joi 25 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5142 articole
Internațional

Navă militară rusească, distrusă în Crimeea

Navă militară rusească, distrusă în Crimeea. Forţele aeriene ucrainene au anunţat marţi că au distrus o navă a flotei ruse în Marea Neagră suspectată că transporta drone iraniene folosite de Moscova în conflictul cu Kievul. Navă militară rusească, distrusă în Crimeea "Marea navă de debarcare Novocerkassk" a fost "distrusă" de piloţii forţelor aeriene, au anunţat acestea pe mesageria Telegram. Citește și: FOTO Ciolacu, campanie la Patriarhie, în prima zi de Crăciun: a stat la loc de onoare în biserică, alături de Patriarh. Ziarul Patriarhiei, Lumina, distribuie un fotoreportaj cu premierul "Oamenii spun că transporta Shahed", drone explozive iraniene, folosite masiv de Rusia împotriva Ucrainei, a adăugat sursa. Armata nu a precizat locaţia loviturii, dar comandantul forţelor aeriene, Mîkola Oleşciuk, a transmis o înregistrare video care arată o explozie urmată de flăcări la baza navală rusă Feodosia, situată la Marea Neagră în Peninsula Crimeea ocupată. Aksionov a confirmat atacul la Feodosia Şeful "Republicii Crimeea", Serghei Aksionov, a confirmat că a avut loc un atac la Feodosia. "Un atac inamic a fost efectuat în sectorul Feodosia. Sectorul portului este izolat", a declarat responsabilul rus pe Telegram, asigurând că "detonaţia s-a încheiat" şi că "focul este ţinut sub control". Aksionov nu a precizat natura pagubelor, dar a subliniat că "locuitorii mai multor case" urmau să fie "evacuaţi". Ucraina efectuează frecvent lovituri în Crimeea, vizând în special dispozitivul militar rus. În aprilie 2022, a trimis la fund crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră.

Navă militară rusească, distrusă în Crimeea (sursa: Twitter/loogunda)
Israel, război anti-Hamas până la sfârșit (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israel, război anti-Hamas "până la sfârșit"

Israel, război anti-Hamas "până la sfârșit". Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a vizitat luni nordul Fâşiei Gaza şi a declarat trupelor desfăşurate aici că războiul împotriva grupării islamiste palestiniene Hamas va continua "până la sfârşit", într-o referire voalată la propunerea Egiptului pentru o încetare a focului de două săptămâni, pe care atât Israelul, cât şi Hamas par să o fi respins. 80 de zile de lupte Hamas condiţionează orice nou acord de schimb de ostatici de o încetare permanentă a focului, o opţiune pe care Israelul o respinge, deoarece este hotărât să continue războiul până la distrugerea grupării islamiste. Citește și: VIDEO Primul avion F-16, donat de Olanda, ar fi sosit în Ucraina – anunț neoficial pe rețelele sociale Netanyahu a fost informat cu privire la cantitatea de muniţie, armament şi tuneluri de către trupele brigăzii 261, potrivit unui comunicat al biroului premierului. Vizita lui Netanyahu în interiorul enclavei, a doua de când a început războiul, coincide cu cea de-a 80-a zi de lupte şi cu primul mesaj al liderului Hamas, Yahya Sinwar, care a declarat că aceasta este o "bătălie feroce, violentă şi fără precedent" împotriva Israelului. Obiectiv: distrugerea Hamas Potrivit celui mai recent bilanţ realizat de ministerul sănătăţii controlat de Hamas, cel puţin 20.674 de locuitori din Gaza - inclusiv peste 8.000 de copii - ar fi fost ucişi şi peste 54.536 de răniţi în cele două luni şi jumătate de ofensivă, iar 7.500 de cadavre s-ar afla sub dărâmături. Aproximativ o sută de palestinieni ar fi fost ucişi în ultimele ore în lovituri israeliene masive în Gaza, potrivit Hamas. Ofensiva, cea mai sângeroasă desfăşurată vreodată de Israel împotriva Hamas în Fâşia Gaza, a fost lansată ca represalii la atacul de pe teritoriul său din 7 octombrie, care s-a soldat cu aproximativ 1.140 de morţi, majoritatea civili, potrivit ultimelor cifre oficiale israeliene. Comandourile palestiniene au răpit, de asemenea, aproximativ 250 de persoane, dintre care 129 sunt încă ostatice. Armata şi politicienii israelieni au jurat să distrugă Hamas, care este clasificată drept organizaţie teroristă, în special de Statele Unite şi de Uniunea Europeană. Israel, război anti-Hamas "până la sfârșit" Înainte de zorii zilei de luni, aviaţia israeliană a bombardat masiv Gaza, care se află sub blocadă israeliană din 2007, la doi ani după ce Israelul s-a retras unilateral, în 2005, din teritoriul pe care l-a ocupat timp de 38 de ani. Una dintre lovituri, în apropiere de micul sat Al-Zawaida (centru), ar fi ucis 12 persoane, iar alta ar fi ucis cel puţin 18 persoane la Khan Yunis (sud), potrivit Ministerului Sănătăţii din Hamas. Duminică seara, cel puţin 70 de persoane ar fi fost ucise într-un atac asupra taberei de refugiaţi al-Maghazi, potrivit aceleiaşi surse. De partea israeliană, armata a anunţat moartea a doi soldaţi, ridicând la 156 numărul total al pierderilor sale de la începutul ofensivei terestre în Gaza, la 27 octombrie, la 20 de zile după începerea bombardamentelor aeriene. "Plătim un preţ foarte mare pentru război, dar nu avem altă opţiune decât să continuăm să luptăm", a insistat duminică Benjamin Netanyahu. În pofida apelurilor tot mai numeroase pentru încetarea focului, a unui bilanţ umanitar greu de plătit şi a unei crize umanitare descrise ca fiind catastrofale de ONU şi ONG-uri, premierul israelian rămâne inflexibil.

Militarii ucraineni sărbătoresc, pe front, Crăciunul Foto: Twitter
Internațional

Militarii ucraineni sărbătoresc, pe front, Crăciunul

Militarii ucraineni sărbătoresc, pe front, Crăciunul, întrucât Rusia - unde acesta se ține pe 7 ianuarie - nu și-a oprit atacurile. Pentru prima oară din 1917, Ucraina celebrează această sărbătoare creștină concomitent cu Europa de Vest, nu cu Rusia. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD „În Ajunul Crăciunului, Sviatvechir, 12 feluri de mâncare sunt puse pe mesele noastre, inclusiv kutya, borshch, pampushky, varenyky. Rugăciune pentru cei care protejează Crăciunul nostru, departe de casele lor în această seară. Să ne gândim la toți cei al căror sacrificiu a fost suprem”, scrie, pe Twitter, Olena Halushka, o activistă antricorupție din Ucraina. Foto: Twitter Olena Halushka Militarii ucraineni sărbătoresc, pe front, Crăciunul Decizia are implicații politice majore, fiind un simbol al apropierii de Vest. Recent, UE a aprobat începerea negocierilor de aderare cu Kievul. În iulie 2023, președintele Volodimir Zelenski a semnat un proiect de lege care face din 25 decembrie sărbătoarea oficială de Crăciun, deoarece națiunea a adoptat calendarul occidental, gregorian. Măsura, care se bucură de sprijinul bisericii, marchează un alt pas al Kievului în direcția eradicării tuturor urmelor influenței rusești în țară, în timp ce continuă să lupte împotriva invaziei Moscovei. „«Tot ceea ce era legat de Rusia și tot ceea ce făcea Rusia la fel ca noi a provocat dezgust în rândul oamenilor», a declarat Mykhailo Omelian, un preot ortodox din Kiev, citat de Reuters. Merry Christmas dear #NAFOfellas On behalf of the 93 brigade and NGO “Ravens of Hope” we wish you all happiness, love and strength! Sending ya’ll hugs from Ukraine ?? Hope you will celebrate these holidays with your close ones. And we certainly wish you to find all you… pic.twitter.com/oVZ7RrDJOT— Ravens of Hope (@Ravens_of_Hope) December 24, 2023 Însă, pe front, forțele rusești au realizat progrese, care au fost confirmate, lângă Kreminna și lângă Avdiivka, în timp ceconfruntări poziționale continuă de-a lungul întregii linii de contact, arată Institute for the Study of War (ISW). A Christmas carol from our Defenders. ?: 59th Separate Mechanized Infantry Brigade pic.twitter.com/fsHIQ4ent0— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 25, 2023 Pe de altă parte, forțele rusești reduc activitatea aviatică după ce forțele ucrainene au doborât trei avioane Su-34 rusești acum câteva zile, apreciază ISW. Christmas eve day in Ukraine pic.twitter.com/sa5uDqXFA1— Oriannalyla ?? (@Lyla_lilas) December 24, 2023

Polițistul Moș Crăciun și traficantul Grinch (sursa: nypost.com)
Internațional

Polițistul Moș Crăciun și traficantul Grinch

Polițistul Moș Crăciun și traficantul Grinch. Poliţiştii dintr-o echipă peruană, dintre care unul s-a deghizat în Moş Crăciun pentru a trece "neobservat", au desfăşurat o operaţiune împotriva unei bande de traficanţi de droguri într-un oraş situat la nord de Lima, au anunţat sâmbătă autorităţile din acest stat sud-american. Polițistul Moș Crăciun și traficantul Grinch Agenţii peruani au reuşit să prindă doi bărbaţi care vindeau cocaină şi marijuana într-o casă din Huaral, la aproximativ 70 de kilometri de capitala peruană, potrivit imaginilor şi comunicatelor oficiale difuzate sâmbătă. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul "Un membru al grupului de poliţişti din Terna s-a deghizat în Moş Crăciun pentru a trece neobservat în acel cartier periculos", a declarat în faţa reprezentanţilor presei colonelul Walter Palomino, coordonatorul Escadronului Verde din cadrul Poliţiei Naţionale Peruane. "Această strategie a fost încununată de succes", a adăugat el. Poliţistul care a îmbrăcat costumul tradiţional de Moş Crăciun a spart uşa unei locuinţe şi l-a arestat pe unul dintre suspecţi. Sute de pachete de cocaină şi de marijuana În timpul operaţiunii, doi bărbaţi au fost arestaţi şi sute de pachete de cocaină şi de marijuana, a căror valoare totală nu a fost deocamdată stabilită de autorităţi, au fost confiscate. Una dintre persoanele reţinute a fost prezentată în faţa presei sub pseudonimul "Grinch", numele unui popular personaj de ficţiune dintr-un film de animaţie american. De ceva timp încoace, Poliţia peruană îi vizează cu regularitate pe prezumtivii infractori, recurgând la deghizări şi desfăşurând operaţiuni pe care le declanşează la date speciale. Astfel, pe 31 octombrie, o operaţiune similară a fost realizată cu ocazia Halloweenului, tot împotriva unor traficanţi de droguri. Traficul de stupefiante este unul dintre delictele care s-au dezvoltat cel mai mult în Peru în ultimii ani.

Furnizorul armelor Hamas, eliminat de Israel (sursa: Facebook/Cohen Ruthi )
Internațional

Furnizorul armelor Hamas, eliminat de Israel

Furnizorul armelor Hamas, eliminat de Israel. Armata israeliană a anunţat sâmbătă că l-a ucis pe liderul Hamas responsabil pentru furnizarea de arme pentru mişcarea islamistă palestiniană. Furnizorul armelor Hamas, eliminat de Israel Hassan al-Atrash a fost ucis vineri în timpul unei lovituri aeriene ţintite la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, au precizat Forţele de Apărare Israeliene (IDF, denumirea oficială a armatei israeliene) pe platforma X. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Al-Atrash a organizat producţia şi distribuţia de arme în Fâşia Gaza şi contrabanda cu arme din străinătate. De asemenea, el le-a furnizat arme militanţilor palestinieni în Cisiordania. Media palestiniene au relatat vineri că trei persoane fuseseră ucise într-o lovitură aeriană la Rafah. Atacul terorist comis de militanţii Hamas pe 7 octombrie în sudul Israelului s-a soldat cu 1.140 de morţi, în majoritate civili. Operaţiunile militare israeliene efectuate ca represalii s-ar fi soldat până acum cu 20.258 de morţi şi peste 53.000 de răniţi în Fâşia Gaza, conform unui anunţ făcut sâmbătă de Hamas.

Filmări epice ale rezistenței ucrainene Foto: Twitter
Internațional

Filmări epice ale rezistenței ucrainene

Filmări epice ale rezistenței ucrainene: una din ele arată cum un soldat, cu grenade, rezistă asaltului unui grup de ruși. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD El este însă susținut, spre finalul confruntării, și de o dronă, care aruncă grenade asupra trupelor Kremlinului. Filmări epice ale rezistenței ucrainene Filmările au fost realizate dedrone ale armatei ucrainene. „Un războinic ucrainean în luptă (...) cu 6 ruși. Au fost grenade și ajutorul unei drone”, arată Anton Gerașenko, consilier al ministrului ucrainean de Interne. One Ukrainian Warrior in single-handed grenade combat with 6 Russians.There were grenades and help of a drone. pic.twitter.com/iGIYj9qYNs— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 23, 2023 O altă filmare, distribuită pe Twitter de Anton Gerașenko, arată un asalt al unei coloane de blindate rusești, care însă o iau la fugă, abandonând infanteriștii disperați. Filmarea din dronă surprinde momentul în care un infanterist disperat se agață de un blindat, dar nu reușește să se țină și este la un pas să fie călcat de alte mașini de luptă. An epic combat video in the outskirts of Synkivka (Kupiansk direction). Russia, having a large advantage in numbers, has attempted to assault the Ukrainian positions with a large convoy of armored vehicles. The combat ended with Russian vehicles retreating, abandoning their… pic.twitter.com/xyF9o0WH9D— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 23, 2023 „Un videoclip epic de luptă în împrejurimile orașului Synkivka (direcția Kupiansk). Rusia, având un mare avantaj numeric, a încercat să atace pozițiile ucrainene cu un convoi mare de vehicule blindate. Lupta s-a încheiat cu vehiculele rusești retrăgându-se, abandonând infanteria și explodând la întoarcere”, scrie Gerașenko. Kievul afirmă că Rusia a pierdut 352.390 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei, a raportat, sâmbătă, Statul Major General al forţelor armate ucrainene. Acest număr include 1040 de pierderi suferite de fortele ruse în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 5.854 de tancuri, 10.871 de vehicule blindate de luptă, 10.995 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 8.286 dc sisteme de artilerie, 932 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 611 sisteme de apărare aeriană, 327 de avioane, 324 de elicoptere, 6.384 de drone, 22 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin. Sâmbătă seară forțele ruse au efectuat un atac pe scară largă asupra cartierelor rezidențiale din Herson. În timpul nopții, Moscova a lansat 15 drone asupra Ucrainei, vizând sudul țării în special. Apărarea aeriană ucraineană a distrus 14 dintre ele, a anunțat armata. Rusia a atacat și Kropyvnytskyi cu rachete balistice din Crimeea ocupată de Rusia, a declarant purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, la televiziunea națională. O rachetă rusă a fost doborâtă în apropiere de Dnipro, potrivit guvernatorului Serhii Lysak.

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Foto: Facebook
Internațional

Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen

Parlamentarii olandezi dau undă verde aderării Bulgariei la Schengen. Extremiştii s-au abţinut, în timp ce deputaţii premierului Rutte au votat „pentru”, arată news.ro. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Potrivit ministrului bulgar de Interne, Kalin Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen. Parlamentarii olandezi, undă verde aderării Bulgariei la Schengen Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces. Ministrul şi-a exprimat speranţa că Austria va lua o decizie în zilele următoare. "E greu de spus dacă acest lucru se va întâmpla înainte de Anul Nou. Ceea ce contează pentru noi este să avem o decizie din partea Austriei, este mai puţin important dacă aceasta vine înainte sau după Anul Nou", a comentat el. După o noapte de dezbateri intense în Parlamentul olandez, intrarea deplină a Bulgariei în spaţiul Schengen a primit undă verde, a relatat Novinite.com. Guvernul condus de prim-ministrul Mark Rutte a confirmat săptămâna trecută îndeplinirea de către Bulgaria a cerinţelor Schengen şi a transmis decizia sa parlamentului. Acces deplin, nu doar pe frontiera aeriană Joi, în timpul dezbaterilor din parlament, s-a propus ca Bulgaria să fie admisă în Schengen doar pe calea aerului - aşa cum doreşte şi Austria. Rezoluţia a fost înaintată de partidul Noul Contract Social (NOD), o forţă politică nou înfiinţată în Ţările de Jos, care a devenit a patra forţă politică la Haga. Rezoluţia a întrunit însă 59 de voturi "pentru" faţă de 49 "împotrivă". Şi, deşi susţinătorii intrării parţiale a Bulgariei în Schengen au fost mai mulţi, propunerea a fost respinsă deoarece nu a întrunit majoritatea absolută necesară, care era de 76 de voturi. Presa bulgară scrie că în mod surprinzător, deputaţii partidului premierului Mark Rutte au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce parlamentarii Partidului pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de extremă dreapta, care a obţinut recent cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, s-au abţinut de la vot. Dacă ar fi votat în favoarea rezoluţiei, aceasta ar fi trecut cu 86 de voturi faţă de cele 76 necesare şi Bulgaria ar fi urmat să adere la Schengen doar pe cale aeriană. Astfel, acum, în practică, înseamnă că cererea de a intra doar pe calea aerului a fost respinsă, ceea ce dă undă verde Bulgariei pentru aderarea deplină, au explicat diplomaţii.

România nu mai poate refuza migranți (sursa: Inquam Photos/Costin Dincă)
Internațional

România nu mai poate refuza migranți

România nu mai poate refuza migranți. În UE, s-a înregistrat un record în 2023. Cifrele, asemănătoare celor înregistrate în 2015, în urma crizei siriene: peste un milion de cereri de azil. După ani de tergiversări, Parlamentul European a anunțat, pe 20 decembrie, că țările membre au ajuns la un acord politic: sistemul de azil din UE va fi reformat în mod fundamental. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Pactul european conține, printre altele, înăsprirea controlului sosirilor de migranți în UE, filtrări drastice, bazate pe statistici, înființarea de centrele închise în apropierea granițelor și un mecanism obligatoriu de solidaritate între țările membre, în beneficiul statelor supuse presiunii migratorii. Pactul a fost denunțat de asociațiile privind drepturile omului. România nu mai poate refuza migranți Cererile de azil în UE (plus Norvegia și Elveția) au crescut semnificativ în anul 2023. Pe 14 decembrie, Agenția Europenă pentru Azil (EUAA), a dat publicității ultimele date. Cele mai multe cereri de azil vin din partea sirienilor. De asemenea, au crescut solicitările din partea cetățenilor turci. Germania e în continuare principală destinație pentru solicitanții de azil în UE, primind mai mult de un sfert din toate cererile depuse. La sfârșitul lunii octombrie 2023, în UE erau aproximativ 4,3 milioane de beneficiari de protecție temporară care au fugit din Ucraina în urma invaziei Rusiei. Cehia a găzduit cei mai mulți: 34 la mia de locuitori. Potrivit EUAA, doar în luna octombrie, țările UE au primit aproximativ 123.000 de cereri de azil, marcând, pentru a doua lună consecutiv, cel mai înalt nivel de la criza refugiaților din 2015-2016. În urma analizei tendințelor actuale, EUAA prevede că UE va primi peste un milion de cereri de azil până la sfârșitul anului 2023. Pe 20 decembrie, după ani de discuții și două zile de negocieri finale, europarlamentarii și reprezentanții statelor membre au ajuns la un acord politic privind reforma sistemului european de migrație. Reforma vizează, în special, patru puncte fierbinți. Controlul Înainte de intrarea unui migrant în UE va fi instituit un control obligatoriu, înăsprit, în apropierea frontierelor externe. Aceste verificări de identificare și securitate pot dura până la șapte zile. La sfârșitul acestei perioade maxime, persoana este îndreptată către o procedură de azil clasică sau accelerată, sau va fi returnată în țara de origine sau de tranzit. Țările de sosire sunt responsabile pentru introducerea amprentelor digitale, imaginilor faciale și documentelor de identitate ale solicitanților de azil și ale migranților în baza de date Eurodac. Această procedură se va aplica și copiilor cu vârsta de șase ani. O „procedură de frontieră” Un element central al Pactului: procedura de frontieră. Aceasta se aplică solicitanților de azil care, statistic, au cele mai puține șanse de a obține azil, adică resortisanții țărilor pentru care rata de recunoaștere a statutului de refugiat este sub 20% în UE. Statistic, aceștia provin din Maroc, Tunisia, Bangladesh. Potrivit Pactului, aceștia vor fi reținuți la frontieră. Cererea de azil va fi examinată la fața locului, printr-o procedură accelerată. Oricine nu are nici o perspectivă de azil va fi deportat imediat. Pentru implementarea acestei proceduri, statele membre plănuiesc ca la nivelul UE să fie create centre speciale, cu aproximativ 30.000 de locuri, pentru a primi până la 120.000 de migranți pe an. Familiile cu copii sub vârsta de 12 ani vor fi și ele supuse aceastei proceduri. Solidaritate obligatorie Noul sistem, care înlocuiește Regulamentul Dublin III, menține principiul general în vigoare: prima țară de intrare în UE a unui solicitant de azil este responsabilă de examinarea dosarului acestuia. Însă se mai adaugă un criteriu: respectiva țară europeană va fi responsabilă și de procesarea cererii de azil. Pentru că noua prevedere pune o povară mai mare asupra celor din sudul Europei, este introdus un mecanism de solidaritate obligatoriu. Potrivit acestui mecanism, celelalte țări UE vor trebui să contribuie prin primirea solicitanților de azil ("relocări") sau prin ajutor financiar: 20.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil nerelocat. Consiliul european plănuiește cel puțin 30.000 de relocări pe an ale solicitanților de azil (din țări aflate sub presiunea migrației, în alte țări UE). Situații de criză În cazul unui aflux masiv și excepțional de migranți într-un stat UE, va fi declanșat un mecanism pentru situații de excepție. Se va institui un regim excepțional, mai puțin protector pentru solicitanții de azil decât procedurile obișnuite. Acest mecanism va prelungi perioada posibilă de detenție a unui migrant la frontierele externe ale UE și va permite proceduri rapide și simplificate de examinare a cererilor de azil, astfel încât aceștia să poată fi deportați mai ușor. Acest mecanism se va aplica și situațiilor de "instrumentalizare", adică acelor cazuri în care un stat terț folosește migrația pentru a destabiliza o țară UE. Recent, Finlanda a acuzat Moscova că încearcă să le destabilizeze ţara lăsând migranţii să treacă frontiera. Acțiunea a fost numită de Comisia Europeană drept o "instrumentalizarea rușinoasă" a migranților. Pactul, denunțat de apărătorii drepturilor omului Reforma sistemului de azil a provocat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Salvați Copiii, au transmis o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra riscului ca acest pact de migrație să ducă la "un sistem prost conceput, costisitor și crud". Europarlamentarul Damien Carême a denunțat un pact "care face de rușine cele mai frumoase valori ale Europei". "Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată, sisteme de protecție în toată Europa", a declarat acesta pe X (fostul Twitter).

Austria, refuzată în Schengen de Germania (sursa: dw.com)
Internațional

Austria, refuzată în Schengen de Germania

Austria, refuzată în Schengen de Germania. Intrarea etapizată a României și Bulgariei în spațiul Schengen nu a fost pe placul tuturor. Condițiile Austriei și faptul că Schengen s-ar deschide doar pe cale aeriană au provocat reacții de indignare în ambele țări. Cel mai adesea, s-a invocat faptul că Austria ne tratează ca pe niște "cetățeni europeni de mâna a doua". Schengen doar aerian a fost privit cu mefiență, mulți acuzând că e "praf în ochi". Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău Există, însă un precedent: un stat european care, din cauza veto-ului unui alt stat membru, a stat la porțile Schengen timp de mai mulți ani, și care a fost primit, în etape, mai întâi doar pe cale aeriană. Iar acest stat este chiar Austria. Austria, refuzată în Schengen de Germania Timp de trei ani, Germania a blocat intrarea Austriei în spațiul Schengen. Austria era considerată un risc de securitate. Austria a devenit membru UE în ianuarie 1995. În același an, a început demersurile și pentru aderarea la spațiul Schengen, sperând să fie doar o formalitate. A întâmpinat, însă, opoziția puternică a Germaniei. "Austria nu-și securizează în mod adecvat granițele cu statele din afara UE", declara la vremea aceea ministrul de Interne german, Manfred Kanther. În 1996, Germania încă se opunea: Sigmund Bohm, șeful poliției de frontieră bavareze, afirmat în timpul unei conferințe că grănicerii austrieci sunt extrem de slab antrenați și că le va lua mai mult de șase luni pentru a se recalifica. Planul "pas cu pas" pentru Viena De asemenea, Günter Krause, de la Ministerul de Interne din Bonn, declara că Germania nu va accepta jumătăți de măsură din partea Austriei. Edmund Stoiber, prim-ministrul Bavariei, avansa statistici: în cursul anului 1995, poliția de frontieră bavareză efectuase nu mai puțin de 11.500 de arestări, inclusiv a 900 de contrabandiști, la granița cu Austria, respinsese 32.000 de vehicule și confiscase aproape 800 de mașini furate. În martie 1997, ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, sugerat un "plan pas cu pas" pentru aderarea Austriei la Schengen. Potrivit acestui plan, Austria ar fi intrat în Schengen în 2000. "Nu vreau ca ideea Schengen să fie discreditată", spunea Beckstein. Viena, șantaj cu Tratatul UE Declarațiile au provocat un val de indignare la Viena. Cancelarul de atunci al Austriei, Viktor Klima, a anunțat că Viena va "face tam-tam" cu privire la veto-ul Germaniei, susținând că guvernul austriac investise în jur de două miliarde de șilingi (145 de milioane de euro) în securizarea frontierei. Potrivit acestuia, pentru a pune capăt imigrației ilegale, 2.000 de funcționari fuseseră relocați la viitoarea frontieră externă Schengen și fuseseră achiziționate sute de vehicule și dispozitive de supraveghere. La sfârșitul lunii iunie 1997, Wolfgang Schüssel (ÖVP), ministrul de Interne austriac, a amenințat că va bloca Tratatul UE de la Amsterdam, care tocmai fusese adoptat, dacă Austria nu era primită în Schengen. Summit-ul de la Innsbruck După câteva săptămâni, pe 17 iulie, 1997, la Innsbruck, a avut loc un summit între șefii de guvern Helmut Kohl din Germania, Romano Prodi, din Italia și Viktor Klima, cancelarul Austriei. Miza: eliminarea controalelor la frontieră pentru Austria, până pe 30 iunie 1998. Helmut Kohl s-a poziționat atunci împotriva propriului ministru de Interne, Manfred Kanther, declarând că este pentru intrarea Austriei în Schengen. Primul pas: Schengen aerian. Urma ca, de la 1 decembrie 1997, controalele în aeroporturi să fie desființate. Cancelarul austriac, Viktor Klima, a fost de acord, caracterizând acordul drept unul "foarte constructiv". Au urmat însă câteva luni de negocieri acerbe. Guvernul bavarez continua să se opună. "Deschiderea frontierei înrăutăţeşte în mod firesc situaţia de securitate", avertiza premierul bavarez Edmund Stoiber, criticând concesiile lui Kohl către Austria. Austria, 25 de ani de Schengen Totuși, Schengen aerian a intrat în vigoare pentru Austria la 1 decembrie 1997. Aproape imediat, au început să se deschidă și frontierele terestre. Patru luni mai târziu, pe 1 aprilie 1998, Austria a devenit membru Schengen cu drepturi depline. Patru ani mai târziu, în 2001, la o conferință Schengen organizată la Salzburg, fostul ministrul de Interne bavarez, Günther Beckstein, cel care propusese anul 2000 pentru aderarea deplină a Austriei, a declarat că se aștepta la o catastrofă, la o creștere a ratei criminalității. "Mi s-a demonstrat contrariul", a conchis acesta.

Tunel Hamas de milioane de dolari (sursa: Times of Israel)
Internațional

Tunel Hamas de milioane de dolari

Tunel Hamas de milioane de dolari. Armata israeliană susţine că a descoperit în timpul ofensivei sale "cel mai mare tunel" pe care Hamas l-a săpat sub Fâşia Gaza şi care duce la doar câteva sute de metri din teritoriul său. Tunel Hamas de milioane de dolari Un fotograf al AFP căruia i s-a permis să meargă acolo a constatat că tunelul era suficient de mare pentru ca prin el să poată trece vehicule mici. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an "Această reţea masivă de tuneluri, care este împărţită în mai multe ramuri, se întinde pe mai mult de patru kilometri şi se află la 400 de metri de punctul de trecere Erez" între Israel şi nordul Fâşiei Gaza, au transmis duminică forţele armate israeliene într-un comunicat. EXPOSED: The biggest Hamas terrorist tunnel discovered.This massive tunnel system branches out and spans well over four kilometers (2.5 miles). Its entrance is located only 400 meters (1,310 feet) from the Erez Crossing—used by Gazans on a daily basis to enter Israel for work… pic.twitter.com/RcjK5LbvGL— Israel Defense Forces (@IDF) December 17, 2023 Forţele israeliene spun că tunelul a costat milioane de euro şi a fost săpat ani de zile sub conducerea lui Mohamed Sinwar, fratele lui Yahya Sinwar, liderul Hamas considerat arhitectul atacului din 7 octombrie. Tunelul este echipat cu un sistem de conducte, electricitate, ventilaţie, canalizare, reţele de comunicaţii şi şine. Atacarea Israelului, prioritate pentru Hamas Armata israeliană susţine că a descoperit un număr mare de arme gata să fie folosite în cazul unui atac al Hamas. "Hamas a investit în mod constant şi deliberat sume uriaşe de bani şi resurse în tuneluri teroriste care au un singur scop: să permită atacarea statului Israel şi a locuitorilor săi", a declarat locotenent-colonelul Richard Hecht, purtător de cuvânt al armatei israeliene. "Această reţea strategică de tuneluri de atac (...) a fost săpată intenţionat lângă un punct de trecere menit să le permită locuitorilor din Gaza să călătorească în Israel pentru muncă şi îngrijiri medicale", a adăugat el. "Pentru Hamas, atacarea poporului israelian continuă să fie o prioritate faţă de sprijinirea oamenilor din Gaza", a spus el. West Point: 500 de kilometri de tuneluri Atacul Hamas asupra Israelului, lansat pe 7 octombrie din Fâşia Gaza, a ucis aproximativ 1.140 de persoane, potrivit Israelului, care a promis imediat să "anihileze" grupul armat şi a iniţiat o ofensivă pe teritoriul palestinian care ar fi ucis peste 18.800 de persoane, conform ultimului bilanţ al guvernului Hamas. Poreclit "Metroul din Gaza" de către armata israeliană, labirintul de tuneluri a fost folosit pentru prima dată pentru a eluda blocada impusă de Israel după ce Hamas a preluat puterea în teritoriu în 2007. Sute de tuneluri au fost săpate sub graniţa cu Sinaiul egiptean pentru a transporta oameni, bunuri, arme şi muniţii între Gaza şi lumea exterioară. Într-un studiu publicat pe 17 octombrie, Institutul de Război Modern de la academia militară americană West Point menţionează 1.300 de galerii pe o distanţă de peste 500 de kilometri. Armata israeliană a transmis la începutul lunii decembrie că a descoperit peste 800 de coborâri în tuneluri, dintre care 500 au fost distruse.

Putin nu se oprește la Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Putin nu se oprește la Ucraina

Putin nu se oprește la Ucraina. În cazul unei victorii a Rusiei în Ucraina, există un "risc real" ca preşedintele rus Vladimir Putin să nu se oprească aici, a avertizat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles. Putin nu se oprește la Ucraina "Dacă Putin câştigă în Ucraina, există un risc real ca agresiunea sa să nu se oprească aici", a declarat Stoltenberg presei, subliniind necesitatea continuării ajutorului militar pentru Kiev. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean "Sprijinul nostru nu este un act de caritate, este o investiţie în securitatea noastră", a adăugat el, în acelaşi timp în care Putin spunea de la Moscova că armata rusă îşi îmbunătăţeşte poziţiile pe aproape întreaga linie a frontului din Ucraina. Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a decide, printre altele, asupra ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, la care Ungaria lui Viktor Orban încă se opune. Este vital ca Kievul să fie sprijinit "Încetarea asistenţei militare pentru Ucraina nu ar face decât să prelungească războiul, şi nu să-l încheie", a avertizat Stoltenberg. "Singura modalitate de a obţine o pace justă şi durabilă este de a-l convinge pe preşedintele Putin că nu va câştiga pe câmpul de luptă", a declarat el după o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico. "Iar singura modalitate de a ne asigura că preşedintele Putin înţelege că nu câştigă pe câmpul de luptă este să continuăm să sprijinim Ucraina", a spus el. De săptămâni întregi, situaţia este tot mai dificilă în Ucraina, în contextul în care contraofensiva sa militară nu a reuşit să producă un progres decisiv în faţa armatei ruse.

Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Internațional

Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene

Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene: "utilizarea avioanelor tactice de luptă F-16 de pe teritoriul" României, Slovaciei și Poloniei "va fi considerată de Moscova drept participare a acestor ţări la conflictul din Ucraina şi va obliga Rusia să ia măsuri adecvate". Rusia amenință România pentru F-16 ucrainene Recent, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat că, "ţinând cont de distrugerea unei părţi semnificative a infrastructurii aerodromurilor de pe teritoriul Ucrainei, există o mare probabilitate că avioanele tactice de luptă F-16 transferate forţelor armate ucrainene de către statele membre NATO vor efectua zboruri din bazele aeriene din Polonia, Slovacia şi România". Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În cadrul şedinţei plenare a OSCE de pe 13 decembrie, şeful delegaţiei ruse la Viena pentru securitatea militară şi controlul armelor, Konstantin Gavrilov, a declarat că Rusia avertizează cu fermitate că "utilizarea avioanelor tactice de luptă F-16 de pe teritoriul statelor menţionate mai sus va fi considerată de Moscova drept participare a acestor ţări la conflictul din Ucraina şi va obliga Rusia să ia măsuri adecvate", arată Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti. "Rusia va riposta" Site-ul MAE rus a publicat intervenţia de miercuri de la OSCE a ambasadorului Konstantin Gavrilov, în care acesta reiterează atacurile Moscovei la adresa SUA şi a Occidentului. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO "Statele Unite ale Americii şi sateliţii săi continuă să genereze ameninţări la adresa securităţii la frontierele noastre vestice. Natura agresivă a politicii lor nu mai este ascunsă în spatele formulării unor doctrine militare exclusiv defensive", a declarat Konstantin Gavrilov. "Am auzit deja comentarii potrivit cărora, în condiţiile unei distrugeri semnificative a structurii aerodromurilor ucrainene, avioanele de luptă tactice F-16 transferate forţelor armate ucrainene pot efectua ieşiri din bazele aeriene din Polonia, România şi Slovacia. Avertizăm cu tărie că utilizarea acestor avioane de luptă de pe teritoriul acestor state membre NATO va fi considerată de Moscova ca o participare a acestora la conflictul din Ucraina şi va forţa Rusia să riposteze", a mai spus diplomatul rus.

Procesul de spionaj care zguduie Germania Foto: Instagram
Internațional

Procesul de spionaj care zguduie Germania

Procesul de spionaj care zguduie Germania: un colonel din serviciul de informații externe, Carsten Linke, fost antrenor de fotbal, a primit sute de mii de euro de la ruși ca să-și trădeze țara. Poliția germană a luat măsuri excepționale de securitate la acest proces, pentru a-l împiedica pe acuzat să comunice cu exteriorul și pentru ca informațiile din dosar să nu devină publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Instanța unde se judecă procesul este înconjurată cu bariere, iar observatorilor li se interzice să introducă orice obiect metalic, inclusiv propriile instrumente de scris, de teama unor dispozitive de înregistrare ascunse. Dovezile au fost transferate pe hârtie și sunt ținute 3,5 metri liniari de arhivă, astfel încât nicio informație despre acest caz să nu poată fi furată cu mijloace electronice. Procesul de spionaj care zguduie Germania Potrivit actului de acuzare, citit de procurorul Lars Malskies, contactul inițial al colonelului Carsten Linke, din BND - spionajul german, cu FSB (spionajul rusesc) a avut loc în luna mai 2022. Contactul a fost intermediat de Arthur Eller, un negustor de diamante în vârstă de 32 de ani, și Vita Mizayev, un antreprenor rus care pretindea că dorea să obțină un permis pentru a face afaceri în Germania. Trei luni mai târziu, Eller ar fi abordat subiectul cu Linke în barul din Weilheim, un sat din apropierea filialei bavareze a Serviciului Federal de Informații (BND), unde lucra colonelul Linke. În septembrie 2022, Linke a obținut documente clasificate din sistemul informatic intern al sediului BND din Berlin, le-a tipărit pe computerul din biroul său și le-a dus într-un plic, pe un teren de sport din apropiere, a explicat procurorul german. Acolo, Eller ar fi fotografiat paginile cu smartphone-ul său și ar fi dus imaginile la supraveghetorul său de la hotelul Marriott din Moscova. FSB a trimis două smartphone-uri pentru Eller și Linke. Eller le-ar fi introdus ilegal în Germania prin aeroportul din Munchen, ocolind controalele vamale cu ajutorul unui membru neștiutor al personalului BND, care a acționat la ordinul lui Linke. La o altă întâlnire la Moscova, în luna următoare, Mizayev i-a înmânat lui Eller o listă cu 12 întrebări din partea FSB referitoare la subiecte precum detaliile sistemelor de armament furnizate de Occident în Ucraina și măsura în care BND a fost capabil să monitorizeze comunicațiile rusești, a explicat procurorul. Se presupune că FSB le-a plătit lui Linke și Eller cel puțin 400.000 de euro, de persoană, pentru serviciile lor. Salariu bun, o făcea din ură față de guvern Spionul german care lucra pentru Rusia ar fi avut un salariu de circa 7.600 de euro, iar motivul trădării sale ar fi fost ura față de politica guvernului de la Berlin în domeniul azilanților, scrie Der Bild. Ce secrete a transmis Linke rușilor va rămâne secret, întrucât BND apreciază că ar putea periclita operațiuni viitoare. Citește și: Mercurialul șpăgilor pentru angajare la spitalul județean Botoșani, unde o gravidă a fost lăsată să moară în chinuri. Spitalul, controlat de PSD, prin consiliul județean Însă, potrivit revistei "Der Spiegel", Carsten Linke ar fi făcut capturi de ecran după discuțiile dintr-un grup de chat secret rusesc între mercenarii Wagner: operațiuni secrete, desfășurări de trupe, cifre privind victimele. El a transmis capturile de ecran către serviciul secret rus FSB, așa că rușii au aflat că grupul denumit „Kod” era piratat.

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei (sursa: Facebook/UEFA)
Internațional

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei

UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei. De la invazia rusă a Ucrainei în 2022, zeci de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană au ignorat sancțiunile impuse Rusiei, continuând afacerile cu cluburi de fotbal deținute de oligarhii ruși. O anchetă jurnalistică internațională, coordonată de site-ul olandez de știri Follow The Money, a dezvăluit că 28 de cluburi de fotbal din Uniunea Europeană ar fi ignorat sancțiunile impuse Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea? Cluburile implicate provin din 14 state membre ale UE. Cele mai importante cluburi implicate în transferuri de jucători din sau către cluburi de fotbal rusești ale căror proprietari sau președinți se află sub sancțiuni UE, SUA, Marea Britanie sunt din Franța, Austria, Belgia, Spania și Olanda. UEFA a găsit însă portițe legale pentru a permite plata de milioane de euro către Rusia. Filiera cecenă Olympique Lyon a făcut afaceri cu clubul cecen de fotbal Akhmat Groznîi. Akhmat Groznîi este deținut de Republica Rusă Cecenia, iar Ramzan Kadîrov este președintele de onoare. Ramzan Kadîrov, cunoscut și drept "câinele lui Vladimir Putin", conduce Cecenia sub controlul Kremlinului și este liderul milițiilor care acționează în Ucraina. Se află pe listele de sancțiuni atât ale Uniunii Europene, cât și ale Statelor Unite, din 2014. După ce fotbalistul brazilian-olandez Camilo Reijers de Oliveira, aflat sub contract cu Olympique Lyon, a fost împrumutat unei echipe belgiene, a ales să plece la FC Akhmat Groznîi. Transferul lui Oliveira, care a avut loc la mai bine de un an după ce Rusia a invadat Ucraina, nu a ridicat semne de întrebare pentru Olympique Lyon. "Jucătorul s-a comportat impecabil în timpul petrecut cu noi", a spus directorul de fotbal al Olympique Lyon, Vincent Ponsot. "Așa că am convenit să-l eliberăm pentru a putea semna cu clubul Groznîi", a completat Ponsot. Acesta a adăugat că alegerea fotbalistului nu a fost agreată de conducerea clubului, mai ales că nu putea percepe o taxă de cumpărare: Olympique Lyon a decis să nu facă tranzacții financiare cu Rusia. Totuși, deși Lyon nu a primit bani din Cecenia, clubul francez a negociat un procent de vânzare de 20% pentru transferul său, care ar intra în vigoare "în ziua când sancțiunile vor fi ridicate". Însă, dacă transferul lui de Oliveira nu aduce în prezent o valoare economică francezilor, nu același lucru se poate spune în cazul rușilor. Normele UE privind sancțiunile interzic vânzarea jucătorilor către cluburi precum Akhmat Groznîi. Potrivit regulilor UE adoptate după invazia Rusiei din februarie 2022, fonduri sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziție "sau în beneficiul entităților deținute sau controlate de persoane sancționate". Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, "Un jucător e o astfel de resursă economică. A pune la dispoziție un jucător «gratuit» este, de asemenea, interzis, deoarece un club sancționat poate câștiga bani cu un astfel de jucător". Groznîi îți dă aaaaripi Un caz similar îl reprezintă și echipa austriacă Red Bull Salzburg, care l-a transferat pe jucătorul Darko Todorovic tot la Akhmat Groznîi. Darko Todorovic a părăsit Red Bull Salzburg în vara lui 2022. Transferul său n-ar fi ridicat nici o problemă dacă n-ar fi fost vorba despre clubul prezidat de Ramzan Kadîrov. În 2018, Red Bull Salzburg îl cumpărase pe internaționalul bosniac de la echipa Sloboda Tuzla pentru suma de 450.000 de euro. Dar Todorovic nu a reușit să se impună la Salzburg. A fost transferat de mai multe ori, mai întâi la Kiel, în a doua ligă germană, apoi la Split, în prima ligă croată. Todorovic s-a întors apoi la Salzburg, pe care a părăsit-o, transferat inițial în 2021, apoi definitiv, la câteva luni după invazia Ucrainei, la FC Akhmat Groznîi din Cecenia. Un purtător de cuvânt al clubului Salzburg a declarat că bosniacul a fost lăsat să plece în mod gratuit, din cauza neînțelegerilor dintre jucător și club. Salzburg nu a primit nici un ban pentru împrumut sau vânzare. Transferurile gratuite sunt însă supuse sancțiunilor, deoarece clubul rus beneficiază de două ori: pe de o parte, Todorovic ajută la câștigarea jocurilor, pe de alta, clubul îl poate vinde din nou. Belgienii, legături multe cu Rusia În fotbalul belgian există mai multe cazuri de încălcare a sancțiunilor. Primul se referă la transferul fundașului central Moussa Sissako. În ianuarie 2020, clubul francez Paris Saint-Germain l-a transferat la clubul belgian Royal Standard de Liège, care mai apoi l-a cumpărat. În septembrie 2022, Royal Standard de Liège l-a transferat la clubul rus Soci. Soci aparține oligarhului rus Boris Rotenberg, aflat pe lista sancțiunilor UE, SUA și Marea Britanie din 8 aprilie 2022. Motivele: strânsele legături cu Vladimir Putin, care i-a înlesnit multe contracte guvernamentale. Rotenberg a cumpărat, în iulie 2015, clubul rus de fotbal Dinamo Sankt Petersburg, pe care l-a mutat la Soci în iunie 2018 și l-a redenumit PFC Soci. În 2019, clubul a fost promovat în prima divizie a Rusiei. Într-un scurt comunicat de presă, Royal Standard de Liège a oferit câteva explicații despre progresul transferului la momentul respectiv: Sissako și-ar fi dorit el însuși transferul în Rusia, transfer inițial refuzat. Apoi, jucătorul și-a reziliat unilateral contractul, după care Standard a cerut despăgubiri. O "tranzacție" ar fi fost apoi încheiată "pentru a pune capăt disputei". Nu se știe însă ce a presupus această tranzacție. "Acordurile cu jucătorul în cauză sunt confidențiale. Nu vom face alte comentarii", a declarat purtătorul de cuvânt al clubului de fotbal belgian. Istoricul transferurilor belgiene cu Soci nu s-a oprit aici. În septembrie 2023, Sissako a ajuns de la Soci la alt club belgian: RWDM. Reprezentanții RWDM au confirmat într-un comunicat de presă că au semnat un contract de transfer pentru acest sezon, cu opțiunea de a-l cumpăra Sissako pentru un contract pe patru ani. "Clubul nostru a luat măsuri de precauție pentru a garanta transparența și legalitatea tranzacțiilor", au afirmat reprezentanții RWDM. Care au adăugat: "Nu a existat nici un flux financiar între RWDM și Soci. Și fiecare tranzacție financiară, cum ar fi plata unui preț de închiriere, se face întotdeauna la RWDM în conformitate cu regulile de combatere a spălării banilor. Clubul nostru respectă regulile FIFA.". Alte două transferuri îi privesc pe jucători belgieni Maximiliano Caufriez și Théo Bongonda. După invadarea Ucrainei, cei doi au plecat spre Spartak Moscova, deținută de Lukoil. Lukoil a fost mult timp subiectul sancțiunilor americane și ucrainene, datorită importanței sale strategice pentru Kremlin. Însă Lukoil nu a ajuns pe lista de sancțiuni europene, ceea ce a oferit cluburilor europene fără proprietari și sponsori americani spațiu de manevră pentru a continua să facă acorduri de transfer. Caufriez a părăsit echipa belgiană STVV pentru Spartak Moscova în august 2021, pe care a ajutat-o la câștigarea Cupei Rusiei la fotbal. În august 2022, Spartak Moscova l-a transferat pe belgian la clubul francez Clermont Foot. Între cele două cluburi a urmat o serie de transferuri, până când Clermont Foot a încheiat un contract de cumpărare cu Spartak Moscova în valoare de 3,5 milioane de euro. Théo Bogonda, un congolez cu rădăcini belgiene, a plecat de la KRC Genk, la clubul spaniol Cádiz în august, 2022, pentru trei milioane de euro. Apoi, de la Cádiz la Spartak Moscova, la începutul acestui an, pentru suma de șapte milioane de euro. Cádiz a refuzat comentariile, susținând că "Totul s-a întâmplat conform regulilor FIFA și UEFA". Nu se știe dacă clubul belgian KRC Genk a primit o cotă din milioanele rusești, de vreme ce avea dreptul la 25% din taxa de transfer ulterioară. KRC Genk nu a comentat. Chelsea s-a lovit de sancțiuni. Real Sociedad, nu În august, 2023, jucătorul rus Arsen Zakharyan, activ la Dinamo Moscova, a fost transferat la clubul spaniol Real Sociedad, pentru suma de 13 milioane de euro. Real Sociedad a anunțat că transferul este valabil până în sezonul 2028-2029. Acest lucru s-a întâmplat după ce transferul lui Zakharyan la Chelsea Londra a fost anulat de două ori din cauza regulilor britanice privind sancțiunile asupra Rusiei. Președintele clubului Real Sociedad a declarat că, dacă ar fi fost interzis acest transfer, Real nu ar fi semnat un asemenea contract cu jucătorul rus. În legătură cu tranzacția, reprezentanții Real Sociedad au declarat că banca spaniolă care a executat tranzacția nu s-a opus. "Am verificat acest lucru în detaliu, iar categoria «fotbalist» nu e inclusă în listele de sancțiuni", au declarat aceștia. UEFA ignoră sancțiunile UE împotriva Rusiei În iulie, 2022, clubul olandez PSV Eindhoven l-a cumpărat pe mijlocașul Guus Til de la Spartak Moscova. Au apărut însă contradicții între regulile UEFA și sancțiunile europene. Taxa de transfer plătită de olandezi pentru Spartak Moscova a fost de trei milioane de euro. În vara lui 2022, clubul olandez PSV a transferat prima tranșă într-un cont bancar al Spartak Moscova la Raiffeisenbank din Austria. Însă PSV nu a putut efectua plată ulterioară, deoarece Rabobank, banca PSV, nu a mai dorit să coopereze. PSV a depus atunci banii pentru Til la Asociația Regală Olandeză de Fotbal (KNVB). Potrivit olandezei Heleen over de Linden, avocat specializat în sancțiuni, PSV și KNVB au încalcat sancțiunile impuse de UE: "Este interzisă deținerea a mai mult de 100.000 de euro ca depozit pentru orice sau oricine din Rusia”, a spus aceasta, amintind de această interdicție impusă de UE pe 25 februarie anul trecut. Pe de altă parte, regulile UEFA interzic cluburilor să aibă datorii față de alte cluburi. Pedeapsa este excluderea din competițiile europene. Președintele financiar al PSV, Jaap van Baar, a amintit însă de regulile stabilite de UEFA în aprilie 2022. Potrivit acestora, un club trebuie să fie capabil să demonstreze că a făcut tot posibilul să plătească, iar pentru asta, poate depune o taxă de transfer pe un cont escrow al asociației naționale de fotbal. "Trebuie remarcat că acest proces nu a fost conceput pentru a eluda sancțiunile impuse de autoritățile europene", a argumentat atunci UEFA. "Măsurile au fost menite să ofere o soluție transparentă și practică în limita constrângerilor unui context geopolitic complex și să asigure o abordare corectă și echitabilă a acordării de licențe a cluburilor și a fair-play-ului financiar în ciuda provocărilor externe.", a adăugat organizația.

Noul președinte al Argentinei a desființat jumătate din ministere  Foto: Facebook
Internațional

Noul președinte al Argentinei a desființat jumătate din ministere

Noul președinte al Argentinei, libertarianul Javier Milei, a desființat din prima zi în funcție jumătate din cele 18 ministere de la Buenos Aires. Argentina are o suprafață de zece ori mai mare decât România și 47 de milioane de locuitori, față de sub 20 de milioane, cât mai are acum România. Citește și: Austria anunță cinci condiții pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengenul aerian: „Acceptarea solicitanților de azil, în special afgani și sirieni” Însă cabinetul Ciolacu are 20 de membri, cu tot cu premier, doi vicepremieri - dintre care unul fără portofoliu - și secretarul general al Guvernului. PSD a refuzat constant să desființeze chiar și ministerul Familiei. În plus, în structurile Executivului sunt circa 200 de secretari de stat, potrivit unei evaluări din primăvara acestui an - dar este posibil ca, prin plecarea UDMR, numărul acestora să se reducă. Noul președinte al Argentinei a desființat jumătate din ministere „Noul președinte al Argentinei, Javier Milei, a depus duminică jurământul. Spre deosebire de guvernul precedent, au fost doar nouă miniștri în loc de 18 și, pentru prima dată, ceremonia a avut loc cu ușile închise - fără presă, fără transmisiuni în direct. Anterior, noua administrație a emis primul ei «Decret de necesitate și urgență» (Decreto de Necesidad y Urgencia, sau DNU) - un tip de decret prezidențial care îi permite să legifereze fără a trece mai întâi prin Congres. Documentul de 76 de pagini a confirmat faptul că guvernul Milei reduce la jumătate numărul de ministere față de guvernul anterior, rămânând astfel doar nouă. Reducerea drastică a fost o propunere de bază a platformei sale electorale cunoscută sub numele de «Planul drujba»”, scrie Buenos Aires Herald. Noul preşedinte argentinian a spus că niciun alt guvern nu a găsit ţara într-o situaţie mai rea decât în prezent şi că Argentina are nevoie de o ajustare fiscală a sectorului public de 5% din produsul intern brut (PIB). „Nu există alternativă la ajustare, nu există alternativă la un șoc” bugetar, deoarece „nu există bani”, a declarat Milei în fața a câteva mii de susținători în fața Parlamentului, unde tocmai depusese jurământul. Citește și: Pensionarul special Tudorel Toader, rector și avocat, a dat statul în judecată pentru a primi, retroactiv, sute de mii de lei în plus la salariu. Plus: cum jumulește Toader propria universitate „Știm că situația se va înrăutăți pe termen scurt. Dar apoi vom vedea roadele eforturilor noastre”, a adăugat el într-un discurs ofensiv, promițând „toate deciziile necesare pentru a rezolva problema cauzată de 100 de ani de risipă din partea clasei politice” și de „cea mai proastă moștenire” primită vreodată de un guvern.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră