vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5145 articole
Internațional

Putin ucide ucraineni și de Înviere

Putin ucide ucraineni și de Înviere. Preşedintele rus Vladimir Putin şi zeci de credincioşi din Moscova au participat sâmbătă seara la slujba de Înviere, oficiată de capul Bisericii Ortodoxe din Rusia, patriarhul Kirill, un susţinător fervent al liderului rus şi al războiului său în Ucraina. Președintele rus, mulțumiri pentru Kirill Putin, într-un costum de culoare închisă, cămaşă albă şi cravată roşu închis, a fost filmat în principala biserică din capitala rusă - Catedrala Hristos Mântuitorul - alături de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, fiecare ţinând în mână o candelă roşie aprinsă, după cum se vede într-o înregistrare video de la slujbă. Citește și: VIDEO Părintele Calistrat de la Mănăstirea Vlădiceni, după ce Ciolacu a cerut să nu mai fie jignit că ar fi moldovean: „Mârlan fără educație” Liderul rus şi-a făcut cruce de mai multe ori în timpul slujbei, care a început sâmbătă seara târziu şi a durat până la primele ore ale zilei de duminică. Când patriarhul Kirill a anunţat "Hristos a înviat!", Putin s-a alăturat celorlalţi credincioşi care au răspuns: "Adevărat a înviat!". Putin nu a menţionat explicit războiul, pe care Kremlinul îl numeşte "operaţiune militară specială", în mesajul său de Paşti. Într-un discurs public adresat patriahului Kirill, capul Bisericii ortodoxe ruse, Putin i-a mulţumit pentru "cooperarea fructuoasă în perioada dificilă actuală, în timp ce este important pentru noi să ne unim eforturile în vederea dezvoltării constante şi a întăririi patriei". Patriarhul rus, suporter înfocat al războiului Capul bisericii ruse a sprijinit cu tărie războiul din Ucraina, intrat deja în al treilea an. Zeci de mii de oameni au fost ucişi şi milioane de oameni au trebuit să-şi abandoneze casele de când Putin a ordonat invadarea ţării vecine în februarie 2022. În cadrul slujbei de Înviere, patriarhul rus s-a rugat pentru protejarea "graniţelor sfinte" ale Rusiei, exprimându-şi speranţa că Dumnezeu va opri "luptele interne" între Rusia şi Ucraina, a relatat agenţia de presă de stat TASS. Creştinii ortodocşi, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă, respectă calendarul iulian şi sărbătoresc Paştele în acest weekend, în timp ce majoritatea bisericilor occidentale a celebrat marea sărbătoare pe 31 martie, după calendarul gregorian. Unde merge Putin la slujbe Putin participă întotdeauna la slujbe în timpul marilor sărbători bisericeşti. De Crăciun, el participă de obicei la slujbe în biserici mai mici din afara Moscovei. De Paşte, el merge în mod tradiţional la Catedrala Hristos Mântuitorul, care a fost reconstruită în perioada post-sovietică şi care a devenit un simbol al relaţiei simbiotice a statului cu Biserica Ortodoxă. Biserica rusă, condusă de patriarhul Kirill, a luat măsuri drastice împotriva disidenţei interne, un preot a fost exclus pentru că a refuzat să se roage ca Dumnezeu să ghideze Rusia spre victoria asupra Ucrainei, iar un alt preot a fost suspendat pentru că a oficiat slujba de pomenire la mormântul lui Aleksei Navalnîi, liderul opoziţiei care a murit într-o colonie penitenciară din regiunea arctică în februarie. Putin ucide ucraineni și de Înviere Un tir cu rachete ruseşti asupra regiunii Doneţk, în estul Ucrainei, a ucis două persoane, în timp ce un atac cu drone asupra oraşului Harkov, în nord-estul ţării, a făcut cel puţin şase răniţi, au indicat duminică responsabili locali. Ultimele atacuri au avut loc în timp ce creştinii ortodocşi din Ucraina şi din Rusia celebrau sărbătoarea Învierii. "La Pokrovsk, tiruri cu rachete au ucis două persoane şi au avariat o casă", a declarat Vadim Filaşkin, guvernatorul ucrainean al regiunii Doneţk (est) într-un mesaj pe Telegram. Localitatea Pokrovsk se află la circa 60 km nord-vest de oraşul Doneţk, centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume ocupată de Rusia şi pe care Moscova pretinde că ar fi anexat-o. Forţele aeriene ucrainene au declarat că ruşii au lansat 24 de drone iraniene Shahed asupra teritoriului Ucrainei în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică şi că 23 dintre ele au fost doborâte. "O casă şi dependinţele sale au ars în urma acestor atacuri. Şase persoane au fost rănite, între care o fetiţă născută în 2015", a declarat guvernatorul Harkovului, Oleg Sinegubov, pe Telegram. Zelenski, în cămașă tradițională Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a publicat un mesaj video duminică de la Catedrala Sf. Sofia din Kiev, situată în centrul capitalei. Înlocuindu-şi îmbrăcămintea militară obişnuită printr-o cămaşă tradiţională ucraineană, el a spus că Dumnezeu este un "aliat" al Ucrainei. "Cu un astfel de aliat, viaţa va învinge definitiv moartea", a declarat Zelenski. În cadrul catedralei, o expoziţie prezintă icoane religioase pictate pe lăzi de muniţie.

Putin ucide ucraineni și de Înviere (sursa: kremlin.ru)
Puterea georgiană vrea legea agentului străin (sursa: BBC)
Internațional

Puterea georgiană vrea legea "agentului străin"

Puterea georgiană vrea legea "agentului străin". Mii de manifestanţi au ieşit în stradă miercuri seară în Georgia pentru a protesta contra proiectului de lege controversat privind "influenţa străină", adoptat în a doua lectură de parlament în pofida mobilizării masive a opozanţilor săi în ultimele săptămâni. Puterea georgiană vrea legea "agentului străin" Mărul discordiei îl constituie o lege, similară celei din Rusia, care clasifică ONG-urile ce primesc fonduri din străinătate drept agenţi străini. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente Deputaţii georgieni au votat miercuri cu 83 de voturi pentru şi 23 voturi contra textului pe care partidul aflat la putere, Visul Georgian, doreşte să îl vadă adoptat definitiv până la jumătatea acestei luni. Textul are nevoie şi de votul în a treia lectură. Preşedinta ţării, Salome Zurabişvili, care este în conflict cu partidul aflat la putere, ar urma să se opună prin veto. Dacă legea va fi adoptată, atunci orice ONG sau organizaţie media ce primeşte din străinătate cel puţin 20% din finanţarea sa va fi obligată să se înregistreze ca "organizaţie ce urmăreşte interesele unei puteri străine". Gaze lacrimogene, bastoane şi tunuri cu apă În timpul nopţii de marţi spre miercuri, forţele de ordine georgiene au reţinut peste 60 de persoane şi au folosit gaze lacrimogene, bastoane şi tunuri cu apă pentru a dispera zecile de mii de manifestanţi. Printre cei reţinuţi de poliţie s-a aflat Levan Kabeişvili, liderul Mişcării Naţionale Unite, cel mai mare partid de opoziţie. Kabeişvili a publicat o fotografie în care apare cu faţa umflată şi însângerată. În Georgia, numeroase proiecte de promovare a democraţiei funcţionează cu bani din partea Uniunii Europene sau a SUA. Partidul Visul Georgian susţine că scopul legii este o mai mare transparenţă, în timp ce criticii se aşteaptă ca legea să fie folosită pentru a opri fluxul acestor fonduri şi pentru a persecuta forţele prooccidentale.

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China (sursa: Facebook/Dr. Maximilian Krah)
Internațional

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China

AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China. Săptămâna trecută, șase suspecți au fost arestați. AfD, partidul de extrema dreaptă, este în centrul scandalului: cu câteva săptămâni înainte de alegerile europene, liderul AfD, Maximilian Krah, este anchetat. Krah este suspectat că a primit bani din China și Rusia. În decurs de câteva zile, șase persoane, suspectate că ar fi spionat în favoarea Chinei și Rusiei, au fost arestate în Germania. Doi bărbați au fost arestați în Bayreuth. Dieter S. și Alexander J. au dublă cetățenie, germano-rusă. Aceștia sunt acuzați că au transmis informații Moscovei pentru a pregăti acțiuni de sabotaj la instalații militare din Germania care furnizează ajutor Ucrainei. Alți doi bărbați și o femeie, de naționalitate germană, au fost arestați în Bad Homburg și Düsseldorf. Cei trei sunt suspectați că ar fi agenți ai serviciului secret chinez. Potrivit Parchetului Federal, cuplul Ina și Herwig F. și partenerul lor de afaceri Thomas R. ar fi obținut, printre altele, informații despre tehnologii care ar putea fi folosite militar de către Beijing. Potrivit anchetei, compania deținută de Ina și Herwig F. a încheiat acorduri cu mai multe universități din Germania. Urma ca acestea să realizeze studii privind stadiul tehnicii motoarelor navelor de luptă. Proiectele erau finanțate de autoritățile de stat chineze. La momentul arestării, suspecții negociau alte proiecte de cercetare, care aveau ca scop "extinderea puterii de luptă maritimă a Chinei". În plus, cei trei au procurat un laser special și l-au exportat în China, fără autorizație. Instrumentul era supus reglementării UE și nu putea fi exportat, deoarece China îl putea folosi militar. A fost arestat și Jian Guo, cetățean german, de origine chineză. Guo este asistentul personal al liderului AfD, Maximilian Krah. Jian Guo este acuzat, printre altele, că a transmis Beijingului informații asupra grupărilor de opoziție chineze din Germania. În luna ianuarie, Guo ar fi transmis serviciilor secrete chineze informații și despre activitatea Parlamentului European, despre negocieri și decizii. Jian Guo a devenit subiectul mediatizării pentru prima dată în aprilie 2023. Revista maghiară "The European Conservative" remarca lobby-ul agresiv pe care acesta îl făcea Partidului Comunist Chinez în Parlamentul UE. Potrivit dezvăluirilor recente, în urmă cu zece ani, Guo s-ar fi oferit ca informator, autorităților germane. Oferta i-a fost declinată. Exista suspiciunea că e spion pentru China. Conexiunea lui cu aparatul de securitate chinez poate exista de ani de zile. Legăturile dintre Krah și Guo durează de mai mulți ani. În mai 2012, Jian Guo era director general al unei companii comerciale de produse electronice cu sediul în Dresda. Compania avea ca scop declarat și "comunicarea transculturală între Germania și China". Guo a demisionat din funcția de manager, în septembrie 2019, când a fost angajat de Maximilian Krah, pe post de asistent personal. Krah și-a lăudat în repetate rânduri angajatul. Într-o postare pe X, acesta îi lua apărarea lui Guo, în fața criticilor, afirmând este "un cetățean german, membru AfD, a studiat la Dresda și vorbește fluent germană și engleză". Însă colegii lui Krah au declarat pentru WELT că Guo vorbește prost germană, insuficient engleză, și nu are calificările necesare. "Uneori aveai impresia că nu Krah își controlează asistentul, ci că acesta îl controlează pe Krah", a declarat un politician AfD. Krah a călătorit în China cu Guo în noiembrie 2019, la două luni după ce l-a angajat. Acolo a avut loc o întâlnire cu Departamentul Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist din China (IDCPC). IDCPC acționează de facto ca serviciu secret. Krah a declarat atunci că scopul vizitei este de a promova înțelegerea pentru "valorile chineze" și de a "corecta" imaginea Chinei în Germania. AUR-ul Germaniei, spionaj pentru Rusia, China În prezent, parchetul în Dresda a inițiat două anchete preliminare împotriva principalului candidat al AfD la alegerile europene, Maximilian Krah. Acesta este suspectat că a primit bani din "surse chineze și ruse". Potrivit WELT, Krah a fost pus sub supraveghere cu cel puțin un an în urmă, din cauza contactelor sale suspecte cu China. Europarlamentarul a apărat în repetate rânduri regimul de la Beijing. În noiembrie 2022, Krah declara pentru Global Times, ziar de propagandă al partidului comunist chinez: "Ruperea relațiilor Germaniei cu China este doar în interesul SUA. (…) Cooperarea cu China este indispensabilă pentru Germania". Despre represiunea minorității uigure din China, Krah a susținut: "Îndotdeauna am pus la îndoială aceste povești groaznice care se spun despre Xinjiang. Aceasta este propagandă anti-China". Pe lângă relațiile cu China, nici simpatia sa pentru regimul lui Vladimir Putin nu e un secret. Acuzațiile că ar fi primit bani din surse pro-ruse au apărut anul trecut, în decembrie. În timpul unei călătorii în Statele Unite, Krah a fost oprit de FBI pentru interogatoriu. În timpul interogatoriului, anchetatorii americani l-ar fi confruntat pe Krah cu mesaje de chat în careOleg Voloșin, un activist pro-rus din Belarus, sancționat, l-ar fi asigurat că problema cu "compensarea" pentru "cheltuielile tehnice" ale lui Krah a fost rezolvată și că, din luna mai, "va fi ca înainte de februarie".

TikTok, interzis în SUA, foarte probabil (sursa: reason.org)
Internațional

TikTok, interzis în SUA, foarte probabil

TikTok, interzis în SUA, foarte probabil. Camera Reprezentanţilor a adoptat sâmbătă un proiect de lege care lansează un ultimatum către TikTok, ce prevede interzicerea aplicaţiei în Statele Unite, cu excepţia cazului în care reţeaua de socializare întrerupe legăturile cu compania-mamă ByteDance şi, în sens mai larg, cu China. TikTok, interzis în SUA, foarte probabil Platforma video este acuzată de oficialii americani că a permis Beijingului să-i spioneze şi să-i manipuleze cei 170 de milioane de utilizatori din Statele Unite. Această interdicţie trebuie acum validată de Senat. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Interzicerea TikTok ar "încălca libertatea de exprimare" a 170 de milioane de americani, a protestat sâmbătă populara reţea de socializare în legătură cu acest proiect de lege. Într-un e-mail către AFP, un purtător de cuvânt al platformei a precizat că proiectul de lege privind interdicţia "ar devasta şapte milioane de întreprinderi şi ar închide o platformă care contribuie cu 24 de miliarde de dolari pe an la economia SUA".

Rusia bombardează Europa cu știri false (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia bombardează Europa cu știri false

Rusia bombardează Europa cu știri false. Franţa şi alte ţări europene sunt "bombardate de propaganda rusă" odată cu apropierea alegerilor europene din 9 iunie, a avertizat ministrul francez delegat pentru afaceri europene, Jean-Noël Barrot, într-un interviu publicat sâmbătă pe site-ul cotidianului Ouest France. Rusia bombardează Europa cu știri false "Suntem bombardaţi de propaganda Rusiei lui Vladimir Putin şi a curelelor sale de transmisie", şi-a exprimat îngrijorarea Barrot în acest interviu. Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” "Nu trece o săptămână fără ca Franţa să fie ţinta unor manevre coordonate şi deliberate pentru a perturba dezbaterea publică şi a interfera în campania pentru alegerile europene", a adăugat el. Ministrul a citat mai multe cazuri recente: "deturnarea site-ului Ministerului Apărării pentru un apel fictiv ca 200.000 de oameni să meargă să lupte în Ucraina" sau "cel al Ministerului de Interne pentru anunţul fictiv al înăspririi condiţiilor de primire a refugiaţilor ucraineni". El a amintit, de asemenea, de campaniile de ştiri false privind răspândirea tuberculozei în Franţa sau de "un presupus val de anulare a nopţilor de hotel din cauza contextului de securitate". Propaganda plătită de la "Voice of Europe" Întrebat despre posibilitatea ca aceste campanii să influenţeze rezultatele alegerilor, Barrot a subliniat că "riscul este dovedit" şi a reamintit că Franţa, Germania şi Polonia au convenit asupra unui mecanism de alertă coordonat "pentru a face faţă împreună". Bruxellesul avertizează regulat asupra riscurilor unei intensificări a campaniilor de dezinformare provenind din Rusia odată cu apropierea alegerilor europene, menite să influenţeze rezultatele votului şi să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina în războiul declanşat de Moscova. La sfârşitul lui martie, Praga a dezvăluit descoperirea de către serviciile de informaţii cehe a unei reţele orchestrate de Moscova care răspândea propagandă pro-rusă despre Ucraina prin intermediul site-ului Voice of Europe. Belgia a raportat apoi că, potrivit serviciilor sale, unii europarlamentari "au primit bani" în acest context pentru a transmite mesajele Rusiei. Cazul a determinat justiţia belgiană să deschidă o anchetă.

SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina

SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina. După lungi şi dificile negocieri, Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat sâmbătă un uriaş plan de ajutor pentru Ucraina, Israel şi Taiwan, susţinut de aleşi ai ambelor partide. SUA au deblocat ajutorul pentru Ucraina Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat imediat o asistenţă militară şi economică care "va salva mii de vieţi", în timp ce liderul american, Joe Biden, şi-a exprimat satisfacţia după adoptarea unui pachet de "ajutor crucial" pentru Ucraina şi Israel, la "întâlnirea cu istoria". Citește și: Nicuşor Dan, tricou cu mesajul ”Ştim toţi!”, ca replică la tricoul prezentat de Cristian Popescu Piedone cu mesajul ”Şi eu sunt interlop” Rusia, în schimb, a susţinut că acest ajutor "va ucide şi mai mulţi ucraineni din cauza regimului de la Kiev". Parlamentarii au votat în ritm rapid acest uriaş pachet financiar de 95 de miliarde de dolari, cerut de luni de zile de preşedintele Biden. Textul asupra Ucrainei prevede 61 de miliarde pentru a veni în ajutorul Kievului împotriva Rusiei; cel privind Israelul include câteva miliarde de dolari pentru a întări în special scutul antirachetă israelian, numit "Iron Dome" ("Domul de Fier"). Marți, vot în Senatul dominat de democrați În sala de şedinţe, unii parlamentari au fluturat steaguri ucrainene în huiduielile aleşilor trumpişti. Textele ar urma să fie examinate rapid de Senat, unde un prim vot ar putea avea loc chiar marţi, a indicat liderul democraţilor din Senat, Chuck Schumer. Acesta este rezultatul lunilor de negocieri aspre, vizitelor preşedintelui ucrainean la Washington şi presiunilor din partea aliaţilor din întreaga lume. În centrul tuturor tensiunilor: finanţarea războiului din Ucraina. "Sper să nu fie prea târziu pentru Ucraina" Statele Unite sunt principalul susţinător militar al Kievului, dar Congresul nu a mai adoptat un pachet important pentru aliatul său de aproape un an şi jumătate, în principal din cauza certurilor partizane. Democratul Joe Biden şi partidul său în Congres sunt foarte favorabili noilor ajutoare pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia. Dar republicanii, conduşi de Donald Trump, sunt din ce în ce mai reticenţi în a finanţa un conflict care trenează. Uniunea Europeană a salutat aprobarea ajutorului pentru Ucraina, apreciind că este "un mesaj clar pentru Kremlin". Mai circumspect, premierul polonez, Donald Tusk, un fervent apărător al Kievului, a mulţumit Statelor Unite, dar a subliniat întârzierea adoptării asistenţei. "Mai bine mai târziu decât prea târziu. Şi sper să nu fie prea târziu pentru Ucraina", a scris el pe reţeaua socială X. Biden poate confisca active rusești În plin an electoral, problema s-a transformat în Statele Unite într-un duel la distanţă între cei doi candidaţi la preşedinţie. După luni de tergiversări, şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a ajuns să susţină pachetul financiar pentru Ucraina. "Pentru a spune sincer: prefer să trimit muniţii în Ucraina decât să-i trimit pe băieţii noştri la luptă", a pledat el, nu fără o vizibilă emoţie. Acest plan de ajutor - în principal asistenţă militară şi economică - de asemenea îl autorizează pe preşedintele Biden să confişte şi să vândă active ruseşti cu scopul de a putea fi utilizate pentru finanţarea reconstrucţiei Ucrainei. Bani și pentru Israel, și pentru Gaza Printre celelalte părţi ale uriaşului plan: 13 miliarde de dolari asistenţă militară pentru aliatul istoric al Statelor Unite, Israel, în războiul cu Hamas. Mai mult de nouă miliarde de dolari sunt, de asemenea, prevăzute pentru a "răspunde nevoii urgente de ajutor umanitar în Fâşia Gaza şi pentru alte populaţii vulnerabile din întreaga lume", potrivit unui rezumat al textului. Aşa cum a cerut Joe Biden, acest proiect de lege consacră opt miliarde de dolari pentru a face faţă Chinei pe plan militar şi a veni în ajutorul Taiwanului. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui american declarase vineri că fluxul de ajutor american către Ucraina se va relua "imediat" după adoptarea acestui text de către ambele camere ale Congresului. Dar această adoptare l-ar putea costa pe liderul republican Mike Johnson poziţia sa: o mână de aleşi conservatori, adversari înverşunaţi ai ajutorului pentru Ucraina, au promis că vor face totul pentru a-l demite pe "speaker" cu scopul de a-l pedepsi pentru sprijinul său.

Trump, proces pentru plata vedetei porno (sursa: CNN)
Internațional

Trump, proces pentru plata vedetei porno

Trump, proces pentru plata vedetei porno. Pe 15 aprilie, a început primul proces penal contra lui Donald Trump din cele patru deschise împotriva acestuia. Fostul președinte al SUA e judecat pentru falsificare unor documente contabile. Delictul ar fi fost comis în 2016, anul în care Trump a câștigat alegerile prezidențiale contra lui Hillary Clinton. Citește și: Armata obligatorie a fost catastrofală la noi: soldați de trupă fără armament profesionist. Acum se reagită subiectul pentru că UE vrea armată proprie, spune sociologul Bruno Ștefan Dacă este găsit vinovat, Trump riscă patru ani de închisoare. Însă, potrivit constituției SUA, acesta va putea candida în continuare la președinție și, dacă va câștiga, își va putea exercita mandatul. Procese penale și civile În prezent, în SUA sunt pe rol încă trei procese penale împotriva lui Trump, inclusiv pentru tentativă de fraudă electorală și însușire de documente secrete guvernamentale. Există, de asemenea, numeroase procese civile, pe care avocații au reușit, parțial, să le blocheze. Însă nu și procesul care a debutat pe 15 aprilie. Trump este judecat în prezent pentru falsificarea registrelor comerciale ale grupului său imobiliar, The Trump Organization. Trump, proces pentru plata vedetei porno Despre ce este vorba: în 2016, Trump ar fi plătit 130.000 de dolari unei vedete porno, Stormy Daniels, pentru a-i cumpăra tăcerea. Fostul președinte ar fi avut o relație cu aceasta în 2006, când era deja căsătorit. Plățile pentru "cumpărarea tăcerii" (contractele de confidențialitate) nu sunt ilegale. Însă procurorii susțin că Donald Trump a comis o infracțiune prin înregistrarea necorespunzătoare a cheltuielilor. Plățile au fost trecute în registrele contabile ca "onorariu" pentru avocatul său, Michael Cohen. Procurorii trebuie să probeze că Trump a știut de plată Miza procurorilor este de a convinge jurații că Donald Trump a știut despre aceste plăți. Procurorul Alvin Bragg vrea să demonstreze că falsificarea contabilă nu a fost doar o contravenție, ci o infracțiune electorală. Mușamalizarea plății către Daniels, cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 2016, a ascuns informații care ar fi putut influența alegătorii. Avocații lui Donald Trump au făcut mai multe încercări de a amâna procesul și de a-l muta din Manhattan. Motivul invocat a fost amestecul politic: prezența majoritar democrată în New York. De altfel, Donald Trump a susținut, în repetate rânduri, că acest proces este comandat politic. Numeroasele sale declarații l-au determinat pe judecătorul Juan Merchan să impună un ordin de interdicție: Trump nu mai poate comenta nimic public acest caz. Ordinul a fost extins, după ce Donald Trump și-a îndreptat atacurile online către fiica judecătorului, numind-o "O hater-iță turbată a lui Trump" (Rabid Trump Hater). Stormy Daniels a dat bomba în 2018 Stormy Daniels (numele real: Stephanie Clifford) este unul dintre principalii martori contra lui Trump. Daniels a vorbit pentru prima oară despre legătura ei cu Donald Trump în 2018. Într-un interviu pentru "60 Minutes", a declarat că relația sexuală cu Trump a început în 2006. Trump i-ar fi promis un rol în emisiunea sa TV, The Apprentice. Daniels a susținut că a vrut să-și împărtășească povestea mai de mult, însă a fost abordată și amenințată de un bărbat în timp ce se afla într-o parcare cu fiica ei. În 2016, a luat banii pentru că era "îngrozită" pentru viața ei. Daniels mai are și alte bătălii juridice de dus. În prezent, e acuzată de defăimare și e pasibilă de plată a două milioane de dolari. În 2016, Daniels a acuzat o instructoare de echitație, Ellen Doughty, că maltratează caii pe care îi are în grijă. Acuzele s-au transformat într-o bătălie juridică ce datează de mai bine de șase ani. În prezent, Doughty a cerut în justiție despăgubiri de două milioane de dolari, susținând că "minciunile lui Daniels" aproape că i-au ruinat afacerea. Michael Cohen, om-cheie, dar necredibil Alt martor cheie este fostul avocat al lui Trump, Michael Cohen. Acesta a declarat că a plătit-o pe Stormy Daniels la cererea șefului său. Totuși, credibilitatea de martor a lui Cohen poate fi atacată. În 2018, Michael Cohen a fost condamnat la trei ani de închisoare, după ce a pledat vinovat în instanța federală pentru evaziune fiscală, contribuțiile ilegale la campanie și schema plății pentru Stormy Daniels, ca parte a influențării procesului electoral. La scurt timp după admiterea vinovăției în instanță, Cohen a declarat public că nu a comis nici o evaziune fiscală. Când Cohen a încercat să-și reducă pedeapsa, oferindu-se să colaboreze cu autoritățile, procurorii federali au refuzat, menționând "îngrijorări substanțiale cu privire la credibilitatea sa ca martor" pentru că, după condamnare, el "a făcut o serie de declarații false". Schema "catch and kill" a lui Pecker Un alt martor cheie: David Pecker. Pecker a fost CEO al American Media, Inc. (AMI). Ca editor al National Enquirer, Pecker a practicat așa-numitele scheme "catch and kill" în favoarea lui Trump. Cumpăra drepturile de autor asupra unor povești cu potențial dăunător, pe care nu le mai publica. Pecker a plătit astfel sute de mii de euro din fondurile AMI, aștepând o rambursare de la Trump. Potrivit procurorilor, Pecker a fost de acord să ajute campania prezidențială a lui Trump, acționând ca "ochi și urechi" pentru campanie, urmărind poveștile negative despre Trump și semnalându-le avocatului Cohen, înainte de a fi publicate. Pecker "a fost de asemenea de acord să publice povești negative despre adversarii lui Trump în alegeri". Pecker a primit imunitate în procesul lui Michael Cohen, unde a fost martor al acuzării. Procurorii mizează și de data aceasta pe mărturia sa: cum l-au ajutat pe Trump schemele de "catch and kill" în câștigarea alegerilor? Trump, greu de condamnat Dacă va fi găsit vinovat, fostul președinte riscă o pedeapsă de la amendă la patru ani de închisoare. În conformitate cu legislația SUA, chiar dacă va fi condamnat, va putea candida în continuare la președinție și chiar și-ar putea exercita mandatul, dacă ar câștiga alegerile. Procesul este estimat să dureze opt săptămâni. Pentru a ajunge la un verdict, toți cei 12 jurați trebuie să ajungă la un acord unanim. Dacă doar unul dintre jurați este în dezacord, juriul este suspendat și se poate ajunge la anularea procesului. Potrivit observatorilor, un alt procuror va ezita să preia cazul, dacă nu va fi sigur că va obține o condamnare de către un alt juriu. Iar un nou proces nu va avea loc înainte de alegeri.

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă (sursa: voanews.com)
Internațional

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă

Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă. Armata ucraineană a lovit duminică cupola de deasupra unui reactor oprit al centralei nucleare Zaporojie, dar nivelurile de radiaţii sunt normale şi nu există daune grave, a declarat adminstraţia instalată de Rusia a centralei. Centrala nucleară Zaporojie, atacată cu dronă Nu a fost imediat clar ce armă a fost folosită, dar administraţia centrală a spus mai devreme că aceasta a fost atacată de drone ucrainene. Citește și: De ce armata obligatorie în România este un scenariu luat în calcul: în fiecare lună, 500 de angajați ai MApN se pensionează sau demisionează. Deficit mare de personal Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care are experţi la faţa locului, a declarat că a fost informată de administraţia centralei că o dronă a explodat la locul centralei şi că informaţiile sunt "concordante" cu observaţiile AIEA. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat că ambele părţi ar trebui să se abţină de la acţiuni care "pun în pericol securitatea nucleară". Nici un reactor nu este activ în prezent Centrala nucleară, cea mai mare din Europa şi aflată aproape de linia frontului, are şase reactoare VVER-1000 V-320 de concepţie sovietică, pe bază de uraniu 235 şi răcite cu apă. La instalaţie se află de asemenea combustibil nuclear uzat. În prezent, reactoarele nr. 1, 2, 5 şi 6 sunt în oprire la rece, în timp ce reactorul nr. 3 este oprit pentru reparaţii, iar reactorul nr. 4 este în aşa-numita oprire la cald, potrivit administraţiei centralei. Conform acesteia, armata ucraineană "a atacat cupola" clădirii care găzduieşte reactorul nr. 6. "Nivelurile de radiaţie la centrală şi în zona înconjurătoare nu s-au modificat", a transmis aceeaşi sursă.

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan (sursa: TASS)
Internațional

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan

Putin, lăsat în offside de Tadjikistan. Ministerul de Externe din Tadjikistan, fostă republică sovietică din Asia Centrală, a respins sâmbătă o declaraţie făcută de un înalt oficial rus din domeniul securităţii potrivit căreia ambasada Ucrainei de la Duşanbe, capitala tadjikă, ar fi recrutat mercenari pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina. Putin, lăsat în offside de Tadjikistan "Subliniem că această afirmaţie a oficialului rus nu are nicio bază", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe tadjik, Şohin Samadi, citat de agenţiile de presă ruse. Citește și: Armată obligatorie în UE, presiuni din ce în ce mai mari. Germania ia în calcul mai multe scenarii, țările nordice și baltice au impus deja sistemul. În România, proiect de lege neclar Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev, un aliat de vârf al preşedintelui Vladimir Putin, a declarat miercuri, fără a oferi nicio dovadă, că "serviciile speciale ucrainene" s-ar afla în spatele atacului sângeros de la sala de concerte de lângă Moscova din 22 martie şi că ambasada Ucrainei de la Duşanbe ar fi recrutat combatanţi în Tadjikistan pentru a lupta împotriva Rusiei, după cum a relatat media de stat ruse. Ucraina a negat că ar avea vreo legătură cu atacul soldat cu cel puţin 144 de morţi, iar SUA au declarat că militanţii grupării jihadiste Statului Islamic sunt singurii responsabili de atentatul de la sala de concerte de lângă Moscova.

Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente
Internațional

Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente

Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente, urmare a războiului din Ucraina, arată chiar statisticile Moscovei, citate de NATO. Numărul celor uciși este însă păstrat secret de oficialii de la Kremlin. Citește și: Noi culmi ale ridicolului în magistratură: CSM a făcut un grup de lucru, condus de un judecător, plus alți șase membri și secretariat, care să rezolve problema decontării ochelarilor Un număr imens de ruși au rămas cu dizabilități permanente Mai mult de jumătate de milion de bărbați ruși aflați la o vârstă la care pot fi mobilizați au fost înregistrați ca fiind invalizi, după primul an al războiului din Ucraina. Kremlinul a secretizat numărul celor uciși în invazia din Ucraina, dar statisticile din sistemul de asistență socială arată numărul uriaș al celor răniți în război. Un document public al serviciilor de informații ale NATO, care citează cifrele oficiale ale Moscovei și care a fost prezentat la Bruxelles în timp ce alianța sărbătorea, joi, cea de-a 75-a aniversare, a arătat o creștere cu 30% a bărbaților încadrați drept invalizi în anul de după invazia din februarie 2022. „Conform statisticilor rusești privind pensiile, doar din 2022 până în 2023, numărul bărbaților cu vârste cuprinse între 31 și 59 de ani cu dizabilități a crescut cu 30%, adică cu 507.000", a declarat un înalt oficial NATO, citat de The Times. În mai 2022, președintele Putin a aprobat o lege care permite persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani să se înroleze în forțele armate, iar în iulie 2023 vârsta maximă la care bărbații pot fi mobilizați pentru a lupta în Ucraina a fost majorată cu până la zece ani. Potrivit unei legi aprobate de parlament, bărbații care și-au încheiat serviciul obligatoriu pot fi rechemați în armată până la vârsta de 55 de ani, iar rezerviștii de grad înalt pot fi rechemați în serviciu până la 70 de ani. Documentul NATO mai susține că atacurile aeriene ale Ucrainei au degradat capacitățile de rafinare ale Rusiei cu cel puțin 10% și că, în ciuda lipsei de muniție, creativitatea armatei ucrainene îi face viața grea lui Putin.

Putin, făcut praf de aliații iranieni (sursa: TASS)
Internațional

Putin, făcut praf de aliații iranieni

Putin, făcut praf de aliații iranieni. Teheranul a informat Moscova asupra posibilităţii unei "operaţiuni teroriste" majore pe teritoriul ei înaintea masacrului comis luna trecută într-o sală de concerte din apropierea capitalei ruse, au declarat trei surse familiare cu chestiunea, citate luni de Reuters, potrivit Agerpres. Putin, făcut praf de aliații iranieni În cel mai letal atac de pe teritoriul Rusiei din ultimii 20 de ani, mai mulţi bărbaţi înarmaţi au deschis focul cu arme automate la 22 martie asupra participanţilor la concertul din Crocus City Hall, ucigând cel puţin 144 de persoane într-un atentat revendicat de gruparea militantă Stat Islamic. Citește și: Adrian Năstase rostogolește mesajele Kremlinului la Antena 3: „Ucraina ar trebui să accepte faptul că o parte din teritoriul său este și va rămâne sub controlul Rusiei” "Cu câteva zile înainte de atacul din Rusia, Teheranul a împărtăşit cu Moscova informaţii despre un posibil mare atac terorist în interiorul Rusiei, obţinute în timpul interogatoriilor celor arestaţi în legătură cu atacurile cu bombă letale din Iran", a spus o sursă. Ministerul iranian al Informaţiilor a anunţat în ianuarie că a arestat 35 de persoane având legături cu două atacuri cu bombă la 3 ianuarie în oraşul Kerman (sud-est), în care au fost ucise aproape 100 de persoane. Pe 19 ianuarie, ministerul a declarat că a arestat un comandant al filialei ISIS-Khorasan (ISIS-K) a grupării Stat Islamic, cu baza în Afganistan. ISIS-K, atentat pe 3 ianuarie în Iran Stat Islamic a revendicat exploziile din Iran, cele mai sângeroase de la Revoluţia Islamică din 1979. Surse din informaţiile americane au spus că ISIS-K a comis atât atacurile din 3 ianuarie în Iran, cât şi atentatul din 22 martie de la Moscova. Stat Islamic a ocupat cândva zone mari din Irak şi Siria, impunând o domnie a terorii şi inspirând atacuri comise de un nou tip de terorişti, aşa-numiţii "lupi singuratici", în ţări occidentale, dar a fost declarat învins în 2017. Cu toate acestea, ISIS-K, una dintre cele mai înfricoşătoare ramuri ale sale, a ridicat din nou profilul grupului cu vărsări de sânge pe scară largă. Iranul informase Moscova că teroriștii erau în Rusia ISIS-K, numit după un termen vechi pentru o regiune care cuprindea părţi din Iran, Turkmenistan şi Afganistan, a apărut în estul Afganistanului la sfârşitul anului 2014 şi şi-a stabilit rapid o reputaţie de brutalitate extremă. O a doua sursă, care a cerut de asemenea anonimatul din cauza sensibilităţii problemei, a spus că informaţiile pe care Teheranul le-a furnizat Moscovei despre un atac iminent nu aveau detalii specifice cu privire la momentul şi ţinta exactă. "Ei (membrii ISIS-K) au fost instruiţi să se pregătească pentru o operaţiune semnificativă în Rusia (...). Unul dintre teroriştii (arestaţi în Iran) a spus că unii membri ai grupului au călătorit deja în Rusia", a spus a doua sursă. O a treia sursă, un înalt oficial de securitate, a declarat: "Întrucât Iranul a fost victima unor atacuri teroriste timp de ani de zile, autorităţile iraniene şi-au îndeplinit obligaţia de a alerta Moscova pe baza informaţiilor obţinute de la teroriştii arestaţi". Kremlinul face pe niznaiul Ministerul de Externe iranian nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Casa Albă nu a comentat această chestiune. În schimb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că nu are nicio informaţie despre avertismentul iranian adresat Moscovei cu privire la o "operaţiune teroristă" în Rusia. O sursă familiarizată cu serviciile de informaţii americane în legătură cu un atac iminent în Rusia a spus că se bazează pe interceptări de "discuţii" între militanţi ISIS-K. Contestând afirmaţiile SUA, Rusia a declarat că ea crede că Ucraina are legătură cu atacul, fără a furniza dovezi. Kievul a negat cu fermitate afirmaţia. Cu toate acestea, este mai greu pentru Rusia să respingă informaţiile de la aliatul diplomatic Iran cu privire la atac, care a ridicat semne de întrebare legate de eficacitatea serviciilor de securitate ruse, notează Reuters. Moscova şi Teheranul, ambele sub sancţiuni occidentale, au aprofundat cooperarea militară şi de altă natură de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Autorii masacrului, tadjici Atât atacurile de la Kerman, cât şi cele de lângă Moscova au implicat cetăţeni tadjici. ISIS-K a recrutat în mod agresiv din Tadjikistan, o fostă republică sovietică săracă, spun experţi în securitate. Sursele au declarat că Iranul a discutat despre preocupările sale de securitate cu Tadjikistanul. O sursă diplomatică din Tadjikistan a confirmat că Teheranul a discutat recent cu Duşanbe problema implicării crescânde a etnicilor tadjici în activităţi militante. Stat Islamic întreţine o ură virulentă faţă de şiiţi - secta dominantă a Iranului şi de asemenea ţinta atacurilor afiliaţilor săi în Afganistan. SI îi consideră apostaţi. În 2022, Stat Islamic a revendicat responsabilitatea pentru un atac mortal asupra unui altar şiit în Iran, în care au fost ucise 13 persoane. Teheranul a identificat atacatorul ca fiind un cetăţean tadjic. Atacurile anterioare revendicate de Stat Islamic includ două atentate cu bombă în 2017 care au vizat parlamentul Iranului şi mormântul fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini.

Alegeri locale foarte importante în Turcia (sursa: Facebook/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Alegeri locale foarte importante în Turcia

Alegeri locale foarte importante în Turcia. Birourile de vot s-au deschis duminică la ora locală 07:00 (04:00 GMT) în estul țării în cadrul alegerilor municipale ce sunt organizate în cele 81 de provincii ale ţării. Alegeri locale foarte importante în Turcia Atenţia este concentrată mai ales pe Istanbul, unde 49 de candidaţi îşi dispută funcţia de primar şi unde se anticipează o cursă strânsă între actualul edil Ekrem Imamoglu, reprezentantul Partidului Republican al Poporului (CHP), şi candidatul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea islamistă a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Murat Kurum. Citește și: Rusia a plătit europarlamentari din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria prin intermediul website-ului „Vocea Europei”, potrivit serviciilor de informații cehești Prin victoria sa în municipalele din 2019, Ekrem İmamoğlu a reuşit să pună capăt unei perioada de 25 de ani în care AKP condusese metropola de pe malurile Bosforului. Atunci când candidatul AKP a pierdut alegerile din 2019 la o mică diferenţă, guvernul turc a decis să anuleze votul. La repetarea scrutinului, Imamoglu a obţinut victoria cu o diferenţă şi mai mare, Erdogan suferind astfel cea mai grea înfrângere de până acum din cariera sa politică. Dosarul insultelor aduse autorităţii electorale O nouă victorie, în alegerile municipale ce au loc duminică, l-ar propulsa pe Ekrem İmamoğlu (53 de ani) drept principal rival al lui Recep Tayyip Erdogan la viitorul scrutin prezidenţial din Turcia, prevăzut pentru 2028. În 1994, Erdogan a fost ales primar al metropolei Istanbul, după care în 2003 el a devenit premier şi în 2014 preşedinte al Turciei. Ekrem İmamoğlu a fost condamnat, în primă instanţă, pentru insulte aduse autorităţii electorale în 2022. Dacă verdictul devine definitiv, el nu va mai putea să deţină vreo funcţie politică.

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari (sursa: Facebook/European Parliament)
Internațional

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari

Rusia a plătit mai mulți europarlamentari. Partidul Popular European (PPE) a cerut sâmbătă desfăşurarea unei dezbateri urgente în Parlamentul European după ce această instituţie a anunţat că studiază acuzaţii despre existenţa unor presupuse plăţi ruseşti către unii eurodeputaţi pentru a răspândi propagandă favorabilă Rusiei şi a influenţa alegerile europarlamentare din 9 iunie, o cerere privind o astfel de dezbatere venind anterior şi din partea grupului liberal Renew. Se cere o dezbatere urgentă "După dezvăluirile despre ingerinţa rusă în Europa, grupul PPE cere o dezbatere urgentă în Parlamentul European", afirmă într-un comunicat acest grup politic, adăugând că se "opune ferm dezinformării şi propagandei" pe care, potrivit PPE, o lansează preşedintele rus Vladimir Putin. Citește și: Averea uriașă a nepoțicii pesedistei Aura Vasile, plasată de Ciolacu șefă peste Inspectoratul în Construcții: salarii mediocre, dar cu trei vile imense și două BMW-uri Un purtător de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat vineri că aceasta "examinează acuzaţiile specifice". Toate acestea se întâmplă după ce Republica Cehă, una dintre ţările cu guvernele cele mai active în susţinerea politică şi militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, a susţinut miercuri că a descoperit o reţea de propagandă favorabilă Kremlinului care încearcă să influenţeze Parlamentul European şi alegerile europene cu mesaje contrare integrităţii teritoriale a Ucrainei, dar fără a oferi detalii sau nume concrete. Rusia a plătit mai mulți europarlamentari Despre existenţa unei astfel de reţele a vorbit şi premierul belgian Alexander De Croo, însă nici acesta nu a dat detalii. Publicaţii din Republica Cehă care au relatat despre această presupusă reţea afirmă, făcând referire la surse neprecizate din serviciile de informaţii cehe, că ar fi vorba despre eurodeputaţi din Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Belgia şi Ungaria care ar fi încasat prin intermediul website-ului "Vocea Europei" (Voice of Europe) sume de bani provenite din Rusia. Şi grupul liberal Renew a cerut o dezbatere pe acest subiect care să se desfăşoare la reuniunea plenară a Parlamentului European din aprilie. Letona Zdanoka, primul caz cunoscut O astfel de dezbatere a avut loc şi în februarie, după ce o eurodeputată letonă, Tatiana Zdanoka, în vârstă de 73 de ani, a fost acuzată de un website rus anti-Kremlin stabilit în Letonia, The Insider, că a colaborat cu serviciul rus de informaţii externe FSB. Acel website, care şi-a formulat acuzaţia după ce a consultat e-mailuri despre care susţine că le-a obţinut printr-o "investigaţie jurnalistică", evidenţiază că Zdanoka a apărat deschis poziţiile Moscovei şi a urmărit să creeze o atmosferă favorabilă Rusiei în statele baltice. Eurodeputata letonă este în prezent anchetată penal în ţara sa pentru o presupusă colaborare cu serviciile secrete ruse, caz descris de Kremlin ca făcând parte dintr-o vânătoare de vrăjitoare anti-rusească, comparabilă cu "macartismul" anilor '50 în SUA, când persoanele bănuite de legături cu fosta Uniune Sovietică erau persecutate.

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore (sursa: Maryland National Guard)
Internațional

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore

Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore. Oficialii au negat până în prezent un atac terorist care să fi cauzat prăbușirea podului Francis Scott Key, din Baltimore. Inginerii au remarcat lipsa standardelor de protecție. Iar conspiraționiștii au găsit vinovații: de la suspecții de serviciu, agenți străini, Ucraina, Israel și Statul Islamic, până la politicile de diversitate și cultura woke. Podul are 47 de ani, proiectat pentru nave mici Podul Key, finalizat în 1977, nu a fost proiectat pentru a permite trecerea navele de mare tonaj, precum Dali. La vremea respectivă, inginerii nu au prevăzut dimensiunile uriașe pe care le au azi navele de containere. Citește și: Încă o dronă care a căzut în interiorul României, descoperită de localnici: în ianuarie, șeful Armatei a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, politicienii i-au cerut să tacă Cea mai mare navă din lume, la vremea respectivă, avea un sfert din dimensiunea lui Dali. În 2024, dimensiunea medie a unei nave este de șase ori mai mare decât cea de la sfârșitul anilor '70. Din 1990, toate podurile nou construite trebuie să respecte procedura "apărătoarelor standard". Acestea sunt instalate în jurul grinzilor de susținere pentru a reduce impactul potențial al navelor de marfă, de dimenisuni mari, precum Dali. Reglementările de protecție au doar 30 de ani În 1994, grupul care stabilește standardele pentru construcția de drumuri și poduri, Asociația Americană a Oficialilor de Autostrăzi și Transporturi de Stat, a emis noi reglementări care impun dispozitive de protecție, precum apărătoarele, podurilor care nu sunt "proiectate să reziste forțelor de coliziune a navelor". Podul nu a beneficiat, însă, de acest tip de analiză. În urma prăbușirii, mai mulți ingineri și profesori de inginerie din SUA au identificat o lipsă majoră în sistemul de protecției al podului. Aceștia au susținut că mare parte a structurii de susținere a fost "total neprotejată". Până în prezent, Departamentul de Transport din Maryland nu a răspuns la nici una dintre multiple solicitări de comentarii cu privire la standardele sale de protecție a podului sau dacă podul a fost vreodată luat în considerare pentru modernizarea apărătoarelor. Teoriile conspiraționiste despre podul din Baltimore La mai puțin de șase ore după prăbușirea podului, Andrew Tate a postat pe X, fără dovezi, că nava a fost atacată cibernetic și îndreptată, în mod deliberat, spre pod. "Agenții străini din SUA atacă infrastructurile digitale", a scris acesta. Într-o singură zi, postarea lui Tate a fost văzută de peste 18,5 milioane de ori pe X. La două ore după postarea lui Tate, un alt influencer, conspiraționistul Alex Jones, a postat videoclipul prăbușirii podului și a comentat: "Mi se pare deliberat. Este probabil un atac cibernetic. Cel de-al treilea război mondial a început deja". Jones încearcă de ani de zile să-și convingă publicul că lumea este în pragul catastrofei și că trebuie să se pregătească, cumpărând alimente liofilizate și truse de supraviețuire. Toate acestea sunt comercializate de Alex Jones, prin rețeaua sa de magazine online, InfoWars. Căpitanul e indian, nu ucrainean Site-ul web ZeroHedge a distribuit o captură de ecran potrivit căreia căpitanul navei Dali era un bărbat din Ucraina. Ideea lansată de ZeroHedge a devenit virală și a născut zeci de teorii ale conspirației, preluate inclusiv în România de un pseudo-jurnalist precum Liviu Alexa. Compania s-a văzut nevoită să publice un comunicat de presă. Potrivit acestuia, nava avea un echipaj de 22 de oameni și toți erau din India. Nava Dali a avut, într-adevăr, un căpitan ucrainean, timp de aproximativ cinci luni, dar asta s-a întâmplat în 2016. Conspirația Gaza - Israel Prăbușirea podului a avut loc a doua zi după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție prin care a cerut "Armistițiu imediat" în Gaza. În timpul votului, SUA s-a abținut. Pe rețelele sociale, legătura a fost imediat făcută. Pe de o parte, Gaza sau Statul Islamic ar fi lovit SUA, pentru că SUA nu a votat pentru armistițiu. Pe de alta, Israelul ar fi lovit SUA, pentru că SUA nu a votat contra armistițiului. Cu Obama ce-ați avut? Într-o postare pe X, Matt Wallace, un alt adept al teoriilor conspirației și influencer american, a sugerat că prăbușirea podului are de-a face cu Obama. "În 2023, familia Obama a produs un film intitulat Leave the World Behind, în care un atac cibernetic provoacă o pană de curent unei nave masive de containere. Câteva luni mai târziu, o astfel de navă suferă de o pană de curent și se izbește de podul Francis Scott Key din Baltimore, provocând un colaps mortal". Postarea a avut aproape o sută de mii de like-uri. Opus DEI Altă teorie răspândită mai ales printre susținătorii partidului Republican: politicile de diversitate, echitate și incluziune (DEI) au fost cauza prăbușirii podului. Potrivit conspiraționiștilor, oameni cu adevărat calificați n-au mai fost angajați pentru întreținerea și monitorizarea podului, fiind preferați cei care îndeplineau criteriile de diversitate și incluziune. Programele DEI, care promovează includerea persoanelor din grupuri subreprezentate sau discriminate, au devenit cel mai recent front în războaiele culturale ale Americii - cu state republicane precum Florida și Texas semnând proiecte de lege care restricționează aceste inițiative. Versurile imnului SUA Washington Post a insinuat chiar că prăbușiriea podului are legătură cu numele său. Podul a fost numit Francis Scott Key după poetul care a scris versurile imnului SUA. Însă poetul a fost demascat de cultura woke ca fiind rasist. "Incidentul a zguduit Baltimore și a adus din nou discuția despre Key în prim-plan", a scris The Post, care a continuat: "Înainte ca Podul Key (...) să se prăbușească parțial, amintirea poetului american a fost zdruncinată de o serie controverse. Mulți au susținut că el nu ar trebui celebrat, din cauza relației sale conflictuale cu sclavia.". The Post amintește că mai multe monumente construite în onoarea lui Key au fost vandalizate, iar cererile de a redenumi instituțiile care îi poartă numele lui au crescut. "În 2017, Monumentul Francis Scott Key din Baltimore a fost stropit cu vopsea roșie și inscripționat cu mesaje precum «Imnul Rasist» și «Sângele pe mâinile lui». Chiar anul trecut, sistemul de școli publice din comitatul Montgomery, cel mai mare din Maryland, a declarat că va lua în considerare redenumirea mai multor școli care poartă numele celor care au avut sclavi, inclusiv Școala medie Francis Scott Key", a adăugat The Post.

Prințesa Kate, cancer și susținere mondială (sursa: X/The Prince and Princess of Wales)
Internațional

Prințesa Kate, cancer și susținere mondială

Prințesa Kate, cancer și susținere mondială. Catherine, prinţesa de Wales a Marii Britanii, şi soţul ei, prinţul William, au fost "extrem de impresionaţi" de mesajele de susţinere pe care le-au primit după anunţul diagnosticului de cancer, a spus sâmbătă un purtător de cuvânt al Palatului Kensington. Prințesa Kate, cancer și susținere mondială Kate a spus vineri că urmează chimioterapie preventivă după ce testele efectuate în urma unei intervenţii chirurgicale majore în zona abdominală suferită în ianuarie au indicat prezenţa cancerului. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Kate, în vârstă de 42 de ani, soţia moştenitorului tronului britanic, prinţul William, a spus că descoperirea cancerului a reprezentat "un şoc enorm". Vestea este o nouă lovitură pentru familia regală britanică, după ce regele Charles a anunţat că urmează de asemenea tratament pentru cancer. Anunţul făcut de Kate, difuzat sub forma unei înregistrări video realizate miercuri la Castelul Windsor, a declanşat un val de mesaje de încurajare din partea susţinătorilor. "Prinţul şi prinţesa sunt ambii extrem de impresionaţi de mesajele binevoitoare din partea oamenilor din Regatul Unit, Commonwealth şi din lumea întreagă drept răspuns la mesajul Alteţii Sale Regale", a spus purtătorul de cuvânt al Palatului Kensington într-un comunicat. "Sunt extrem de impresionaţi de căldura şi susţinerea publicului şi sunt recunoscători pentru înţelegerea cu care a fost primită dorinţa lor privind confidenţialitatea în această perioadă", se mai arată în mesaj. Mesaje de sprijin de pe tot globul Anunţul făcut vineri de Kate a dominat sâmbătă primele pagini ale publicaţiilor britanice, mesajele de susţinere fiind amestecate cu critici la adresa celor care au speculat pe tema sănătăţii ei în ultimele săptămâni. Unul dintre cele mai personale mesaje de susţinere a venit din partea fratelui lui Kate, James Middleton. Acesta a publicat pe Instagram o fotografie în care apare alături de sora lui şi a scris: "De-a lungul anilor, am urcat mulţi munţi împreună. Ca o familie, vom urca şi acest munte împreună cu tine". Vineri au curs mesaje de susţinere pentru Kate inclusiv din partea regelui Charles, a prinţului Harry, prim-ministrului Rishi Sunak, arhiepiscopului de Canterbury, Justin Welby, precum şi preşedintelui SUA, Joe Biden. Sunak a spus că Kate a dat "dovadă de un curaj extrem" prin acea declaraţie, adăugând că "a fost tratată nedrept de anumite părţi ale mass media din diferite locuri de pe glob, precum şi pe reţelele de socializare". Un an dur pentru monarhia britanică Diagnosticul lui Kate a ţinut şi primele pagini ale ziarelor internaţionale. "Diagnosticul de cancer al lui Catherine pune familia regală britanică pe teren nesigur", a scris New York Times, notând că problemele grave de sănătate atât ale regelui, cât şi ale lui Kate pun presiune pe o monarhie deja slăbită. Charles, care a urcat pe tron la 22 septembrie, după moartea mamei lui, regina Elisabeta a II-a, a suferit o procedură corectivă pentru hipertrofie de prostată la acelaşi spital unde Kate a fost internată în ianuarie. Palatul Buckingham a anunţat apoi în februarie că monarhul în vârstă de 75 de ani va urma tratament contra cancerului şi că va trebuie să-şi amâne îndatoririle publice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră