joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5145 articole
Internațional

Achiziție de armament fraudată în Ucraina

Achiziție de armament fraudată în Ucraina. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat sâmbătă că a descoperit o schemă de corupţie la achiziţionarea de armament de către armata ucraineană, valoare totală a fraudei fiind echivalentă cu aproximativ 40 de milioane de dolari. Achiziție de armament fraudată în Ucraina Anunţul privind frauda de proporţii, confirmată de Ministerul Apărării ucrainean, va avea o rezonanţă uriaşă în ţara afectată de invazia rusă care durează de aproape doi ani. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Lupta pentru eradicarea corupţiei rămâne o problemă majoră în Ucraina, în contextul deciziei Uniunii Europene de anul trecut de a deschide negocieri oficiale de aderare cu Kievul. SBU a informat că o investigaţie a "arătat că angajaţi ai Ministerului Apărării şi manageri ai furnizorului de arme Lvov Arsenal au furat aproape 1,5 miliarde de grivne în cadrul unei tranzacţii de cumpărare de obuze". "Potrivit anchetei, foşti şi actuali funcţionari de rang înalt din Ministerul Apărării şi manageri ai companiilor afiliate au fost implicaţi în delapidare", potrivit SBU, care a adăugat că deturnarea de fonduri a inclus achiziţionarea a 100.000 de obuze pentru armata ucraineană. Suspect arestat când încerca să fugă SBU a menţionat că un contract pentru obuze a fost semnat cu Lvov Arsenal în august 2022 - la şase luni după începerea războiului - şi că plata a fost făcută în avans, unele fonduri fiind transferate în străinătate. Cu toate acestea, armamentul nu a fost furnizat niciodată şi unele fonduri au fost transferate ulterior în alte conturi din străinătate, precizează SBU într-un comunicat de presă. Potrivit comunicatului de presă citat, cinci persoane au fost primit "notificări de suspiciune", prima etapă a procedurilor judiciare ucrainene. Unul dintre suspecţi a fost arestat în timp ce încerca să treacă frontiera ucraineană.

Achiziție de armament fraudată în Ucraina (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? (sursa: X/Борис Надеждин)
Internațional

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin?

Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Alegerile prezidențiale din Rusia au loc în luna martie. Deși observatorii internaționali nu au nici o îndoială că președintele Vladimir Putin își va asigura al cincilea mandat, un nou contracandidat a stârnit un interes neașteptat. Atât la nivel național, cât și internațional. Este vorba de Boris Nadejdin. Politicianul, în vîrstă de 61 de ani, este un critic vocal al regimului lui Putin, condamnând în mod repetat războiul din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Luminița Odobescu justifică decizia lui Ciolacu de a-l ignora pe ambasadorul Muraru în SUA și-l amenință voalat pe cel din urmă cu „evaluarea anuală” Până în prezent, a strâns peste 150.000 de semnături de susținere a candidaturii. În mai multe orașe din Rusia, oamenii au stat la cozi enorme pentru a semna. Pe de altă parte, Nadejdin este criticat chiar de către opozanții lui Putin. Aceștia îl acuză că face jocul Kremlinului, creând iluzia competiției. Împotriva războiului din Ucraina Boris Nadejdin are 61 de ani, s-a născut în Tașkent, Uzbekistanul sovietic. Are rădăcini ucrainene, poloneze, evreiești și românești. A absolvit facultatea de Fizică și Matematică de la Universitatea de Stat din Moscova. În 1999, a devenit membru al Dumei de Stat. Între 2008 și 2011 a fost membru al Consiliului Politic Federal al partidului Cauza Dreaptă. În prezent, este membru al partidului de centru-dreapta Inițiativa Civilă. Pe site-ul său, Nadejdin se descrie ca fiind "fizician, antreprenor, avocat și politician". Din 2022, și-a exprimat în mod repetat opoziția față de război. Potrivit declarațiilor, își dorește să scoată Rusia din "drumul autoritarismului și militarizării". În campanie, a declarat: "Putin trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor, viitorul unei țări care va fi apreciată și la care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă.". Nadejdin a promis că va pune capăt mobilizării, va aduce soldații ruși acasă și va elibera prizonierii politici. Nadejdin a numit restricțiile privind avortul și interzicerea mișcării LGBTQ+ "prostii monumentale", asemănându-le cu practici din evul mediu. Cozi pentru semnături la minus 34 de grade Candidatura prezidențială a lui Boris Nadejdin a fost primită cu un interes neașteptat de mare. "Acum, strângem aproximativ 15.000 de semnături pe zi", a declarat Nadejdin într-un interviu recent. În întreaga țară s-au format cozi lungi de ruși care îl susțin pe Nadejdin, inclusiv în orașe precum Sankt Petersburg, Saratov, Krasnodar, Ekaterinburg, Voronej și Ufa. În Sakha, oamenii au stat la coadă pentru semnătură în ciuda temperaturilor de minus 34 de grade Celsius. În prezent, potrivit site-ului său de campanie, Nadejdin a strâns peste 150.000 de semnături. În conformitate cu legile electorale rusești, un candidat la președinție care candidează dintr-un partid nereprezentat în parlament trebuie să adune 100.000 de semnături, cu cel mult 2.500 din fiecare dintre regiunile Rusiei. Nadejdin a explicat pe Telegram că și-a dorit o marjă suplimentară de semnături în cazul în care unele ar fi contestate de autorități. Deși Nadejdin are numărul suficient de semnături, acestea nu sunt o garanție că va putea candida. Comisia electorală, care trebuie să le valideze, este condusă de Ella Pamfilova, o confidentă a președintelui Putin. Dunțova, candidatură respinsă Oponenții lui Putin s-au plâns, în mod repetat, de faptul că înregistrarea le-a fost respinsă de comisia electorală din cauza unor erori formale. Este și cazul jurnalistei Ekaterina Dunțova. Dunțova a criticat constant războiul din Ucraina și a făcut campanie pentru eliberarea prizonierilor politici. În luna decembrie 2023, Ekaterina Dunțova a fost exclusă din cursă, înainte de a fi înregistrată oficial. Comisia electorală centrală a Rusiei a motivat că au existat mai multe erori în documentele depuse. Printre aceste erori au fost invocate litere greșit scrise în numele celor care au semnat pentru candidatură. Nadejdin, opozantul sau clovnul lui Putin? Deși a stârnit interes, atrăgând și atenția internațională, contracandidatul lui Putin este și criticat, chiar de către opozanți ai Kremlinului. Aceștia susțin că Nadejdin face jocurile puterii creând "iluzia competiției". Coordonatorului de campanie din Voronej, Pavel Sychev, a declarat: "Jumătate dintre prietenii mei, care se află în tabăra opoziției, au refuzat să semneze pentru Nadejdin, pretinzând că el este un «proiect al Kremlinului»". Potrivit unor surse din administrația prezidențială, citate de Institutul de știri independent Verstka, la început, Nadejdin ar fi fost agreat de Kremlin. Așa se explică și faptul că acestuia i-au fost permise declarațiile publice față de războiul din Ucraina. Totuși, potrivit acelorași surse, atitudinea Kremlinului față de Nadejdin s-a schimbat brusc, după congresul partidului Inițiativa Civică din 23 decembrie, când acesta a fost propus pentru candidatură. Nadejdin a pierdut sprijinul Kremlinului nu doar pentru că a criticat războiul, ci și pentru că, în discursul din Congres, s-a ridicat contra lui Putin. Iar în prezent pare că a devenit un opozant serios. Cel mai probabil, Comisia electorală va refuza înscrierea sa în cursa prezidențială.

Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit (sursa: TASS)
Internațional

Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit

Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit. Un avion militar rusesc de transport de tip Il-76 la bordul căruia se aflau 65 de prizonieri de război ucraineni s-a prăbuşit miercuri în regiunea rusă Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării, potrivit agenţiilor de presă ruse. Avion rusesc cu prizonieri ucraineni, prăbușit "În jurul orei 11:00 locală (08:00 GMT), un avion Il-76 s-a prăbuşit în regiunea Belgorod (...) La bord se aflau 65 de militari capturaţi ai armatei ucrainene, transportaţi în regiunea Belgorod pentru un schimb de prizonieri, şase membri ai echipajului şi trei însoţitori", a precizat ministerul. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg "O comisie a forţelor aeriene s-a deplasat la locul prăbuşirii avionului pentru a stabili cauzele dezastrului", a adăugat el. Imaginile care circulau pe reţelele sociale arătau un aparat de zbor în cădere bruscă, înainte de o explozie puternică, urmată de flăcări şi fum negru. Kremlinul nu comentează Ministerul rus al Apărării a precizat că nu există supraviețuitori și a acuzat Kievul că ar fi doborât avionul. Întrebat în timpul conferinţei sale de presă zilnice, purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a dorit să comenteze, precizând natura prea "recentă" a informaţiilor. "Vom lămuri toate acestea", a spus el. De la începutul ofensivei sale în Ucraina, Rusia s-a confruntat cu mai multe dezastre aeriene în care au fost implicate avioane ale armatei. Ucraina a anunţat, la rândul său, doborârea unor avioane ruseşti. Kievul a declarat săptămâna trecută că a doborât un avion rusesc de spionaj A-50 şi un avion de comandă Il-22 în zona Mării Azov. Duma acuză Kievul Și preşedintele Dumei de Stat ruse (camera inferioară a parlamentului), Viaceslav Volodin, a acuzat Ucraina că a doborât avionul. "Şi-au ucis în aer propriii soldaţi. Mamele lor, copiii lor îi aşteptau", a declarat Volodin în parlament. "Ne-au doborât piloţii care efectuau o misiune umanitară (...) cu rachete americane şi germane", le-a spus Volodin deputaţilor ruşi. Un alt deputat, preşedintele Comisiei de apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a formulat şi el aceste acuzaţii. "Liderii ucraineni erau la curent cu acest schimb (de prizonieri) şi au fost informaţi despre modul în care vor fi aduşi prizonierii", a declarat Andrei Kartapolov, citat de presa rusă. "Însă avionul Il-76 a fost doborât de trei rachete dintr-un sistem de rachete sol-aer Patriot sau IRIS-T, fabricat în Germania, experţii vor lămuri lucrurile", a mai spus el. Precedentul închisorii din Olenivka Viaceslav Volodin le-a cerut imediat colegilor săi deputaţi să voteze o rezoluţie adresată Statelor Unite şi Germaniei, în condiţiile în care aceste ţări au furnizat sisteme de rachete sol-aer Ucrainei. În iulie 2022, Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea unei închisori cu prizonieri ucraineni din Olenivka, un sat din estul Ucrainei ocupat de Rusia. Regiunea rusă Belgorod este vizată cu regularitate de rachete şi drone ucrainene din cauza poziţiei sale în apropiere de graniţă. Rusia bombardează fără oprire Ucraina după invazia lansată în februarie 2022. Zelenski: "Ruşii se joacă cu vieţile prizonierilor ucraineni" Kievul nu a confirmat şi nici nu a infirmat că avionul de transport militar Iliuşin Il-76 a fost doborât de arme ucrainene, aşa cum susţine Moscova. Ucraina nici nu a confirmat că la bord se aflau prizonieri ucraineni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în discursul său de miercuri seară, a spus că este nevoie de o mai mare claritate cu privire la ceea ce s-a întâmplat, în special când este vorba despre cine se afla la bord. "Este clar că ruşii se joacă cu vieţile prizonierilor ucraineni, cu sentimentele celor dragi şi cu emoţiile societăţii noastre", a considerat Zelenski. GUR indică o diversiune rusească Serviciul ucrainean de informaţii militare GUR a confirmat că un schimb urma să aibă loc, dar a spus că nu a fost informat despre modul în care Rusia va aduce prizonierii la punctul de predare şi că Ucrainei nu i s-a cerut să asigure securitatea spaţiului aerian în jurul oraşului Belgorod, spre deosebire de schimburile anterioare. "Pe această bază, s-ar putea să vorbim despre acţiuni planificate şi deliberate ale Rusiei pentru a destabiliza situaţia din Ucraina şi slăbi sprijinul internaţional pentru statul nostru", a declarat GUR într-un comunicat pe Telegram. Fără a confirma că a doborât avionul, armata ucraineană a spus că va continua să distrugă avioanele de transport militare ruseşti despre care crede că transportă rachete cu care să lovească Ucraina. Armata a adăugat că a observat mai multe avioane ruseşti de transport militar aterizând la Belgorod, lucru legat de atacurile cu rachete ale Rusiei asupra Harkovului şi altor oraşe ucrainene. Potrivit comandantului forţelor aeriene Mîkola Oleşciuk, "Ucraina are dreptul să se apere şi să distrugă mijloacele de atac aerian ale agresorilor".

Născuți în România, extremiști ai AfD (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Născuți în România, extremiști ai AfD

Născuți în România, extremiști ai AfD. În Germania, aproape un milion și jumătate de oameni au manifestat împotriva partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Politica partidului este, de la înființare, una naționalistă, anti-europeană și anti-imigrație. Născuți în România, extremiști ai AfD În 2022, AfD a salutat veto-ul Austriei contra intrării în Schengen a României și Bulgariei. Protestele actuale au fost declanșate de dezvăluiri apărute în presă despre întâlnirea de la Potsdam a membrilor de rang înalt ai partidului cu neo-naziști. În cadrul întâlnirii s-au vehiculat și planuri ale AfD de "Remigrație". Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Potrivit presei, AfD plănuiește expulzarea forțată atât a imigranților noi, cât și a cetățenilor germani cu origini imigrante. Politica anti-imigrație a AfD este, însă, cel puțin ciudată: un număr important de lideri ai partidului au origini străine, inclusiv românești, iar anul trecut au înființat o asociație pentru imigranți. Scopul declarat: recrutarea imigranților în rândurile partidului. Ideologul partidului, născut în Italia, are trei cetățenii În 2021, grupul parlamentar al AfD avea, procentual, mai multe persoane cu origini străine decât aveau FDP sau alianța de guvernare. Printre liderii AfD cu origini imigrante se numără Waldemar Herdt și Anton Friesen, născuți în fosta Uniune Sovietică și refugiați în Germania. Petr Bystron, fost lider AfD al statului bavarez, este copilul unor refugiați politici din Cehia. Deputatul Paul Viktor Podolay, care s-a născut în Slovacia, declara în 2019 că politica Germaniei în ceea ce privește imigranții e "pur și simplu de neînțeles". Citește și: Noul val populist european, pe primul loc în sondaje pentru alegerile europarlamentare. În Franța, Germania, Austria și Italia, extremiștii de dreapta ajung la 30% Deși e considerat a fi unul dintre moderații partidului, Podolay critică guvernul federal pentru deschiderea pe care o are față de imigranți. Marc Jongen, considerat "ideologul șef" al partidului, s-a născut în Italia. Are cetățenie italiană, germană și olandeză. Este membru al Bundestagului german din 2017. În ianuarie 2014, Jongen a publicat manifestul partidului, în care face apel la păstrarea structurilor familiale tradiționale și a culturii naționale germane. Jongen s-a impus în partid combătând politica de imigrație a guvernului. În 2016, el și-a exprimat teama că refugiații care vin în Germania ar putea crea "o stare de război civil". Jongen s-a plâns și că germanii devin "slujitorii imigranților". În ceea ce privește Mișcarea identitară, Jongen a afirmat că aceasta e o "corecție a structurii dezechilibrate a culturii europene din perspectiva identității". AfD are acum "Imigranți pentru Germania" În iunie 2023, ziarul partidului, Cicero, anunța înființarea asociației "Imigranți pentru Germania" (Mit Migrationshintergrund für Deutschland). Potrivit anunțului, AfD dorește prin această asociație "să-și lărgească baza de alegători și să recruteze în mod specific susținători cu rădăcini străine". Anunțul a provocat critici din partea celorlalte partide. "E de-a dreptul sarcastic, dacă asculți discursurile AfD din ultimele luni și ani", a afirmat Turgut Yüksel, purtătorul de cuvânt al SPD. "AfD se distinge în discursuri prin incitarea împotriva imigranților", a adăugat acesta. Jürgen Frömmrich, parlamentar ecologist, bănuiește că înființarea acestei asociații e doar o spoială de imagine. "Modus operandi al AfD este de a ne diviza societatea, de a lupta împotriva diversității și de a incita la ură", a continuat Frömmrich. Eleonora Cotar, născută la Pitești În decembrie 2022, AfD saluta veto-ul Austriei contra intrării României și Bulgariei în Schengen. "Veto-ul Austriei (...) protejează Europa de Vest de și mai multe crime și de exacerbarea în continuare a unui val de imigrație", a declarat Harald Weyel, purtător de cuvânt AfD. Cu toate acestea, AfD a avut și încă are membri născuți în România. Joana Eleonora Cotar s-a născut în 1973 la Pitești și a studiat științele politice la Universitatea din Mannheim. Cotar a intrat în AfD în 2013 și a devenit membru al Bundestagului în 2017. Deși a părăsit AfD pe 21 noiembrie 2022, invocând "proximitatea strânsă a oficialilor de conducere AfD de Președintele Federației Ruse", Cotar susține în continuare că imigranții și refugiații sunt o povară pentru contribuabilii germani. Olteanul Frohnmaier, controlat total de Kremlin Markus-Cornel Frohnmaier s-a născut în 1991 în Craiova. A fost adoptat la vârsta de un an de un cuplu de germani. Este căsătorit cu o rusoaică. Frohnmaier a fost criticat în mod repetat pentru contactele sale cu politicienii ruși. În 2014, a salutat anexarea Crimeei de către Rusia: "Felicit cetățenii Crimeei pentru obținerea independenței față de Ucraina". În 2019, o scurgere de informații a declanșat o investigație jurnalistică internațională: BBC, Der Spiegel, ZDF și La Repubblica. Investigația a scos la iveală faptul că Federația Rusă l-a sprijinit pe Frohnmaier în campania electorală federală din 2017, dorind să influențeze Bundestagul german. În 2022, într-un alt document al administrației prezidențiale a liderului rus Vladimir Putin, Frohnmaier este descris drept "un deputat sub control absolut". Deși născut în afara Germaniei, pozițiile xenofobe ale lui Frohnmaier sunt bine cunoscute. După agresiunile sexuale din Köln, care au avut loc în noaptea Revelionului din 2015-2016, Frohnmaier a postat o poză cu vicepreședintele Bundestagului de atunci, Claudia Roth, cu afirmația "Dacă aș fi putut merge cu ea la Köln în ziua de Anul Nou...". Ulterior, a declarat că a vrut să atragă atenția vicepreședintelui că ar trebui să fie mai solidară cu femeile germane, decât cu imigranții. Acesta a adăugat că politicieni precum Claudia Roth, care susțin drepturile imigranților, sunt co-violatori. În 2017, Frohnmaier s-a pronunțat în favoarea unui "capitalism al poporului", prin care beneficiile sociale pentru străini să fie limitate. În 2022, cu câteva luni înainte ca Austria să folosească veto-ul contra intrării României și Bulgariei în Schengen, Frohnmaier declara: "Oricine vrea să desființeze granițele își urăște patria". Bănățeanul Tillschneider, poziții naziste despre superioritatea germană Hans-Thomas Tillschneider s-a născut în 1978 la Timișoara. A studiat la universitățile din Freiburg și Leipzig. Este membru AfD încă de la înființarea partidului, în 2013. În 2016, Tillschneider declara că, "o dată cu globalizarea și imigrația, oamenii se ridică împotriva creației". Pentru Tillschneider, germanii sunt o "specie diferită de toate celelalte popoare". La un moment dat, Tillschneider declara că "sacralizarea Holocaustului este extrem de irațională". În 2020, spunea că o lege a imigrației ar fi necesară doar dacă stopează imigrației, nu ca să protejeze imigranții. Tillschneider urmează direcția partidului și în ceea ce privește Rusia. Pe 28 februarie 2022, a declarat că "Vladimir Putin apără interesele Rusiei, iar invazia este dreptul lui". La începutul anului 2023, Tillschneider a fondat asociația Ostwind pentru "Pacea și prietenia cu Rusia". Andreas Jurca s-a născut în 1987, într-un orășel din Caraș Severin, Oțelul Roșu. În 1991, familia a emigrat în Germania, solicitând refugiu politic. Timp de aproape un an, au locuit într-un azil din Kirchdorf an der Iller. Cu toate acestea, Jurca a criticat constant politica Germaniei privind refugiații. "Guvernul federal practică de ani de zile ceea ce urmărește să realizeze Pactul global ONU, în mod neconstituțional și ilegal: primește și îngrijește fără reținere toți imigranții care sosesc, fără a respinge pe nimeni", afirma acesta în 2018. În prezent, Jurca este în atenția mass media din cauza bătăii pe care a primit-o anul trecut, în luna august. Andreas Jurca a declarat că atacatorii erau imigranți. Ancheta este în desfășurare.

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina

Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina. Budapesta va rămâne neimplicată în livrările de arme către Ucraina şi nici nu va contribui financiar în cadrul UE pentru astfel de livrări, dar nu va bloca alte ţări europene să le trimită Kievului dacă doresc acest lucru, a declarat luni la Bruxelles ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. Ungaria nu blochează armele pentru Ucraina Statele membre ale UE "refuză în continuare să renunţe la strategia lor eşuată (...) Cu cât războiul se prelungeşte mai mult, cu atât mai mulţi oameni vor muri şi cu atât mai mari vor fi distrugerile", a declarat Szijjarto la o conferinţă de presă după o reuniune a miniştrilor europeni de Externe. Citește și: Adrian Năstase, mesaje anti-Ucraina la TV Pandele: Ucraina s-a opus, în 2002, intrării României în NATO. Ce nu spune Năstase: la Kiev era un regim corupt, dictatorial și pro-rus El a calificat drept "dezamăgitoare" şi "inacceptabilă" o propunere a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) ca statele UE să contribuie anul acesta la fondul denumit Facilitatea Europeană pentru Pace cu suma de cinci miliarde de euro pentru achiziţia de arme destinate Ucrainei. Totuşi, Szijjarto, a salutat faptul că această propunere a fost "atenuată" faţă de cea iniţială, care cerea alocarea a cinci miliarde de euro pentru fiecare din următorii patru ani în contul acelui fond folosit pentru ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia. Budapesta vrea negocieri de pace Din cele cinci miliarde, suma cu care ar trebui să contribuie Ungaria este de 60,1 de milioane de euro, a precizat ministrul ungar. "Să dăm un nou impuls livrărilor de arme (către Ucraina) este complet inacceptabil" pentru Ungaria, prin urmare Budapesta nu va contribui la acest demers, dar nici nu doreşte să blocheze alte guverne europene să ofere arme Ucrainei, însă în final fiecare va răspunde în faţa propriului electorat, a mai spus Peter Szijjarto. El a sugerat că UE ar trebui mai degrabă să deschidă canalele de comunicare, să facă demersuri pentru o încetare a focului şi lansarea negocierilor de pace. Szijjarto a mai menţionat că miniştrii europeni de Externe au discutat la reuniunea de luni al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, "deşi restricţiile impuse până în prezent au afectat în principal Europa şi nu au apropiat conflictul de o soluţionare". El a subliniat că şi-a atenţionat omologii europeni că Ungaria se va opune oricăror sancţiuni care să vizeze sectorul nuclear, amintind că nici Washingtonul nu a impus astfel de sancţiuni Rusiei, care este în continuare principalul furnizor de uraniu îmbogăţit al SUA.

Hamas despre civilii israelieni uciși: "greșeli" (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Hamas despre civilii israelieni uciși: "greșeli"

Hamas despre civilii israelieni uciși: "greșeli". Mişcarea islamistă palestiniană Hamas a declarat că atacul din 7 octombrie asupra Israelului a fost "o etapă necesară" împotriva ocupaţiei israeliene a teritoriilor palestiniene şi a admis că "haosul" a antrenat "erori", potrivit unui document publicat duminică de mişcarea palestiniană. "Propria versiune a faptelor" Hamas a indicat că în "haosul" din jurul graniţei dintre Israel şi Fâşia Gaza "poate că au avut loc erori", negând totuşi că a vizat civili şi dacă s-a întâmplat a fost "accidental, în timpul confruntărilor cu forţele de ocupaţie" şi aceasta în pofida celor 1.140 de persoane ucise în timpul acestui atac fără precedent, majoritatea dintre ei civili, potrivit unui bilanţ bazat pe date oficiale israeliene. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Mişcarea islamistă, aflată la putere în Gaza din 2007, cere încetarea "agresiunii israeliene", afirmă că "poporul palestinian" poate "decide viitorul" teritoriului de coastă şi respinge "proiectele internaţionale sau israeliene". În acest document de aproape 20 de pagini, primul de acest tip, Hamas, considerată organizaţie teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Israel, menţionează că vrea să ofere "propria versiune a faptelor". Hamas despre civilii israelieni uciși: "greșeli" În timp ce atacul său din 7 octombrie împotriva Israelului a dus la moartea a 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe cifre oficiale israeliene, Hamas insistă "că a făcut tot posibilul pentru a evita lovirea civililor". "Este posibil să fi fost comise greşeli în cursul operaţiunii , din cauza prăbuşirii bruşte a aparatului de securitate şi militar de-a lungul graniţei dintre Israel şi Fâşia Gaza", notează Hamas. Evitarea vătămării civililor, în special copii, femei şi persoane în vârsta este o obligaţie religioasă şi morală a luptătorilor brigăzilor al-Qassam", a continuat el, menţionând braţul armat al formaţiunii. Investigaţii sunt în curs de desfăşurare în Israel, după informaţii privind violenţe sexuale. Pe 7 octombrie, aproximativ 250 de persoane au fost luate ostatice în timpul acestor atacuri, fără precedent ca violenţă şi amploare, iar, potrivit Israelului, 132 de persoane rămân captive în Fâşia Gaza - dintre care 27 ar fi murit, potrivit unui bilanţ bazat pe cifre oficiale israeliene.

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei. Premierul slovac Robert Fico a susținut public că va bloca aderarea Ucrainei la NATO. Fico a declarat că Ucraina va trebui să facă un "compromis" și să cedeze din teritoriul său Rusiei, potrivit The Kyiv Independent. Slovacia: Ucraina să cedeze teritorii Rusiei Premierul slovac a insistat că Kievul este dominat de Washington și că Ucraina va trebui să cedeze Rusiei o bucată din teritoriul său. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” "La ce se așteaptă, că rușii vor părăsi Crimeea, Donbas și Lugansk? Este nerealist", a spus Fico. Acesta a cerut recent stabilizarea relațiilor dintre UE și Rusia și a adăugat că Moscova "are nevoie și de garanțiile sale de securitate". În același timp, însă, premierul slovac a mai spus că nu se opune aderării Ucrainei la UE dacă Kievul îndeplinește toate criteriile pentru aderare. Fico, un Orban Viktor mai mic Recent, Slovacia a decis să nu se alăture celor aproape 50 de țări care denunță desfășurarea raportată de rachete balistice nord-coreene împotriva Ucrainei. Ulterior, însă, ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a declarat că este gata să condamne acordurile militare dintre Rusia și Coreea de Nord, după ce a primit dovezi relevante. Robert Fico este premier al Slovaciei pentru a patra oară. A primit actualul mandat în octombrie 2023. Anteriorul mandat a fost deținut până în 2018, când a demisionat pe fondul protestelor publice fără precedent împotriva corupţiei care au izbucnit după asasinarea jurnalistului de investigații Ján Kuciak. Politicianul populist a câştigat alegerile legislative din 30 septembrie 2023 în urma unei campanii electorale în care a pledat pentru încetarea ajutorului militar oferit Ucrainei, combaterea migraţiei ilegale şi o politică independentă a Slovaciei faţă de agenda promovată de Bruxelles şi de SUA. este prmier

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean

Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a arătat intenţia de a vizita Phenianul în curând, a informat duminică presa de stat nord-coreeană KCNA. Putin îl vizitează pe liderul nord-coreean Preşedintele Putin i-a mulţumit, de asemenea, liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru invitaţia sa de a vizita Phenianul, în timpul întâlnirii cu ministrul nord-coreean de externe Choe Son Hui, care a vizitat Rusia săptămâna trecută, a mai informat KCNA, citând un oficial al ministerului de externe. Rusia a mulţumit Coreei de Nord pentru sprijinul şi solidaritatea de care a dat dovadă în războiul din Ucraina. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Cei doi şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la actele provocatoare ale Statelor Unite şi ale aliaţilor lor împotriva drepturilor suverane ale Phenianului, acceptând în acelaşi timp să coopereze în afaceri regionale. Cooperarea dintre Phenian şi Moscova va fi în conformitate cu Carta ONU şi alte legi internaţionale, conform sursei citate. Înalţi oficiali ruşi, inclusiv ministrul apărării şi cel al afacerilor externe, au vizitat Coreea de Nord în 2023, stârnind temeri cu privire la un potenţial acord în domeniul armamentului, notează AFP. Kim Jong Un, aliat de nădejde al Moscovei Occidentul acuză Phenianul şi Moscova că lucrează împreună pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, iar anumite ţări precum Statele Unite susţin că nord-coreenii livrează arme Rusiei. În luna ianuarie, Casa Albă a acuzat Coreea de Nord că a trimis în Rusia rachete balistice şi lansatoare, calificând aceste acţiuni drept "o escaladare semnificativă şi îngrijorătoare" a ajutorului nord-coreean pentru Moscova. La rândul său, Coreea de Sud a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Rusiei peste un milion de muniţii pentru artilerie în schimbul unor informaţii şi a asistenţei privind tehnologia militară prin satelit. În luna noiembrie, Coreea de Nord a reuşit să pună pe orbită unul dintre aceste dispozitive satelitare de spionaj, Coreea de Sud văzând în acest demers mâna Moscovei.

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate

Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate. Rusia va examina săptămâna viitoare un proiect de lege ce vizează confiscarea banilor, bunurilor şi obiectelor de valoare ale oricărei persoane declarate vinovată de difuzarea de "informaţii false" cu privire la armata rusă, a anunţat sâmbătă un înalt responsabil rus. Rușii critici cu războiul, bunuri confiscate Moscova a declarat ilegale criticile la adresa armatei sale la scurt timp după ce şi-a lansat ofensiva asupra Ucrainei, în februarie 2022. Mii de persoane care se opun conflictului au fost de atunci trimişi la închisoare. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Proiectul de lege care, potrivit media de stat, beneficiază de sprijinul tuturor principalelor grupuri parlamentare, va fi prezentat luni în Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a declarat preşedintele acesteia, Viaceslav Volodin. "Oricine încearcă să distrugă Rusia şi să o trădeze trebuie să-şi primească pedeapsa pe care o merită şi să compenseze daunele cauzate cu preţul bunurilor sale", a scrie el pe Telegram. Această măsură, a adăugat Volodin, este menită să pedepsească "ticăloşii" care "denigrează ţara noastră, pe soldaţii şi ofiţerii ce participă la operaţiunea militară specială". 15 ani de închisoare Inculparea pentru difuzare de "informaţii false" cu privire la armata rusă este deja pasibilă de o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare şi a fost folosită de autorităţile ruse pentru a înăbuşi orice formă de disidenţă. În virtutea legii, informaţiile asupra ofensivei asupra Ucrainei care nu provin dintr-o sursă guvernamentală oficială pot fi considerate "false", iar difuzarea lor poate face obiectul unor urmăriri penale. Un militant rus pentru apărarea drepturilor omului a fost condamnat joi la trei ani de închisoare de un tribunal care l-a declarat vinovat de "discreditarea" armatei Rusiei într-un comentariu publicat pe reţele sociale.

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian

Stat palestinian în Gaza, refuz israelian. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis sâmbătă că i-a reiterat preşedintelui american Joe Biden poziţia sa cu privire la "suveranitatea palestiniană", insistând asupra "pretenţiei" de securitate. Stat palestinian în Gaza, refuz israelian Cei doi lideri au vorbit la telefon vineri pentru prima dată în aproape o lună. Biden a declarat după conversaţie că este încă posibil ca Netanyahu să accepte o formă de statalitate palestiniană. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” În timpul discuţiei, "prim-ministrul Netanyahu şi-a reiterat politica potrivit căreia, odată ce Hamas este distrusă, Israelul trebuie să păstreze controlul asupra securităţii în Gaza pentru a se asigura că Gaza nu va mai reprezenta o ameninţare pentru Israel, o pretenţie care contrazice cererea de suveranitate palestiniană", a precizat sâmbătă biroul premierului israelian. Statele Unite, principalul aliat şi susţinător, au cerut Israelului să limiteze numărul victimelor civile, în contextul în care războiul dintre Israel şi Hamas face ravagii din 7 octombrie în Fâşia Gaza. Washingtonul şi-a reiterat, de asemenea, sprijinul pentru crearea unui stat palestinian. Vineri, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a spus că Biden "încă mai crede în perspectiva şi posibilitatea" unui stat palestinian, dar "recunoaşte că va fi nevoie de multă muncă pentru a se ajunge acolo". Atacul Hamas de pe 7 octombrie, atroce Cu o zi înainte, Benjamin Netanyahu spusese deja că "Israelul trebuie să aibă controlul securităţii pe întregul teritoriu de la vest de râul Iordan. Aceasta este o condiţie necesară, care este în contradicţie cu ideea suveranităţii (palestiniene)". Războiul dintre Israel şi Hamas a fost declanşat de un atac fără precedent al mişcării islamiste palestiniene pe 7 octombrie pe teritoriul israelian, soldat cu moartea a aproximativ 1.140 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ bazat pe datele oficiale israeliene. Aproximativ 250 de persoane au fost răpite şi duse în Gaza. Ca represalii pentru atac, Israelul a promis să "anihileze" Hamas, bombardând Fâşia Gaza şi desfăşurând operaţiuni militare intensive acolo. Conform unui nou bilanţ publicat sâmbătă de Ministerul Sănătăţii al Hamas, 24.927 de persoane, marea majoritate femei, copii şi adolescenţi, au fost ucise şi 62.108 rănite în operaţiunile israeliene.

Hackerii Kremlinului au atacat e-mail-urile Microsoft (pexels.com/Sora Shimazaki)
Internațional

Hackerii Kremlinului au atacat e-mail-urile Microsoft

Hackerii Kremlinului au atacat e-mail-urile Microsoft. Piraţi cibernetici cu legături cu serviciile de informaţii ruse au atacat mesageria electronică a cadrelor superioare ale companiei Microsoft, potrivit unui document judiciar depus de gigantul american în domeniul informaticii. Hackerii Kremlinului au atacat e-mail-urile Microsoft Potrivit Microsoft, autorul atacului cibernetic este "Midnight Blizzard", grup care are legături cu serviciile de informaţii externe al Rusiei, potrivit Washingtonului şi Londrei. Citește și: EXCLUSIV Sabotaj: deși aflată în criză de pulberi pentru muniție, Romarm vrea să vândă 400 de tone de pulberi, primite de la Rezerva de Stat, unei companii bulgare de armament "Acest grup este cunoscut ca unul ce vizează în principal SUA, entităţile diplomatice, organizaţiile non-guvernamentale şi furnizorii de servicii informatice, în SUA şi în Europa", a declarat Microsoft într-o notă în august anul trecut, cu privire la un atac cibernetic anterior. "Ei caută să adune informaţii spionând interese străine pe termen lung", a adăugat Microsoft. Activităţile grupului "Midnight Blizzard", cunoscut de asemenea sub numele de "Nobelium", au fost urmărite până la începutul anului 2018, potrivit Microsoft. Un fost cont de test, spart Echipa de securitate a companiei a detectat cel mai recent atac pe 12 ianuarie, declanşând operaţiuni de apărare care au blocat accesul piraţilor cibernetici. Atacul a început în noiembrie anul trecut, când piraţii au încercat o parolă pe o serie de conturi şi au reuşit să acceadă la un fost cont de test, a explicat Microsoft. Apoi, piraţii cibernetici au utilizat acest "punct de sprijin" pentru a accede la unele conturi ale salariaţilor Microsoft, în special ale unor persoane în funcţii de conducere şi membri ai echipei de securitate. "Ancheta arată că piraţii au vizat iniţial conturi de mesagerie pentru a putea găsi acolo informaţii legate chiar de Midnight Blizzard", precizează compania americană. Potrivit gigantului american în domeniul informaticii, nimic nu arată că piraţii ciberneticii au avut acces la conturi ale clienţilor, la sisteme de producţie, la codul sursă sau la softuri de inteligenţă artificială la Microsoft.

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită (sursa: euronews.com)
Internațional

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită

Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită. Nemulțumirile fermierilor și transportatorilor cresc în Europa. După Germania și România, protestele au început și în Franța. Se pregătește Spania. În ciuda faptului că bugetul european destinat agriculturii reprezintă aproape o treime din bugetul total, multe nemulțumiri sunt îndreptate contra politicii agricole a UE. Și sunt contabilizate de partidele extremiste, anti-UE. Citește și: Roșiile „românești” de pe vremea lui Ceaușescu: atât de încărcate de chimicale, încât agricultorii purtau mască de gaze pe față Fondurile PAC (Politica agricolă europeană comună) pentru 2021-2027 sunt de 387 de miliarde de euro, aproximativ o treime din bugetul UE. Fondurile sunt alocate în funcție de suprafețe agricole. Bugetele cele mai mari sunt destinate Franței, Spaniei și Germaniei. AfD, aliatul fermierilor nemți Subvențiile naționale germane se ridică la aproximativ două miliarde de euro. Guvernul federal cheltuiește încă patru miliarde pentru pensii agricole și asigurări de sănătate. În perioada 2023-2027, fondurile PAC pentru Germania se ridică la 30,7 miliarde de euro, aproape 50% din venitul anual al fermierilor germani. Protestele fermierilor au fost declanșate de decizia de reducere a subvențiilor, în special de eliminarea subvenției pentru motorina agricolă. Deși guvernul a făcut concesii, declarând că subvențiile pentru motorină vor fi reduse treptat (în primă fază 40% în 2024, apoi câte 30% în 2025 și 2026), acestea nu au fost suficiente pentru a mulțumi fermierii. Protestele fermierilor germani continuă. Aceștia denunță și majorarea impozitelor și taxelor pentru poluare. În acest week-end este planificată o demonstrație în Berlin cu 10.000 de tractoare. Partidul de extremă dreaptă AfD, care duce o campanie pe față anti-UE, susține fermierii germani. AfD a cerut declanșarea unei greve generale și o dublare a subvențiilor pentru motorina agricolă. În realitate, însă, nici un alt partid nu vrea să reducă ajutorul financiar pentru fermieri mai mult decât AfD. În programul său de partid, AfD respinge ferm intervențiile statului pentru susținerea agriculturii. În ceea ce privește subvențiile UE, AfD menționează, în același program, că va "reduce subvențiile UE" pentru a reda fermierului "libertatea de alegere". Subvenția la motorină, problemă europeană Bugetul alocat prin PAC Franței este de 45,6 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În Franța, nemulțumirile fermierilor s-au manifestat încă din luna noiembrie, 2023, mai ales în Gironde. Sindicatele au denunțat "inconsecvențele" politicilor naționale și europene. Printre acestea: creșterea taxei la apă și la produsele fitosanitare, teama de consecințele acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Mercosur (piața comună a Americii de Sud), ridicarea treptată a scutirii taxei pentru motorina agricolă, creșterea importurilor. Un alt motiv de nemulțumire: refuzul Bruxelles-ului de a permite până în 2024 cultivarea terenurilor care ar trebui lăsate pârloagă. Pe 16 ianuarie 2024 au avut loc primele proteste de amploare ale fermierilor, în Toulouse, și Avignon. În centrul orașului Toulouse au pătruns 400 de tractoare și peste o mie de protestatari. De vină, tranziția ecologică Potrivit lui Christiane Lambert, președintele Comitetului Organizațiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană, fermierii francezi sunt "exasperați de cerințele UE". "Au sentimentul că li se impun măsuri prea drastice, mai ales în contextul tranziției ecologice", a declarat acesta. 80 de tractoare au mers în coloană pe centura orașului Avignon. Fermierii au aruncat legume în fața prefecturii și au pus deșeuri agricole în parcarea Auchan. Sindicatele agricole cer, în prezent, asistență financiară pentru fluxul de numerar al fermierilor, ajustări la plata contribuțiilor mutualității sociale agricole, un an fără dobândă pentru împrumuturile bancare și acces simplificat la asistență socială. Fermierii francezi sunt sprijiniți de Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale. Acesta a anunțat, pe 15 februarie, că prima sa deplasare din 2024 va fi în Gironde. Bardella a declarat că vrea să-și arate sprijinul față nemulțumirile fermierilor. Fermierii protestează în Europa, extremiștii profită Bugetul alocat prin PAC Spaniei este de 31,5 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. În luna septembrie 2023, partidul de extremă dreapta VOX a cerut ca fermierii să fie protejați "împotriva agendei ideologice a Guvernului și a Bruxelles-ului". Purtătorul de cuvânt al Vox, Pepa Millán, a afirmat că guvernul spaniol "impune o agendă ideologică care sufocă mediul rural". Asociația agrară Unión de Uniones a anunțat un protest de amploare pe 21 februarie. Fermierii spanioli denunță "situația critică" în care se află "din cauza recoltelor slabe, a prețurilor mici și a costurilor mari de producție". De asemenea, fermierii spanioli sunt chemați să protesteze împotriva acordurilor internaționale semnate de Guvern prin care se retrage subvenția pentru motorina agricolă, se sacrifică animale "pentru planuri de sănătate iraționale", și se "aprobă constant noi cerințe de mediu". Apelul sindicatului dă exemplul fermierilor germani, chemând la solidaritate.

Povestea găurii în formă de șobolan (sursa: X/@WinslowDumaine)
Internațional

Povestea găurii în formă de șobolan

Breaking News în Chicago: poza unei găuri în trotuar în formă de șobolan a fost postată pe rețeaua X. La scurt timp, a devenit virală. Presa americană a preluat știrea. De la ABC, Fox News sau CBS la Washington Post și The New York Times, fotografia a devenit o știre de dezbatere națională - povestea găurii în formă de șobolan. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” S-a înregistrat un val de turiști. Locul s-a transformat într-un mic memorial: s-au pus lumânări, monede, a apărut chiar și o piatră funerară cu fotografia unui șobolan. Au apărut controversele: care e originea găurii? De când datează? E un șobolan sau, mai degrabă, o veveriță? N-au întârziat nici interesele politice și financiare. Postarea pe X Pe 6 ianuarie a.c., Winslow Dumaine se îndrepta către un magazin din Chicago’s North Side când a văzut o gaură în trotuarul străzii Roscoe. Gaura părea că are conturul unei rozătoare. Dumaine, care este artist vizual și comediant, a fotografiat-o și a postat-o pe rețeaua X. Postarea a devenit imediat virală. În prezent, are peste cinci milioane de vizualizări. În urma popularității postării lui Dumaine, s-a înregistrat un val de turiști în zona rezidențială din Roscoe Village. Presa americană, obsesie pentru conturul rozătorului Presa americană a fost imediat atrasă de subiect. Washington Post afirmă că, de acum, Chicago are un nou obiectiv turistic: Gaura șobolanului. ABC a vehiculat chiar ideea că această gaură ar putea deveni mai cunoscută decât emblematica sculptură a orașului, Cloud Gate. Fox News remarcă succesul acestei descoperiri, care a atras atenția la nivel internațional, dedicând un reportaj numeroșilor turiști care vin să se pozeze cu gaura din pavaj. Fluxul turiștilor a fost remarcat și de CBS. The New York Times a dedicat subiectului un amplu reportaj de la fața locului: "Oamenii au început să aducă ofrande misterioasei crăpături de mărimea unui șobolan gras: lumânări, monede, flori, un mormânt mic cu fotografia unui șobolan și o pungă de chifle cu scorțișoară de la Ann Sather, îndrăgitul lanț de restaurante din Chicago.". Cea mai recentă "ofrandă": un mic șoarece de jucărie plasat în centrul găurii. Nici politicienii nu au stat deoparte: Ann Williams, membră a Congresului, a postat un videoclip pe rețelele sociale, enumerând, printre atracțiile districtului, și "Gaura șobolanului din Chicago". Povestea găurii în formă de șobolan Jurnaliștii americani au săpat mai departe, căutând informații despre gaura din pavaj. Deși nu se știe cum a apărut, potrivit rezidenților gaura are o vechime de mai bine de douăzeci de ani. Însă nu toți sunt de acord că aceasta are formă de șobolan. Unii susțin că ar fi o veveriță, alții, o broască. Descoperitorul, Dumaine, a susținut că, "într-adevăr, pare că are șolduri de veveriță', însă a comentat că Chicago Rat Hole are o rezonanță mai seducătoare, de nume de formație muzicală. Dezbaterea continuă în presa americană. Ronțăiala banilor În Statele Unite, banii nu sunt niciodată departe de o asemenea poveste, comentează Le Point. Potrivit jurnaliștilor francezi, Dumaine a fost deja abordat de câteva companii pentru a promova produse derivate. Acesta le-a refuzat. "Nu vreau să monopolizez Groapa șobolanului, aceasta ar trebui să aparțină tuturor", a declarat Dumaine. Totuși, artistul a avut de câștigat în urma succesului postării sale. După ce postarea a devenit virală, Dumaine a răspuns numeroaselor comentarii cu fotografii care promovează produsele pe care le vinde (cărți de tarot și tricouri). Creșterea vânzărilor de pe site l-a ajutat să-și plătească chiria de 1.000 de dolari într-o singură zi. Chicago, orașul șobolanilor Chicago a fost declarat, în 2023, pentru al nouălea an consecutiv, orașul cel mai infestat de șobolani din Statele Unite. Clasamentul a fost întocmit de compania de deratizare Orkin și este bazat, printre altele, și pe numărul de apeluri primite pentru a solicita servicii. Pe locul doi și, respectiv trei, se situează orașele Los Angeles și New York.

Noul lider ales taiwanez sfidează China (sursa: WP)
Internațional

Noul lider ales taiwanez sfidează China

Noul lider ales taiwanez sfidează China. Preşedintele ales al Taiwanului, Lai Ching-te, reprezentantul Partidului Democrat Progresist (DPP), a promis sâmbătă, în faţa susţinătorilor săi, să protejeze insula de "ameninţările şi intimidările din partea Chinei", după ce Beijingul a transmis după scrutinul prezidenţial şi parlamentar desfăşurat sâmbătă că reunificarea este inevitabilă. Noul lider ales taiwanez sfidează China Lai a felicitat populaţia pentru că "a rezistat cu succes eforturilor forţelor externe de a influenţa aceste alegeri". După o campanie marcată de o puternică presiune diplomatică şi militară din partea Chinei, Lai a câştigat alegerile prezidenţiale într-un singur tur de scrutin cu 40,1% din voturi. El îşi va prelua mandatul la 20 mai. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Taiwanezii au votat, de asemenea, pentru reînnoirea celor 113 locuri din parlament, unde DPP şi-a pierdut majoritatea. Vicepreşedintele demisionar Lai Ching-te, în vârstă de 64 de ani, a fost descris de Beijing ca fiind un "pericol grav", deoarece partidul său susţine că insula este de facto independentă. Ţara comunistă, care consideră Taiwanul ca fiind una dintre provinciile sale, a reacţionat sâmbătă seara, afirmând că acest vot "nu va împiedica tendinţa inevitabilă de reunificare cu China". Taiwan furnizează 70% din semiconductorii din lume "Vreau să mulţumesc poporului taiwanez pentru că a scris un nou capitol al democraţiei noastre", a declarat Lai Ching-te în discursul său de victorie, "pentru că spunem comunităţii internaţionale că, între democraţie şi autoritarism, noi vom fi de partea democraţiei". Cu toate acestea, el a promis să "continue schimburile şi cooperarea cu China". Prezenţa la vot a fost de 71,9%. În China, acoperirea mediatică a alegerilor din Taiwan a fost redusă la minimum în timpul campaniei, iar sâmbătă seara, programul de ştiri al televiziunii de stat nici măcar nu le-a menţionat. Statutul Taiwanului este unul dintre cele mai explozive subiecte în rivalitatea dintre China şi Statele Unite, principalul susţinător militar al teritoriului, iar Washingtonul intenţionează să trimită o "delegaţie informală" pe insulă după vot. Un conflict în această strâmtoare ar fi dezastruos pentru economia mondială: insula furnizează 70% din semiconductorii din lume şi peste 50% din containerele din lume sunt transportate prin aceasta. Biden: "Nu susţinem independenţa Taiwanului" Preşedintele american, Joe Biden, a declarat sâmbătă că Statele Unite nu susţin independenţa Taiwanului. "Nu susţinem independenţa...", a declarat Biden, când i s-a cerut o reacţie la alegerile de sâmbătă din Taiwan, relatează agențiile de presă internaționale. Taiwan, o insulă pe care China o revendică ca fiind a sa, a fost o poveste de succes democratic de când a organizat primele alegeri prezidenţiale directe în 1996, punctul culminant al unor decenii de luptă împotriva regimului autoritar şi a legii marţiale. Statele Unite sunt cel mai important susţinător internaţional şi furnizor de arme al Taiwanului, în ciuda lipsei de legături diplomatice oficiale cu insula. Administraţia Biden s-a temut că alegerile, tranziţia şi noua administraţie ar putea escalada conflictul cu Beijingul. SUA, susținătorul militar decisiv al insulei Biden a depus eforturi pentru a calma relaţiile cu China, acceptând inclusiv să discute despre divergenţele în materie de securitate la un summit din California cu preşedintele Xi Jinping în noiembrie. Guvernul din Taiwan se aşteaptă ca Beijingul să încerce să pună presiune asupra viitorului său preşedinte după vot, inclusiv prin organizarea de manevre militare în apropierea insulei în această primăvară, au declarat doi înalţi oficiali guvernamentali. China nu a renunţat niciodată la utilizarea forţei pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. În semn de susţinere a guvernului de la Taipei, Biden intenţionează să trimită o delegaţie neoficială pe insula autoguvernată, potrivit unui înalt oficial al administraţiei americane. Delegaţii similare au mai fost trimise în Taiwan în trecut. China s-a înfuriat în 2016 când preşedintele ales de atunci, Donald Trump, a vorbit la telefon cu preşedintele Tsai Ing-wen din Taiwan, prima conversaţie de acest fel între liderii SUA şi Taiwanului de când preşedintele Jimmy Carter a schimbat recunoaşterea diplomatică a Taiwanului cu cea a Chinei, în 1979.

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a declarat în favoarea menţinerii deocamdată a dreptului de veto asupra intrării depline a României şi Bulgariei în Schengen, într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, în care vorbeşte despre problemele politice interne şi externe de actualitate. Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru În ceea ce priveşte subiectul Schengen, el şi-a exprimat dorinţa ca veto-ul privind extinderea acestui spaţiu cu Bulgaria şi România să fie menţinut, dar nu a enumerat condiţii specifice. Ministrul crede că intrarea deplină a celor două ţări în spaţiul fără frontiere ar fi o greşeală "în faza actuală" şi că este necesar controlul frontierelor. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Potrivit lui Karner, extinderea Schengen nu depinde doar de România şi Bulgaria, ci întregul sistem de migraţie este în dezordine. Potrivit cuvintelor sale, este nevoie de un sistem funcţional la nivel european, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esenţială a noului pact privind migraţia şi azilul asupra căruia UE a ajuns la un acord şi care ar trebui acum să fie pus în aplicare. Numai atunci poate exista o libertate deplină de circulaţie în UE, spune el. Comisia să garanteze funcționarea sistemului Faptul că România şi Bulgaria pot intra în Schengen pe calea aerului şi pe apă este un pas înainte, iar progresul trebuie să continue pas cu pas, menţionează ministrul de Interne austriac. El adaugă că nu este sarcina Austriei să stabilească un calendar sau să creeze reguli. "Este sarcina Comisiei să garanteze că întregul sistem funcţionează", mai spune Karner. Austria are o contribuţie importantă în acest domeniu pentru a pune lucrurile în mişcare. Cu ceva timp în urmă, ar fi fost de neconceput ca liderii de stat şi de guvern să decidă în unanimitate să finanţeze în comun protecţia frontierelor externe ale UE. În urmă cu un an, ar fi fost, de asemenea, de neconceput să se facă un pact privind migraţia şi azilul, remarcă el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră