vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5145 articole
Internațional

Trupe europene în Ucraina, cere Macron

Trupe europene în Ucraina, cere Macron. Republica Cehă, Polonia şi Ungaria nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina, au declarat marţi înalţi oficiali din cele trei ţări, după o reuniune desfăşurată în ajun la Paris în timpul căreia a fost formulată o astfel de opţiune pentru statele europene. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a avizat favorabil pentru 5G firma unui bulgar controversat în ciuda faptului că SRI și SIE au găsit „riscuri și vulnerabilități” la adresa securității naționale Totodată, Austria l-a criticat marţi pe preşedintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit luni despre posibilitatea ca statele europene să trimită trupe în Ucraina, subliniind că "nimic nu trebuie exclus". Trupe europene în Ucraina, cere Macron Cu toate acestea, Macron a subliniat că nu există un consens deocamdată asupra acestei probleme, în timp ce aliaţii au convenit să-şi intensifice eforturile pentru a trimite mai multe muniţii Kievului, în condiţiile în care lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse a intrat deja în al treilea an. "Nu există consens astăzi pentru a trimite în mod oficial, asumat şi avizat trupe terestre. Însă în dinamică nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce trebuie ca Rusia să nu poată câştiga acest război", a explicat preşedintele francez luni, la finalul unei conferinţe internaţionale pentru susţinerea Ucrainei care s-a desfăşurat la Paris, marcând o netă evoluţie a poziţiei sale cu privire la acest subiect. Cehia și Polonia se opun Întrebaţi despre afirmaţiile lui Macron, prim-ministrul ceh, Petr Fiala, şi omologul său polonez, Donald Tusk, au spus că o asemenea opţiune nu este luată în calcul de guvernele lor. "Sunt convins că ar trebui să dezvoltăm căile de sprijin la care ne-am angajat după agresiunea Rusiei" împotriva Ucrainei, a declarat Fiala în timpul unei conferinţe de presă alături de Tusk, după o întrevedere a lor marţi, la Praga. "Cred că nu trebuie să deschidem alte metode sau căi", a adăugat Fiala, insistând că aliaţii se concentrează în prezent asupra sprijinului militar, precum şi a celui umanitar şi economic. Ungaria nu trimite nici arme La rândul său, Donald Tusk a declarat că "Polonia nu plănuieşte să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei". "Cred că ar trebui să nu facem speculaţii astăzi dacă vor exista circumstanţe care ar putea schimba această poziţie", a mai spus Tusk. În ceea ce-l priveşte, ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria nu este dispusă să trimită arme sau soldaţi în Ucraina. "Poziţia Ungariei este clară şi solidă: nu suntem dispuşi să trimitem nici arme, nici soldaţi în Ucraina. Războiul nu trebuie nici adâncit, nici extins, ci trebuie încheiat", a postat Szijjarto pe reţelele sociale. Austria vrea soluție diplomatică În fine, într-o serie de declaraţii făcute agenţiei austriece APA, ministrul de Externe austriac, conservatorul Alexander Schallenberg, a declarat marţi că ceea ce lipseşte în aceste momente este "o perspectivă diplomatică", altfel spus, căutarea unei ieşiri negociate din războiul declanşat acum doi ani de Rusia. Declaraţiile lui Macron "merg în direcţia opusă" eforturilor de a obţine pacea, a atras atenţia şeful diplomaţiei austriece. "Este evident că ieri, la Paris, nu a existat sub nicio formă un consens asupra acestei chestiuni (...) Şi este destul de surprinzător când se iese cu o chestiune care nu are un consens şi se creează în acest mod o dezbatere de care în realitate nu avem nevoie", a criticat Schallenberg. SUA și NATO nu trimit trupe "Mai mult, în acest conflict avem nevoie din nou de o perspectivă politică şi diplomatică. Trimiterea de trupe este de fapt un semnal în sens invers", a conchis ministrul austriac. Prim-ministrul slovac Robert Fico, ce s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, a declarat înainte de reuniunea găzduită de Macron la Paris că sunt câteva state membre ale NATO şi UE care iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe bază bilaterală. Fico a subliniat că acest lucru va duce la escaladarea conflictului. Un oficial al Casei Albe a declarat luni că SUA nu plănuiesc să trimită trupe să lupte în Ucraina şi că nici NATO nu are intenţia de a trimite trupe în sprijinul Kievului. Kremlin spune că ar fi un conflict direct cu NATO Solicitat să comenteze declaraţiile liderului de la Paris, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că, dacă s-ar ajunge ca soldaţi ai ţărilor din NATO să lupte în Ucraina, ar trebui să se discute despre caracterul inevitabil al unui conflict direct al alianţei nord-atlantice cu Rusia. Peskov a mai apreciat că trimiterea de trupe în Ucraina "nu ar fi în interesul" Occidentului şi că simpla menţionare a acestei posibilităţi este "un element nou foarte important" în război. Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak şi-a exprimat însă într-un comentariu scris părerea că declaraţia lui Macron "arată în primul rând conştientizarea riscului pentru Europa din partea unei Rusii agresive, militariste".

Trupe europene în Ucraina, cere Macron (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Putin a readus Gulagul în Rusia (sursa: The Sun)
Internațional

Putin a readus Gulagul în Rusia

Putin a readus Gulagul în Rusia. În 2021, Aleksei Navalnîi a intrat în greva foamei, denunțând actele de tortură la care era supus în închisoare şi lipsă de îngrijiri medicale. În ianuarie, 2024, vizibil slăbit, acesta le-a spus judecătorilor: "Primesc două căni de apă clocotită și două bucăți de pâine dezgustătoare. (...) Am zece minute la dispoziție. Și sunt obligat să mă sufoc cu această apă clocotită.". Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Navalnîi a murit în luna februarie, într-o colonie penitenciară, fost lagăr de muncă forţată în Uniunea Sovietică. Deși GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală în 2017. Neoficial, munca forțată a fost însă mereu parte a ecuației, aducând bugetului de stat milioane de euro. În 2023, Rusia o ordonat construirea a trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Navalnîi, înghițit de "Lupul polar" Liderul opoziției ruse, Aleksei Navalnîi, a murit în colonia penitenciară IK-3, cunoscută drept "Lupul polar". Colonia se află la 65 km în interiorul Cercului Arctic, la 1930 km nord-est de Moscova. Este una dintre cele 25 de "colonii corecționale cu regim special" rezervate criminalilor în serie, violatorilor și prizonierilor politici. Foști deținuți au descris condițiile inumane la care au fost supuși, în timpul detenției în IK-3. Erau bătuți, încă de la sosire. Printre pedepse, erau forțati să stea în picioare, fără să se miște, în frigul arctic, în timp ce erau stropiți cu apă. "Lupul polar" a fost pe vremuri un lagăr de muncă forțată în sistemul GULAG. Din 1947 până în 1953, deținuții de aici erau forțați să muncească la construirea unei linii de cale ferată care avea să treacă prin nordul Siberiei. Putin a readus Gulagul în Rusia Potrivit estimărilor, zeci de mii de deținuți și-au pierdut viața. În 1954, la un an după moartea lui Stalin, noul guvern sovietic condus de Nikita Hrușciov a început să elibereze prizonierii politici și să închidă lagărele. Până la sfârșitul deceniului, practic toate "lagărele de muncă corecțională" au fost închise. GULAG-ul a fost desființat oficial în 1960. În 2017, Vladimir Putin a reintrodus oficial munca forțată ca formă de pedeapsă penală. În 2023, Rusia o ordonat construirea a 25 de închisori și trei lagăre de muncă forțată în zonele ocupate din Ucraina. Deținuții nu primesc mai nimic în închisori Rusia este lider în Europa în ceea ce privește populația penitenciară, potrivit unui raport al Consiliului Europei. În 2020, Rusia avea unul dintre cele mai mari bugete pentru închisori din Europa: 3,72 miliarde de euro. Bugetul zilnic alocat prizonierilor era de 2,63 euro, media europeană fiind de 41,74 de euro. Potrivit ONG-ului "Russia Behind Bars", renovarea clădirilor este realizată chiar de către deținuți, cu materiale de construcție pe care rudele lor sunt obligate să le cumpere. În închisori nu este asigurată nici măcar hrana zilnică necesară. Prizonierii mănâncă din alimentele trimise de rude. Condițiile de igienă sunt deplorabile. Accesul la medici sau medicamente este îngreunat, chiar și când suferă de o boală foarte gravă. Rata mortalității în închisorile rusești se ridică la 46,6 decese la 10.000 de deținuți. Nivelul mediu european e de 5,3. Zeci de miliarde de ruble din muncă forțată Din cauza războiului, forța de muncă în Rusia a scăzut drastic iar Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe munca forțată din închisori. Potrivit ONG-urilor, de la începutul războiului din Ucraina, aproape 20.000 de persoane au fost arestate pentru că și-au exprimat opoziția față de război. Potrivit datelor Serviciului Federal al Penitenciarelor ruse (FSNI), în august, 2023, 26.000 de condamnați erau supuși muncii forțate. În 2022, Rusia a câștigat oficial aproximativ 20 miliarde de ruble, aproximativ 193 de milioane de euro, din munca forțată în închisori. Pe parcursul primelor cinci luni din 2023, trezoreria rusă încasase, oficial, 7,6 miliarde de ruble din munca forțată din coloniile penitenciare. S-a raportat că deținuții muncesc atât în marile companii de stat, precum Ozon și corporația de stat a Căilor Ferate Ruse, cât și în cele private. Navalnîi lucra uniforme pentru OMON Munca forțată în închisorile rusești a fost practicată însă și înainte de introducerea ei ca pedeapsă penală. Lagărele, construite în mare parte în timpul lui Stalin, sunt adesea situate în zone pe care Uniunea Sovietică dorea să le dezvolte economic, cu ajutorul muncii forțate. Drept urmare, lângă coloniile penitenciare erau construite ateliere de textile și fabrici de prelucrare a lemnului sau a metalului. Care funcționează și azi. Potrivit Olgăi Romanova, directorul organizației "Russia Behind Bars", în timpul detenției Navalnîi ar fi fost obligat să coasă uniforme sau veste de poliție pentru OMON, forțele speciale ale Ministerului de Interne. Munca forțată din penitenciare a fost și unul dintre mecanismele prin care oligarhii au strâns averi colosale în anii '90. Aceștia înființaseră case de comerț lângă fabricile coloniilor. Fabricile vindeau bunurile produse de deținuți către casele comerciale la prețuri extrem de mici. Casele de comerț le vindeau apoi cu suprapreț. Șefii închisorilor, mituiți gras Potrivit Olgăi Romanova, o parte din profiturile din munca condamnaților reveneau managerilor închisorii sub formă de mită. Datorită acestor fabrici, Serviciul Federal al Penitenciarelor a funcționat din totdeauna ca o mașină financiară puternică. Cu excepția a doi ani: înființarea unor comisii de supraveghere, cauzate de creșterea plângerilor privind condițiile de muncă, a provocat în 2008 și 2009 o prăbușire de 60% a producției din colonii. Profiturile au crescut apoi la loc. Potrivit unei anchete, în 2016, pe lângă subvenția bugetului federal, FSIN a câștigat aproximativ 50 de miliarde de ruble (în jur de cinci sute de milioane de euro), din producția din închisori. Cel mai mult, coloniile penitenciare produc alimente, îmbrăcăminte și textile. Oferă rar servicii de reparații pentru utilități publice sau lucrări de construcție. "Salariul" unui condamnat: vreo șase euro lunar Când Rusia a reintrodus munca obligatorie ca formă de pedeapsă penală, în 2017, autoritățile ruse au susținut că totul va fi în conformitate cu legile: deținuții vor fi angajați în specialitatea lor și vor primi salarii adecvate. Potrivit presei ruse, programul celor condamnați la muncă forțată a fost elaborat de oamenii de știință. Trezire la ora 6 dimineața, exerciții fizice, micul dejun și program de lucru de la 08:30 la 17:30, cu o oră de pauză de masă. După orele de lucru, deținuții au dreptul la "timp personal". Stingerea se dă la ora 22:00. Dacă salariul unei persoane care ispășește o pedeapsă într-o colonie rusă este în medie de aproximativ 13 mii de ruble (prin lege nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim), pentru munca forțată acesta va fi mult mai mare: de la 25 la 110 mii de ruble. Rapoartelor activiștilor pentru drepturile omului spun, însă, altceva: 27 de zile lucrătoare pe lună iar "salariile" variază de la 300 la 600 de ruble pe lună. Adică trei, respectiv șase euro pe lună. 80.000 de condamnați, sclavi Programul este neregulat și poate ajunge până la la paisprezece ore pe zi. "Unii lucrează douăsprezece sau paisprezece ore pe zi, ca sclavii, în fabricile coloniei", a decarat un tânăr trimis în colonia penală IK-2 (unde Aleksei Navalnîi și-a ispășit o parte din pedeapsă) pentru că a participat la demonstrații neautorizate. În plus, deţinuţii sunt ţinuţi într-o permanentă activitate. Când nu muncesc, sunt puși să-și facă și să-și desfacă patul, să-și împăturească și să-și desfacă hainele, sau să se uite ore întregi la televiziunea de stat. Cel mai mic pas greșit poate atrage o sancțiune. Anul trecut, Serviciul Federal de Penitenciare a raportat înființarea a 367 de centre corecționale cu capacitatea de a găzdui peste 40 de mii de condamnați pentru muncă forțată. În 2024, numărul acestor locuri este planificat să fie extins la 80 de mii.

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin (sursa: The Mirror)
Internațional

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin

Barbie care cenzurează internetul, cu Putin. Ekaterina Mizulina este, potrivit mai multor surse rusești și ucrainene de presă, noua feblețe a lui Vladimir Putin. Barbie care cenzurează internetul, cu Putin Mizulina a absolvit Școala de Studii Orientale și Africane de la Universitatea din Londra în 2004 și este licențiată în istoria artei și în limba indoneziană, potrivit The Mirror. Citește și: Cozmin Gușă, care conduce Clubul Român de Presă și controlează Gold FM, susține că „occidentalii” l-au omorât pe Navalnîi A lucrat ca traducătoare în cadrul delegațiilor oficiale rusești care au vizitat China, iar tatăl ei, profesorul Mihail Mizulin, în vârstă de 69 de ani, este un important cadru universitar de la Moscova. Mama sa, Elena Mizulina, este o senatoare putinistă și anti-ucraineană. Mizulina este creditată ca spunând la un moment dat: "În primul rând, vom curăța Ucraina de naziști și bandiți, iar apoi vom ajunge la Google și Wikipedia.". Olga Romanova, o militantă rusă pentru drepturile omului, expertă în sistemul penitenciar în care a murit vineri liderul opoziției Aleksei Navalnîi, a declarat pentru postul ucrainean Channel 24: "Katya Mizulina este complet pe placul lui Putin. Acest tip de Barbie i s-a potrivit întotdeauna foarte bine". Presa locală mai spune că cei doi "au devenit apropiați", mai arată sursa citată. Ekaterina Mizulina conduce o organizație paraguvernamentală, Liga Internetului Sigur, un instrument al cenzorilor de stat ruși.

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi (sursa: people.com)
Internațional

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi

Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi. Autorităţile de la Moscova i-au avertizat vineri pe locuitorii capitalei ruse împotriva oricăror demonstraţii "neautorizate" după anunţul morţii principalului opozant al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, în timp ce Kremlinul a numit "absolut inacceptabile" acuzaţiile şi criticile occidentale la adresa Moscovei. Rușilor, interzis la comemorarea lui Navalnîi "Organizarea sau desfăşurarea de adunări neautorizate, apelurile şi participarea la astfel de evenimente constitutie o infracţiune administrativă", a avertizat Procuratura Generală din Moscova, spunând că "avertizează împotriva oricărei încălcări a legii". Citește și: Grindeanu a dat Portul Constanța pe mâna unei foste laborante care analiza solul. A absolvit o facultate privată și se laudă că a lucrat în Marea Britanie, dar veniturile erau ridicol de mici În Rusia, orice critică publică a puterii este pasibilă de închisoare. Cu toate acestea, în mai multe oraşe din ţară, ruşii au stat la coadă pentru a depune flori la monumentele victimelor represiunii politice din URSS, în semn de omagiu pentru Aleksei Navalnîi. Flori la locul uciderii lui Nemțov Pe podul Bolşoi Moskvoreţki, la câţiva paşi de Kremlin, la Moscova, oamenii au depus flori chiar în locul în care politicianul de opoziţie Boris Nemţov a fost ucis în 2015. Un portret al celor doi bărbaţi zâmbitori a împodobit coroanele de flori. Mai departe în centrul Moscovei, oamenii s-au aliniat pentru a depune trandafiri pe Piatra Solovetski, un monument al victimelor represiunii politice situat chiar lângă Lubianka, sediul notoriu al KGB-ului sovietic şi apoi al FSB-ului rus. "Dragi cetăţeni, vă rugăm să vă dispersaţi", a strigat un ofiţer de poliţie într-un megafon, potrivit unui video distribuit pe reţelele de socializare. Flori depuse pe ninsoare, în întuneric Cel puţin un tânăr a fost arestat de poliţie după ce a afişat o pancartă pe care scria "Ucigaşi", conform unor înregistrări video. În oraşul Kazan, conform altor înregistrări video distribuite pe reţelele sociale, aproximativ 20 de persoane s-au adunat şi au depus flori, pe ninsoare şi pe întuneric, în jurul unui portret al lui Aleksei Navalnîi. La Novosibirsk, în Siberia, forţele de securitate au închis complet perimetrul din jurul unui monument dedicat victimelor represiunii politice. Kremlinul se preface scandalizat de criticile occidentale În paralel, Kremlinul a transmis vineri că acuzaţiile şi criticile occidentale la adresa Moscovei după moartea a lui Navalnîi sunt "absolut inacceptabile", precizând în acelaşi timp că nu cunoaşte deocamdată cauza morţii. Liderii occidentali au reacţionat virulent după anunţul privind moartea lui Navalnîi şi îl consideră responsabil pe preşedintele rus Vladimir Putin. "Nu există informaţii cu privire la cauza morţii şi totuşi astfel de declaraţii se succed (...) Considerăm că astfel de declaraţii sunt absolut inacceptabile", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, citat de agenţiile de presă ruse. Navalnîi, mort la 47 de ani Activistul în vârstă de 47 de ani a decedat vineri într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, unde ispăşea o pedeapsă pentru "extremism", în condiţii foarte dificile. Cauza morţii sale încă nu este cunoscută, fiind aşteptată expertiza medico-legală. Medicii ruşi ar fi încercat timp de 30 de minute să-l resusciteze, a precizat un spital local. Navalnîi participase joi prin legătură video la două audieri în faţa instanţei şi nu a reclamat nimic legat de starea sa de sănătate, a relatat agenţia RIA Novosti. Totuşi, la diversele audieri în procesele sale la care a participat în ultimele luni, Navalnîi părea slăbit şi îmbătrânit. El avea numeroase probleme de sănătate din cauza unei greve a foamei şi a unei otrăviri căreia în 2020 i-a supravieţuit miraculos. Opozantul cerea proteste împotriva lui Putin Activistul rus a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Navalnîi, despre care Kremlinul spune că lucra pentru CIA-ul american, l-a acuzat pe Putin că a ordonat FSB-ului să-l otrăvească în august 2020 cu substanţa chimică Noviciok. Transferat la un spital în Germania după acea otrăvire, opozantul rus a revenit la Moscova în ianuarie 2021, cu toate că era conştient că risca să fie arestat. Deşi aflat în detenţie de atunci, el transmitea cu regularitate mesaje pe social media, adesea ironice la adresa lui Putin şi administraţiei carcerale şi în care de obicei critica puterea rusă. Într-unul din mesajele sale recente, Navalnîi a chemat la proteste masive împotriva preşedintelui Putin în perioada alegerilor prezidenţiale din luna martie, scrutin la care liderul de la Kremlin nu are emoţii.

Putin declară că-l preferă pe Biden Foto: Facebook White House
Internațional

Putin declară că-l preferă pe Biden

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, pare că s-a răzgândit: declară că-l preferă pe actualul președinte al SUA, Joe Biden, pentru că este mai predictibil decât principalul său contracandidat, Donald Trump. Putin a făcut această afirmație miercuri seara, într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin. Citește și: Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion: Anca Alexandrescu se declară deschis de partea lor. Moderatoarea afirma că “vom avea toți cipuri în cap“ Putin declară că-l preferă pe Biden Putin a fost întrebat de către Zarubin cine, dintre Biden, un democrat, și Trump, un republican, ar fi "mai bun pentru noi". Putin a răspuns fără ezitare: "Biden. Este o persoană mai experimentată, mai previzibilă, un politician din vechea școală". Zâmbind ușor, el a adăugat: "Dar vom lucra cu orice președinte american în care poporul american are încredere". Potrivit Reuters, a fost pentru prima dată când Putin a comentat public cursa electorală americană din 2024, în care se așteaptă ca Biden și Trump să se confrunte pentru a doua oară consecutiv. În trecut, președintele Rusiei și-a manifestat susținerea pentru Trump. De exemplu, în septembrie 2023, el a comentat problemele lui Donald Trump în justiție. „Aceasta este o persecuție motivată politic din partea concurentului său”, a declarat Putin la un forum economic la Vladivostok, în Extremul Orient rus, afirmând că aceste anchete împotriva lui Trump demonstrează că sistemul american este „putred”.

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze Foto: X/Twitter
Internațional

Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze

Cine este Kaja Kallas, premierul eston pe care Putin vrea să-l aresteze: lider al unui partid liberal, susținătoare fermă a Ucrainei și potențial candidat pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, pozție deținută acum de Josep Borrell. Numele ei a apărut și pe lista potențialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general al NATO. Susținere masivă pentru Ucraina Kallas a devenit celebră în spațiul internațional prin pozițiile ei ferme de susținere a Ucrainei, după agresiunea neprovocată a Rusiei. Ea vorbește patru limbi: estonă, rusă, franceză și engleză. Estonia a oferit asistență militară Ucrainei în valoare de aproape 500 de milioane de euro, adică mai mult de 1,4% din PIB, arată ministerul de Externe al acestei țări. Printre donații s-au aflat rachete Javelin, obuziere, mine antitanc, mortiere sau echipamente de comunicații. În cooperare cu Germania, Estonia a donat Ucrainei două spitale de campanie și materiale medicale în valoare de aproape 15 milioane de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Estonia donează Ucrainei un al treilea spital de campanie în cooperare cu Olanda și Norvegia, care au oferit un sprijin de 7,8 milioane de euro pentru acest proiect. Cine este Kaja Kallas, premierul pe care Putin vrea să-l aresteze Poliţia rusă a dat-o în urmărire pe şefa guvernului Estoniei, Kaja Kallas, notificarea în acest sens fiind afişată marţi pe site-ul Ministerului de Interne de la Moscova. Kallas este urmărită "într-un dosar penal", menţionează poliţia, fără a specifica infracţiunea implicată. Kallas s-a născut în 1977 și a absolvit dreptul la universitatea din Tartu. Tatăl ei, Siim Kallas, a fost premier al Estoniei, între 2002 și 2003 și comisar european, din 2004 în 2014. Kaja Kallas a intrat în politică în 2011, când a fost aleasă deputat din partea Partidului Reformei, un partid liberal. Ea este premier din ianuarie 2021. În martie anului 2023, în Estonia au avut loc alegeri, iar Partidul Reformei a câștigat trei locuri în plus în legislativul estonian. În ianuarie 2024, Politico a scris că ea ar putea fi viitorul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Avertisment: NATO are între trei și cinci ani pentru a se pregăti „Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian pentru The Times. Subliniind sentimentul de precaritate, Kaja Kallas a devenit, de asemenea, primul lider NATO care a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să fie în mod deliberat îndreptată împotriva membrilor NATO. După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul alianței cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului. Un document german foarte discutată a sugerat că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a spus că ar putea fi considerabil mai scurt. «Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina. Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză, iar această pauză este pentru a-și aduna resursele și forța. Slăbiciunea provoacă agresori, așa că slăbiciunea provoacă Rusia», a spus ea”, pentru The Times.

Papa, întâlnire cu Milei, după jigniri (sursa: Vatican Media)
Internațional

Papa, întâlnire cu Milei, după jigniri

Papa, întâlnire cu Milei, după jigniri. Suveranul Pontif s-a întâlnit cu compatriotul său Javier Milei, preşedintele argentinian ultraliberal care nu a fost zgârcit cu insultele la adresa sa în ultimele luni, în cadrul unei slujbe la Vatican duminică, în ajunul unei întâlniri oficiale şi într-un moment în care Argentina traversează o situaţie politică volatilă. Canonizarea "Mamei Antula" În faţa a sute de credincioşi, un Javier Milei zâmbitor s-a înclinat pentru a primi îmbrăţişarea suveranului pontif în Bazilica Sfântul Petru, la finalul slujbei de canonizare a călugăriţei şi misionarei din secolul al XVIII-lea Maria Antonia a Sf Iosif, cunoscută sub numele de "Mama Antula". Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM Preşedintele argentinian, în vârstă de 53 de ani, efectuează prima sa vizită oficială la Roma la două luni de la preluarea mandatului. El s-a ridicat în picioare în momentul în care Papa - aflat într-un scaun cu rotile din cauza dificultăţilor sale de mobilitate - a intrat în bazilică la începutul ceremoniei. Milei a îngenuncheat apoi în timpul slujbei. De asemenea, cei doi lideri au schimbat câteva cuvinte înainte de ceremonie, potrivit Vaticanului. Preşedintele argentinian va fi primit și oficial la Palatul Vaticanului de către papă şi de înalţi membri ai Curiei, guvernul central al Sfântului Scaun, luni, la ora 09:00 (08:00 GMT). Papa îl va primi pe oaspetele din ţara sa natală şi într-o audienţă privată. Papa, întâlnire cu Milei, după jigniri Milei urmează să se întâlnească luni şi cu preşedintele italian Sergio Mattarella şi cu prim-ministrul Giorgia Meloni. Această întâlnire cu Milei, care intenţionează să transforme din nou Argentina într-o "putere mondială" prin dereglementare şi privatizare, marchează o nouă etapă într-o relaţie incertă. Obişnuit cu ieşirile provocatoare şi impulsive, Javier Milei îl calificase, în timpul campaniei sale electorale, pe papă drept un "personaj nociv", un "imbecil care promovează comunismul" şi un "reprezentant al Celui Rău" pe Pământ, înainte de a-şi schimba radical tonul, cerându-i scuze şi asigurându-l că îl "respectă". În noiembrie, Francisc l-a sunat pe preşedintele argentinian nou ales pentru a-l felicita, ignorându-i insultele. De atunci, Milei i-a adresat papei invitaţia să viziteze Argentina. Francisc, în vârstă de 87 de ani, intenţionează să viziteze Argentina pentru prima dată de când a preluat papalitatea în 2013, în a doua jumătate a acestui an. Tensiuni politice la Buenos Aires Totul pare să-l despartă pe libertarianul cu poziţii de extremă dreapta de iezuitul care pledează pentru ajutorarea celor mai defavorizaţi şi denunţă excesele pieţelor financiare, comentează AFP. Cei doi lideri sunt radical diferiţi în ceea ce priveşte modul de combatere a sărăciei, care afectează 40% din populaţia Argentinei, o ţară în care inflaţia depăşeşte 200%. Această întâlnire are loc într-un moment în care ţara se confruntă cu un context politic tensionat, marcat în această săptămână de eşecul din Parlament al dereglementării masive a economiei dorite de Milei. Anterior, în cadrul turneului său diplomatic, preşedintele argentinian a vizitat Israelul, unde a anunţat că intenţionează să mute ambasada Argentinei la Ierusalim. Mama Antula - în mod oficial Maria Antonia a Sf. Iosif de Paz y Figueroa (1730-1799) - este prima femeie argentiniană canonizată. Ea este onorată pentru activitatea sa dedicată celor săraci şi bolnavi.

Trump subminează securitatea NATO, spune Stoltenberg (sursa: politico.eu)
Internațional

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat duminică împotriva afirmaţiilor care "subminează securitatea" Alianţei, după ce fostul preşedinte american Donald Trump, care are mari şanse de a fi reales în noiembrie, a evocat posibilitatea de a nu mai apăra statele aliate a căror contribuţie financiară este insuficientă. Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg "Orice sugestie în sensul că Aliaţii nu se vor apăra reciproc ne subminează securitatea, a noastră a tuturor, inclusiv a Statelor Unite, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni la un risc sporit", a reacţionat Stoltenberg într-un comunicat. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM În timpul unui miting, sâmbătă, în Carolina de Sud, Donald Trump a relatat între altele o conversaţie cu unul dintre şefii de stat din NATO, fără a-l numi. "Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?", a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile". Trump s-a arătat adesea sceptic, uneori ostil, în ceea ce priveşte continuarea ajutorului american pentru Ucraina şi a ameninţat chiar că va părăsi NATO dacă se va întoarce la Casa Albă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât le revin.

Armata rusă folosește internetul lui Musk (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Armata rusă folosește internetul lui Musk

Armata rusă folosește internetul lui Musk. Forţele ruse folosesc terminale ale serviciului de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk în zonele ocupate, a susţinut Ucraina duminică, făcând publică ceea ce a spus că este o interceptare a unui schimb de mesaje între doi soldaţi ruşi ca dovadă a utilizării "sistemice" a acestuia. Armata rusă folosește internetul lui Musk Sistemele Starlink au fost vitale pentru comunicaţiile Ucrainei pe câmpul de luptă pe parcursul invaziei ruseşti de aproape doi ani, deoarece Kievul s-a confruntat cu o armată mai mare şi mai bine echipată. Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării a postat pe Telegram o înregistrare audio despre care a spus că redă discuţii între militari din Brigada 83 de asalt aerian a Rusiei despre instalarea terminalelor în estul Ucrainei. Direcţia nu a oferit detalii despre presupusa amploare a utilizării sau despre modul în care au fost obţinute terminalele. Purtătorul de cuvânt Andri Iusov a declarat sâmbătă presei ucrainene că această chestiune începe să capete un caracter sistemic. Ministerul rus al Apărării nu a dat o replică pe acest subiect. SpaceX, care administrează terminalele Starlink, a afirmat săptămâna trecută într-o declaraţie pe X că "nu face afaceri de niciun fel cu guvernul rus sau cu armata sa" şi că serviciul său nu funcţionează în Rusia.

Tunel Hamas, sub sediul principal UNRWA (sursa: X/Israel Defense Forces)
Internațional

Tunel Hamas, sub sediul principal UNRWA

Tunel Hamas, sub sediul principal UNRWA. Armata şi agenţia de securitate internă din Israel au declarat sâmbătă că au descoperit un tunel al mişcării islamiste Hamas care trece pe sub sediul principal al agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA) din oraşul Gaza. Tunel Hamas, sub sediul principal UNRWA La rândul său, UNRWA, agenţie pe care Israelul o acuză că este "total infiltrată de Hamas", a subliniat că nu şi-a mai ocupat sediul din 12 octombrie. These findings were found within @UNRWA facilities:Acting on ISA intelligence, the forces discovered a tunnel shaft near an UNRWA school, leading to an underground terrorist tunnel beneath UNRWA's main headquarters. The forces found electrical infrastructure inside the tunnel… pic.twitter.com/n5EWJpyI4o— Israel Defense Forces (@IDF) February 10, 2024 Citește și: România plătește cele mai mici pensii din UE, sub nivelul Bulgariei. Numai Letonia plătește mai puțin pentru pensia minimă, dar mai mult la cea medie. Unele state plătesc 13 pensii pe an Adică la cinci zile după atacul fără precedent al Hamas pe teritoriul israelian, care a început războiul în Gaza, şi a cerut deschiderea unei anchete independente. "Coloana vertebrală" a ajutorului în Fâşia Gaza, potrivit ONU, UNRWA este acuzată de Israel că este "total infiltrată de Hamas" şi că 12 dintre cei 13.000 de angajaţi ai agenţiei au fost implicaţi în atacul de la 7 octombrie 2023 comis pe teritoriul Israelului de mişcarea islamistă palestiniană. În urma acestor acuzaţii, agenţia ONU a concediat cele mai multe persoane vizate de acuzaţii şi a promis o anchetă aprofundată, precum şi urmărirea judiciară a celor vinovaţi. Drept reacţie, mai multe ţări, dintre care donatori importanţi precum SUA, Germania, Regatul Unit şi Suedia, şi-au anunţat suspendarea finanţării către agenţie.

Comasarea alegerilor, o excepție în UE (sursa: Inquam Photos/Virgil Simonescu)
Internațional

Comasarea alegerilor, o excepție în UE

Comasarea alegerilor, o excepție în UE, deși există mai multe state membre ale Uniunii care organizează mai multe tipuri de alegeri în aceeași zi. Dar aceste state sunt, cu precădere, federale, precum Germania, sau monarhii cu structură federală, ca Belgia și Spania. Comasarea alegerilor, o excepție în UE Italia, deși republică parlamentară, are și cinci regiuni autonome, guvernate de Consilii regionale. În Irlanda, alegerile europene sunt, în mod frecvent, comasate cu cele locale. Sunt, însă, considerate alegeri de ordin secund. În Austria, recenta posibilitatea a comasării alegerilor europene cu cele pentru Consiliul Național a stârnit controverse. ÖVP intenționează să declanșeze alegeri anticipate pentru Consiliul Național, programate pentru luna septembrie, de frica rezultatelor la alegerile europene. Neimportantele alegeri europene irlandeze Irlanda organizează în mod sistematic alegerile europene în aceeași zi cu cele locale. În 2019, Matt Carthy (europarlamentar din 2014 până în 2020) declara că alegerile europene au fost întotdeauna considerate de irlandezi drept alegeri "de ordin secund". "Nu s-a schimbat prea mult în percepția alegătorilor asupra alegerilor europene, în ultimii cinci ani. Sunt considerate încă alegeri de ordin secund, (...) există azi oameni care își exprimă surprinderea când aud de aceste alegeri", arăta Carthy. Citește și: Cum îți poți calcula singur pensia pe care o vei avea de la 1 septembrie, când intră în vigoare noile reguli de recalculare. Avantajați, pensionarii care au muncit peste 25 de ani Nici în 2023 percepția nu s-a schimbat. Alegerile pentru Parlamentul European sunt deja patentate ca nesemnificative. Prezența la vot este, în general, foarte mică. Criticii observă că dezinteresul publicului pentru europarlamentare este cauzat și de faptul că politicienii irlandezi, o dată ajunși în Parlamentul European, "dispar de pe radar" în timpul celor cinci ani petrecuți la Bruxelles. În prezent, Irlanda are 13 europarlamentari. În urma unei rezoluții adoptate în iunie 2023 de către Parlamentul European, această țară ar mai putea câștiga un loc. "Mama tuturor alegerilor" belgiene Anul acesta, pe 9 iunie, pe lângă alegerile pentru Parlamentul European, Belgia va alege și un nou guvern. Comasarea alegerilor nu este, însă, o noutate pentru Belgia. În 2014, pe 25 mai, belgienii au avut trei alegeri în aceeași zi: cele pentru parlamentele federale, cele locale și europarlamentarele. Presa a descris acea zi drept "mama tuturor alegerilor". Comasarea alegerilor a fost decisă și pentru că, la începutul anilor 2000, Belgia s-a confruntat cu alegeri regionale sau federale, în medie, o dată la doi ani. Potrivit lui Carl Devos, profesor la Facultatea de Științe Politice și Sociale a Universității din Gent, "Deși, în federațiile normale, alegerile numeroase nu sunt considerate o anomalie, în federația belgiană sui generis, acest număr mare de alegeri e o povară. Prin urmare, s-a decis limitarea numărului de alegeri și concentrarea lor în aceeași zi.". În al doilea rând, comasarea are legătură și cu reformele politice. În trimpul celei de-a patra reforme (1993), s-a decis ca parlamentele regionale din Belgia să aibă un mandat de cinci ani, astfel ca toate alegerile regionale să poată fi organizate în aceeași zi cu alegerile europene. Ca urmare a așa-numitului "Acord papion" privind cea de-a șasea reformă instituțională a statului federal, finalizată în octombrie 2011, mandatul legislativ federal a fost prelungit de la patru la cinci ani, începând cu alegerile din 2014. Tradiție germană: local + european În 2024, alegerile pentru consiliile locale din Baden-Württemberg vor avea loc în aceeași zi cu cele europene: pe 9 iunie. Combinarea alegerilor locale și europene este în Germania o tradiție de mulți ani. În 1994, 2004, 2009, 2014 și 2019, într-o singură zi, au fost aleși atât membri pentru Parlamentul European, cât și membri pentru consiliile regionale, municipale și locale. Recent, ministrul de Interne din Baden-Württemberg, Thomas Strobl, a declarat că, în Germania, organizarea alegerilor locale și europene în aceeași zi și-a dovedit eficiența în timp. "Alegătorii și agenții electorali trebuie să meargă o singură dată la secția de votare, iar municipalitățile suportă mai puține costuri și mai puțin efort organizatoric", a argumentat acesta. Italia: local, regional și european Pe 25 ianuarie 2024, Consiliul de Miniștri a aprobat "Ziua alegerilor". Potrivit decretului, alegerile europene, care vor avea loc sâmbătă, 8 iunie, respectiv duminică, 9 iunie, vor fi combinate cu alegerile administrative și cu cele regionale. Comasarea alegerilor europene cu cele naționale nu este ceva nou nici în Italia. În 2004, în zilele de 12 și 13 iunie, au avut loc alegerile europene, concomitent cu alegeri pentru președintele consiliului regional din regiunea autonomă Sardinia, a președinților și consiliilor a 62 de provincii ale regiunilor cu statut ordinar și a primarilor și consiliilor din 4.518 comune. În 2009, alegerile europene au avut loc în aceeași zi cu cele locale. În 2014, alegerile europene au fost organizate, concomitent cu cele locale, dar și cu cele regionale din Abruzzo și Piemonte. În 2019, ziua alegerilor europarlamentare, 26 mai, a coincis cu alegerile locale, și regionale din Piemont. Spania, multe tipuri de regiuni, puține alegeri, dar comasate Alegerile din Spania cuprind patru tipuri diferite: generale, regionale (pentru comunitățile autonome), locale și cele pentru Parlamentul European. Alegerile generale și alegerile regionale au loc de obicei la încheierea mandatului legislativ național sau regional, care se întinde pe patru ani. Alegerile pentru consiliile locale (inclusiv alegerile municipale și insulare) și alegerile pentru Parlamentul European urmează date fixe. În 1987, la mijlocul celei de-a doua legislaturi după aderarea Spaniei și Portugaliei la Comunitățile Europene, în Spania alegerile europene au fost comasate cu alegerile regionale, municipale și locale. Ceea ce s-a întâmplat și în 1999 și 2019. În Spania sunt comasate și alegerile naționale: în 2023, pe 28 mai au fost organizate alegeri municipale, regionale și locale. Austria, o situație rară 2024 este un an crucial pentru Austria. În total, vor avea loc șapte alegeri, la aproape toate nivelurile politice. Cele mai importante alegeri vor fi, însă, alegerile pentru Consiliul Național, programate pe 29 septembrie. Însă, cum rezultatele europarlamentarelor vor avea un impact asupra celor pentru Consiliul Național, ÖVP, în cădere față de FPÖ, ar plănui să declanșeze alegeri anticipate. "Dacă alegerile sunt anticipate, atunci singura opțiune este combinarea cu cele europene", a declarat un oficial de rang înalt al ÖVP. Potrivit lui Robert Stein, care a condus departamentul pentru alegeri la Ministerul de Interne timp de mai mulți ani, comasarea alegerilor ridică mai multe probleme. În primul rând, infrastructura: fiind alegeri complet diferite, vor exista și două liste de vot complet diferite, plicuri electorale, buletine de vot diferite trimise prin poștă. Există, deci, riscul de a apărea greșeli în imprimarea acestora. În al doilea rând, procesul de vot se va complica: timpul de așteptare la secții se va dubla, ceea ce va descuraja participarea la vot. Nici factorul uman nu trebuie ignorat: deciziile unui votant, care trebuie să aleagă pentru două lucruri diferite, ar putea fi confuze. Deși ÖVP a declarat public că nu vrea alegeri anticipate, la o întâlnire a liderilor ÖVP de țară pe 14 ianuarie s-a votat votat în favoarea acestora. Cu toate acestea, potrivit unui sondaj, 56% dintre alegători s-au declarat contra comasării celor două alegeri. O decizie în acest sens poate fi luată până cel târziu la începutul lunii martie.

Americanii vor lovi noi ținte pro-Iran (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Americanii vor lovi noi ținte pro-Iran

Americanii vor lovi noi ținte pro-Iran. SUA îşi vor "continua" represaliile împotriva grupărilor pro-iraniene din Irak şi Siria, a declarat duminică consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, care a refuzat să spună dacă loviturile împotriva Iranului sunt excluse. Americanii vor lovi noi ținte pro-Iran "Nu s-a terminat. Avem intenţia să efectuăm lovituri suplimentare şi să luăm măsuri suplimentare pentru a continua să trimitem un mesaj clar, că SUA vor reacţiona atunci când forţele lor sunt atacate", a declarat el pe postul de televiziune NBC. Citește și: Nicuşor Dan: Am încredere că publicul de dreapta va vota împotriva PSD; la alegeri cu un tur, doi candidaţi contează SUA şi Regatul Unit au anunţat că au bombardat zeci de ţinte din Yemen sâmbătă, drept răspuns la atacurile repetate ale rebelilor houthi susţinuţi de Iran asupra navelor din Marea Roşie şi în Golful Aden. Aceste raiduri aeriene în Yemen au intervenit a doua zi după o serie de lovituri americane asupra forţelor de elită iraniene şi a grupurilor armate pro-iraniene în Siria şi în Irak, drept răspuns la moartea a trei soldaţi americani în Iordania, pe 28 ianuarie. Pe un alt canal de televiziune, ABC, înaltul responsabil american a afirmat că aceste lovituri au avut "un bun impact" în ceea ce priveşte privarea acestor grupuri de capacitatea de a efectua alte atacuri împotriva forţelor americane. Iranul poate fi lovit direct În Irak şi în Siria, SUA au lovit în total 85 de ţinte în şapte locuri diferite, între care centre de comandă şi informaţii şi infrastructuri de stocare de drone şi de rachete, potrivit Pentagonului. Întrebat despre existenţa unor victime civile, el a spus că nu este în măsură să confirme acest lucru, dar a precizat că ţintele vizate erau "deplin legitime". Întrebat dacă Washingtonul a exclus să lovească direct Iranul, Sullivan a răspuns pe canalul NBC: "Nu voi spune public aici, la televiziune, ce este sau nu pe masă". "Dacă aleg să răspundă direct Statelor Unite, ei vor primi un răspuns rapid şi hotărât din partea noastră", a afirmat el totuşi.

Facebook a împlinit 20 de ani (sursa: Facebook/Mark Zuckerberg)
Internațional

Facebook a împlinit 20 de ani

Facebook a împlinit 20 de ani. La 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, născut la 14 martie 1984, în White Plains, New York, a lansat "the facebook", nume preluat de pe foile distribuite bobocilor, ce prezentau profilul studenţilor la Harvard. A devenit Facebook.com în august 2005. Tabla lui Zuckerberg În septembrie 2003, Mark Zuckerberg, student în anul al doilea la Harvard, sosea în camera lui din campus cărând o tablă albă, "instrumentul desăvârşit de brainstorming al tocilarului", evocă best-seller-ul "The Facebook Effect: The Inside Story of the Company That is Connecting The World", de David Kirkpatrick (2010). Tabla s-a umplut cu formule şi simboluri, "era mare şi greoaie, precum câteva dintre ideile pe care avea să le reprezinte pe ea". "Chiar îi plăcea acea tablă", îşi aminteşte Dustin Moskovitz, unul dintre colegii de cameră ai lui Mark, care mai spunea: "Voia întotdeauna să-şi schiţeze ideile, chiar şi atunci când acest lucru nu însemna neapărat că le simplifica". Citește și: Ucrainenii, aflați în inferioritate numerică, vor să-i bată pe ruși folosind roboți și drone, spune ministrul industriilor strategice, Alexandr Kamyshin Multe dintre ideile lui implicau noi servicii pe internet. A petrecut nenumărate ore scriind coduri de programare. Dacă nu era la tabla sa, era la calculator hipnotizat de ecran, descrie autorul acea perioadă. Facebook a împlinit 20 de ani "Zuckerberg, Moskovitz şi Hughes erau doar trei tocilari cărora le plăcea să vorbească despre ideile lor. Nu se gândeau prea mult la a conduce lumea. Dar din camera lor şi înghesuită avea să iasă la suprafaţă o idee cu puterea de a o schimba", punctează lucrarea citată. "Aveam acest hobby de a construi mici proiecte", "am avut, cred, 12 proiecte în acel an. Bineînţeles, nu eram dedicat niciunuia dintre ele", mărturisea Mark Zuckerberg, completând că majoritatea erau despre "a vedea cum oamenii se conectau prin intermediul referinţelor comune". În vacanţa de iarnă, şi-a dedicat timpul programării la un nou proiect. Era mai hotărât să-l realizeze pe acesta. La 11 ianuarie, Zuckerberg a plătit platformei Register.com 35 de dolari pentru înregistra adresa web Thefacebook.com pentru un an. Site-ul Thefacebook.com împrumuta idei de la proiecte anterioare, precum Course Match şi Facemash, dar şi de la un serviciu numit Friendster. Friendster luase cu asalt Harvardul cu un an înainte şi ajunsese aproape peste noapte la un succes de milioane de utilizatori, dar acest lucru i-a adus probleme tehnice şi dificultăţi de funcţionare. Course Match, MySpace și Facemash O altă reţea socială, MySpace, se lansase în anul anterior în Los Angeles, dar nu impresionase prea mult la Harvard. Experienţa Facemash arăta că ar fi fost mai indicat ca studenţii să-şi încarce voluntar fotografiile, iar dorinţa lui Mark Zuckerberg de a crea un registru solid, bazat pe informaţii reale despre studenţi, a devenit conceptul de bază al Thefacebook. O altă caracteristică care a prins în rândul studenţilor a fost că puteau afla cine participă la un curs doar cu un click. La lansarea Thefacebook, studenţii erau în perioada în care îşi alegeau cursurile pentru următorul semestru. Zuckerberg spunea atunci pentru publicaţia The Harvard Crimson că nu a creat acest website cu intenţia de a genera venituri. Transformarea Thefacebook în ceva distractiv era mai importantă decât a face din asta o afacere. 10.000 de utilizatori din colegii Încă din prima zi a reţelei Thefacebook, unii utilizatori s-au gândit la ea mai mult ca la o metodă de a acumula cel mai mare număr posibil de prieteni, decât ca la o modalitate de a comunica şi a aduna informaţii. Până la sfârşitul primei săptămâni, jumătate din studenţii de la Harvard se înscriseseră pe reţea. Singura condiţie de înscriere era să deţii o adresă de mail de la Harvard. Astfel că, după trei săptămâni, Thefacebook avea peste 6.000 de utilizatori. În câteva zile, Zuckerberg şi-a dat seama că avea nevoie de ajutor pentru operarea şi mentenanţa site-ului, astfel că a apelat la început la colegii lui de cameră. Cvartetul fondator al companiei, ce îi includea şi pe Eduardo Saverin, Andrew McCollum, Dustin Moskovitz şi Chris Hughes, s-a conturat la o lună de când site-ul devenise operaţional şi avea deja 10.000 de utilizatori activi, din mai multe colegii americane. Prima ofertă: zece milioane de dolari Odată ce reţeaua s-a extins şi în alte şcoli americane, Zuckerberg a început să-şi arate şi instinctele strategice, potrivite pentru un CEO (Chief Executive Officer). De altfel, deja primea oferte de investiţii. La o întâlnire desfăşurată în luna iunie 2004, la New York, un magnat i-a oferit lui Zuckerberg zece milioane de dolari pentru companie. "Mark abia împlinise 20 de ani. Thefacebook avea patru luni. Nu s-a gândit nicio clipă serios să accepte", încheie autorul primul capitol - "The Beginning" - al cărţii amintite, care a stat la baza filmului "The Social Network" (2010). Liceele din SUA s-au putut înscrie pe Facebook din septembrie 2005, apoi a început să se răspândească în întreaga lume, ajungând în universităţile din Marea Britanie luna următoare, aminteşte articolul "A brief history of Facebook", publicat de The Guardian. În anul următor, firma de capital Accel Partners a investit 12,7 milioane de dolari în companie. În septembrie 2006, Facebook a anunţat că oricine avea cel puţin 13 ani şi o adresă de e-mail validă putea să-şi creeze un cont. Până în 2009, a devenit cel mai folosit serviciu de reţele sociale din lume, potrivit unui raport al site-ului de analiză Compete.com. Meta, compania metaversului În 2010, Mark Zuckerberg a semnat un angajament, împreună cu alţi oameni de afaceri, de a dona cel puţin jumătate din averea lui către organizaţii de caritate. În prezent, Mark Zuckerberg este fondator, preşedintele şi CEO-ul Meta, companie fondată iniţial sub numele de Facebook în 2004. El este responsabil pentru stabilirea direcţiei generale şi a strategiei de produs pentru companie. În octombrie 2021, Facebook a devenit Meta pentru a reflecta toate produsele şi serviciile din familia sa de aplicaţii şi pentru a se concentra pe dezvoltarea experienţelor sociale pentru "metavers" - trecând dincolo de ecranele 2D către experienţe precum realitatea augmentată şi virtuală şi pentru a ajuta la construirea următoarei evoluţii în tehnologia socială. "Suntem o companie în care toată lumea de aici se trezeşte dimineaţa şi se gândeşte la modul în care îi vom ajuta pe oameni să se conecteze şi să comunice.", a spus Mark Zuckerberg despre Meta, într-un interviu acordat publicaţiei The Verge, în octombrie 2022. Chan Zuckerberg Initiative Mark Zuckerberg este, de asemenea, co-fondatorul şi co-CEO al Iniţiativei Chan Zuckerberg (CZI) împreună cu soţia sa, Priscilla Chan. Împreună, au donat 25 de milioane de dolari pentru combaterea virusului Ebola şi au anunţat că vor contribui cu 99% din acţiunile deţinute la Facebook pentru Iniţiativa Chan Zuckerberg, cu scopul de a ajuta la rezolvarea unora dintre cele mai grele provocări ale societăţii - de la eradicarea bolilor şi îmbunătăţirea educaţiei până la abordarea nevoilor comunităţilor locale. Facebook se clasează pe primul loc în topul Celor mai populare reţele sociale din întreaga lume din ianuarie 2024, clasate după numărul de utilizatori activi lunar (realizat de statista.com), cu 3,049 miliarde de utilizatori. "Dacă te uiţi la istoria ştiinţei, cele mai mari progrese sunt precedate de instrumente noi de observare a lucrurilor", a mai declarat fondatorul Facebook pentru revista Forbes, în martie 2023.

Suedia este cotropită de bande criminale (sursa: independent.co.uk)
Internațional

Suedia este cotropită de bande criminale

Suedia este cotropită de bande criminale. În Uniunea Europeană, această țară a devenit unul dintre liderii violenței mortale provocate de arme de foc. A surclasat multe țări din Europa de Est, fiind la egalitate cu Croația. Sute de oameni, victime colaterale ale războaielor dintre bande, au fost omorâți în ultimii ani. Atacurile cu bombă asupra clădirilor rezidențiale sunt la ordinea zilei. Aproape săptămânal, sunt raportate explozii în majoritatea orașelor, inclusiv Stockholm și Göteborg. Poliția se declară învinsă. Guvernul a cerut ajutorul armatei. Peste o sută de atacuri cu bombă în 2023 Potrivit celui mai recent raport ONU privind violența letală în lume, Suedia a devenit o "excepție notabilă" din cauza creșterii violenței. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, Suedia a atins unul dintre cele mai înalte niveluri de violență mortală cu arme: 40% dintre crime sunt cauzate de folosirea armelor de foc. În 2022, au fost înregistrate 88 de explozii și 101 tentative de atac cu explozibil, potrivit datelor poliției suedeze. Au fost 391 de atacuri cu arme de foc, care s-au soldat cu 62 de morți. Citește și: Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal În 2023, Suedia a devenit lider al violenței letale provocate de arme de foc între țările nordice. Până la 15 august 2023, în țară au fost deja înregistrate peste o sută de atacuri cu bombe. Anul trecut, în Suedia au fost împușcate de nouă ori mai multe persoane decât în Danemarca, Finlanda și Norvegia la un loc. Dacă în Danemarca, Norvegia și Finlanda s-au înregistrat câte două decese în fiecare țară provocate de arme de foc (în Finlanda, unul a fost accident de vânătoare), în Suedia, numărul acestora este de 53. Septembrie negru. Guvernul cheamă armata Septembrie 2023 a fost cea mai mortală lună din ultimii patru ani în Suedia. Bilanțul poliției la finalul lunii: 11 morți în urma conflictelor dintre bande rivale. Printre victimele colaterale: trei copii, doi tineri studenți din Stockholm, o profesoară, omorâtă de o explozie, în casa sa, la 80 de kilometri de capitala Suediei, și un bărbat de 70 de ani, ucis tot de o explozie, în timp ce se afla într-un bar din Sandviken. Guvernul minoritar de centru-dreapta, care a ajuns la putere anul trecut cu sprijinul democraților anti-imigranți, nu a reușit până acum să controleze violența. Premierul a promis că va face eforturi pentru a mări paza, pedepse mai dure pentru încălcarea legii armelor și legi mai aspre pentru deportare. Însă, după seria de crime din septembrie, guvernul suedez a admis neputința poliției în fața bandelor criminale. "În nici o altă țară din Europa nu se întâmplă așa ceva", a declarat premierul Ulf Kristersson. Acesta a cerut sprijinul armatei pentru a stopa și a combate criminalitatea bandelor. Suedia este cotropită de bande criminale Valul de violențe care a ucis până acum sute de persoane a început în 2015, în Rinkeby, un cartier la nord de Stockholm. Nucleul a fost un grup de adolescenți, ai căror părinți erau imigranți din Somalia, cunoscut drept "Rețeaua Rinkeby". Tinerii nu mergeau la școală, petreceau tot timpul împreună și comiteau felurite infracțiuni, din ce în ce mai grave. Conflictul a început pe 22 iulie 2015, când "Rețeaua Rinkeby" a jefuit un birou dintr-o suburbie a Stockholmului. Prada: 200.000 de euro. Unul dintre tineri, de 16 ani, care ajutase la planificarea jafului, s-a simțit jignit că nu i s-a permis să participe la acțiune. Ca să se răzbune, și-a ucis prietenul, un alt tânăr, de 19 ani, cel care a condus jaful. Tânărul de 16 ani a fost împușcat a doua zi. Cei doi au fost îngropați unul lângă altul. După aceste crime, s-a declanșat o reacție în lanț. "Rețeaua Rinkeby" s-a împărțit în două bande rivale: "Shottaz" și "Dödspatrullen". A urmat o serie de confruntări fatale, provocate de disputa asupra controlului în comerțul de droguri, dorința de a se ridica în ierarhia bandelor, sau de simple insulte ale onoarei. Violențele s-au extins inițial în Malmö și Göteborg, însă bandele s-au ramificat apoi în toată țara. Investiții masive în poliție Cercetările efectuate de Brå (Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității) arată că, în anii ‘90, aproximativ 90% din cazurile de crimă care implicau arme de foc au fost rezolvate. Potrivit Brå, în perioada 2017-2019, doar 33% din totalul omuciderilor cu arme de foc în mediul criminal au fost rezolvate. Finanțarea pentru poliție a crescut în 2022. Este pevăzut ca, până în 2026, bugetul anual pentru sistemul de justiție să crească cu 21 de miliarde de coroane (echivalentul a 1,9 miliarde de euro). Este prevăzut, de asemenea, ca numărul personalului poliției să crească la 50.000, în următorii zece ani. Experții sunt însă sceptici că toate aceste măsuri vor fi de folos. Potrivit lui Manne Gerel, criminolog și expert în bande criminale la Universitatea din Malmö, simpla angajare a mai multor ofițeri de poliție nu va rezolva problema fundamentală cu care se confruntă poliția - calificarea adecvată: "Se angajează o mulțime de oameni noi, dar aceștia nu primesc pregătirea de care au nevoie pentru a investiga în mod eficient bandele criminale.". Gerel a criticat și reforma instituției poliției: în loc să se întărească echipele de omucideri la nivel local, autoritatea a fost centralizată. "Astfel, s-a pus accentul pe Stockholm, deși bandele devin din ce în ce mai active în alte părți ale țării", a adăugat expertul. Arme din Ucraina ajung pe teritoriul suedez Aproximativ o mie de arme sunt introduse ilegal în Suedia, în fiecare an. Autoritatea vamală suedeză a declarat că, în medie, sunt introduse ilegal în țară aproximativ trei arme de foc pe zi. Atât rutele, cât și calitatea acestora s-au schimbat. Dacă până acum câțiva ani armele de foc proveneau din țările balcanice, fiind în mare parte de categorie B, semiautomate sau cu repetiţie (pistoale sau revolvere), în prezent există competiția unui nou furnizor: zona de război din Ucraina. Iar aceste arme fac parte din categoria A, fiind arme de foc militare automate. Ceea ce transformă Suedia din ce în ce mai mult într-un teren de război.

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană (sursa: Facebook/Mi Hazánk Dömsöd)
Internațional

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană

Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană. Partidul ungar Mi Hazánk (Patria noastră, de extremă dreapta), va revendica Transcarpatia, regiune în vestul Ucrainei, unde trăiesc circa 150.000 de etnici maghiari, dacă Ucraina îşi pierde statalitatea din cauza invaziei ruse, a declarat sâmbătă seara liderul partidului, Laszlo Toroczkai. Extrema dreaptă maghiară revendică Transcarpatia ucraineană Toroczkai a făcut aceste remarci la o conferinţă în care partidul - care are şase parlamentari în legislativul ungar, cu 199 de legiuitori - a fost gazda, printre alţii, a unor lideri de extremă dreaptă din AfD din Germania şi din Forumul Olandez pentru Democraţie. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg "În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, mesajul nostru este foarte simplu: încetarea imediată a focului, pacea şi o soluţionare prin discuţii", a afirmat Toroczkai într-un video postat pe site-ul partidului său, în care cere autonomie pentru etnicii maghiari din vestul Ucrainei. "Dacă acest război se încheie cu pierderea statalităţii de către Ucraina, pentru că există şi această variantă, atunci, în calitate de unic partid ungar care a luat această poziţie, permiteţi-mi să semnalez că revendicăm Transcarpatia", a spus el, atrăgând aplauze din mulţime. Ministerul de Externe al Ungariei şi Ambasada Ucrainei la Budapesta nu au făcut comentarii în legătură cu remarcile lui Torockzai. Premierul Orban nu e departe de retorica Mi Hazank Într-un interviu din decembrie la radioul public, premierul ungar Viktor Orban şi-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, potrivit unui rezumat al declaraţiilor sale publicat de purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs. Ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, urmează să se întâlnească luni în vestul Ucrainei cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, şi cu prim-ministrul Denis Şmîhal, pentru a pregăti terenul pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări. Budapesta a avut disensiuni cu Kievul din cauza faptului că, potrivit autorităţilor ungare, există restricţii ale drepturilor a aproximativ 150.000 de etnici maghiari de a-şi folosi limba maternă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră