vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5145 articole
Internațional

Va ajunge Trump la pușcărie?

Va ajunge Trump la pușcărie? Va putea să candideze, în continuare? Cazul Trump se află pe un teritoriu necunoscut, acesta fiind primul fost președinte al SUA care este condamnat pentru o infracțiune. Marile întrebări care se pun acum sunt ce sentință va da judecătorul Juan Merchan și dacă Trump poate anula verdictul în apel. O altă problemă este cum va evolua campania lui Trump, care mai are două procese penale, și cum vor influența aceste situații alegătorii. Sentința în cazul Trump va fi anunțată pe 11 iulie, la ora 10 dimineața, ora de pe Coasta de Est a SUA. Va ajunge Trump la pușcărie? De obicei, în astfel de sentințe, judecătorii nu-i trimit pe cei condamnați în închisoare. În luarea acestei decizii, contează faptul că persoana condamnată are 77 de ani și nu are nici o condamnare precedentă. Reuters a studiat dosare similare și a ajuns la concluzia că se întâmplă rar ca persoanele condamnate să fie închise. Citește și: Sumele uriașe plătite de contribuabili pentru cazarea și masa ștabilor de la Guvern: cheltuielile au crescut cu aproape 900% în doi ani De exemplu, un executiv din domeniul construcțiilor care a pledat vinovat în decembrie 2015 la acuzația de falsificare a documentelor, ca parte a unui sistem de mită comercială, a fost condamnat la un an de închisoare „cu intermitențe”. De luni seara până miercuri dimineața era cazat în închisoarea Rikers Island din New York, dar în rest a fost liber. Trump va fi păzit de Secret Service și în închisoare Avocatul Norman Eisen, autorul cărții „Trying Trump: A Guide to His First Election Interference Criminal Trial”, a trecut în revistă mii de cazuri din statul New York în care au fost implicați inculpați acuzați de falsificarea documentelor de afaceri. Dintre cei condamnați, aproximativ unul din zece a primit o pedeapsă cu închisoarea, a declarat Eisen într-un eseu pentru The New York Times în aprilie. Dar mai multe publicații consideră că judecătorul Merchan l-ar putea trimite pe Trump în spatele gratiilor, apreciind că acesta nu manifestă nici un regret pentru faptele sale. În plus, magistratul poate lua în considerare faptul că fostul președinte a ignorat și a sfidat curtea în repetate rânduri. În sfârșit, ca fost președinte, Trump are dreptul la protecția Secret Service, ceea ce ar transforma încarcerarea sa într-un coșmar logistic. Echipa de avocați ai lui Trump a anunțat deja că va face apel. Există o perioadă de șase luni în care se poate face apel după pronunțarea sentinței, ceea ce înseamnă că acest caz va fi încheiat după alegerile prezidențiale din noiembrie. ( @realDonaldTrump - Truth Social Post )( Donald J. Trump - May 30, 2024, 7:32 PM ET )The real verdict will be on November 5th by THE PEOPLE—they know what happened here! https://t.co/glrrHDUM0b pic.twitter.com/TCO9FxIp42— Donald J. Trump ?? TRUTH POSTS (@TruthTrumpPosts) May 31, 2024 Va putea să candideze, în continuare? The Times apreciază că această condamnare îi va crea probleme lui Trump în rândul independenților. În prezent, fostul președinte îl domină în sondaje pe Biden, de mai multe luni. Condamnarea nu-l împiedică să candideze, chiar dacă ajunge la pușcărie. În ceea ce privește susținerea republicanilor, spune multe faptul că Pagina de strângere de fonduri a fostului președinte Trump s-a blocat temporar din cauza numărului mare de accesări după ce acesta a fost găsit vinovat de toate cele 34 de capete de acuzare. Un sondaj ABC News din această lună arată că 80% dintre susținătorii lui Trump ar rămâne cu siguranță alături de el după condamnare, 16% s-ar răzgândi, iar 4% au spus că și-ar retrage sprijinul. „Viața de zi cu zi, o prioritate” Frank Luntz, un analist republican veteran, este sceptic că procesul va avea un impact asupra alegerilor în rândul alegătorilor din state schimbătoare, care „se uită la economie” și „acordă prioritate inflației, imigrației și avortului mai mult decât orice altceva”, scrie tot The Times. „De fiecare dată când Trump pare că este terminat, cifrele sale cresc - de la acuzații, de la investigații, de la faptul că a fost dat afară de pe buletinele de vot ale unor state (...) „[Procesul] va fi un factor decisiv pentru a decide dacă aveți încredere în Trump sau în Biden, dar lucrurile care îi afectează pe oameni în viața lor de zi cu zi sunt de fapt o prioritate mai mare. În cele din urmă, care dintre ei va face viața mai ușor de trăit? Cred că acest lucru va determina alegerile”, a spus Luntz.

Va ajunge Trump la pușcărie? Foto: Spectrum News
Arme nucleare rusești, aproape de România (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Arme nucleare rusești, aproape de România

Arme nucleare rusești, aproape de România. Armata rusă a anunţat marţi că a început în apropiere de Ucraina exerciţii militare privind utilizarea armelor nucleare tactice, exerciţii ordonate la începutul lunii mai de preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale. Arme nucleare rusești, aproape de România "Prima etapă a exerciţiilor (...) privind pregătirea şi utilizarea armelor nucleare nestrategice a început", a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, la graniţa cu Ucraina, şi care include şi părţi ale teritoriului ucrainean pe care Rusia le controlează în prezent. Citește și: Împrumuturile statului au explodat: guvernul Ciolacu s-a îndatorat în patru luni din 2024 cât în șapte luni din 2022. Suma-record: 89,5 miliarde de lei Ministerul rus de Externe a menţionat declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a prezentat posibilitatea trimiterii de trupe europene pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina, şi afirmaţii ale ministrului britanic de Externe David Cameron, care a spus că Ucraina are dreptul de a folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei. Analiştii pe probleme de securitate afirmă că exerciţiul este conceput ca un semnal de avertizare lansat de Putin pentru a descuraja Occidentul să se implice mai mult în războiul din Ucraina, unde a furnizat arme şi informaţii Kievului, dar s-a abţinut de la a trimite trupe. Belarus participă la exercițiu Ministerul rus al Apărării a declarat că în prima etapă a exerciţiului vor fi folosite rachete Iskander şi Kinzhal. Exerciţiile militare au loc pentru a testa dacă unităţile şi echipamentele sunt pregătite pentru "utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde şi a asigura necondiţionat integritatea teritorială şi suveranitatea statului rus ca răspuns la declaraţiile provocatoare şi ameninţările unor oficiali occidentali împotriva Federaţiei Ruse", a mai spus ministerul. Belarus, unde Rusia a anunţat anul trecut că desfăşoară arme nucleare tactice, va participa de asemenea la exerciţii, au anunţat cele două ţări.

Arestarea lui Netanyahu, judecată de Motoc (sursa: Facebook/Iulia Motoc)
Internațional

Arestarea lui Netanyahu, judecată de Motoc

Arestarea lui Netanyahu, judecată de Motoc. Un complet de trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) urmează să se pronunţe asupra cererii formulate luni de procurorul-şef al acestei instanţe de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant şi a trei lideri principali ai grupării islamiste palestiniene Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza. Arestarea lui Netanyahu, judecată de Motoc Cererea procurorului va fi înaintată unei camere preliminare, din care fac parte trei magistraţi, respectiv preşedinta completului, Iulia Motoc din România, Maria del Socorro Flores Liera din Mexic şi Reine Alapini-Gansou din Benin. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad Această cameră nu are un termen limită pentru a se pronunţa asupra cererii procurorului CPI. În cazuri anterioare, hotărârile au fost emise în intervale de puţin mai mult de o lună, până la trei luni. Dacă judecătorii apreciază că există "motive rezonabile" pentru a considera că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii în războiul din Fâşia Gaza, atunci vor emite mandatele de arestare cerute de procuror, care vor preciza delictele. Judecătorii au de asemenea puterea de a revizui cererea procurorului şi de a admite numai în parte infracţiunile din motivarea acestuia. Acuzaţiile pot fi de asemenea revizuite şi actualizate ulterior. Acuzații și împotriva unor lideri Hamas Războiul din Fâşia Gaza a fost declanşat de un atac sângeros al mişcării islamiste palestiniene ai cărei combatanţi s-au infiltrat pe 7 octombrie 2023 în sudul Israelului, atac soldat cu peste 1.170 de morţi, majoritatea civili. Din cele 252 de persoane luate atunci ostatice de Hamas, 124 sunt încă deţinute în Fâşia Gaza, dar 37 au murit între timp, conform armatei israeliene. Israelul a jurat după acel atac să distrugă mişcarea Hamas şi a pornit o operaţiune militară în care până în prezent peste 35.450 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în enclava palestiniană devastată de bombardamentele şi de ofensiva la sol a armatei israeliene, potrivit datelor actualizate luni de Ministerul Sănătăţii condus de Hamas. Procurorul Karim Khan de la Curtea Penală Internaţională (CPI) a declarat luni că a cerut emiterea unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, pentru crime de război şi împotriva umanităţii, precum "înfometarea deliberată a civililor" ca "metodă de război", "omucidere intenţionată" şi "exterminare şi/sau asasinat". Acuzaţiile formulate de acelaşi procuror de asemenea contra liderilor Hamas, respectiv şeful grupării, Yahya Sinwar, comandantul Brigăzilor al-Qassam, aripa militară a Hamas, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, şi şeful biroului politic al Hamas, Ismail Haniyeh, includ "exterminare", "viol şi alte forme de violenţă sexuală" şi "luarea de ostatici ca crimă de război". Cine ar putea practic să facă arestările Atât Israelul, cât şi Hamas au reacţionat vehement după anunţul procurorului CPI, fiecare considerând că mandatele de arestare ar trebui emise împotriva responsabililor din cealaltă tabără. Astfel, ministrul israelian de externe, Israel Katz, a calificat drept o "decizie scandaloasă" şi o "ruşine istorică" cererea procurorului CPI care-i priveşte pe premierul Benjamin Netanyahu şi pe ministrul apărării Yoav Gallant. De partea sa, mişcarea Hamas l-a acuzat pe acelaşi procuror că "pune semn de egalitate între victimă şi călău". Dacă în cele din urmă judecătorii CPI decid emiterea mandatelor de arestare contra lui Netanyahu şi a celorlalţi responsabili vizaţi de cererea procurorului, aceasta înseamnă că, teoretic, oricare din cele 124 de state membre ale CPI va fi obligat să-i aresteze în cazul prezenţei pe teritoriul lor. Israelul nu este membru al CPI şi poate invoca aşadar că nu are nicio obligaţie. În schimb, toate ţările UE au ratificat Statutul de la Roma, prin urmare ele ar fi obligate din punct de vedere tehnic să-i aresteze pe cei care le trec graniţa şi pe numele cărora CPI a emis mandate de arestare. Blinken, despre acțiunea CPI: "O rușine" Cât despre SUA, secretarul american de stat Antony Blinken a calificat drept "o ruşine" cererea procurorului CPI referitoare la responsabilii israelieni. "Respingem echivalenţa stabilită de procuror între Israel şi Hamas. Este o ruşine", a spus Blinken. Anterior, unii congresmeni americani au ameninţat CPI cu represalii dacă emite mandate de arestare împotriva unor politicieni israelieni. Deşi un astfel de mandat ar putea complica unele deplasări ale lui Netanyahu, CPI nu dispune de nicio forţă care să poată impune pe teren aplicarea deciziilor sale, ce se sprijină doar pe voinţa de colaborare a statelor membre. Această instanţă investighează cazurile de încălcare a dreptului umanitar internaţional. Într-un astfel de caz, preşedintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat internaţional de arestare emis în martie anul trecut de CPI după ce mii de copii din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă au fost duşi în Rusia, fără a fi strămutaţi de război.

Viaţa premierului slovac, Robert Fico, salvată (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Viaţa premierului slovac, Robert Fico, salvată

Viaţa premierului slovac, Robert Fico, salvată. Demnitarul nu mai este în pericol, la patru zile după atentatul la viaţa sa, a declarat duminică presei vicepremierul Robert Kalinak. Viaţa premierului slovac, Robert Fico, salvată "Nu mai există pericol imediat pentru viaţa sa, dar starea sa rămâne gravă şi necesită îngrijiri intensive", a declarat Kalinak, cel mai apropiat aliat politic al lui Fico. Citește și: Cine este președintele iranian Raisi, al cărui elicopter s-a prăbușit azi: „judecător” al unor tribunale excepționale care au condamnat mii de oameni la moarte, inclusiv adolescenți El a precizat însă că premierul nu va fi transferat de la spitalul din Banska Bystrica pentru moment. Prim-ministrul este spitalizat de miercuri, când un bărbat a deschis focul asupra sa, lovindu-l cu mai multe gloanţe, în special în abdomen. El a suferit o operaţie de cinci ore miercuri şi o alta, mai scurtă, vineri, ambele în spitalul de la Banska Bystrica, în centrul Slovaciei. "Putem considera că starea sa este stabilă şi că pronosticul său este pozitiv", a declarat Kalinak în faţa spitalului. "Ne simţim cu toţii puţin mai destinşi acum", a adăugat el. Atacatorul poet a tras cinci gloanțe Atacatorul, poetul Juraj Cintula potrivit media slovace, în vârstă de 71 de ani, a tras cinci gloanţe spre Fico, lovindu-l cu patru dintre ele. El a fost prezentat sâmbătă unui tribunal penal din Pezinok, la nord-est din Bratislava, care a dispus menţinerea sa în detenţie provizorie. Robert Fico, în vârstă de 59 de ani, ocupă acest post după ce partidul său Smer-SD a câştigat alegerile legislative în toamna anului trecut. El se află la al patrulea mandat ca prim-ministru după ce a făcut campanie cu propuneri de pace în războiul dintre Rusia şi Ucraina şi cu dorinţa sa de a pune capăt ajutorului militar pentru Kiev, care a fost transformată ulterior în realitate de guvernul său. Tentativa de asasinat a şocat profund Slovacia, ţară de 5,4 milioane de locuitori, membră a UE şi NATO, profund divizată pe plan politic de ani de zile.

Cine este președintele iranian Raisi Foto: Kremlin.ru
Internațional

Cine este președintele iranian Raisi

Cine este președintele iranian Ibrahim Raisi, al cărui elicopter s-a prăbușit azi: el a fost „judecător” al unor tribunale excepționale care au condamnat mii de oameni la moarte. Potrivit Amnesty Internastional, circa 5.000 de persoane au fost ucise la finalul anilor 80 prin deciziile acestor tribunale, din care a făcut parte și Ibrahim Raisi. Citește și: Băsescu: „Eu cred că va câștiga și Clotilde la Sectorul 1. Femeia asta a avut curaj să oprească dezmățul de la salubrizare” Căutări intense erau în desfăşurare duminică după-amiază în nord-vestul Iranului pentru a găsi elicopterul implicat într-un accident şi la bordul căruia pare că se aflau preşedintele Ebrahim Raisi şi ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian, în timp ce starea acestora încă nu este cunoscută. Foto: Twitter Alegerea lui Raisi ca președinte a fost susținută de ayatollahul Hamenei, cel care conduce de fapt țara. Cine este președintele iranian Raisi „După ce liderul suprem de atunci al Iranului, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a acceptat o încetare a focului mediată de ONU, membri ai grupului de opoziție iranian Mujahedeen-e-Khalq, puternic înarmat de Saddam Hussein, au trecut granița iraniană din Irak într-un atac surpriză. Iranul a contracarat asaltul lor. Procesele au început în acea perioadă, iar acuzații au fost rugați să se identifice. Cei care au răspuns «mujahedin» au fost trimiși la moarte, în timp ce alții au fost interogați cu privire la dorința lor de a «curăța câmpuri minate pentru armata Republicii Islamice», potrivit unui raport al Amnesty International din 1990. Grupurile internaționale pentru drepturile omului estimează că până la 5.000 de persoane au fost executate. Raisi a făcut parte din aceste comisii. În 2019, Trezoreria SUA l-a sancționat pe Raisi «pentru supravegherea administrativă a execuțiilor unor persoane care erau minore la momentul comiterii infracțiunii și pentru tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate prizonierilor din Iran, inclusiv amputări». De asemenea, se menționează implicarea sa în execuțiile din 1988”, scrie site-ul televiziunii ABC. Raisi a susținut și represiunea din 2022 Printre cei uciși prin spânzurare erau și adolescenți. Unii au speculat că spânzurătoarea era preferată pentru că era mai silențioasă și nu atrăgea atenția vecinilor. Execuțiile în masă au luat sfârșit în septembrie 1988. Actualul președinte al Iranului a sprijinit serviciile de securitate când reprimat orice disidență, după uciderea tinerei Mahsa Amini în 2022 și a protestelor care au urmat după această crimă. În represiunea care a durat circa o lună au fost ucise peste 500 de persoane, alte peste 22 000 de persoane fiind reținute.

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG (sursa: Facebook/სალომე ზურაბიშვილი / Salome Zourabichvili)
Internațional

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG

Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG. Salome Zurabişvili a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a "influenţei străine", care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz. Preşedinta Georgiei, veto la legea anti-ONG "Astăzi, am pus un veto (...) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre", a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată. Citește și: Numărul uriaș al sporurilor și salariile mari de care beneficiază angajații Guvernului, care azi cer majorări și fac grevă japoneză. În ultimii ani, personalul Executivului a crescut cu 50% Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, "Visul georgian", iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii. Textul aprobat marţi de parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o îndrepta spre Rusia. Documentul a provocat ample manifestaţii, care durează de mai bine de o lună şi la care au luat parte mii de persoane, mai ales tineri. NATO, Comisia Europeană şi ONU au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian. Lege copiată din Rusia Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca "organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine", şi să se supună unui control administrativ. Detractorii au numit-o "legea rusă" dată fiind similitudinea sa cu o lege votată în Rusia. Preşedinta Zurabişvili a propus amendamente la proiectul de lege, dar a prevenit contra oricăror negocieri "artificiale". În ce-l priveşte, prim-ministrul Irakli Kobakhidze s-a declarat dispus să evoce posibile modificări. Georgia, fostă republică sovietică, este candidat oficial la aderarea la UE din decembrie 2023 şi aspiră, de asemenea, să devină membru al NATO.

Premierul slovac împușcat, în stare critică (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Premierul slovac împușcat, în stare critică

Premierul slovac împușcat, în stare critică: Robert Fico a fost rănit în abdomen prin împuşcare miercuri după o reuniune guvernamentală desfăşurată în afara capitalei Bratislava, în oraşul Handlova. Patru gloanțe Potrivit unui reporter al agenţiei slovace TASR, mai multe focuri de armă au fost trase la locul atacului, iar autorul acestuia a fost arestat. Zona din faţa Casei de Cultură din Handlova, unde s-a desfăşurat şedinţa de guvern, a fost evacuată. Citește și: Premierul slovac îi cere Ucrainei să cedeze teritorii Rusiei drept „compromis” pentru a intra în NATO Atacul a fost comis în timp ce Fico ieşea din respectiva clădire. El saluta un mic grup de cetăţeni adunaţi acolo, dintre care unul purta o pancartă antiguvernamentală, moment în care au fost auzite împuşcăturile. Conform postului de televiziune slovac TA3, au fost trase patru focuri de armă, un glonţ lovindu-l pe Fico în abdomen. Premierul a căzut la pământ, după care echipa sa de securitate l-a urcat într-un vehicul şi premierul a fost transportat la spital. Premierul slovac împușcat, în stare critică Serviciul de urgenţă a anunţat că a trimis un elicopter după o sesizare privind împuşcarea unui bărbat în vârstă de 59 de ani în localitatea Handlova, oraş situat la 190 de kilometri de Bratislava. O purtătoare de cuvânt a spitalului din Handlova a declarat că Fico era conştient în momentul sosirii la spital şi funcţiile sale vitale au fost stabilizate. Totuși, pe contul oficial de Facebook al lui Fico se menționează că premierul slovac "se află în stare critică" după atacul împotriva sa. Fico a suferit răni la abdomen, picioare şi braţe, potrivit cotidianului Denník N.

"Lupte crâncene" în Harkov, anunță Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

"Lupte crâncene" în Harkov, anunță Zelenski

"Lupte crâncene" în Harkov, anunță Zelenski: preşedintele ucrainean a afimat duminică seară că "lupte crâncene" sunt în desfăşurare pe anumite porţiuni de frontieră în provincia nord-estică Harkov, de unde mii de persoane au fost evacuate în urma unor acţiuni ofensive pe care armata rusă le-a lansat începând de vineri în această provincie ucraineană. "Lupte crâncene" în Harkov, anunță Zelenski "Bătălii defensive şi lupte crâncene continuă pe o mare parte din frontiera noastră", a spus Zelenski în mesajul său, pe care-l difuzează în fiecare seară. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova "Ideea din spatele atacurilor în regiunea Harkov este de a dispersa forţele noastre şi de a diminua moralul armatei ucrainene", a completat preşedintele ucrainean. El a vorbit de asemenea despre lupte grele pe mai multe sectoare ale frontului în provincia estică Doneţk. Ministerul rus al Apărării a revendicat duminică mai devreme ocuparea a încă patru sate în provincia Harkov, după alte cinci sate ocupate cu o zi în urmă în aceeaşi provincie. O unitate a forţelor speciale din Garda Naţională ucraineană a anunţat sâmbătă seară că trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii în regiunea Harkov, de unde aproximativ 4.000 de civili au fost evacuaţi. ISW: Rusia, "operaţiuni ofensive limitate" Comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a recunoscut că situaţia trupelor sale în Harkov este "dificilă" şi că trupele ruse au obţinut "succese parţiale" în anumite zone, adăugând însă că inamicul nu a reuşit să străpungă frontul în ceea ce Kievul a descris drept o mare ofensivă rusească. Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW) estimează în acest timp că trupele ruse desfăşoară doar "operaţiuni ofensive limitate" de-a lungul graniţei Rusiei cu provincia Harkov, dar "continuă să obţină câştiguri tactice semnificative în zone probabil mai puţin apărate" de armata ucraineană, confruntată cu un deficit de efective şi muniţii. Nici Rusia nu a confirmat lansarea unei mari ofensive pe frontul din Harkov, menţionând doar desfăşurarea unor "acţiuni ofensive" în acea direcţie, în timp ce bloggerii militari ruşi analizează pe reţelele de socializare intensificarea atacurilor armatei ruse şi posibilele obiective ale operaţiunilor acesteia.

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă (sursa: Facebook/Gitanas Nausėda)
Internațional

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă

Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă. Lituanienii votează duminică în cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale la finalul unei campanii dominate de probleme de apărare, ţara încercând să-şi consolideze securitatea în faţa Rusiei vecine. Alegeri prezidențiale în Lituania, amenințare rusă Ţara baltică cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, o fostă republică sovietică învecinată cu exclava rusă puternic militarizată Kaliningrad, se teme că ar putea fi următoarea ţintă dacă Moscova ar câştiga războiul împotriva Ucrainei. Citește și: Geoană, declarație riscantă despre Ucraina: insinuează că România ar fi trebuit să blocheze exportul grânelor ucrainene. O astfel de decizie ar fi produs satisfacție la Moscova "Înţelegerea de către Lituania a ameninţării ruse este unanimă şi incontestabilă, iar principalii candidaţi sunt de acord cu aceasta", a afirmat Linas Kojala, directorul Centrului de Studii Est-Europene din Vilnius. Sondajele îi conferă preşedintelui în exerciţiu, Gitanas Nauseda, fost bancher în vârstă de 59 de ani, un avantaj confortabil faţă de ceilalţi şapte candidaţi, printre care prim-ministrul Ingrida Simonyte şi un cunoscut avocat, Ignas Vegele. Actualul președinte, favorit în primul tur În primul tur, Gitanas Nauseda ar urma să obţină peste 35% din voturi, potrivit unui ultim sondaj care îi creditează cu 12% din voturi pe Ignas Vegele şi 10% pe Ingrida Simonyte. Lituania este unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei, care de peste doi ani se apără împotriva unei invazii pe scară largă declanşată de Rusia în februarie 2022. Ţara baltică îşi exprimase anterior deschiderea faţă de ideile preşedintelui francez Emmanuel Macron cu privire la desfăşurarea de trupe terestre occidentale în Ucraina. Cu toate acestea, alte state - inclusiv Germania - resping cu fermitate această idee.

Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus

Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus. Premierul polonez Donald Tusk a declarat sâmbătă că vor începe lucrările pentru întărirea întregii frontiere de est a ţării sale, în contextul unui "război hibrid" tot mai intens purtat de ţara sa cu migraţia ilegală din Belarus. Polonia, fortificații la frontiera cu Belarus El nu a dat detalii despre acţiuni sau finanţarea alocată, însă a afirmat că pentru securitatea Poloniei "nu există limite". Citește și: VIDEO Piesa cu care Israelul speră să câștige Eurovision: titlul „October Rain”, schimbat cu „Hurricane”, pentru că se referea la masacrul din 7 octombrie "Frontiera polono-belarusă este un loc unic din cauza presiunii imigraţiei ilegale. Practic avem de-a face cu un război hibrid care avansează", a spus Tusk în cursul unei vizite la graniţă, unde s-a întâlnit cu grăniceri şi alţi militari. "Vreau să nu existe nicio îndoială - o ţară cu intenţii tot mai agresive împotriva Poloniei, cum este Belarus, este coorganizatoare acestei practici la frontiera poloneză", a insistat el. Guvernul anterior de la Varşovia a acuzat în 2021 Minskul că organizează fluxul de migranţi pentru a face presiuni asupra Uniunii Europene în legătură cu sancţiunile impuse Belarusului, care însă a negat acuzaţiile. "Este şi frontiera Uniunii Europene" Ulterior, tentativele de trecere a frontierei au continuat, cu fluctuaţii în funcţie de condiţiile meteorologice. Grănicerii polonezi raportează în prezent circa 300 de încercări de intrare ilegală în ţară în fiecare zi. Relaţiile polono-belaruse s-au înrăutăţit după ce Rusia a invadat Ucraina, Minskul fiind un aliat al Moscovei. Înainte de mandatul lui Tusk, fusese deja construit la frontieră un gard de 180 de km lungime, înalt de 5,5 metri şi prevăzut cu un sistem de camere video şi senzori, pentru oprirea migraţiei ilegale. Prim-ministrul a afirmat că fortificaţiile vor fi construite de-a lungul "întregii frontiere estice", ceea ce ar putea însemna că va fi întărită şi graniţa cu Ucraina. "Nu este doar frontiera internă a Poloniei, este şi frontiera Uniunii Europene. De aceea, nu mă îndoiesc că Europa va trebui să (...) investească în securitate prin investiţia în frontiera estică a Poloniei şi în securitatea frontierei noastre", a susţinut el.

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit (sursa: Zuma)
Internațional

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit

Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit. Fostul comandant-şef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi, fostul foarte popular comandant-şef al armatei ucrainene care a fost înlocuit în februarie, a fost numit oficial joi ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, aliat cheie al Kievului în războiul său împotriva Rusiei, a anunţat preşedinţia ucraineană. Generalul Zalujnîi, ambasador în Regatul Unit Preşedintele Volodimir Zelenski a semnat joi un decret prin care îl numeşte pe Zalujnîi în funcţia de ambasador, potrivit acestui document. Citește și: Românul cu cele mai mari șanse la Nobel în viitor – Albert-László Barabási, născut în Harghita. Barabási, care e și cetățean maghiar, a fost ales membru al Academiei de Științe a SUA Printr-un alt decret, Zelenski l-a revocat pe generalul Zalujnîi din serviciul militar din cauza "stării sale de sănătate". Valeri Zalujnîi, în vârstă de 50 de ani, a fost numit comandant-şef al armatei ucrainene în iulie 2021 şi a condus rezistenţa în faţa invaziei ruse. Dar, după eşecul contraofensivei ucrainene din vara anului trecut, relaţiile sale cu preşedintele Zelenski s-au degradat, cei doi având viziuni diferite asupra strategiei de urmat în continuare pe front în timp ce trupele ruse au revenit în ofensivă şi câştigă teren, iar armata ucraineană confruntată cu o criză de trupe şi muniţii face greu faţă atacurilor. Articolul care a declanșat ruptura Declanşatorul divergenţelor dintre Zelenski şi Zalujnîi a fost un articol pe care generalul ucrainean l-a publicat în noiembrie anul trecut şi în care a avertizat că războiul cu Rusia a ajuns într-un impas, în stadiul unui conflict de uzură, prin urmare Ucraina are nevoie de noi arme superioare tehnologic celor ruseşti şi de noi efective de soldaţi pentru a putea să avanseze. Pe 8 februarie a.c., Zelenski l-a demis pe Zalujnîi din funcţia de comandant-şef al armatei ucrainene, afirmând însă că ar dori ca generalul să rămână în echipa sa. Generalul Oleksandr Sîrski, până atunci comandantul forţelor terestre, a fost numit de Zelenski să preia postul lui Zalujnîi.

Patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească până la 147 de ani Foto: Kremlin.ru
Internațional

Patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească până la 147 de ani

Noi culmi ale servilismului: patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească peste Rusia până la vârsta de 147 de ani. Vladimir Putin a preluat, azi, pentru a cincea oară, funcția de președinte al Rusiei. Într-un discurs către ruși, Putin a mulțumit „eroilor operațiunii militare speciale” și a dat asigurări că siguranța poporului rus ar fi pentru el mai presus de orice. La inaugurare au venit reprezentanții a șase țări din Uniunea Europeană. Citește și: Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase. Dezastru și la cheltuirea banilor europeni Patriarhul Kirill îi urează lui Putin să domnească până la 147 de ani După o slujbă de rugăciune, patriarhul Kirill i-a urat lui Putin să guverneze până la sfârșitul secolului: Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze astfel încât sfârșitul secolului să însemne sfârșitul perioadei în care ați fost la putere. Aveți tot ce vă trebuie pentru a servi țara mult timp și cu succes". Putin este născut în 1952, deci la finalul acestui secol ar avea 147 de ani. Adresându-se lui Putin, patriarhul Kirill s-a exprimat, aparent, greșit și l-a numit „Înălțimea Voastră". Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse a justificat din nou agresiunea din Ucraina, spunându-i lui Putin că șeful statului uneori „trebuie să ia decizii fatale, formidabile" care „implică victime". El l-a comparat pe Putin cu Alexandru Nevski, conducătorul medieval care i-a învins pe cavalerii teutoni. Reprezentanții a 6 țări UE – Franța, Ungaria, Slovacia, Grecia, Malta și Cipru – au venit la inaugurarea lui Putin, scrie Radio Svoboda. Mai mulți membri ai UE, inclusiv Germania, nu au acceptat invitația rusă. Ambasadorul UE de asemenea a refuzat să participe. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA Matthew Miller a spus că nici Statele Unite nu vor fi prezente la inaugurare. El a declarat că SUA nu consideră alegerile prezidențiale din Rusia corecte, dar îl recunosc pe Vladimir Putin ca șef al statului.

Şeful CIA, în negocierile Hamas - Israel (sursa: Facebook/CIA)
Internațional

Şeful CIA, în negocierile Hamas - Israel

Şeful CIA, în negocierile Hamas - Israel. William Burns este aşteptat să se întâlnească la Doha cu premierul Qatarului pentru a discuta despre negocieri indirecte între Israel şi Hamas, a declarat duminică pentru AFP o sursă apropiată discuţiilor. Şeful CIA, în negocierile Hamas - Israel Sursa, care a solicitat anonimatul, a declarat că Burns se afla în drum spre capitala Qatarului pentru discuţii cu premierul Mohammed bin Abdelrahmane Al Thani, a cărui ţară a fost implicată în eforturile de mediere a unui armistiţiu în Fâşia Gaza şi a eliberării ostaticilor. Citește și: Actele antisemite la nivel mondial, cifre-record mai ales în ultimele șapte luni, după atacul terorist al Hamas în Israel de la 7 octombrie 2023 Perspectivele pentru o încetare a focului în Gaza păreau reduse duminică, deoarece Hamas şi-a reiterat cererea de încetare a războiului în schimbul eliberării ostaticilor, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a exclus categoric această variantă. Cele două părţi s-au acuzat reciproc pentru impasul în care se află, iar delegaţia Hamas a declarat că va părăsi duminică seara negocierile de la Cairo, care vizau încheierea unui armistiţiu, pentru a se consulta cu conducerea sa. Cu toate acestea, oficialii Hamas ar urma să se întoarcă în capitala egipteană marţi, au declarat două surse de securitate egiptene. Qatar și Egipt încearcă să medieze În cea de-a doua zi de discuţii cu mediatorii egipteni şi qatarezi, negociatorii Hamas şi-au menţinut poziţia conform căreia orice acord de armistiţiu trebuie să pună capăt războiului, au declarat oficiali palestinieni. La Cairo nu au fost prezenţi reprezentanţi ai Israelului, dar duminică Netanyahu a reiterat obiectivul său de la începutul războiului, în urmă cu aproape şapte luni: dezarmarea şi dezmembrarea definitivă a mişcării islamiste palestiniene Hamas, în caz contrar punând în pericol securitatea viitoare a Israelului. Qatarul, unde Hamas are un birou politic, şi Egiptul încearcă să medieze o continuare a unei scurte încetări a focului din noiembrie, pe fondul consternării internaţionale cu privire la numărul tot mai mare de morţi din Gaza şi la situaţia dificilă a celor 2,3 milioane de locuitori ai acesteia.

Viktor Orban, probleme cu alocațiile copiilor (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orban, probleme cu alocațiile copiilor

Viktor Orban, probleme cu alocațiile copiilor. Mii de maghiari au protestat împotriva premierului naţionalist Viktor Orban, duminică, în cadrul unui miting organizat cu câteva săptămâni înainte de alegerile europarlamentare şi locale de la începutul lunii iunie. Peter Magyar, concurent redutabil? Peter Magyar, un fost membru al guvernului considerat de unii observatori ca fiind prima ameninţare serioasă din ultimii ani la adresa lui Orban, a organizat mitingul la care au participat aproximativ 10.000 de persoane în oraşul Debreţin din estul ţării, un bastion al partidului de guvernământ Fidesz. Citește și: În timp ce Putin participa la slujba de Înviere, rachete și drone rusești ucideau și răneau ucraineni care se îndreptau spre biserici Candidaţii Fidesz au câştigat oraşul încă de la sfârşitul anilor 1990. La ultimele alegeri, partidul de guvernământ a obţinut aproximativ 60 % din voturi, în timp ce partidele din opoziţie au obţinut doar aproximativ o treime din voturi. Adresându-se susţinătorilor săi care fluturau steaguri, Magyar a ţintit una dintre politicile de bază ale lui Orban, criticând ceea ce el a numit nivelul extrem de scăzut al alocaţiilor pentru susţinerea copiilor în Ungaria. Viktor Orban, probleme cu alocațiile copiilor "Dacă spui această poveste oriunde în Europa, nimeni nu te va crede", a spus Magyar. Orban spune că, dintre ţările UE, Ungaria cheltuieşte cea mai mare parte a economiei sale pentru susţinerea familiilor. "Avem nevoie de un sistem complet nou în care sprijinul social să fie într-adevăr direcţionat pe baza nevoilor sociale", a spus Magyar. Corupție la Budapesta Observatori internaţionali susţin că Orban a direcţionat fonduri ale Uniunii Europene către oameni de afaceri apropiaţi de Fidesz pentru a se menţine la putere. Orban spune că Ungaria nu este mai coruptă decât alte ţări.Organismul de control însărcinat cu supravegherea fondurilor UE afirmă că nu dispune de autoritatea necesară pentru a denunţa posibilele abateri şi a solicitat competenţe suplimentare.

Actele antisemite, în creștere masivă mondial, mai ales după atacul terorist al Hamas de la 7 octombrie 2023 (sursa: Facebook/IDF)
Internațional

Actele antisemite, în creștere masivă mondial

Actele antisemite, în creștere masivă mondial. Liga Anti-Defăimare (ADL) a tras un semnal de alarmă duminică - în raportul său global anual - asupra "nivelului fără precedent" al acţiunilor antisemite înregistrate în 2023, războiul între Hamas şi Israel alimentând un "incendiu care era deja scăpat de sub control". Tendința, vizibilă înainte de 7 octombrie 2023 "Dacă tendinţa actuală continuă, cortina va cădea asupra posibilităţii de a duce o viaţă evreiască în Occident: purtarea unei stele a lui David, frecventarea sinagogilor şi a centrelor comunitare, trimiterea copiilor în şcoli evreieşti, frecventarea unui club evreiesc într-un campus sau comunicarea în limba ebraică", subliniază profesorul Uriya Shavit de la Universitatea din Tel Aviv în acest document. Citește și: În timp ce Putin participa la slujba de Înviere, rachete și drone rusești ucideau și răneau ucraineni care se îndreptau spre biserici Raportul anual al ADL, principalul grup de apărare a drepturilor evreilor, subliniază că incidentele antisemite se înmulţiseră înainte ca războiul să izbucnească în 7 octombrie, după atacul sângeros al Hamas în Israel, urmat de o ripostă militară dură a armatei israeliene în Fâşia Gaza. Actele antisemite, în creștere masivă mondial "Consecinţele oribilului atac al Hamas împotriva Israelului în 7 octombrie au fost urmate de un tsunami de ură împotriva comunităţilor evreieşti în lumea întreagă", a declarat Jonathan Greenblatt, şeful ADL cu sediul la New York. "Raportul din acest an este incredibil de alarmant, cu niveluri de acţiuni antisemite documentate fără precedent, inclusiv în SUA, unde în 2023 a existat cel mai mare număr de incidente antisemite în SUA înregistrate vreodată de ADL", a adăugat el. Redactat în comun cu Universitatea din Tel Aviv, raportul arată că incidentele antisemite în 2023 au fost mult superioare cifrelor din 2022 în cea mai mare parte a ţărilor în care trăiesc importante minorităţi evreieşti, în special SUA, Franţa, Marea Britanie, Australia, Italia, Brazilia şi Mexic. Raport în Ziua comemorării Holocaustului Publicarea raportului coincide cu Ziua comemorării Holocaustului şi a eroismului (în ebraică Yom HaShoah). ADL a înregistrat 7.523 de incidente antisemite în SUA în 2023, faţă de 3.697 în 2022. Aceste acţiuni constau în hărţuire, vandalism şi agresiuni împotriva întreprinderilor aparţinând unor evrei, instituţiilor şi organizaţiilor evreieşti şi împotriva studenţilor evrei. Adoptând o metodologie contestată, care include retorica antisionistă, militantismul şi apelurile la "rezistenţă" în teritoriile palestiniene, raportul informează despre 8.873 incidente în SUA în 2023, dintre care 5.204 între 7 octombrie şi sfârşitul anului 2023. În Franţa, numărul agresiunilor antisemite a crescut de la 436 în 2022 la 1.676 în 2023, agresiunile fizice trecând de la 43 la 85, potrivit raportului. În Marea Britanie, numărul incidentelor a trecut de la 1.662 la 4.103, între care 266 agresiuni fizice, conform acestui raport care reia cifrele Community Security Trust din Regatul Unit. Război în Gaza Războiul a început în 7 octombrie când comandouri ale grupării islamiste palestiniene Hamas, infiltrate din Gaza în sudul Israelului, au lansat un atac soldat cu peste 1.170 de morţi, în principal civili, potrivit unui bilanţ al AFP, plecând de la date oficiale israeliene. În timpul atacului, peste 250 de persoane au fost răpite, iar 128 rămân captive în Gaza, dintre care 35 au murit, conform armatei israeliene. Drept represalii, forţele israeliene au lansat o ofensivă de mare anvergură - aeriană, iar apoi terestră - în Fâşia Gaza, soldată până în prezent cu 34.654 morţi, în majoritate civili, potrivit Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas. Acest bilanţ a declanşat un val de manifestaţii pro-palestiniene în campusurile universitare americane şi în lume, alimentând o dezbatere acerbă la nivel mondial cu privire la antisemitism, unii denunţând-o ca pe o retorică a urii împotriva evreilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră