vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5145 articole
Internațional

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea. Președintele rus nu a vorbit direct despre asta, dar mai mulţi membri de rang înalt al regimului Vladimir Putin au cerut ridicarea moratoriului privind pedeapsa cu moartea pentru "terorişti", după atacul sângeros comis vineri la o sală de concerte de la periferia Moscovei. Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea "Astăzi, mulţi oameni se întreabă despre pedeapsa cu moartea (...) se va lua o decizie care va răspunde aşteptărilor societăţii noastre", a declarat Vladimir Vassiliev, şeful grupului parlamentar al partidului de guvernământ Rusia Unită, referitor la ridicarea moratoriului în vigoare din 1996. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Un alt lider parlamentar, Iuri Afonin, responsabil cu problemele de securitate, a afirmat la rândul său: "Când vorbim despre terorism, despre uciderea de oameni, trebuie să restabilim pedeapsa cu moartea în dreptul penal". Serghei Mironov, membru al partidului pro-Kremlin "Rusia Corectă", a cerut, de asemenea, "introducerea pedepsei cu moartea pentru persoanele care comit acte teroriste". Ce înțelege Rusia prin "terorism" În afară de grupările jihadiste precum Statul Islamic (SI), care a revendicat atacul de vineri de la sala de concerte Crocus City Hall, soldat cu cel puţin 133 de morţi, Rusia consideră că o serie de opozanţi şi de lideri ucraineni sunt "extremişti" şi "terorişti". În martie, Moscova a adăugat, de asemenea, "mişcarea internaţională LGBT" pe lista organizaţiilor teroriste întocmită de serviciile financiare ruseşti. Rusia nu a făcut până în prezent nicio referire cu privire la legătura dintre jihadişti şi masacrul de vineri, în pofida faptului că gruparea Statul Islamic a revendicat atacul. Kremlinul vrea să arunce vina pe Ucraina pentru masacru Serviciile de securitate ruse şi Vladimir Putin au spus însă că atacatorii ar avea o legătură cu Ucraina, fără însă a oferi detalii sau dovezi în acest sens. Dmitri Medvedev, fost preşedinte al Rusiei, în prezent numărul doi în Consiliul de Securitate rus, a ameninţat vineri că Rusia îi va "distruge" pe liderii ucraineni dacă aceştia sunt responsabili de atacul asupra sălii de concerte. "Dacă se stabileşte că este vorba de terorişti ai regimului de la Kiev (...) toţi trebuie găsiţi şi distruşi fără milă ca terorişti. Inclusiv liderii statului care au comis o asemenea atrocitate", a declarat Medvedev pe Telegram.

Putin vrea reintroducerea pedepsei cu moartea (sursa: kremlin.ru)
Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene (sursa: VK/PAO Sovcomflot)
Internațional

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene

Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene. Exporturile ruseşti de petrol care finanţează maşinăria de război a Kremlinului încetinesc în sfârşit. Rafinăriile din India - al doilea mare client al Moscovei după China, de la invadarea Ucrainei, în 2022 - nu vor mai accepta petroliere deţinute de compania rusă de stat Sovcomflot PJSC, din cauza riscului provocat de sancţiuni, potrivit Bloomberg. Petroliere rusești, fără țintă pe oceane Din octombrie, SUA au sporit sancţiuni asupra flotei de petroliere care transportă ţiţeiul rusesc. Multe petroliere nu mai sunt utilizate de atunci, iar cantităţi din ce în ce mai mari de ţiţei rusesc plutesc agale pe oceane, conform Kpler, companie de date maritime. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Împreună, aceste evoluţii vor duce gradual la un declin al veniturilor Rusiei din petrol, un obiectiv politic cheie ale Statelor Unite şi aliaţilor lor. În pofida sancţiunilor, Rusia a continuat să exporte cantităţi imense de petrol. Deşi în acest stadiu nu există aşteptări privind reduceri drastice ale aprovizionării, problema este cât de departe vor merge autorităţile occidentale cu strângerea şurubului, în condiţiile în care cotaţia barilului de ţiţei se îndreaptă spre 90 de dolari, iar preşedintele Joe Biden a început o campanie electorală în care alegătorii încă sunt afectaţi de inflaţie. Petrolul rusesc, refuzat de rafinăriile indiene "Sporesc presiunile asupra exporturilor ruseşti de petrol, în special către India. Suntem în stadiul în care fricţiunile legate de sancţiuni devin extrem de evidente", a apreciat Richard Bronze, director în cadrul companiei de consultanţă Energy Aspects Ltd. Datele Bloomberg arată că petrolierele ruseşti supuse sancţiunilor SUA nu mai efectuează transporturi. Kremlinul este afectat de decizia Indiei - un aliat comercial important în timpul războiului - de a evita petrolierele ruseşti. În acelaşi timp, Ucraina a început bombardarea rafinăriilor ruseşti, deşi decizia nu a fost bine primită. "Vedem cu siguranţă accentuarea presiunilor sancţiunilor SUA atât asupra exporturilor cât şi asupra ţiţeiului rusesc, într-un moment în care SUA nu reuşesc să trimită mai mult ajutor Ucrainei şi Rusia pare să câştige teren pe front", susţine Greg Brew, analist la Eurasia Group în New York. "Flota din umbră" a Rusiei, 600 de vapoare Compania de stat Sovcomflot a transportat anul trecut aproximativ o cincime din totalul livrărilor de ţiţei rusesc. Cifra părea să scadă chiar înainte ca rafinăriile din India să anunţe că nu mai acceptă petrolierele. "Ne aşteptăm ca cei care cumpără petrol să fie mai puţin dispuşi să facă afaceri cu Sovcomflot decât în trecut", a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA, adăugând că măsurile nu ar trebui să afecteze piaţa petrolului deoarece Rusia va menţine discounturile la vânzarea ţiţeiului. Oficialii Sovcomflot au admis săptămâna aceasta că operaţiunile companiei sunt afectate de sancţiuni. "Vizarea Sovcomflot reprezintă o înăsprire semnificativă a sancţiunilor SUA contra Rusiei. Nu va rezolva problema eludării dar va majora costurile de transport şi discounturile la vânzarea ţiţeiului rusesc", a apreciat Janis Kluge, de la German Institute for International and Security Affairs în Berlin. Chiar şi aşa, Rusia încă poate apela la aşa numită "flotă din umbră", înfiinţată imediat după invazia din 2022, cu vapoare mai vechi fără asigurare adecvată şi acţionariat neclar. După unele estimări, există 600 astfel de nave. Costurile de livrare pentru petrolul rusesc sunt imense. Costă aproximativ 14,50 dolari pe baril să livreze încărcătura din Marea Baltică spre China, conform datelor Argus Media. Mai mult de jumătate din sumă este generată de sancţiuni.

Atentatul moscovit, asumat de Statul Islamic (sursa: TASS)
Internațional

Atentatul moscovit, asumat de Statul Islamic

Atentatul moscovit, asumat de Statul Islamic. Gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) a declarat sâmbătă că patru dintre luptătorii săi au comis atacul lansat vineri seara asupra unei săli de concerte de la periferia Moscovei, atac soldat, potrivit unui nou bilanţ, cu cel puţin 130 de morţi. Atentatul moscovit, asumat de Statul Islamic "Atacul a fost comis de patru luptători ai SI înarmaţi cu mitraliere, un pistol, cuţite şi bombe incendiare", a susţinut SI pe unul dintre conturile sale Telegram, adăugând că atacul a survenit "în contextul (...) războiului furibând" dintre grupare şi "ţările care luptă împotriva Islamului". Citește și: Probe circumstanțiale care arată că regimul Putin a știut sau a orchestrat masacrul terorist de la Moscova, ca să dea vina pe Ucraina Preşedintele rus Vladimir Putin a dat asigurări că "toţi cei patru autori" ai atacului comis vineri seara la periferia Moscovei au fost arestaţi în timp ce "se îndreptau spre Ucraina". "Se îndreptau spre Ucraina unde, conform datelor preliminare (ale anchetatorilor), le fusese pregătită o pentru a trece graniţa", a afirmat Putin, dând asigurări că "cei care se află în spatele acestor terorişti vor fi pedepsiţi" şi că "nu vor avea un destin de invidiat".

Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova Foto: captură video
Internațional

Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova

Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova, soldat cu circa 40 de morți și 100 de răniți: filmările arată holul sălii de concerte Crocus City Hall, din Krasnogorsk, în suburbiile de nord-vest ale Moscovei, pline de cadavre. Imagini brutale ale atacului terorist de la Moscova În înregistrările video publicate de canalele rusești Telegram au putut fi văzute persoane înarmate trăgând la focuri de armă de la mică distanță asupra participanților la concertul de la arena Crocus City Hall. În imagini se vedeau cadavrele mai multor persoane zăcând pe jos. Citește și: Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate din spațiul public în ultimele două luni. Doar două certitudini: totul a pornit de la o intervenție chirurgicală, Casa Regală britanică tace „Dintr-o dată s-au auzit bubuituri în spatele nostru - împuşcături. O rafală de focuri de armă - nu ştiu ce", a declarat pentru Reuters un martor care a cerut să nu fie numit. „A început o debandadă, toată lumea a fugit spre scara rulantă", a spus martorul. „Toată lumea ţipa, toată lumea fugea", a povestit el. Împuşcăturile au început la câteva zile după ce preşedintele Vladimir Putin a fost reales pentru un nou mandat de şase ani şi în timp ce Rusia continuă războiul cu Ucraina. Agenția rusă de știri RIA Novosti a declarat pe Telegram că acoperișul clădirii din apropierea scenei de la locul de concert a început să se prăbușească, transmite NBC News. Guvernatorul regiunii Moscovei spune că peste 70 de ambulanțe au ajuns la locul atacului. Împușcăturile au început chiar înainte de un concert al grupului rock rusesc Picnic. Se crede că cel puțin cinci atacatori au fost implicați. Nu este clar cine s-a aflat în spatele atacului. BREAKING?one of the shooters and been arrested in Moscow concert. pic.twitter.com/z15UVtSNuU— Syrian Girl ?? (@Partisangirl) March 22, 2024 Canalele de televiziune de stat nu și-au întrerupt emisiunile pentru a-i informa pe ruși despre atac.

Prințesa Kate are cancer, face chimioterapie (sursa: BBC)
Internațional

Prințesa Kate are cancer, face chimioterapie

Prințesa Kate are cancer, face chimioterapie. Prințesa de Wales spune că se află în primele etape ale tratamentului, după ce în urma unor analize i s-a descoperit cancer, potrivit BBC. Prințesa Kate are cancer, face chimioterapie Într-o declarație video, Catherine spune că a fost un "șoc uriaș" după "câteva luni incredibil de grele". Citește și: Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate din spațiul public în ultimele două luni. Doar două certitudini: totul a pornit de la o intervenție chirurgicală, Casa Regală britanică tace Dar ea a transmis un mesaj pozitiv, spunând: "Sunt bine și devin mai puternică în fiecare zi". Detaliile despre cancer nu au fost dezvăluite, dar Palatul Kensington spune că este încrezător că prințesa se va recupera complet. Potrivit declarației, prințesa nu știa, atunci când a trecut printr-o operație abdominală în ianuarie, că are cancer. "Cu toate acestea, testele efectuate după operație au constatat că a fost detectat cancerul. Prin urmare, echipa mea medicală m-a sfătuit să fac chimioterapie preventivă și acum mă aflu în primele etape ale acestui tratament", a declarat prințesa. A trebuit să le explice copiilor Ea a spus că se gândește la toți cei care au fost afectați de cancer, adăugând: "Pentru toți cei care se confruntă cu această boală, sub orice formă, vă rog să nu vă pierdeți credința sau speranța. Nu sunteți singuri". Catherine a spus că recuperarea după operația suferită în ianuarie, pentru o afecțiune care nu a fost dezvăluită, a durat ceva timp, iar prioritatea este acum grija pentru familia sa: "William și cu mine am făcut tot ce am putut pentru a procesa și gestiona acest lucru în privat, de dragul tinerei noastre familii". Prințesa a adăugat: "Ne-a luat timp să le explicăm totul lui George, Charlotte și Louis într-un mod adecvat pentru ei și să-i asigurăm că voi fi bine". Ea a spus că familia are acum nevoie de "timp, spațiu și intimitate". Cât va lipsi de la îndatoriri oficiale Catherine și prințul William nu sunt acum așteptați să apară alături de familia regală în duminica Paștelui, iar prințesa nu va reveni curând la îndatoririle oficiale. Palatul a mai spus că absența bruscă a prințului William de la o slujbă comemorativă de la sfârșitul lunii februarie s-a datorat descoperirii diagnosticului de cancer al lui Catherine. Cuplul s-a confruntat cu speculații publice intense și cu o frenezie pe rețelele de socializare cu privire la sănătatea ei, de la operația din ianuarie. Ea nu a participat la niciun eveniment oficial de la Crăciun. În declarația sa video, ea a vorbit despre sprijinul din partea familiei sale: "Faptul că îl am pe William alături de mine este o mare sursă de confort și de sprijin, de asemenea. La fel ca și dragostea, sprijinul și bunătatea care au fost arătate de atât de mulți dintre voi. Înseamnă atât de mult pentru amândoi". Premierul britanic a denunțat atenția media Palatul Kensington a declarat că videoclipul cu prințesa a fost filmat miercuri de BBC Studios, divizia de producție a BBC. Premierul Rishi Sunak a declarat că Catherine a dat dovadă de un "curaj extraordinar" prin declarația sa, dorindu-i o "recuperare rapidă". El a spus: "În ultimele săptămâni, ea a fost supusă unei atenții enorme și a fost tratată în mod nedrept de anumite părți ale mass-media din întreaga lume și de pe rețelele de socializare. Când vine vorba de probleme de sănătate, ca oricui altcuiva, trebuie să i se acorde intimitatea necesară pentru a se concentra pe tratamentul ei și pentru a fi alături de familia ei care o iubește".

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate (sursa: The Sun)
Internațional

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate

Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate: o fotografie retușată a Prințesei de Wales a declanșat o isterie în masă. Nu doar în Regatul Unit, ci în întreaga lume. Agențiile internaționale de presă au supus informațiile venite dinspre Palatul Kensington regimului "Kill Notice". Kill Notice se aplică, în general, informațiilor venite din Coreea de Nord sau Iran. În întreaga lume au început să circule teoriile conspirației. Cum a început: intervenția chirurgicală de pe 17 ianuarie Pe 17 ianuarie a.c., Kate Middleton, soția prințului William, a fost internată într-un spital privat din Londra. Prințesa urma să fie supusă unei intervenții chirurgicale planificată de mai multă vreme. Natura acestei intervenții nu a fost dezvăluită. Citește și: Arsenie Boca, made in China. Icoane și suveniruri cu chipul duhovnicului considerat sfânt de foarte mulți, produse în provincia Zhejiang Kate a rămas internată aproximativ 12 zile. Pe 27 februarie, la o lună după externare, prințul William a anulat din scurt participarea la o slujbă de pomenire pentru nașul său, regele Constantin al Greciei. Anularea participării a ridicat semne de întrebare, având în vedere absența continuă a soției sale din viața publică. Kate nu mai fusese văzută în public dinaintea Crăciunului. Presa a început să speculeze. The Mirror a publicat știrea referitoare la slujba de pomenire, postând o fotografie cu cei doi și menționând că poza este "de anul trecut". The Guardian a scris că Prințul de Wales a anulat evenimentul din cauza unei "chestiuni personale" iar Palatul Kensington nu a dat mai multe detalii. BBC a comentat că în ultima vreme a fost o "succesiune de vești medicale" în ceea ce privește familia regală, amintind de recentul diagnostic de cancer al Regelui și de operația lui Kate. Prima fotografie: Kate cu mama Zvonurile au început să circule. Ce se întâmplă cu Kate? Nu se simte bine? De ce nu se dau mai multe detalii despre starea ei de sănătate? De ce îi ia atât de mult să se refacă, având în vedere că, după fiecare din cele trei nașteri, apărea în fața presei în câteva ore? O zi mai târziu, rețelele sociale au fost inundate de hashtag-ul "Where is Kate?" (cu variații #whereiskatemiddleton). Pe măsură ce creștea presiunea publică, pe 4 martie a.c. în presa britanică a apărut o fotografie care o înfățișa pe Prințesa de Wales stând lângă mama ei într-un Audi negru. Poza a făcut înconjurul lumii, din Europa, până în Statele Unite, însă nu a făcut decât să sporească suspiciunile: cea din mașină era cu adevărat Prințesa? În aceeași zi, Daily Mail posta un videoclip în care Prințul William, aflat în timpul unei vizite oficiale, ignoră întrebarea cuiva: "Ce mai face Catherine?". A doua fotografie s-a dovedit a fi retușată Apogeul a fost atins pe 10 martie a.c. Pentru a liniști spiritele, Palatul Kensington a publicat prima fotografie oficială a prințesei de la operație. Kate apare alături de cei trei copii ai săi. În doar câteva ore, autenticitatea fotografiei a fost pusă la îndoială. Internauții, dar și jurnaliștii britanici, au observat neconcordanțe în fotografie, precum modelul puloverului Prințului Louis și mâneca Prințesei Charlotte. Faptul că Kate nu purta verighetă și frunzele copacului din fundalul fotografiei erau neobișnuit de verzi pentru luna martie. Imediat, mai multe agenții de presă, inclusiv The Associated Press (AP), Reuters, Getty Images și AFP, au emis alerte de "Kill Notice" pentru fotografie. Phil Chetwynd, director global de știri la agenția de presă AFP, a declarat pentru BBC că acest regim este folosit rar, în special pentru informațiile care vin din Coreea de Nord sau Iran. Kate a recunoscut ulterior că a editat fotografia, scuzându-se pentru "orice confuzie". Dar paguba fusese deja făcută: Palatul Kensington, care nu a publicat fotografia originală, neretușată, s-a trezit aruncat în lumea conspiraționiștilor. Conspirațiile din jurul dispariției Prințesei Kate Presa germană a făcut un top neoficial al celor mai vehiculate teorii ale conspirațiilor, la nivel mondial. Potrivit acestora, Kate ar fi suferit de complicații după operația abdominală, iar acum este în comă. Intervenția chirugicală ar fi fost, de fapt, o procedură cosmetică nereușită. William și Kate sunt pe cale să divorțeze. William are o aventură. Kate are o aventură. William a lovit-o pe Kate. Kate este moartă. William a ucis-o pe Kate, ajutat de tatăl său, Charles. Un video cu o sosie a Prințesei? Pe 18 martie a.c., Sun a postat un videoclip în care Prințesa Kate este văzută în compania Prințului William, la cumpărături. Urmarea: un nou val de teorii ale conspirației. Potrivit acestora, videoclipul este "trucat", este aruncat în mass media doar ca să ascundă realitățile, femeia nu este Kate, ci o sosie. Pe rețelele de socializare au apărut din ce în ce mai multe postări care promovau această teorie a conspirației. În mai puțin de 24 de ore, teoriile conspirațiile despre sosii au strâns peste 12 milioane de vizualizări pe X și peste 11 milioane pe TikTok. După o zi, pe 19 martie, The London Clinic, spitalul unde a fost internată Prințesa a fost supus unei anchete. Potrivit The Mirror, membri ai personalului au încercat să acceseze dosarele medicale private ale Prințesei. Ministrul Sănătății, Maria Caulfield, a solicitat poliției să investigheze acuzațiile de încălcare a confidențialității. Spitalul, de renume mondial, care are reputația de a trata cu discreție familia regală, foștii președinți, prim-miniști și celebrități, nu a comentat. The London Clinic este acum sub investigații.

Putin nu exclude conflictul cu NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin nu exclude conflictul cu NATO

Putin nu exclude conflictul cu NATO. Un conflict pe scară largă cu NATO nu poate fi exclus, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin duminică seară, la o conferinţă de presă la Moscova pentru a marca victoria sa în alegerile prezidenţiale, însoţite de acuzaţii de manipulare. Putin nu exclude conflictul cu NATO În cazul unui conflict pe scară largă cu NATO, lumea ar fi la doar un pas de un al treilea război mondial, a spus liderul de la Kremlin, citat de agenţia de presă de stat TASS. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic "Cred că este puţin probabil ca cineva să fie interesat de acest lucru", a adăugat el. Potrivit lui Putin, numeroşi soldaţi din statele membre ale NATO sunt deja desfăşuraţi în Ucraina. "Ştim deja asta", a spus el, adăugând că pe câmpul de luptă au fost auzite limbile franceză şi engleză. "Nu este nimic bun, mai ales pentru ei, pentru că mor acolo în număr mare", a declarat Putin, fără a susţine cu dovezi această afirmaţie. De la 77%, la 88% Ucraina se apără împotriva Rusiei cu ajutorul Occidentului de mai bine de doi ani. Comisia Electorală a Rusiei a anunţat că Putin a obţinut un rezultat record de puţin sub 88% din voturi, după ce aproape un sfert din buletinele de vot au fost numărate. La alegerile prezidenţiale anterioare, din 2018, el câştigase cu 76,7% din voturi. Niciun candidat autentic de opoziţie nu a primit permisiunea să participe la scrutinul prezidenţial, care a durat de vineri până duminică.

Transnistria, fake news despre atac ucrainean (sursa: zonadesecuritate.md)
Internațional

Transnistria, fake news despre atac ucrainean

Transnistria, fake news despre atac ucrainean. Autorităţile de la Chişinău neagă informaţia că asupra Tiraspolului ar fi fost lansat duminică un atac cu drone din Ucraina, relatează deschide.md, citând reprezentanţi ai Biroului pentru Reintegrare care susţin că aceasta nu este decât o provocare. Transnistria, fake news despre atac ucrainean "Biroul de Reintegrare a luat legătura cu celelalte autorităţi ale statului, iar în urma examinării imaginilor video şi din schimbul de informaţii, comunicăm că incidentul în cauză este o tentativă de a provoca frică şi panică în regiune. Tehnica militară din imagini nu funcţionează de câţiva ani. Citește și: Putin ar fi câștigat alegerile cu „doar” 87%, potrivit mai multor exit-poll-uri. Casa Albă: „Alegeri nici libere, nici corecte” Autorităţile de la Chişinău, aflate în contact cu partea ucraineană, nu confirmă vreun atac asupra regiunii transnistrene", se menţionează într-un comunicat de presă al Biroului pentru Reintegrare. Autorităţile de la Tiraspol au difuzat duminică informaţia conform căreia o dronă a căzut asupra unui elicopter militar din stânga Nistrului. Presa din regiunea separatistă a scris că "ar fi fost un atac cu drone asupra unei unităţi militare de la Tiraspol", notează deschide.md.

Putin are un nou mandat prezidențial (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin are un nou mandat prezidențial

Putin are un nou mandat preziențial. Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu 87% din voturi, potrivit unui exit-poll. Putin are un nou mandat prezidențial Un alt exit-poll, realizat de Centrul rus pentru cercetarea opiniei publice (VCIOM), avansează cifre identice: o victorie cu 87,8%. Citește și: Un judecător din Alexandria a amânat de peste 100 de ori pronunțarea unei sentințe, acuzatul așteaptă din 2021. CSM l-a sancționat în ianuarie 2023, dar nu s-a schimbat nimic Iulia Navalnaia a declarat că a scris numele de familie al soţului ei defunct, Aleksei Navalnîi, pe buletinul de vot pentru alegerile prezidenţiale din Rusia, după ce a făcut apel la simpatizanţii opoziţiei să procedeze la fel pentru a protesta împotriva lui Vladimir Putin. "Bineînţeles, am scris numele pentru că este imposibil ca la o lună înainte de alegeri, principalul opozant al lui Putin, deja încarcerat, să fie ucis", a declarat ea presei după ce a votat la ambasada rusă din Berlin. La intrarea sa, susţinătorii ei au scandat "Iulia, Iulia, suntem alături de tine". Casa Albă: alegeri nici libere, nici corecte Potrivit Comisiei electorale ruse, liderul de la Kremlin a obţinut 87,97% din voturi după numărarea a 24% dintre buletinele de vot. Imediat au urmat mai multe reacţii la nivel internaţional. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este "beat de putere" şi "vrea să conducă etern". El a estimat într-un mesaj pe reţelele sociale că alegerile prezidenţiale din Rusia "nu au nicio legitimitate". Casa Albă a transmis la rândul ei că alegerile ruse "în mod evident nu au fost nici libere, nici corecte", dat fiind modul în care Putin şi-a încarcerat oponenţii şi i-a împiedicat pe alţii să candideze.

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Internațional

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident

Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident. Candidatura președintelui Klaus Iohannis la conducerea NATO nu a stârnit dezbateri în presa occidentală. Mass media importante, precum BBC, WELT sau Le Point, au ignorat cu totul anunțul candidaturii. Citește și: Furie împotriva României la Moscova în legătură cu returnarea tezaurului. „Românii nu sunt o națiune”, spune Medvedev. Zaharova (MAE) susține că Bucureștiul datorează bani Rusiei Celelalte doar au consemnat. S-a amintit, printre altele, că preșdintele Iohannis a pierdut de multă vreme simpatia românilor, fiind un președinte mai degrabă "absent". Presa germană vorbește de un președinte "distant" În Germania, Der Spiegel publică un articol informativ despre anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Publicația face numai un scurt comentariu despre ambițiile președintelui României; acesta nu mai poate candida la funcția de șef al statului, însă în competiția la vârful NATO este doar un "outsider". Tagesschau alocă un spațiu mai generos, argumentând că Iohannis ar fi primul est-european care ar conduce alianța transatlantică. Unul dintre atuurile lui Iohannis: investițiile masiv ale României în apărare, cauzate de războiul din Ucraina. Suddeutsche etichetează anunțul președintelui Iohannis drept unul "surprinzător", de vreme ce președintele în exercițiu și-a pierdut de multă vreme simpatia publică: "Este văzut ca fiind un mare absent, un președinte din ce în ce mai distant". Suddeutsche mai comentează că, deși NATO nu organizează alegeri publice pentru postul de secretar general, președintele Iohannis și-a planificat pașii bine: după două mandate, nu mai are voie să candideze la funcția de șef al statului. Iohannis la NATO, neinteresant pentru Occident Dintre marile cotidiene din Franța, doar Le Figaro consemnează, pe scurt, anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis. Jurnaliștii francezi amintesc însă că, în ciuda ambițiilor, președintele Iohannis are un concurent foarte puternic. Mark Rutte are de partea sa marile puteri ale alianței: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța. Singura țară care se opune este Ungaria. Articol de trei paragrafe în Spania Nici presa din Spania nu a fost mai interesată. El Mundo alocă un articol de trei paragrafe candidaturii lui Klaus Iohannis. Articolul consemnează anunțul și citează puțin din discursul președintelui României. El Pais este mai generos și citează mai mult din discursul lui Iohannis. Jurnaliștii mai amintesc că România este țară membră NATO din 2004 și că a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei. În noiembrie anul trecut, scrie El Pais, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina. Presa maghiară, ceva mai generoasă Articole mai multe au apărut în presa maghiară, însă majoritatea se limitează doar să anunțe candidatura. Singurele care au alocat un spațiu mai generos au fost Index, 444 și Magyar Nemzet. Index a lansat întrebarea dacă președintele României ar putea fi următorul șef al NATO. După o trecere în revistă a discursului președintelui, Index amintește de vizita delegației române în Estonia, la Tallinn, pentru a câștiga sprijinul estonienilor. Jurnaliștii maghiari insinuează că președintele Iohannis ar avea o șansă, de vreme ce statele baltice, Turcia și Suedia, recent aderată, nu au indicat încă public că îl vor sprijini pe Mark Rutte. Și este amintită Ungaria: ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, a declarat oficial că nu îl va sprijini în nici un fel pe Rutte. Potrivit site-ului 444, dacă Mark Rutte a fost până acum singurul politician care a aplicat pentru postul de secretar general al NATO, Klaus Iohannis este de acum un "challenger". Alegerea unui secretar general al NATO va fi interesantă, susțin jurnaliștii, având în vedere poziția Ungariei, care nu îl sprijină în nici un fel pe Rutte, iar pentru o decizie este necesar votul unanim. Pe de altă parte, Magyar Nemzet amintește de declarația lui Kelemen Hunor, potrivit căruia "negocierile sunt în derulare, și ar putea apărea un al treilea candidat".

Medvedev înjură România: nu e națiune (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Medvedev înjură România: nu e națiune

Medvedev înjură România: nu e națiune. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a reacționat violent vineri față de decizia UE de a cere Rusiei să restituie Tezaurul României. Medvedev înjură România: nu e națiune Acesta a afirmat că "românii nu sunt o națiune" și că solicitarea este o "obrăznicie", potrivit TASS. "Românii, după cum se știe, nu sunt o națiune, ci un mod de viață. Părea că nu ne mai poate surprinde nimic. Liderii europeni - idioți, slabi, nimicuri. Dar nu, ne-au dat un motiv din nou. Vor să returneze aurul României", a scris Medvedev într-o postare făcută pe pagina sa de Vkontakte. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Fostul președinte și premier rus mai spune în postarea sa că guvernul sovietic a naționalizat în 1918 tezaurul României pentru "comportamentul necorespunzător" al României și că ulterior țara noastră a refuzat să "plătească datoriile" sale către "Imperiul Sovietic". "Du-te dracului!" "România a acceptat acest lucru și apoi a primit de la noi renunțarea la reparațiile pentru perioada sa nazistă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ei bine, acum, din nou, apetitul a reînviat la diferiți idioți din Parlamentul European", și-a continuat Medvedev mesajul. "Chiar nu știu ce să răspund la o asemenea obrăznicie. UE a furat active de 300 de miliarde de dolari de la Rusia și cere să se returneze aurul României", a mai notat Medvedev. "În limba rusă nu ai ce să spui, doar: Du-te dracului!", și-a încheiat oficialul rus mesajul. Zaharova invocă experți Comentariile lui Medvedev vin după ce Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, a afirmat că România ar vrea să-şi rezolve problemele economice pe seama Rusiei prin primirea înapoi a Tezaurului și că, în realitate, datoriile României faţă de Rusia ar depăși de 20-25 de ori valoarea întregului Tezaur românesc. "România încearcă să pună pe umerii Rusiei datoriile sale fantomă vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale", a scris Zaharova într-o postare făcută pe canalul său de Telegram. Ea a susţinut că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, "potrivit calculelor experţilor", de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ajuns în Rusia în anii 1916-1917.

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată

Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată. Pandemia a fost benefică pentru afacerile familiei cancelarului austriac, Karl Nehammer. Deși nu a avut dificultăți economice, compania deținută de tatăl și fratele cancelarului a primit bani guvernamentali din fondurile destinate ajutorului pentru pandemie. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Situația a stârnit controverse. Unii politicieni i-au cerut demisia. Karl Nehammer păstrează tăcerea. Firma familiei cancelarului austriac Nehammer, subvenționată Agenția de publicitate și marketing Back-Bone Marketing GmbH are doi acționari majoritari: Karl Nehammer senior și Michael Nehammer, adică tatăl, respectiv fratele cancelarului Austriei. Fiecare din cei doi deține câte 25% din acțiunile companiei. Firma a primit peste 164.000 de euro, ajutor economic federal între 2020 și 2022. Ajutorul economic federal Covid este administrat de COFAG (Agenția Federală de Finanțare COVID-19), care raportează Ministerului de Finanțe. Condițiile preliminare pentru a primi acest ajutor erau: lipsa vânzărilor, pierderile iminente și dificultățile acute de plată, din cauza pandemiei și a consecințelor acesteia. În 2020, compania familiei Nehammer a primit de la Ministerul Finanțelor 21.260 de euro. În 2021, compania a primit 116.031 de euro. Firma, cifre excelente în pandemie În 2022, suma a fost de 27.734 de euro. Însă, potrivit rapoartelor financiare anuale, compania nu se califica pentru primirea ajutorului guvernamental. Raporatele nu au indicat nici o dificultate economică între 2020 și 2022. Per total, între 2020 și 2022, capitalul propriu a crescut de la 299.000 de euro la 1.142.500 de euro. Cu ajutorul Covid de 116.031 de euro, primit în 2021, capitalul social a fost mai mult decât dublat. De asemenea, numărul de angajați a crescut din 2020 până în 2021. Fără finanțarea COFAG, agenția Nehammer ar fi realizat un profit de 209.267 de euro în 2021. Sprijinul generos din partea ministrului de Finanțe i-a adus o creștere a profitului anual cu 55%. Clienții companiei, apropiați de ÖVP Printre marii clienți ai companiei familiei cancelaului Nehammer se numără Agrarmarkt Austria (AMA) și compania energetică EVN. AMA este în subordinea Ministerului Agriculturii și este aproapiată de ÖVP. Din 2020, consiliul de administrație este prezidat de fostul președinte al Camerei de Agricultură a ÖVP, Michaela Langer-Weninger. Președintele consiliului de administrație este Günter Griesmayr, un oficial apropiat fostului ministru al Agriculturii, Josef Pröll. În ceea ce privește EVN, aceasta este deținută în procent de 51% de statul Austria Inferioară. Nehammer nu comentează Compania familiei Nehammer a transmis un răspuns oficial în legătură cu această finanțare: "Firma noastră de consultanță fiscală a fost responsabilă de procesarea ajutorului economic Covid. Desigur, toate condițiile cadrului legal au fost respectate la aplicare.". Până în prezent, cancelarul Karl Nehammer nu a comentat în nici un fel situația. Nu a răspuns solicitărilor jurnaliștilor care l-au întrebat dacă știa de finanțare și de ce Guvernul a acordat ajutor economic unei companii care nu a suferit din cauza pandemiei. Demisia, cerută de parlamentari Pe 5 martie, deputatul Peter Wurm l-a somat oficial pe cancelarul Austiei să clarifice această situație. În plus, Peter Wurm a întrebat dacă pe lângă finanțarea COFAG, s-au plătit și finanțări AMS, date pentru munca cu normă redusă sau asistență pentru integrare. Din partea SPÖ, purtătorul de cuvânt Jan Krainer a etichetat această finanțare drept intolerabilă și iresponsabilă. "În timpul pandemiei de Corona, companiile ar fi trebuit să fie sprijinite pentru a salva locuri de muncă, nu pentru a finanța profiturile în detrimentul contribuabililor!", a declarat acesta. Krainer a solicitat demararea unei anchete. Din partea FPÖ, Christian Hafenecker, secretarul general al partidului, a declarat: "Compania deținută de fratele și tatăl cancelarului ÖVP Nehammer a realizat un profit total de 687.000 de euro în anii Corona 2020 - 2022. Aproape un sfert din aceast profit a provenit din finanțarea COFAG, ceea ce, evident, nu era deloc necesar din punct de vedere economic.".

Putin a confiscat și Crucea Roșie (sursa: vsquare.org)
Internațional

Putin a confiscat și Crucea Roșie

Putin a confiscat și Crucea Roșie. Filiala din Rusia, implicată în mașina de război a Kremlinului: participă la taberele militare pentru copii, unde minori de opt ani sunt învațați să mânuiască armele. Colaborează, de asemenea, cu organizații aflate pe lista sancțiunilor internaționale, acuzate de răpirea copiilor ucraineni. Citește și: Hainele chinezești suspectate că sunt produse prin muncă forțată, aproape să fie interzise în Europa. Principalul vizat, gigantul de fast fashion Shein Președintele filialei ruse, Pavel Savchuk, este un propagandist al lui Putin. Deși până în 2024 a fost membru al ONF, organizație aflată pe lista sancțiunilor internaționale, Savchuk a fost ales în 2022, membru în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). Putin a confiscat și Crucea Roșie O serie de documente scurse de la Kremlin și obținute de publicația estonă Delfi arată cum Kremlinul dorește să transforme Crucea Roșie Rusă (CRR) în mașină de propagandă. Potrivit documentelor interne ale Kremlinului, președintele rus vrea să înlăture Comitetul Internațional al Crucii Roșii din teritoriile ocupate din Ucraina. Putin a ordonat ca, pe teritoriile ocupate, să se înființeze noi organizații-marionete, sub egida Crucii Roșii Ruse. Kremlinul a alocat deja Crucii Roșii Ruse 6,7 milioane de euro din bugetul de stat al Rusiei pentru 2024. Fondurile sunt destinate înființării a patru noi filiale regionale și a 62 de filiale locale în Donbas și zonele pe care Kremlinul le numește "teritorii eliberate". Conform principiilor de bază ale organizației internaționale a Crucii Roșii, filialele naționale au voie să opereze în altă țară doar cu permisiunea țării respective. Crucea Roșie a Ucrainei nu a dat o astfel de permisiune. În plus, în zonele de conflict, doar Comitetul Internațional al Crucii Roșii are voie să opereze. Potrivit documentelor, Crucea Roșie Rusă a primit bani și dintr-un buget ascuns, de miliarde de dolari, pentru a sprijini poziția lui Vladimir Putin înaintea alegerilor prezidențiale. Șeful Crucii Roșii ruse, membru al Frontului Popular Panrus Șeful CRR este Pavel Savchuk. În iunie 2022, acesta a fost ales în consiliul de conducere al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilunii Roșii (IFRC). După câteva luni, în decembrie, 2022, Savchuk a participat la câteva evenimente publice și a acordat diplome unor fabrici rusești care produc rachete și arme folosite în războiul din Ucraina. De asemenea, până în februarie 2024, apărea ca membru activ al organizației de propagandă a Kremlinului, Frontul Popular Panrus (ONF). ONF, fondat de Putin în 2011, se află pe lista sancțiunilor internaționale pentru sprijinirea războiului rus din Ucraina. Unul dintre liderii grupării, Marija Lvova-Belova, a fost acuzată de răpirea copiilor ucraineni din teritoriile ocupate și "integrarea" acestora în Rusia. În 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele ei. Într-o declarație scrisă, reprezentanții IFRC au recunoscut că sunt conștienți de rolul lui Savchuk în cadrul ONF, dar că, potrivit spuselor acestuia, nu mai e membru ONF din martie 2022. Însă numele lui Savchuk a fost eliminat de pe site-ul ONF abia în februarie 2024, după ce jurnaliștii au chestionat IFRC în legătură cu statutul acestuia. Parteneriat cu o organizație sancționată de SUA În ianuarie, 2024, Savchuk a semnat un acord între Crucea Roșie Rusă și Artek, o tabără de copii din Crimeea. Site-urile ambelor organizații se laudă cu fotografii cu Savchuk și directorul Artek, Konstantin Fedorenko, semnând contractul. Potrivit acordului, este "un pas important în consolidarea cooperării în educația tinerilor" și "deblocarea potențialului viitorilor lideri și cetățeni ai unei societăți responsabile". Doar că Artek, deținută de statul rus, a fost acuzată încă de anul trecut, la nivel internațional, că a răpit copiii deportați din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Atât tabăra Artek, cât și directorul acesteia, se află, din august 2023, pe lista sancțiunilor Departamentului de Stat al SUA. Conform declarațiilor oficialilor americani "Artek este o «tabără de vară» deținută de Guvernul Rusiei, situată în Crimeea ocupată de Rusia, care a preluat copii ucraineni care au fost ulterior plasați în programe extinse de reeducare «patriotică» și au fost împiedicați să se întoarcă la familiile lor". Copii învățați să mânuie arme Kremlinul folosește din ce în ce mai mult copiii în scopurile sale militare. Potrivit scurgerii de informații, filiera rusă a Crucii Roșii a fost implicată de mai multe ori în organizarea taberelor de antrenament "militar-patriotice" pentru copii. În documentele de la Kremlin există fotografii cu personalul Crucii Roșii Ruse la evenimentele de pregătire militară pentru tinerii ruși, unde copiii de până la opt ani sunt învățați să folosească arme de foc sau cuțite. De exemplu, în tabăra Spetsnaz din orașul Khanti-Mansiysk, copiii sunt întâmpinați de bărbați înarmați și exersează lupta corp la corp, abilitățile cu cuțitul și mânuirea puștilor Kalașnikov. Membrii ai Crucii Roșii Ruse se pozează împreună cu copii în uniforme militare. La un eveniment similar, organizat la Moscova, în februarie, veteranii armatei oferă pregătire militară copiilor mici îmbrăcați în costume de camuflaj. Copiii pozează cu personalul Crucii Roșii și cu puști Kalashnikov. Crucea Roșie internațională investighează Într-o declarație recentă, Federația Internațională a Crucii Roșii a afirmat că ia în serios toate informațiile apărute în presă și că va urma o investigație pe plan intern. În Suedia, țară care se numără printre cei mai mari donatori ai Crucii Roșii, reprezentanții organizației au afirmat că vor cerceta lucrurile și își vor asuma responsabilitatea. Ministerul de Externe al Suediei a declarat că așteaptă o acțiune fermă și rapidă a IFRC, inclusiv suspendarea sau excluderea Crucii Roșii Ruse din IFRC.

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa (sursa: Facebook/SHEIN)
Internațional

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa

Hainele chinezești Shein, interzise în Europa. UE vrea să interzică importul de produse realizate din muncă forțată. Sunt vizate, în special, produsele provenite din China. Dacă proiectul va fi aprobat, mărfurile suspectate că au fost produse prin muncă forțată nu vor mai fi acceptate pe piața unică europeană. UE vrea anchete Pe data de 5 martie, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord privind interzicea comercializării pe piața unică europeană a produselor realizate prin muncă forțată. Citește și: „Băieții deștepți” estimau că Gold Corporation pierde procesul Roșia Montana și au pariat pe prăbușire: numărul acțiunilor „shortate” a explodat după declarațiile lui Ciolacu Legislația ar putea viza în special marfa provenită din China, suspectată că supune minoritatea uigură la muncă forțată. Conform acordului, statele membre sau Comisia Europeană trebuie să demareze anchete cu privire la presupusa muncă forțată în lanțurile de aprovizionare ale companiilor. Dacă se va dovedi utilizarea acesteia, produsele vor fi confiscate la frontiere și retrase de pe piața europeană. Comisia va stabili o listă de produse și zone de risc, în special cele în care munca forțată este organizată de stat. Lista va servi drept criteriu pentru deschiderea investigațiilor. Companiile care încalcă legislația vor fi amendate. Produsele lor vor putea fi permise din nou pe piață doar dacă dovedesc eliminarea muncii forțate din lanțul lor de aprovizionare. Lege similară, adoptată în SUA O lege similară a fost adoptată la sfârșitul anului 2021 de Congresul american. Aceasta interzice toate importurile de produse din regiunea Xinjiang, cu excepția cazului în care companiile din regiune pot dovedi că producția lor nu include muncă forțată. Autoritățile americane au condamnat de mulți ani practica de muncă forțată masivă efectuată de guvernul chinez împotriva minorității uigure. Anul trecut, mai mulți politicieni americani a cerut ca brandul chinez de fast fashion Shein să fie investigat în urma aparițiilor acuzațiilor că folosește munca forțată uigură. Hainele chinezești Shein, interzise în Europa Recent, parlamentarii francezi au propus o lege care să reglementeze comercializarea produselor fast fashion. Parlamentarii au invocat practicile abuzive și pericolele acestei industrii: dezastru ecologic, condiții de muncă inumane, pericole pentru sănătate. Legea propune creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor, introducerea unei penalizări ecologice de până la zece euro pe articol vândut și interzicerea publicității pentru produse și companiile producătoare. Legea ar viza în special firma Shein, gigantul chinez de producție a hainelor fast fashion. La sfârșitul anului 2023, Shein deținea o cotă de piață de 13% în Franța, situându-se pe locul al doilea în topul preferințelor consumatorilor francezi. Uigurii, forțați să muncească pentru Shein Shein, care își produce cea mai mare parte a mărfurilor în China, se confruntă de mai mulți ani cu critici. Printre altele, grupul este suspectat că folosește munca forțată a minorității uigure. Există și alte acuzații. Grupuri de advocacy și jurnalişti au descoperit că oamenii lucrează în ateliere nesigure, care nu au ferestre sau ieșiri de urgență. În 2021, potrivit unui raport al grupului elvețian de advocacy Public Eye, lucrătorii nu aveau contracte de muncă. Erau plătiți pentru fiecare articol de îmbrăcăminte produs, pentru a fi încurajați să muncească cât mai mult. Ajungeau să lucreze 75 de ore pe săptămână. În 2022, o investigație jurnalistică independentă arăta că aproape 83% dintre furnizorii companiei operau cu "riscuri majore". Cele mai multe încălcări au fost condițiile improprii de muncă și programul prelungit de lucru. 12% dintre furnizori au comis "încălcări de toleranță zero": munca prestată de minori, muncă forțată și probleme de sănătate cauzate de condițiile de muncă. La sfârșitul anului 2022, Shein a recunoscut problemele legate cu condițiile de muncă din fabricile furnizorilor și s-a angajat să le îmbunătățească. Munca forțată, fenomen global Munca forțată afectează aproximativ 27,6 milioane de oameni din întreaga lume, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (ILO). 11,8 milioane sunt femei și peste trei milioane, copii. Practicile de muncă forțată au crescut în ultimii ani. O comparație cu estimările globale din 2016 indică o creștere cu 2,7 milioane a numărului de persoane afectate între 2016 și 2021. Potrivit ILO, nici o regiune a lumii nu este scutită de munca forțată. Asia și Pacificul se situează pe primul loc în statistica globală (15,1 milioane). Urmează Europa și Asia Centrală (4,1 milioane), Africa (3,8 milioane), America (3,6 milioane) și statele arabe (0,9 milioane).

Înmormântarea lui Navalnîi, mii de ruși (sursa: The Standard)
Internațional

Înmormântarea lui Navalnîi, mii de ruși

Înmormântarea lui Navalnîi, mii de ruși. O mulţime de ruşi s-a adunat în faţa bisericii din Moscova, unde vineri va avea loc ceremonia de rămas bun dedicată liderului opoziţiei, Aleksei Navalnîi, care a murit în urmă cu două săptămâni într-o închisoare din Arctica, în circumstanţe neclare. Înmormântarea lui Navalnîi, mii de ruși Lungul şir de oameni care au mers la biserica ortodoxă din cartierul moscovit Mariino cu trei ore înainte de începerea ceremoniei de înmormântare a fost arătat de echipa lui Navalnîi pe reţelele lor de socializare. Citește și: Atacul cibernetic asupra Parlamentului, când s-a furat buletinul lui Ciolacu: rețea neautorizată AUR, principalul suspect. „Dacă aveți fir cu Kremlinul, nu în clădirea Parlamentului” "Veniţi să vă luaţi rămas bun de la Aleksei Navalnîi dacă sunteţi la Moscova. Cei care din diverse motive nu sunt acolo pentru a o putea face vă vor mulţumi", scria unul dintre colaboratorii lui Navalnîi, Leonid Volkov, în prezent în exil, pe platforma X. La ora 12:00 (09:00 GMT) aliaţii politicianului decedat au dat startul unei transmisiuni în direct cu procesiunea funerară, programată să înceapă două ore mai târziu. Studenții, amenințați cu exmatricularea Printre moscoviţii veniţi să-şi ia rămas bun de la Navalnîi, sfidând avertismentele autorităţilor, pot fi observaţi oameni de toate vârstele, dintre care unii ţin în mână garoafe roşii. Mai multe camere de supraveghere şi alte dispozitive care pot servi drept inhibitori ai semnalului de internet şi de telefonie mobilă au fost totodată amplasate pe stâlpii de iluminat de la cimitir. Joi, anumite universităţi au difuzat avertismente pe reţelele de socializare ruseşti adresate studenţilor lor, cărora le cereau să nu participe la demonstraţii având legătură cu Navalnîi sub ameninţarea exmatriculării.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră