, amiralul în rezervă James Stavridis, care a condus trupele NATO din Europa. Turkey blocking Royal Navy minehunters is a misuse of the Montreaux convention. Minehunters are entirely defensive. Their use allows Ukraine to keep its economy alive. As a NATO ally, Turkey should reverse course here and allow these ships to transit. https://t.co/fTuD2qKO0Q— Admiral James Stavridis, USN, Ret. (@stavridisj) January 3, 2024 „Problema cheie constă în cererea formulată în februarie 2022 de Turcia, pe cale diplomatică, prin care se solicită navelor militare din afara Mării Negre să evite să intre în Marea Neagră în timpul conflictului. Această cerere, distinctă de Convenția de la Montreux, pare să fi fost extinsă, în comunicările recente ale Turciei. Turcia pare să sugereze că are mâinile legate de dreptul internațional, în timp ce, în realitate, interdicția națiunilor necombatante, cum ar fi Regatul Unit, se aliniază mai mult cu propria sa politică diplomatică. Apar întrebări cu privire la decizia Regatului Unit de a dona nave Ucrainei și de ce acestea nu au fost desfășurate cu echipaje ale Marinei Regale sau donate României, un vecin necombatant. De asemenea, Turcia nu a permis grupului NATO de contramăsuri antimină din Marea Neagră, grup al Regatului Unit, să opereze în Marea Neagră, ceea ce complică dinamica geopolitică a regiunii”, explică Defence Mirror.

Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas. În imagine, Claudine Gay (sursa: thecrimson.com)
Internațional

Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas

Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas. După demisia lui Liz Magill, președintele Universității din Pennsylvania, recent a demisionat și Claudine Gay, președintele Universității Harvard. Următoarea pe listă pare a fi Sally Kornbluth, președintele Institutului de Tehnologie din Massachusetts. Demisiile au născut controverse, implicând miliardari, donatori puternici și lideri ai Congresului. Cel mai scurt mandat la vârful Harvard Cea mai recentă demisie la nivel academic din SUA este și cea mai controversată. Claudine Gay a fost numită, în iulie 2023, președintele Universității Harvard. Gay a devenit astfel primul președinte afro-american din istoria renumitei universități, fiind și a doua femeie președinte din istoria de aproape 400 de ani a Harvard. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În același timp, mandatul său a fost și cel mai scurt: șase luni. În decembrie anul trecut, Gay a fost acuzată de antisemitism și plagiat. Acuzele de antisemitism au venit pe fondul criticilor din ce în ce mai virulente la adresa universităților din SUA. După atacurilor teroriste din 7 octombrie ale Hamas împotriva Israelului, în special Universitatea Harvard a fost criticată pentru propagarea antisemitismului. În ce privește acuzațiile de plagiat, autorii pe care Gay i-ar fi plagiat nu au învinuit-o. Totuși, una dintre cele mai virulente voci care au cerut demisia lui Gay aparține lui Bill Ackman, investitor miliardar, absolvent Harvard și membru în consiliul consultativ al Facultății de Drept al Universității. Acesta a afirmat, printre altele, că Harvard a numit-o pe Claudine Gay în funcția de președinte doar pentru a îndeplini cerințele de diversitate. Ackman a fost susținut de mai mulți donatori puternici ai Universității. Harvard, Pennsylvania - victime academice ale Hamas Într-o audiere a Congresului din 5 decembrie 2023 privind antisemitismul, Gay și alți doi președinți de universități (Liz Magill, Universitatea din Pennsylvania, și Sally Kornbluth, Institutul de Tehnologie din Massachusetts) au fost acuzați de unii membri ai Congresului că nu au făcut suficient pentru a condamna și combate antisemitismul în campusul universităților. Deputata Elise Stefanik le-a întrebat dacă "a cere moarte evreilor" ar încălca codurile de conduită ale școlilor respective. Cele trei au dat răspunsuri precaute și "birocratice", Gay afirmând că "depinde de context". Ulterior și-a nuanțat declarația, susținând că retorică antisemită devine comportament sancționabil când e însoțită de fapte. Însă scandalul izbucnise. Liz Magill a demisionat pe 10 decembrie. Plagiatul, în coadă de pește Claudine Gay, deși a primit atunci sprijinul Harvard și și-a păstrat funcția, a fost acuzată, o zi mai târziu, de plagiat. Pe 11 decembrie, 2023, Claudine Gay a fost acuzată de plagiat. Acuzele au venit din partea unor blogeri, activiști ai politicii de dreapta, Christopher Rufo și Aaron Sibarium. Cei doi au afirmat că Gay a folosit "materiale din alte surse, fără atribuire adecvată, în disertația ei și în aproximativ jumătate din cele 11 articole enumerate în CV-ul său". Exemplele variază de la scurte fragmente de definiții tehnice până la paragrafe copiate din alți autori, ușor parafrazate și fără indicarea adecvată a sursei. Cu toate acestea, autorii în cauză (printre care Franklin D. Gilliam Jr. și Gary King) nu au adus acuzații. Aceștia nu au considerat frazele respective drept plagiat. Lucrări științifice puține și slabe Recent, Claudine Gay a fost din nou acuzată că, într-un articol din 2001, a copiat patru fraze din cartea lui David Canon, profesor de științe politice la Universitatea din Wisconsin, "Race, Redistricting, and Representation". Frazele apar fără ghilimele, fiind doar ușor modificate. Canon este trecut doar la bibliografie și nu este citat în pasaj. David Canon a declarat însă că nu se consideră plagiat. "Nu sunt deloc îngrijorat de acele pasaje", a spus Canon pentru Washington Free Beacon. "Acesta nu este nici măcar aproape de un exemplu de plagiat academic", a adăugat acesta. Profesorul român Radu Carp, însă, s-a declarat stupefiat de cariera lui Claudine Gay. "Cazul Claudine Gay: cum a fost posibil ca o persoană fără niciun volum de autor, cu o carte editată în urmă cu 10 ani și cu 17 articole publicate în 30 de ani (indiferent de rankingul revistelor, nu e o scuză!) să devină Rector al Universității Harvard?", s-a întrebat Carp. Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației și cercetător, a desființat teza de doctorat a lui Gay. "Hai să nu o mai dăm după copac: am citit (de fapt am îndurat tortura intelectuală de a citi) a fostei preşedintă de la Harvard. E o beție de cuvinte fără absolut nicio relevanță pentru cunoaştere. Deschide uşi deschise, explicând în multe cuvinte, unele spectaculoase, lucruri evidente pentru un elev de clasa a X-a.", a scris Funeriu.

Nu există civili inocenți în Gaza, spune Mia Schem Foto: Instagram Mia Schem
Internațional

Nu există civili inocenți în Gaza

Fosta ostatică franco-israeliană Mia Schem își relatează experiența în captivitate: „Nu există civili inocenți în Gaza”, a spus ea, arătând ura cu care a fost tratată de familia care o ținea captivă. Schem, în vârstă de 21 de ani, a fost împușcată în braț și capturată de teroriștii Hamas în timp ce participa la festivalul de muzică rave din sudul Israelului. Citește și: VIDEO Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști: povestea „Cucului” care vânează soldați ruși pe frontul din Avdiivka Prietenul ei a fost capturat și el de Hamas, cadavrul său fiind descoperit ulterior. Schem a fost eliberată la 30 noiembrie. În perioada captivității, teroriștii Hamas au obligat-o pe Schem să transmită un mesaj video în care să afirme că este bine tratată. Familia ei arată că ea a făcut epilepsie, din cauza traumei și a lipsei de somn din perioada celor opt săptămâni în care a fost ostatică în Gaza. Mia Schem and her mom in a short massage to the world ?? pic.twitter.com/AeVJM6FJCL— Iris (@streetwize) January 3, 2024 Nu există civili inocenți în Gaza Schem a vorbit pentru prima dată despre această experiență la două televiziuni din Israel, povestind momentele în care a fost luată ostatică, suferința și tortura mentală pe care le-a îndurat în captivitate și experiența întoarcerii acasă. Pls consider watching all 30 minutes of Mia Schem’s interview at some point. She’s the first hostage who really fully publicly details everything she went through in Hamas captivity. Not an easy watch, but very necessary. pic.twitter.com/jQLqcIAwjM— AG (@AGHamilton29) January 2, 2024 „Am trăit iadul. Toți cei de acolo sunt teroriști… Nu există civili nevinovați, niciunul", a spus ea. Schem arată care a fost experiența la familia care o ținea captivă: uneori deschideau ușa și se uitau la ea ca la un animal la Zoo. Ea a descris un moment în care unul dintre cei mai mici copii ai familiei a intrat în camera ei, „a deschis o pungă de dulciuri, a închis-o, a venit lângă mine, a deschis punga, a închis-o și apoi a plecat". Ea a spus că a simțit doar „ură pură". „Nu există cetățeni nevinovați acolo. Sunt familii controlate de Hamas. Sunt copii pe care, din momentul în care se nasc, îi învață că Israelul este Palestina și că trebuie doar să-i urască pe evrei", a arătat Schem, citată de Times of Israel. Schem a spus că crede că singurul motiv pentru care răpitorul ei nu a violat-o este că „soția și copiii lui erau în camera alăturată”. Drept răzbunare, aceasta aducea hrană soțului ei, dar pe ea nu o hrănea câte 2-3 zile. „Erau zile în care nu primeam mâncare; se uitau la mine ca la un animal”, a relatat fostul ostatic. Înainte de a fi eliberată, Schem a fost transferată în tunelurile controlate de Hamas, ea fiind deplasată cu ambulanțe. Mia Schem la un festival din deșertul israelian, înainte de a fi răpită Foto:Instagram Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni „A fost greu pentru mine să deschid rănile în fața camerelor de filmat, dar am simțit că aceasta este datoria mea pentru cei 129 de ostatici care sunt încă acolo, pentru ca toată lumea să știe cu ce ne confruntăm. Nu trebuie să-i uităm. Nu trebuie să renunțăm la ei. Trebuie să îi aducem pe toți acasă”, a explicat Schem decizia de a vorbi în fața presei.

Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști Foto: Twitter
Internațional

Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști

Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști: The Times relatează povestea „Cucului” care vânează soldați ruși pe frontul din Avdiivka. Lunetista, de 32 de ani, era fotograf la Kiev, înainte de război. Acum, ea a primit această poreclă datorită obiceiului de a observa câmpul de bătălie de la înălțime. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Work of Ukrainian SOF snipers on Zapotizhia direction)))?? pic.twitter.com/q8a5S8rVU8— SPECIAL OPERATIONS FORCES OF UKRAINE (@SOF_UKR) November 14, 2023 Ucrainencele sunt cei mai buni lunetiști Potrivit The Times, ea a reușit să lichideze două ținte aflate la 1,3 kilometri, două aflate la un kilometru și trei la 600 de metri. „Cucul” folosește o armă cu lunetă de calibru .338. „Echipa ucraineană formată din trei persoane - Cucul, Jackson, comandantul și observatorul ei, și un al doilea lunetist cu care alterna turele de noapte - aștepta de 48 de ore. Acum, apariția unei căști și a unei părți din corp, o țintă prezentabilă, necesita un moment de calm. Era o zi cu briză. Din nefericire pentru soldatul rus, Cucul, 32 de ani, fotograf la Kiev înainte de război, își făcuse calculele întocmai. Un glonț care se deplasează la 300 de metri poate necesita până la șase metri de ajustare. «Când fac o fotografie, aștept momentul în care un subiect exprimă o emoție. Când lucrez ca lunetist, aștept momentul potrivit pentru a trage», a spus ea. Ea a apăsat pe trăgaciul puștii sale de calibru personalizat, cu țeava vopsită cu spray gri mat. «Nu este ca în filme. Nu a existat nicio fântână de sânge», a spus ea. «L-am văzut cum a căzut la pământ. Apoi a încetat să se mai miște». Ceilalți, după ce și-au văzut camaradul ucis, păreau paralizați de frică. Infanteriștii ucraineni au fost trimiși la fața locului, însoțiți de un vehicul de luptă Bradley, și i-au ucis cu ușurință - un alt exemplu al valorii adăugate de un lunetist pe câmpul de luptă prin teroarea pe care o inspiră”, arată The Times. The dropping of a russian by a sniper from the Ukrainian Special Forces Brigade of the NSU in the Serebryansky forest. pic.twitter.com/5RRxS34LuV— Jack Ryan ???? (@jackryan212) December 31, 2023 Publicația arată că rușii vin în valuri, adesea fără arme, cărând apă și mâncare celor din linia I, iar după ce unii sunt uciși, apar imediat alții care le preiau misiunea. Nighttime Ukrainian sniper shooting spree. It’s open season at the frontlines come dark. pic.twitter.com/xXxDTHgaiZ— bigSAC™ (@bigSAC10) January 1, 2024 Cucul spune că și-ar îmbunătăți performanța dacă ar avea muniție de tip .375 CT - proiectile folosite pentru lovituri la distanțe foarte mari. Anul trecut, un lunetist ucrainean, Vyacheslav Kovalskiy, în vârstă de 58 de ani, un fost om de afaceri, a susținut că a ucis un soldat rus la o distanță de 3,8 km, un record mondial.

Adjunctul șefului Hamas, eliminat de Israel (sursa: Times of Israel)
Internațional

Adjunctul șefului Hamas, eliminat de Israel

Adjunctul șefului Hamas, eliminat de Israel. Numărul doi al grupării islamiste palestiniene Hamas, Saleh al-Arouri, a fost ucis marţi seară într-un atac aerian israelian în suburbiile capitalei libaneze Beirut, au anunţat gruparea palestiniană şi responsabili libanezi. Adjunctul șefului Hamas, eliminat de Israel Saleh al-Arouri a fost ucis împreună cu gărzile sale de corp în atacul care pare să fi fost efectuat cu o dronă şi care a ţintit biroul Hamas de la periferia sudică a Beirutului. Potrivit agenţiei libaneze de presă ANI, patru persoane au fost ucise. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Gruparea Hamas a confirmat asasinarea lui Saleh al-Arouri şi a ameninţat Israelul că aceasta nu îi va slăbi "rezistenţa". "Asasinatele laşe comise de ocupantul sionist împotriva liderilor şi simbolurilor poporului palestinian în interiorul şi exteriorul Palestinei nu vor reuşi să zdrobească voinţa şi rezilienţa poporului nostru, nici să împiedice continuarea rezistenţei curajoase", a declarat într-un comunicat un membru al biroului politic al Hamas, Ezzat al-Rishq. Şi premierul libanez Najib Mikati a emis un comunicat, în care a acuzat Israelul de comiterea unei "noi crime", care în opinia sa urmăreşte să "antreneze Libanul într-o nouă fază de confruntare" cu Israelul. Închis 20 de ani în Israel Este prima dată de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas desfăşurat în Fâşia Gaza când armata israeliană execută un atac în capitala libaneză. Confruntările dintre armata israeliană şi Hezbollah-ul libanez, grupare aliată Hamasului palestinian, s-au limitat până în prezent la zonele de graniţă din sudul Libanului. Acuzat de Israel că este creierul a numeroase atentate, Saleh al-Arouri a fost ales în anul 2017 adjunct al şefului biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, devenind astfel oficial numărul doi al mişcării islamiste palestiniene. După ce a stat în total aproape 20 de ani în închisorile israeliene, el a fost eliberat în anul 2010 cu condiţia să ia calea exilului, iar de atunci s-a stabilit în Liban.

Rușii au bombardat un sat rusesc (sursa: maps.google.com)
Internațional

Rușii au bombardat un sat rusesc

Rușii au bombardat un sat rusesc. Ministerul rus al Apărării a recunoscut marţi bombardarea accidentală a unui sat din vestul Rusiei, nu departe de graniţa cu Ucraina, dar a precizat că nu au existat victime. Rușii au bombardat un sat rusesc Rusia a efectuat lovituri masive împotriva Ucrainei marţi dimineaţă, în jurul momentului acestui incident. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Referindu-se la "explozia accidentală a unor muniţii" transportate de un avion al forţelor aeriene în jurul orei 09:00 (06:00 GMT), ministerul a transmis agenţiilor de presă ruse că o explozie a zguduit satul Petropavlovka, în regiunea Voronej, la 150 km de Ucraina. "Nu există răniţi, dar au fost constatate distrugeri la şapte clădiri", a declarat guvernatorul regional Aleksandr Gusev pe Telegram, adăugând că unii locuitori au fost luaţi în grijă de centre de primire. Rusia, care s-a angajat într-o campanie intensificată de bombardamente asupra Ucrainei în ultimele zile, a efectuat o nouă rundă de lovituri marţi dimineaţă, omorând cel puţin patru persoane şi rănind peste 90 în ţara vecină.

Kievul, atacat cu rachete marți dimineață (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, atacat cu rachete marți dimineață

Kievul, atacat cu rachete marți dimineață. Mai multe explozii puternice s-au auzit marţi dimineaţă la Kiev, în timp ce Rusia a lansat mai multe rachete în direcţia capitalei ucrainene, conform armatei ucrainene. Kievul, atacat cu rachete marți dimineață Alerte aeriene au fost emise în toată ţara din cauza ameninţării reprezentate de bombardierele ruseşti. Marţi dimineaţă, cel puţin zece explozii puternice au fost auzite în capitală, zguduind clădiri din centrul oraşului. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” Cu puţin timp înainte, forţele aeriene ucrainene au emis un mesaj de alertă pe Telegram. "Kiev - staţi în adăposturi. O mulţime de rachete se îndreaptă (spre voi)", au transmis forţele aeriene. Administraţia militară a oraşului a indicat că fragmente de rachete doborâte au căzut în diferite cartiere ale Kievului, în special în zone rezidenţiale. Primarul Vitali Kliciko a declarat că mai multe zone ale oraşului sunt acum fără electricitate. Conform unui mesaj al acestuia de pe Telegram, cel puţin zece persoane au fost rănite în atacurile cu rachetă asupra Kievului. Loviturile au afectat şi oraşul Harkov din nord-estul Ucrainei.

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial

Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial. Belgia, una din cele şase ţări fondatoare ale Uniunii Europene, a preluat la 1 ianuarie de la Spania preşedinţia semestrială a Consiliului UE. "Protecţie, consolidare, pregătire" Printre priorităţile preşedinţiei sale, Belgia a evidenţiat protejarea cetăţenilor, întărirea economiei şi pregătirea pentru un viitor comun. Citește și: Șoșoacă, singurul lider care se opune primirii în spațiul Schengen: „Trafic de droguri, trafic de copii pentru prostituţie, trafic de prostituţie, crimă organizată. Mai vreţi, mă, Schengen?” În următoarele şase luni, Belgia va prezida Consiliul UE pentru a 13-a oară, cu sloganul "Protecţie, consolidare, pregătire". Principalul obiectiv al preşedinţiei semestriale belgiene va fi armonizarea propunerilor legislative între cele două instituţii europene cu putere legislativă - Parlamentul European şi Consiliul UE. De data aceasta, Belgia va avea la dispoziţie doar patru luni pentru negocieri în numele Consiliului UE, deoarece ultima sesiune plenară a actualului Parlament European va avea loc în aprilie, înaintea scrutinului europarlamentar de la începutul lunii iunie. Pachetul de ajutor pentru Ucraina, esențial O sarcină importantă se află pe masa UE încă de la 1 februarie, dată la care a fost programat un summit extraordinar al liderilor Uniunii Europene. La acest summit, liderii europeni trebuie să ajungă la un acord cu privire la revizuirea bugetului multianual al UE, care include totodată un pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. Douăzeci şi şase de state membre ale UE au ajuns deja la un acord de principiu asupra acestui subiect la summitul UE de la jumătatea lunii decembrie trecut, dar o ţară, Ungaria, s-a opus. De altfel, Ungaria premierului conservator Viktor Orban, care în ultimii ani s-a aflat în conflict constant cu instituţiile europene şi cu majoritatea statelor membre, va deţine preşedinţia Consiliului UE în semestrul al doilea al acestui an.

Internațional

Inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a SUA, judecătorul John Roberts, apreciază, într-un raport de sfârşit de an publicat duminica aceasta, că inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar. El s-a referit la riscuri precum invadarea vieţii private şi "dezumanizarea dreptului". Citește și: Pe autostrăzile lui Umbrărescu, lucrările avansează în ritm de melc: „A intrat în «Clubul 2% pe lună» alături de repetenții clasei”, scrie Asociația Pro Infrastructură Inteligenţa artificială va transforma sistemul judiciar Roberts şi-a dedicat raportul anual - în care de obicei abordează "o problemă relevantă pentru întregul sistem judiciar federal" - subiectului IA, iar după ce a făcut o trecere în revistă a tehnologiilor care l-au modernizat în ultimele decenii, s-a întrebat dacă "judecătorii vor deveni desueţi.'' "Prevăd că judecătorii umani vor mai rămâne o vreme. Dar cu aceeaşi încredere prevăd că activitatea judiciară, în special la nivel de proces, va fi afectată semnificativ de IA'', a comentat magistratul american în document. Supreme Court Chief Justice John Roberts has expressed concerns about the increasing presence of artificial intelligence in the US judicial system, warning that it could dehumanize the law and jeopardize fair treatment in the justice system.https://t.co/4crqofiSci— BussinFeed (@BussinFeed) January 1, 2024 Printre altele, el a considerat că IA va schimba modul în care acţionează judecătorii, motiv pentru care înţelegerea lor asupra rolului acestei tehnologii în cauzele pe care le judecă va fi importantă, şi a anticipat, de asemenea, creşterea accesului la informaţii pentru avocaţi şi alte părţi din sistem. Printre ameninţările legate de utilizarea sa, Roberts consideră că IA "riscă să invadeze dreptul la confidenţialitate şi să dezumanizeze dreptul".

Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat Foto: Twitter
Internațional

Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat

Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat, arată o analiză Forbes. În plus, potrivit datelor Newseek SUA, Rusia a pierdut peste 400 de tancuri, 533 de sisteme de artilerie și aproape 30.000 de soldați în decembrie, potrivit noilor cifre ale armatei ucrainene. Citește și: ANALIZĂ Spionajul chinezesc câștigă bătălia în noul Război Rece: Vestul nu reușește să penetreze vârful conducerii de la Beijing Ofensiva rusă la Avdiivka a eșuat Trupele Moscovei au pierdut 359.230 de soldați de la lansarea invaziei sale la scară largă a țării, la 24 februarie 2022, au declarat duminică forțele armate ucrainene. La începutul lunii decembrie, această cifră era de 330.040 soldați, ceea ce înseamnă că armata rusă a pierdut 29.190 de luptători în ultima lună a anului trecut. Archival footage of the failed Russian mechanized attack towards Stepove (towards Avdiivka)Most of the equipment was blown up by mines. At 00:53 a tank of the 1st Siviersk Tank Brigade is seen taking position and finishing off an armored personnel carrier that is trying to… pic.twitter.com/epY69UH3LZ— TOGA (@KrzysztofJano15) January 1, 2024 Sâmbătă, Ministerul britanic al Apărării a declarat că numărul mediu de victime rusești zilnice a crescut cu aproape 300 pe zi în 2023 față de primul an al războiului total. 13.000 de soldați ruși, scoși din luptă doar în acest sector „Operațiunea rusă din jurul Avdiivka este în curs de desfășurare. Dar, după ce luna trecută au avansat pe o distanță scurtă - aproximativ un kilometru și jumătate - la nord și la sud de oraș, Armatele combinate rusești 2 și 41 au stagnat în cel mai bun caz. Unii analiști cred că, de fapt, pierd teren în jurul satului Stepove, pe flancul nordic al Avdiivka. ‼️ Avdiivka sector. Soldiers of the Bakhmut Battalion of the 109th TRO Brigade hit an enemy infantry fighting vehicle with a grenade launcher, and then the soldiers of the 47th Brigade finished off the invaders' armored vehicle ? pic.twitter.com/kO8mX7g4ip— Slava ?? (@Heroiam_Slava) December 30, 2023 Nu este un secret că noua strategie a Moscovei este de a rezista mai mult decât Kievul - de a câștiga un război de uzură. Dar rușii nu pot câștiga un război de uzură dacă continuă să piardă mult mai multe vehicule și trupe decât pierd ucrainenii. În acest context, bătălia pentru Avdiivka a fost un dezastru pentru Rusia. Este exact genul de luptă pe care Kremlinul nu și-o poate permite dacă obiectivul său este de a măcina puterea militară a Ucrainei. În jurul Avdiivka, rușii sunt cei care sunt doborâți”, arată Forbes. Four Ukrainian soldiers recaptured previously lost positions near AvdiivkaAs a result, two occupiers were killed and four more replenished the exchange fund. #UkraineWar pic.twitter.com/IyHOrOeJUn— TOGA (@KrzysztofJano15) December 31, 2023 Potrivit Forbes, armatele rusești au pierdut cel puțin 411 tancuri, vehicule de luptă și piese de artilerie încercând, și nu reușind, să captureze Avdiivka. Brigăzile ucrainene care asigură garnizoana Avdiivka - inclusiv brigăzile 110, 57 și 47 mecanizate și 1 tanc - au pierdut doar 30 de piese de echipament greu. Pierderile rusești - morți și mutilați - depășesc 13.000 de oameni doar în acest sector. Pierderile proprii ale Ucrainei au fost probabil mult mai puține. Poate câteva mii.

Președintele argentinian Milei a dat afară peste 5.000 de funcționari Foto: Facebook
Internațional

Președintele argentinian Milei a dat afară peste 5.000 de funcționari

La 18 zile de la instalare, președintele argentinian Javier Milei a dat afară peste 5.000 de funcționari guvernamentali. El și-a îndeplinit o promisiune electorală și a concediat toți funcționarii angajați în 2023. După unele estimări, este posibil ca numărul celor concediați să ajungă la 7.000, scrie El Pais, în ediția în limba engleză. Citește și: Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile Președintele argentinian a avertizat că vor mai urma concedieri, pentru a reduce cheltuielile statului. Președintele argentinian Milei a dat afară peste 5.000 de funcționari În schimb, Guvernul României promite din vară, dar nu reușește să desființeze niște posturi neocupate din aparatul bugetar. Acum o săptămână, printr-o prevedere strecurată într-o ordonanță de urgență, reorganizarea aparatului administrativ a fost amânată cu șase luni, până la 1 iulie. „Sectorul public argentinian are aproape 3,5 milioane de salariați, potrivit ultimelor date ale Ministerului Muncii, din care o zecime lucrează pentru administrația federală. 2,2% din PIB-ul țării este cheltuit pentru plata angajaților federali, potrivit unui raport al firmei de consultanță Ieral-Fundación Mediterránea, un procent care a fost redus din 2015, când reprezenta 3,3% din PIB-ul țării. Potrivit analizei respective, ponderea ocupării forței de muncă publice în buget este similară «cu cea a țărilor scandinave și a Japoniei și Germaniei»”, arată El Pais. Printr-un alt decret, emis la 21 decembrie, Milei a eliminat zeci de reglementări impuse de stat, a permis privatizarea companiilor de stat, cum ar fi gigantul petrolier YPF, și deschide ușa operațiunilor în dolari. De asemenea, decretul a dat startul procesului de flexibilizare a pieței muncii și a sistemului de sănătate din țară. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac În plus, noua administrație de la Buenos Aires a redus numărul ministerelor la jumătate și a legalizat educația la domiciliu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră