miercuri 14 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Lansarea unei rachete balistice de către Rusia asupra Ucrainei forțează NATO să răspundă, dar la vârful Alianței nu există consens

Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina. Ambasadorii statelor NATO și Ucrainei se întâlnesc marți la Bruxelles, în urma lansării de către Rusia a unei rachete balistice experimentale asupra teritoriului ucrainean. Incidentul a stârnit noi tensiuni între Moscova și Aliații occidentali, alimentând temeri legate de extinderea conflictului. Lansarea rachetei balistice ruse, reuniune NATO-Ucraina Rusia a lovit Ucraina joi cu o rachetă balistică de ultimă generație, fără încărcătură nucleară, avertizând că va intensifica astfel de atacuri dacă Kievul va continua să folosească rachete furnizate de Occident. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” Președintele Vladimir Putin a declarat că va lovi și țările care oferă arme Ucrainei, subliniind că războiul a căpătat un „caracter mondial”. Avertizarea SUA Statele Unite au avertizat că miile de soldați nord-coreeni staționați în Rusia ar putea fi trimise pe front împotriva Ucrainei. Această posibilitate sporește îngrijorările legate de extinderea implicării internaționale în conflict. Ucraina cere sisteme avansate de apărare antiaeriană La o zi după lansarea rachetei experimentale, denumită „Oreșnik”, despre care Moscova afirmă că este imposibil de interceptat, Ucraina a cerut aliaților sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a solicitat măsuri „concrete” împotriva Rusiei, reiterând nevoia urgentă de sprijin militar. Obiectivele reuniunii NATO-Ucraina Consiliul NATO-Ucraina, creat în 2023 pentru a facilita dialogul dintre Kiev și Alianța Nord-Atlantică, se reunește la cererea Ucrainei pentru a discuta situația actuală. Întâlnirea va include informări din partea oficialilor ucraineni, iar ambasadorii NATO urmează să reafirme sprijinul pentru Ucraina, în ciuda amenințărilor rusești. Temerile Europei Reuniunea are loc pe fondul îngrijorărilor europene privind o posibilă reducere a sprijinului militar american pentru Ucraina în cazul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Oficialii NATO consideră că o victorie a lui Putin în negocierile de pace ar fi împotriva intereselor occidentale. Sprijinul NATO pentru Ucraina rămâne ferm „Nu pot să-mi imaginez că ar fi în interesul Statelor Unite să-i permită lui Putin să iasă învingător din aceste negocieri”, a declarat luni amiralul olandez Rob Bauer, șeful Comitetului Militar al NATO, într-o conferință de presă la Bruxelles. NATO rămâne angajată să sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse.

Lansarea unei rachete balistice de către Rusia asupra Ucrainei forțează NATO să răspundă, dar la vârful Alianței nu există consens
Procurorul care îl anchetează pe Trump pentru vandalismele de la Capitoliu din 2021 închide dosarul penal
Internațional

Procurorul care îl anchetează pe Trump pentru vandalismele de la Capitoliu din 2021 închide dosarul penal

Oprirea investigației împotriva lui Donald Trump. Jack Smith, procurorul special care investiga tentativele ilegale ale fostului președinte Donald Trump de a anula rezultatele alegerilor din 2020, a anunțat recomandarea de încetare a urmăririlor penale. Decizia vine în contextul în care Donald Trump a fost ales președinte al Statelor Unite. Oprirea investigației împotriva lui Donald Trump Smith a subliniat că această hotărâre se bazează pe o politică veche de peste cinci decenii a Departamentului de Justiție al SUA (DOJ), care prevede că un președinte în exercițiu nu poate fi urmărit penal. Citește și: Trei sinecuri primite de Călin Georgescu care arată că a fost un om de bază al „sistemului” „Deși cazul actual al unui candidat urmărit penal și apoi ales președinte este fără precedent, această politică se aplică situației de față”, a explicat procurorul special. Un caz fără precedent în istoria politică a SUA Situația lui Donald Trump este unică în istoria SUA: un candidat penal urmărit, care ulterior câștigă alegerile prezidențiale. Conform deliberărilor biroului procurorului special, aplicarea acestei politici a fost considerată cea mai potrivită soluție în contextul actual, consolidând statutul politic al lui Trump ca președinte ales. Impactul deciziei asupra justiției și politicii americane Recomandarea de încetare a urmăririlor penale împotriva lui Donald Trump reflectă nu doar respectarea tradițiilor instituționale, ci și o recalibrare a echilibrului dintre justiție și politică în SUA. Această decizie ar putea avea implicații semnificative asupra viitorului mandat al lui Trump și asupra modului în care vor fi tratate cazuri similare în viitor.

Rabin cu cetățenie israeliană și moldovenească, ucis în Emiratele Arabe Unite, unde locuia. Presupușii autori, arestați
Internațional

Rabin cu cetățenie israeliană și moldovenească, ucis în Emiratele Arabe Unite, unde locuia. Presupușii autori, arestați

Rabin ucis în Emiratele Arabe Unite. Emiratele Arabe Unite au confirmat duminică uciderea rabinului Zvi Kogan, de cetățenie israeliană și moldovenească, într-un incident calificat drept „antisemit” de către Israel. Autoritățile din Emirate au anunțat că au arestat trei suspecți în legătură cu această crimă, conform unui comunicat oficial al Ministerului de Interne, difuzat prin agenția națională WAM. Rabin ucis în Emiratele Arabe Unite După semnalarea dispariției lui Zvi Kogan, autoritățile au format o echipă specializată de căutare și investigație. Citește și: BREAKING Primele rezultate oficiale de la exit-poll-uri: Ciolacu, locul I; Lasconi este pe locul II, dar diferența față de Georgescu și Simion, în marja de eroare Acest efort a condus la descoperirea trupului victimei și identificarea rapidă a autorilor, care au fost reținuți. Detaliile complete despre acest incident vor fi dezvăluite după finalizarea anchetei, au precizat oficialii. Reacția Emiratelor și poziția Israelului Emiratele Arabe Unite, care au normalizat relațiile diplomatice cu Israelul în 2020, și-au reafirmat angajamentul de a proteja securitatea și stabilitatea țării, declarând că vor răspunde ferm oricărei amenințări. Guvernul israelian a condamnat crima, descriind-o drept un „act odios de terorism antisemit”. „Statul Israel va folosi toate mijloacele pentru a se asigura că cei responsabili vor fi trași la răspundere,” a transmis oficialii israelieni. Cine era Zvi Kogan? Rabinul Zvi Kogan, în vârstă de 30 de ani, era un emisar al mișcării Chabad-Lubavitch, cunoscută pentru eforturile sale globale de întărire a identității evreiești și apropierea evreilor de credința lor. Recent căsătorit, el locuia în Emiratele Arabe Unite și era activ în comunitatea locală. Acest incident tragic aduce în prim-plan tensiunile regionale și provocările asociate cu siguranța cetățenilor în contexte internaționale.

Un "aranjament" între Ucraina și Rusia, la asta lucrează echipa lui Trump împreună cu actuala administrație de la Casa Albă, spune consilierul pe probleme de securitate al președintelui ales
Internațional

Un "aranjament" între Ucraina și Rusia, la asta lucrează echipa lui Trump împreună cu actuala administrație de la Casa Albă, spune consilierul pe probleme de securitate al președintelui ales

Un "aranjament" între Ucraina și Rusia. Administrația președintelui ales Donald Trump va începe discuții cu administrația actuală condusă de Joe Biden pentru a facilita un posibil „aranjament” între Ucraina și Rusia, având ca obiectiv reducerea escaladării conflictului. Un "aranjament" între Ucraina și Rusia Declarația a fost făcută de Mike Waltz, viitorul consilier pe probleme de securitate națională al Casei Albe, într-un interviu acordat Fox News. Citește și: Informațiile „pe surse” de la exit-poll-uri au rol de a mobiliza activul de partid și ar trebui ignorate, recomandă sociologul Cătălin Stoica Victoria lui Donald Trump în alegerile din 5 noiembrie a generat temeri în Europa privind o posibilă reducere a implicării SUA în conflictul din Ucraina sau presiuni asupra Kievului pentru un acord dezavantajos. În timpul campaniei, Trump a criticat sprijinul financiar substanțial oferit de administrația Biden Ucrainei și a promis că va încheia rapid războiul, fără a oferi detalii concrete despre planurile sale. „Președintele Trump a fost clar: acest conflict trebuie să se încheie. Vom lucra pentru a aduce părțile la masa negocierilor, fie pentru un acord, fie pentru un armistițiu, și pentru a stabili cadrul unui aranjament,” a declarat Mike Waltz. Poziția administrației Trump față de conflict Echipa lui Trump a criticat decizia lui Joe Biden de a permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă împotriva teritoriului rus. În plus, Waltz a subliniat că echipa Trump este îngrijorată de escaladarea actuală a conflictului și a avertizat că adversarii nu ar trebui să încerce să creeze diviziuni între administrațiile americane. Mike Waltz și politica externă sub Trump Viitorul consilier pe securitate națională, Mike Waltz, fost militar și expert în amenințările globale, va lucra alături de Marco Rubio, propus pentru conducerea diplomației. Ambii sunt considerați „șoimi” de către analiști, cunoscuți pentru o abordare fermă în raport cu China, Rusia, Iran și terorismul internațional. Această strategie de mediere între Ucraina și Rusia marchează una dintre prioritățile politicii externe anunțate de Donald Trump, care promite stabilitate și rezolvarea conflictelor globale.

China refuză orice responsabilitate pentru poluarea planetei, nu va participa cu fonduri la "repararea" mediului (COP29)
Internațional

China refuză orice responsabilitate pentru poluarea planetei, nu va participa cu fonduri la "repararea" mediului (COP29)

China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei. Unul dintre principalele angajamente asumate la conferință este contribuția țărilor dezvoltate cu 300 de miliarde de dolari anual, până în 2035. Această sumă are scopul de a sprijini tranziția energetică și adaptarea la schimbările climatice în statele în curs de dezvoltare. Fondurile vor proveni din surse publice, investiții private și taxe globale aflate în evaluare. China refuză responsabilitatea. Obiectivul extins: 1300 de miliarde de dolari pe an Ținta de 300 de miliarde este văzută ca un punct de plecare pentru atragerea unui total de 1300 de miliarde de dolari anual până în 2035. Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror Această sumă ar acoperi nevoile de finanțare externă ale statelor în curs de dezvoltare, conform estimărilor experților ONU. Cu toate acestea, ONG-urile critică insuficiența acestor fonduri în raport cu amploarea crizei climatice. China refuză responsabilitatea pentru poluarea planetei Deși țările dezvoltate au solicitat extinderea listei contributorilor la finanțarea schimbărilor climatice, economii emergente precum China, Singapore și statele din Golf au refuzat să fie incluse. Contribuțiile din partea acestor state vor rămâne voluntare, conform acordului adoptat. Suport pentru cele mai vulnerabile țări Țările cel mai puțin dezvoltate și micile state insulare au obținut concesii după negocieri dificile. Acordul prevede o triplare a finanțării până în 2030, majoritatea fondurilor urmând să fie distribuite prin mecanisme multilaterale. De asemenea, este planificată elaborarea unei foi de parcurs până la COP30 din Brazilia, care va analiza noi oportunități de finanțare. Eșec în includerea eliminării combustibililor fosili Eliminarea treptată a combustibililor fosili, unul dintre obiectivele majore ale COP28 de la Dubai, nu a fost menționată explicit în acordul final. Negocierile cu țările producătoare de petrol și gaze au dus la omisiunea acestui punct, iar încercările Uniunii Europene de a introduce o monitorizare anuală a progresului au eșuat. Un acord cu progrese, dar multe lacune Conferința a adus câteva angajamente importante, dar lipsa unor măsuri concrete și a unei monitorizări stricte ridică semne de întrebare asupra eficienței acordului. Viitorul combaterii schimbărilor climatice rămâne dependent de eforturile suplimentare ale statelor participante.

Final haotic la summit-ul climatic COP 29: multe state în curs de dezvoltare au părăsit evenimentul, după ce au aflat că statele bogate nu sunt de acord să plătească pentru daunele provocate mediului
Internațional

Final haotic la summit-ul climatic COP 29: multe state în curs de dezvoltare au părăsit evenimentul, după ce au aflat că statele bogate nu sunt de acord să plătească pentru daunele provocate mediului

Haos la COP29 - săraci versus bogați. Țările cele mai afectate de schimbările climatice și-au exprimat nemulțumirea față de președinția azere a COP29, desfășurată la Baku, acuzând lipsa de receptivitate a statelor dezvoltate în privința finanțării necesare pentru adaptarea climatică. Haos la COP29 - săraci versus bogați Închiderea summitului, întârziată cu peste 24 de ore, a fost marcată de apeluri la unitate din partea președintelui conferinței, Muhtar Babaiev, dar și de oboseala delegaților rămași. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Proiectul final al acordului prevede o creștere a finanțării de la 100 la 300 de miliarde de dolari anual până în 2035, însă această sumă este considerată insuficientă de către statele în curs de dezvoltare, care au solicitat cel puțin dublul. Disensiuni între statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare Țările occidentale au cerut extinderea listei statelor care contribuie financiar, incluzând țări precum China și statele din Golf, însă acestea din urmă au obținut ca contribuțiile lor să rămână voluntare. Arabia Saudită și aliații săi sunt acuzați că blochează un acord privind reducerea dependenței de combustibilii fosili, în timp ce UE încearcă să promoveze o revizuire anuală a eforturilor de reducere a emisiilor. Apelurile societății civile și viitorul COP30 Peste 350 de ONG-uri au cerut statelor vulnerabile să părăsească negocierile, considerând preferabilă lipsa unui acord în locul unuia dezavantajos. Totuși, lideri precum președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, au insistat asupra urgenței deciziilor, în contextul în care Brazilia va găzdui COP30 la Belem anul viitor. Summitul COP29 reflectă adâncirea diviziunilor dintre statele bogate și cele vulnerabile, punând în pericol atingerea obiectivelor globale în combaterea schimbărilor climatice.

Ucraina a pierdut 40% din teritoriul ocupat în regiunea rusească Kursk, dar nu intenționează să se retragă
Internațional

Ucraina a pierdut 40% din teritoriul ocupat în regiunea rusească Kursk, dar nu intenționează să se retragă

Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk. Ucraina a pierdut peste 40% din teritoriul cucerit în regiunea rusă Kursk, după o ofensivă surpriză din august, din cauza contraatacurilor masive ale Rusiei. Potrivit unei surse din Statul Major ucrainean, forțele ruse au desfășurat aproximativ 59.000 de soldați pentru a recâștiga controlul. Ucraina pierde teritoriu în regiunea Kursk La apogeul ofensivei, Ucraina controla 1.376 km², dar acum această zonă s-a redus la aproximativ 800 km². Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror Sursa ucraineană a declarat că forțele Kievului își vor menține pozițiile în funcție de necesitățile strategice. Invazia din Kursk Această operațiune a marcat prima incursiune terestră pe teritoriul rus de la al Doilea Război Mondial, având ca scop limitarea atacurilor rusești din estul și nord-estul Ucrainei, dar și obținerea unui avantaj în viitoarele negocieri de pace. Cu toate acestea, Rusia continuă să avanseze în regiunea Donețk. Implicarea forțelor nord-coreene Sursa ucraineană a menționat prezența a aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni în regiunea Kursk, veniți în sprijinul Rusiei. Cu toate acestea, majoritatea acestora sunt încă în faza de pregătire. Ministerul rus al Apărării nu a comentat situația, iar informațiile prezentate nu au fost confirmate independent. Moscova nu a oferit o poziție oficială privind prezența trupelor nord-coreene în Kursk.

Netanyahu trebuie arestat de către orice țară din UE în care premierul israelian ar ajunge, spune șeful diplomației de la Bruxelles
Internațional

Netanyahu trebuie arestat de către orice țară din UE în care premierul israelian ar ajunge, spune șeful diplomației de la Bruxelles

Netanyahu trebuie arestat în UE (Borrell). Josep Borrell, șeful diplomației europene, a subliniat sâmbătă că statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să aplice mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, fostului ministru al apărării Yoav Gallant și liderului militar al Hamas, Mohammed Deif. Aceste mandate vizează acuzații de crime de război și crime împotriva umanității. Netanyahu trebuie arestat în UE (Borrell) Conform Statutului de la Roma, actul fondator al CPI, toate statele semnatare, inclusiv cele din UE, trebuie să respecte deciziile instanței internaționale. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Borrell a reiterat că implementarea mandatelor "nu este opțională" și se aplică inclusiv țărilor candidate la aderarea în UE. Borrell a criticat atitudinea divizată a statelor UE privind deciziile CPI, menționând că unele țări au sprijinit anterior mandatul de arestare al lui Vladimir Putin, dar rămân tăcute față de cazurile recente. El a respins acuzațiile de antisemitism care i-au fost aduse pentru pozițiile sale critice la adresa Israelului, precizând că este dreptul său să conteste politicile guvernului israelian fără să fie etichetat. Reacții internaționale divergente Uniunea Europeană se confruntă cu poziții diferite între statele membre. Premierul ungar Viktor Orban a declarat că Netanyahu este binevenit în Ungaria și nu va risca arestarea. De asemenea, Germania și-a exprimat rezervele, invocând dificultăți istorice legate de Holocaust în aplicarea unui asemenea mandat. Contextul recent al conflictului Situația tensionată din Gaza, marcată de o ofensivă israeliană care a dus la moartea a peste 44.000 de palestinieni, conform surselor, și atacul Hamas din 7 octombrie 2023, în care 1.200 de persoane au fost ucise, amplifică dezbaterile internaționale privind responsabilitatea juridică și etică. Această situație reflectă complexitatea relațiilor internaționale și a dreptului penal internațional, punând în evidență provocările aplicării uniforme a justiției la nivel global.

Putin promite, pentru un an pe front, ștergerea datoriilor până la zece milioane de ruble de recrut (95.000 de dolari)
Internațional

Putin promite, pentru un an pe front, ștergerea datoriilor până la zece milioane de ruble de recrut (95.000 de dolari)

Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea. Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege prin care soldații ce semnează un contract cu Ministerul Apărării pentru a lupta în Ucraina sunt exonerați de datorii financiare. Putin anulează datoriile soldaților, încurajând recrutarea Această lege permite anularea datoriilor de până la 10 milioane de ruble (aproximativ 95.835 de dolari) pentru recruții care au datorii în procedură de recuperare până la 1 decembrie. Citește și: PolyMarket, una din cele mai mari piețe de predicții de pe blockchain, unde poți paria, anticipează un câștigător clar al prezidențialelor din România Condiția este ca aceștia să semneze un contract ce implică o perioadă minimă de un an de serviciu pe frontul ucrainean. Stimulente financiare pentru recrutare Rusia caută să atragă voluntari prin oferte financiare atractive, inclusiv prin mărirea soldelor militare. Totuși, aceste beneficii diferă semnificativ în funcție de regiune, în unele cazuri ajungând la echivalentul mai multor salarii medii. Mobilizarea În septembrie 2022, Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de rezerviști, ceea ce a dus la un exod masiv al cetățenilor ruși temători de recrutare. De atunci, președintele rus a declarat că nu va decreta o nouă mobilizare, mizând pe voluntariat. Cu toate acestea, recrutarea voluntarilor a înregistrat o scădere semnificativă în prima jumătate a acestui an, urmând să crească abia după atacurile ucrainene asupra regiunii Kursk, în august. Războiul de uzură Conflictul dintre Rusia și Ucraina, declanșat în februarie 2022, a evoluat într-un război de uzură marcat de pierderi masive de vieți omenești de ambele părți, greu de compensat. Ucraina, în schimb, a impus măsuri stricte de mobilizare, care au generat atât tentative de fugă, cât și cazuri de corupție și recrutări forțate. Această lege reprezintă una dintre multiplele strategii ale Kremlinului de a susține efortul de război în fața provocărilor recrutării.

Rutte (NATO) s-a întâlnit cu Trump. Fostul premier olandez, liderul european care s-a înțeles cel mai bine cu noul președinte american în primul mandat al acestuia
Internațional

Rutte (NATO) s-a întâlnit cu Trump. Fostul premier olandez, liderul european care s-a înțeles cel mai bine cu noul președinte american în primul mandat al acestuia

Mark Rutte s-a întâlnit cu Trump. Mark Rutte, secretarul general al NATO și fost premier olandez, s-a întâlnit vineri cu președintele ales al SUA, Donald Trump, la Palm Beach, Florida. Discuția a vizat principalele probleme de securitate globală cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, a declarat Farah Dakhlallah, purtătoarea de cuvânt a NATO. Mark Rutte s-a întâlnit cu Trump Întâlnirea a avut loc la două zile după realegerea lui Donald Trump la Casa Albă. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Mark Rutte și-a exprimat intenția de a aborda cu Trump „amenințarea” reprezentată de consolidarea relațiilor dintre Rusia și Coreea de Nord, subliniind necesitatea unei colaborări mai strânse pentru a face față acestor provocări. „Aștept cu nerăbdare să discut cu președintele Trump despre cum putem gestiona aceste amenințări împreună și ce măsuri suplimentare trebuie să luăm”, a declarat Rutte pe 7 noiembrie, în timpul unui summit european desfășurat la Budapesta. Avertismente legate de alianțele Rusiei Mark Rutte a continuat să atragă atenția asupra pericolelor unei apropieri între China, Coreea de Nord și Iran, țări acuzate că ar sprijini Rusia în conflictul său cu Ucraina. Tensiunile au escaladat recent, după ce Rusia a lansat o rachetă hipersonică Oreșnik asupra orașului ucrainean Dnipro, ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete americane ATACMS și britanice Storm Shadow. Întâlnirea, înaintea Consiliului NATO-Ucraina Întâlnirea dintre Rutte și Trump a precedat un Consiliu NATO-Ucraina planificat pentru săptămâna viitoare, într-un context marcat de intensificarea conflictului dintre Rusia și Ucraina. Rutte este considerat unul dintre liderii europeni care a avut o relație pozitivă cu Trump în primul său mandat prezidențial. Această colaborare ar putea juca un rol important în consolidarea reacției NATO la noile provocări de securitate globală.

Germania trebuie să trimită în Ucraina rachete Taurus care pot lovi teritoriul rusesc, spune președinta Parlamentului European
Internațional

Germania trebuie să trimită în Ucraina rachete Taurus care pot lovi teritoriul rusesc, spune președinta Parlamentului European

Metsola sprijină livrarea rachetelor Taurus, Ucrainei. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, susține utilizarea de rachete cu rază lungă de acțiune de către Ucraina împotriva Rusiei și îndeamnă Germania să livreze rachete Taurus produse local. Metsola sprijină livrarea rachetelor Taurus, Ucrainei Într-un interviu acordat grupului media Funke Mediengruppe, Metsola a răspuns afirmativ la întrebarea dacă țările care furnizează astfel de rachete ar trebui să permită Ucrainei să le folosească împotriva țintelor din Rusia. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Metsola a subliniat că există un sprijin larg în Parlamentul European pentru această abordare. Scholz se opune Cancelarul german Olaf Scholz se opune ferm livrării de rachete Taurus, invocând riscul unei escaladări între Rusia și Occident. Totuși, partenerii săi de coaliție, Partidul Liber Democrat (FDP) și Verzii, sunt în favoarea trimiterii rachetelor. Metsola a menționat că o schimbare de politică ar putea avea loc, având în vedere divergențele din cadrul coaliției de la Berlin. Rachetele Taurus, avantaj strategic pentru Ucraina Rachetele Taurus au o rază de acțiune de 500 km, semnificativ mai mare decât rachetele ATACMS americane (300 km), recent aprobate pentru utilizare de către Ucraina. Acest subiect a revenit în prim-plan după ce SUA au dat undă verde pentru utilizarea ATACMS împotriva forțelor ruse. Sprijinul PPE și al opoziției germane Roberta Metsola, membră a Partidului Popular European (PPE), este susținută în Germania de Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU), partide de opoziție care sprijină livrarea de rachete Taurus către Kiev. Această dezbatere reflectă presiunea internațională pentru a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse, menținând în același timp un echilibru delicat pentru a evita escaladarea conflictului.

De ce a trimis Putin spre Ucraina racheta Oreșnik, monstruoasa armă de 11 ori mai rapidă decât sunetul, care are 36 de încărcături și nu poate fi doborâtă
Internațional

De ce a trimis Putin spre Ucraina racheta Oreșnik, monstruoasa armă de 11 ori mai rapidă decât sunetul, care are 36 de încărcături și nu poate fi doborâtă

Atacul cu Oreșnik, avertisment pentru Occident. Ucraina va solicita partenerilor occidentali noi sisteme de apărare antiaeriană de ultimă generație, în urma utilizării de către Rusia a unei rachete balistice hipersonice Oreșnik pentru a lovi o fabrică de armament în Dnipro, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Atacul cu Oreșnik, avertisment pentru Occident Joi, Rusia a lansat racheta Oreșnik, echipată cu șase focoase și submuniții, atingând o viteză de peste Mach 11. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Deși racheta nu a avut încărcătură explozivă, ținta a fost distrusă prin forță cinetică. Kremlinul a transmis că acest atac este un mesaj direct pentru Occident, după ce Ucraina a folosit rachete ATACMS și Storm Shadow asupra unor ținte din Rusia. Testarea armei, o crimă Președintele Zelenski a condamnat atacul, descriind folosirea Ucrainei pentru testarea unei noi arme ca fiind o „crimă” și o sfidare la adresa statelor care pledează pentru reținere, precum China sau țările din Sudul Global. Președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia are o rezervă de rachete Oreșnik pregătite pentru utilizare și că în prezent nu există sisteme antiaeriene capabile să le intercepteze. De asemenea, a ordonat începerea producției de masă și continuarea testelor în condiții de luptă. Ucraina intensifică cererile pentru apărare antiaeriană Ucraina intenționează să ceară Statelor Unite transferul unor sisteme antiaeriene avansate, precum bateriile Patriot modernizate sau sistemele Aegis, capabile să intercepteze rachete balistice intercontinentale. Potrivit Kievului, Rusia dispune de mai puțin de 10 rachete Oreșnik, acestea fiind doar prototipuri. Acest atac subliniază escaladarea războiului și necesitatea urgentă a unor măsuri defensive mai avansate pentru protejarea infrastructurii și populației ucrainene.

Inițiatorul constituirii Bisericii Române Ortodoxe din Ucraina a primit interdicție să mai intre pe teritoriul ucrainean. Nu există nici un temei legal, spune Eugen Pătraș
Internațional

Inițiatorul constituirii Bisericii Române Ortodoxe din Ucraina a primit interdicție să mai intre pe teritoriul ucrainean. Nu există nici un temei legal, spune Eugen Pătraș

Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev. Eugen Pătraș, avocat și inițiator al constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, a primit interdicția de a pătrunde pe teritoriul Ucrainei pentru o perioadă de trei ani, decizie adoptată de Serviciul de Securitate al Ucrainei. Fondatorul BOR Ucraina, interzis de Kiev Pătraș, vicepreședinte al Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți, consideră că măsura este legată de activitatea sa în sprijinul comunității românești și de implicarea sa în proiectul constituirii Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți El a fost informat despre această decizie în data de 19 noiembrie, în timp ce călătorea spre Cernăuți, fără a i se indica un temei legal concret. Apărarea drepturilor comunității românești din Ucraina Pătraș afirmă că situația comunității românești din Ucraina este dificilă, fiind afectată de politici care vizează școlile și, mai recent, bisericile. Avocatul se declară împuternicitul grupului de inițiativă pentru înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina și consideră acest proiect unul esențial pentru comunitate. Contestarea interdicției Avocatul intenționează să sesizeze autoritățile române și ucrainene în legătură cu această decizie. El a depus deja un memoriu la Patriarhia Română și urmează să adreseze petiții către Guvernul României, Ministerul de Externe și Serviciul de Securitate al Ucrainei, solicitând clarificări cu privire la temeiurile legale ale interdicției. Recunoscut drept unul dintre liderii marcanti ai comunității românești din Ucraina, Pătraș continuă să militeze pentru drepturile culturale, educaționale și religioase ale românilor din regiune. Decizia autorităților ucrainene atrage atenția asupra situației dificile cu care se confruntă această comunitate.

Soldații nord-coreeni ajunși în Rusia vor lupta în curând cu forțele ucrainene, spune Pentagonul
Internațional

Soldații nord-coreeni ajunși în Rusia vor lupta în curând cu forțele ucrainene, spune Pentagonul

Soldații nord-coreeni vor lupta contra Ucrainei. Statele Unite avertizează că mii de soldați nord-coreeni, deja staționați în Rusia, vor fi implicați „în curând” în luptele împotriva forțelor ucrainene, conform declarațiilor făcute sâmbătă de șeful Pentagonului, Lloyd Austin, în timpul unei vizite în Fiji. Soldații nord-coreeni vor lupta contra Ucrainei Lloyd Austin a declarat că militarii nord-coreeni au fost integrați în formațiunile ruse și se așteaptă ca aceștia să fie desfășurați pe câmpul de luptă în viitorul apropiat. Citește și: Țeapa Nordis, explicată de un avocat specializat în dreptul proprietății: a cerut insolvența pentru ca Statul să îl protejeze de păgubiți Potrivit Coreei de Sud și SUA, peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în Rusia, iar câteva mii luptă deja alături de trupele ruse în regiunea de graniță Kursk. Efective nord-coreene, în creștere Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat recent că numărul soldaților nord-coreeni desfășurați ar putea ajunge la 100.000. În plus, Seulul a raportat că Phenianul a furnizat Rusiei artilerie grea, inclusiv obuziere autopropulsate și lansatoare multiple de rachete. Cooperare militară dintre Coreea de Nord și Rusia În 2024, Coreea de Nord și Rusia au ratificat un acord de securitate care include un pact de apărare reciprocă, marcând o colaborare militară tot mai strânsă. Acest parteneriat sporește tensiunile globale și amplifică riscurile în războiul din Ucraina. Această implicare directă a Coreei de Nord în conflictul din Ucraina evidențiază o nouă dinamică în geopolitica internațională, accentuând cooperarea dintre Moscova și Phenian.

Moldova o să doboare drone rusești care ajung pe teritoriul național înainte ca România să facă asta pe propriul teritoriu
Internațional

Moldova o să doboare drone rusești care ajung pe teritoriul național înainte ca România să facă asta pe propriul teritoriu

Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor. Republica Moldova plănuiește achiziționarea a două sisteme avansate pentru detectarea și distrugerea dronelor, în contextul încălcării repetate a spațiului său aerian de către drone rusești, a declarat miercuri ministrul apărării, Anatolie Nosatîi. Moldova cumpără sisteme pentru distrugerea dronelor „Examinăm posibilitatea achiziționării unor sisteme care să ne permită identificarea rapidă a dronelor și avertizarea populației în timp util”, a spus ministrul Nosatîi. Citește și: Cum și-a sabotat statul român programul „Casa Verde”: a cheltuit 500 de milioane de euro și are nevoie de încă atât să-l repare Republica Moldova a alocat deja fonduri pentru aceste achiziții, iar procesul este în desfășurare. Cele două sisteme vizate includ unul pentru supravegherea aeriană și altul pentru distrugerea dronelor, menite să răspundă provocărilor tehnologice moderne. Nosatîi a precizat că, deși detaliile exacte nu pot fi dezvăluite din motive strategice, acestea reprezintă un pas esențial în securizarea spațiului aerian al țării. Radare noi pentru o apărare eficientă Ministrul a subliniat și necesitatea modernizării echipamentelor actuale: „Pentru a proteja eficient spațiul aerian, avem nevoie de trei radare autopropulsate cu rază medie și lungă, plus alte două sau trei radare capabile să detecteze ținte balistice.” În prezent, cele 20 de radare din dotarea armatei moldovenești, fabricate în anii ’60-’80, nu pot detecta dronele moderne utilizate de Rusia. Drone rusești deviate și prăbușite pe teritoriul Moldovei Anul acesta, mai multe drone rusești lansate spre Ucraina au deviat de la traiectorie și s-au prăbușit în Republica Moldova, inclusiv în apropierea capitalei Chișinău. Recent, o dronă a fost găsită în incinta unui centru comercial, iar alte două au fost descoperite în regiuni rurale. Moldova a protestat oficial împotriva Rusiei pentru aceste incidente. Strategii moderne pentru contracararea dronelor În timp ce Ucraina folosește tot mai frecvent sisteme de război electronic pentru a perturba semnalele dronelor, Moldova încearcă să-și consolideze capacitățile defensive prin investiții în tehnologii moderne. Aceste măsuri vizează nu doar protecția împotriva dronelor, ci și adaptarea la noile tactici de război, în care dispozitivele aeriene joase joacă un rol semnificativ. Rusia intensifică atacurile cu drone asupra Ucrainei Din octombrie, Rusia a lansat peste 2.000 de drone împotriva Ucrainei, dintre care multe au fost doborâte sau deviate de la țintă de armata ucraineană. Acest context subliniază urgența măsurilor luate de Moldova pentru a-și întări apărarea aeriană și a preveni eventualele pericole pentru populație.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră