duminică 26 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5839 articole
Internațional

Satisfacție maximă la Kremlin după criticile aduse de Trump lui Zelenski

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul. Kremlinul a calificat dialogul dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump drept "promițător". Acest schimb de replici vine în contextul apropiării de trei ani de la lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022. Schimbarea conducerii la Casa Albă În plin proces de schimbare a direcției conducerii în Washington, Moscova și Washingtonul susțin că se pregătește o întâlnire între cei doi președinți, în cadrul negocierilor privind viitorul Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și-a exprimat satisfacția față de această evoluție politică, subliniind importanța ca nimic să nu interfereze cu voința politică a liderilor. "Dialogul are loc între doi preşedinţi cu adevărat remarcabili. Acest lucru este promiţător. Este important ca nimic să nu interfereze cu punerea în aplicare a voinţei lor politice." Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul Peskov a considerat "de înțeles" reacția ostilă a președintelui Trump față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Declarația lui Trump, în care l-a denumit miercurea trecută "dictator", a venit după ce liderul de la Kiev a afirmat că Trump trăiește "într-un spațiu de dezinformare" rusesc, ca răspuns la acuzațiile acestuia împotriva Kievului în legătură cu conflictul început pe 24 februarie 2022. Misiunea "divină" a lui Putin Cu ocazia Zilei Apărătorilor Patriei, președintele Putin a subliniat misiunea sa "divină" de a apăra Rusia. El a anunțat că va consolida armata rusă, întrucât țara se concentrează intens pe eforturile de război. "Soarta a vrut aşa, Dumnezeu a vrut aşa, dacă pot să spun asta. O misiune pe cât de dificilă, pe atât de onorabilă - de a apăra Rusia - a fost pusă pe umerii noștri și pe umerii voștri împreună." Necompromisul teritorial al Rusiei În continuare, Peskov a afirmat ferm că Rusia "nu va vinde niciodată" teritoriul pe care îl ocupă. Aceasta se referă la aproximativ 20% din Ucraina, subliniind că Moscova nu va face compromisuri în privința teritoriilor aflate sub controlul său.

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul (sursa: kremlin.ru)
Starea sănătății Papei Francisc s-a deteriorat (sursa: Facebook/Vatican News)
Internațional

Papa Francisc, în stare critică la spital: a dezvoltat pneumonie la ambii plămâni

Starea sănătății Papei Francisc s-a deteriorat. Vaticanul a anunțat sâmbătă seara că starea de sănătate a Papei Francisc, în vârstă de 88 de ani, rămâne critică, iar prognosticul este în prezent rezervat. Această situație alarmantă survine în contextul unei crize astmatice respiratorii severe. Starea sănătății Papei Francisc s-a deteriorat În cursul dimineții, Papa Francisc a suferit o criză respiratorie astmatică prelungită, care a necesitat administrarea unui flux mare de oxigen. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Această intervenție urgentă evidențiază gravitatea stării sale medicale. Complicații hematologice Conform comunicatului Vaticanului, analizele de sânge efectuate recent au relevat prezența unei platelopenii, o tulburare hematologică asociată cu anemie. Din acest motiv, a fost necesară administrarea unei transfuzii. Deși Sfântul Părinte și-a petrecut ziua într-un fotoliu, se remarcă o agravare a simptomelor față de ziua precedentă. Bronșita, dezvoltată în pneumonie Papa Francisc a fost internat vinerea trecută la Spitalul Gemelli din Roma, inițial pentru o bronșită. Ulterior, Sfântul Scaun a anunțat că Suveranul Pontif a dezvoltat pneumonie la ambii plămâni. Infecția poate fi fatală, afectând grav țesutul pulmonar. În ciuda acestor evoluții, analizele de sânge de miercuri indicau o ușoară ameliorare, în special a semnelor de inflamație. Îngrijorări privind sănătatea Papei Această spitalizare a generat îngrijorări suplimentare, având în vedere programul încărcat al Papei și istoricul său medical complex. Anterior, sănătatea Papei a fost deja fragilizată de diverse probleme, inclusiv intervenții chirurgicale la colon și abdomen, precum și dificultăți la mers.

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să recupereze ajutorul financiar acordat de Washington Kievului în războiul contra Rusiei

Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei. Președintele american a afirmat sâmbătă că intenționează să "recupereze banii" din ajutorul acordat Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse. Această poziție survine pe fondul discuțiilor dintre Washington și Kiev privind un acord care să implice resursele minerale ale Ucrainei. Trump vrea înapoi banii acordați Ucrainei În cadrul marii reuniuni a conservatorilor americani (CPAC) din apropierea Washingtonului, Trump a declarat: Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații "Cerem pământuri rare și petrol, orice putem obține." Președintele a adăugat că încearcă să recupereze sau să asigure banii investiti, invocând necesitatea de a primi ceva în schimbul sprijinului financiar acordat de-a lungul timpului. Compensații în valoare de 500 de miliarde de dolari De câteva săptămâni, Donald Trump susține că, pentru sprijinul acordat Kievului în fața invaziei ruse, ar trebui să se ofere echivalentul a 500 de miliarde de dolari în resurse minerale. Condiția e considerată inacceptabilă pentru Ucraina în stadiul actual al conflictului. Tensiuni între Washington și Kiev Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu este dispus să semneze un acord cu Statele Unite care să-i asigure acces preferențial la resursele minerale ale țării. Această poziție agravează tensiunile dintre Kiev și Washington, complicând eforturile de a găsi un consens privind sprijinul american. Retorica și orientarea spre Moscova Trump a promis că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, conflict declanșat de invazia rusă acum trei ani. Totuși, după o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, el a adoptat o retorică asemănătoare celei a Kremlinului, acuzând autoritățile ucrainene și numindu-l pe Zelenski "dictator". În plus, Trump a subliniat că prezența președintelui ucrainean la discuțiile pentru încheierea conflictului "nu este foarte importantă". Apropierea de Moscova a stârnit temeri în capitalele europene, care se îngrijorează de o posibilă consolidare a puterii Rusiei pe continent.

Ostaticii israelieni (Gaza), umiliți înaintea eliberării (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Ostaticii israelieni din Gaza, obligați să participe la ceremonii umilitoare înaintea eliberării

Ostaticii israelieni (Gaza), umiliți înaintea eliberării. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat duminică că eliberarea deținuților palestinieni, prevăzută în cadrul acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza, va fi amânată. Decizia vine ca răspuns la „ceremoniile umilitoare” organizate de Hamas pentru ostatici, activități ce au fost percepute ca o încălcare repetată a acordului. Ostaticii israelieni (Gaza), umiliți înaintea eliberării Într-un comunicat, premierul Netanyahu a precizat: Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații "Din cauza încălcărilor repetate comise de Hamas, inclusiv organizarea ceremoniilor umilitoare care ne dezonorează ostaticii și folosirea cinică a acestora în scopuri propagandistice, am decis amânarea eliberării teroriștilor (deținuți palestinieni) programate inițial pentru sâmbătă, până când următoarea rundă de eliberare va fi realizată fără astfel de ceremonii." Acordul de încetare a focului După intrarea în vigoare a armistițiului la 19 ianuarie, care a marcat sfârșitul a 15 luni de conflict, au avut loc schimburi săptămânale de ostatici și deținuți. Prima eliberare de ostatici a fost singura ocazie în care Hamas nu a organizat evenimente cu caracter ostil, însă de la a doua schimbare încolo, gruparea a recurs constant la scenarii menite să denigreze imaginea ostaticilor. Ceremoniile de predare a ostaticilor În majoritatea schimburilor, Hamas a impus desfășurarea unor ceremonii în care ostaticii erau expuși pe scenă, escortați de bărbați înarmați și forțați să vorbească la microfon, declarând că sunt bine tratați de către răpitorii lor. Comitetul Internațional al Crucii Roșii a făcut apel repetat ca aceste eliberări să se desfășoare „cu demnitate și discreție”, însă cererile au fost respinse de către Hamas. Reacții internaționale și critici Evenimentele controversate au atras critici ample. Joi, Hamas a organizat o ceremonie de predare a cadavrelor ostaticilor în sicrie. Această manifestare a fost catalogată drept „odioasă și crudă” de Volker Türk, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, care a subliniat că astfel de practici încalcă dreptul internațional. Schimbul de ostatici și deținuți În cadrul celui de-al șaptelea schimb al primei faze a armistițiului – care urmează să se încheie la 1 martie – Hamas a eliberat șase ostatici israelieni. În schimb, Israelul urma să elibereze peste 600 de deținuți palestinieni. Cu toate acestea, după această eliberare, surse israeliene au indicat că Netanyahu a decis suspendarea procedurii pentru consultări suplimentare de securitate, iar decizia finală a fost de a amâna eliberarea până la oprirea definitivă a ceremoniilor de predare a ostaticilor.

Atac sângeros, cu cuțitul, în Franța (sursa: Le Parisien)
Internațional

Atac cu cuțitul, în Franța. Emmanuel Macron susține că a fost un act terorist

Atac sângeros, cu cuțitul, în Franța. În estul Franței, în orașul Mulhouse, a avut loc sângeros cu cuțitul. O persoană a decedat și mai multe persoane rănite. Președintele Franței a acuzat un act terorist. Atac sângeros, cu cuțitul, în Franța Sâmbătă, a avut loc un atac violent cu cuțit în Franța, Mulhouse, conform raportărilor canalului francez BFM TV, care a citat procuratura locală. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații În urma incidentului, o persoană a fost ucisă și două rănite. Suspiciunea de terorism Președintele Emmanuel Macron a declarat că este vorba de un act terorist. Un suspect, inclus în lista celor prezentați cu risc de „terorism”, a fost reținut. Potrivit unei surse sindicale, suspectul, născut în Algeria, se află sub control judiciar cu arest la domiciliu și are obligația de a părăsi teritoriul francez (OQTF). Motivul atacului și identitatea completă a acestuia nu au fost încă dezvăluite. Procurorul Nicolas Heitz a precizat că suspectul este inclus în dosarul de prelucrare a datelor pentru prevenirea radicalizării cu caracter terorist și a deplasat la fața locului. Mai mulți polițiști, răniți În urma incidentului, doi polițiști municipali au suferit răni grave, unul la carotidă și celălalt la torace. Alți trei agenți au fost răniți mai ușor, conform declarațiilor oficiale. Demonstrație de susținere pentru Congo Atacul a avut loc la scurt timp înainte de ora 16.00 (15.00 GMT), în marja unei demonstrații de susținere a Republicii Democrate Congo. Această demonstrație vine într-un context tensionat, pe fondul unei ofensivi a mișcării armate M23, susținută de Rwanda, în estul Republicii Democrate Congo.

Trump, recrutat de KGB drept "Krasnov" în 1987 (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS

Trump, recrutat de KGB drept "Krasnov": fostul președinte al Comitetului de Securitate Națională din Kazahstan, Alnur Mussayev, susține că KGB-ul sovietic l-a recrutat pe Donald Trump înainte de prăbușirea URSS, atribuindu-i pseudonimul "Krasnov". Trump, recrutat de KGB drept "Krasnov" Afirmația explozivă a fost făcută de Alnur Mussayev, un fost șef al serviciilor de informații kazahe, într-o postare pe Facebook. Bărbatul în vârstă de 71 de ani, care a condus anterior Comitetul de securitate națională al Kazahstanului, a declarat că a servit în cadrul Direcției a 6-a a KGB din Moscova, care era responsabilă cu sprijinul contrainformațiilor în cadrul economiei. Unul dintre obiectivele principale ale direcției, a susținut el, a fost "recrutarea oamenilor de afaceri din țările capitaliste". Potrivit lui Mussayev, Trump, pe atunci un dezvoltator imobiliar din New York în vârstă de 40 de ani, a fost unul dintre acești recruți. "În 1987, direcția noastră l-a recrutat pe Donald Trump sub pseudonimul Krasnov", a scris el. Repeta propaganda anti-occidentală a Moscovei Donald Trump a fost cultivat ca un agent rusesc timp de 40 de ani, spune și un alt fost agent KGB. Trump s-a dovedit atât de dispus să repete propaganda anti-occidentală încât provoca entuziasm la Moscova, a declarat un fost spion KGB pentru The Guardian. Yuri Shvets, detașat la Washington de Uniunea Sovietică în anii '80, îl compară pe fostul președinte american cu "cei cinci de la Cambridge", rețeaua de spioni britanici care a transmis secrete Moscovei în timpul celui de-al doilea război mondial și la începutul războiului rece. Acum în vârstă de 71 de ani, Shvets a fost o sursă-cheie pentru "American Kompromat", cartea jurnalistului Craig Unger, printre ale cărui lucrări anterioare se numără și "House of Trump, House of Putin". Cartea explorează, de asemenea, relația fostului președinte cu finanțatorul căzut în dizgrație Jeffrey Epstein. "Acesta este un exemplu în care oamenii au fost recrutați când erau doar studenți și apoi au ajuns în poziții importante; ceva de genul acesta s-a întâmplat cu Trump", a declarat Shvets luni, prin telefon, din casa sa din Virginia. Rolul lui Semyon Kislin Shvets, fost maior KGB-ul, a avut o slujbă de acoperire ca corespondent la Washington pentru agenția rusă de știri TASS în anii '80. El s-a mutat definitiv în SUA în 1993 și a obținut cetățenia americană. Lucrează ca investigator în domeniul securității corporative și a fost partenerul lui Alexander Litvinenko, care a fost asasinat la Londra în 2006. Unger descrie modul în care Trump a apărut pe radarul rușilor în 1977, când s-a căsătorit cu prima sa soție, Ivana Zelnickova, un model ceh. Trump a devenit ținta unei operațiuni de spionaj supravegheată de serviciul de informații al Cehoslovaciei în cooperare cu KGB. Trei ani mai târziu, Trump a deschis primul său proiect imobiliar de anvergură, hotelul Grand Hyatt New York din apropierea gării Grand Central. Trump a cumpărat 200 de televizoare pentru hotel de la Semyon Kislin, un emigrant sovietic care deținea împreună cu Joy-Lud Electronics pe Fifth Avenue. Potrivit lui Shvets, compania Joy-Lud era controlată de KGB, iar Kislin a lucrat ca un așa-numit "agent spotter" care l-a identificat pe Trump, un tânăr om de afaceri în ascensiune, ca un potențial atu. Kislin neagă că ar fi avut o relație cu KGB. Vizită în URSS în 1987 Apoi, în 1987, Trump și Ivana au vizitat Moscova și Sankt Petersburg pentru prima dată. Shvets a declarat că a milionarul era înconjurat și flatat de agenți KGB care au lansat ideea că ar trebui să intre în politică. Fostul maior și-a amintit: "Pentru KGB, a fost un exercițiu de seducție. Colectaseră o mulțime de informații despre personalitatea sa, așa că știau cine era Trump, că era extrem de vulnerabil intelectual și psihologic și că era predispus la lingușire. Asta au exploatat. Se prefăceau extrem de impresionați de personalitatea sa și-l făceau să creadă că ar trebui să fie președintele Statelor Unite într-o zi: oameni ca el sunt cei care ar putea schimba lumea. L-au alimentat cu aceste așa-numite măsuri active și s-a întâmplat. Așadar, a fost o mare realizare pentru măsurile active ale KGB la acea vreme." Articolul integral, în The Guardian.

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina (sursa: Facebook/U.S. Department of State) În imagine, Marco Rubio, secretarul de stat american
Internațional

SUA propun o rezoluție ONU în care nu se face nici o referire la integritatea teritorială a Ucrainei

Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina. Statele Unite au propus un proiect de rezoluție la Adunarea Generală a ONU, care solicită „încheierea rapidă” a conflictului din Ucraina, fără a menționa explicit respectarea integrității teritoriale a țării. Surse diplomatice au confirmat aceste detalii înaintea votului programat luni. Rezoluția SUA privind războiul din Ucraina În timp ce președintele american Donald Trump face presiuni asupra omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, proiectul de rezoluție cere o soluționare rapidă a conflictului și lansează un apel pentru o pace durabilă între Ucraina și Rusia. Citește și: Trump a fost recrutat de KGB în 1987 sub numele de cod "Krasnov", susțin doi foști ofițeri URSS de informații Rezoluția nu face referire la integritatea teritorială a Ucrainei. Această formulare simplă se îndepărtează de textele anterioare ale Adunării, care erau clar formulate în sprijinul Ucrainei. Reacții din partea Rusiei Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a calificat rezoluția ca fiind „o idee bună”, deși a remarcat că textul nu face referire la „rădăcinile” conflictului. Această lipsă de detalii contrastează cu abordările anterioare și ridică semne de întrebare privind modul în care se va aborda criza. Reuniunea ONU și proiectul de rezoluție al Ucrainei Adunarea Generală a ONU se reunește luni pentru a marca cea de-a treia aniversare a invaziei ruse în Ucraina. În acest context, Ucraina și partenerii europeni au pregătit un proiect de rezoluție care subliniază necesitatea dublării eforturilor diplomatice pentru a pune capăt războiului în acest an. Textul reiterează solicitările pentru retragerea imediată și necondiționată a trupelor ruse și încetarea atacurilor asupra Ucrainei, beneficiind de un sprijin larg de aproximativ 140 de state membre. Critici europene și implicații diplomatice Textul american propus, cu doar 65 de cuvinte, riscă să provoace furia europenilor, surprinși de dialogul american-rus privind Ucraina. Ambasadorul francez la ONU, Nicolas de Riviere, a declarat că nu are comentarii deocamdată, în timp ce Richard Gowan, de la International Crisis Group, a afirmat că un text minimalist care nu condamnă agresiunea rusă sau nu se referă la integritatea teritorială a Ucrainei pare a fi o trădare a Kievului și o lovitură înjositoare pentru Uniunea Europeană, contestând principiile fundamentale ale dreptului internațional.

Elon Musk acuză Soros şi USAID (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Elon Musk insistă că "Soros și USAID subminează democrația în România"

Elon Musk acuză Soros şi USAID. În noaptea de vineri spre sâmbătă, miliardarul Elon Musk a publicat pe rețeaua X un mesaj în care susține că "Soros și USAID subminează democrația în România". Această declarație aduce în discuție rolul influent al unor actori internaționali în dinamica politică românească. Elon Musk acuză Soros şi USAID Musk, cunoscut ca fiind consilier al președintelui american Donald Trump, a preluat o postare a unui internaut care trage paralele între judecătoarea Curții Constituționale, Iulia Scântei, și Sandra Pralong – fost consilier al lui Klaus Iohannis și denumită „agent al lui Soros”. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Postarea susține că Sandra Pralong ar fi folosit ONG-ul RePatriot, finanțat de USAID, din care face parte și Iulia Scântei, pentru a influența procesul de anulare a alegerilor prezidențiale. Critici repetate la adresa sistemului politic românesc Aceasta nu este prima dată în această săptămână când Elon Musk critică România. Într-o altă postare, publicată joi, Musk l-a descris pe Marian Enache, președintele Curții Constituționale, drept "un tiran, nu un judecător". La începutul săptămânii, miliardarul a mai afirmat că "România își merită propria suveranitate", preluând un comentariu referitor la declarațiile fostului candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, care susținea că ar interzice întreaga rețea Soros în România, dacă ar deveni președinte.

Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare (sursa: X/Starlink)
Internațional

Șantajul lui Musk: Ucrainei i se poate opri accesul la rețeaua de sateliți Starlink

Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare. Negociatorii americani, care presează autoritățile de la Kiev pentru a obține acces la mineralele rare din Ucraina, au evocat posibilitatea întreruperii accesului la rețeaua de sateliți Starlink, deținută de Elon Musk. Conform mai multor surse apropiate dosarului, citate de Reuters, această amenințare face parte dintr-o strategie de negociere intensă. Starlink, pilonul conectivității Ucrainei Rețeaua Starlink, formată din peste 7.000 de sateliți cu orbită joasă (LEO), oferă conexiune la Internet în peste 100 de țări. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească Pentru Ucraina și armata sa, această infrastructură este vitală, iar o posibilă întrerupere a accesului ar reprezenta o lovitură majoră în contextul operațiunilor militare și al comunicării critice. Musk șantajează Ucraina pentru mineralele rare În cadrul negocierilor, accesul continuu al Ucrainei la Starlink a fost subiectul discuțiilor după ce președintele Volodimir Zelenski a refuzat o propunere inițială a secretarului american al Trezoreriei, Scott Bessent. Ulterior, în întâlnirile dintre emisarul american Keith Kellogg și Zelenski, s-a reamintit că, fără un acord privind mineralele rare, Ucraina riscă să își piardă accesul la rețeaua Starlink. Negociatorii au subliniat că, în lipsa unui acord favorabil privind accesul la rezervele de minerale rare, evaluate la aproximativ 500 de miliarde de dolari,  Ucraina ar putea fi penalizată sever. Zelenski a respins cererile administrației Trump, menționând că SUA nu au oferit garanții de securitate pentru aceste rezerve, ceea ce a alimentat tensiunile din cadrul negocierilor. Rolul esențial al lui Elon Musk Miliardarul Elon Musk a furnizat Ucrainei câteva mii de terminale Starlink pentru a compensa distrugerile rețelelor de comunicații cauzate de invazia rusă din februarie 2022. Deși a fost salutat inițial ca un erou, Musk a redus ulterior accesul Ucrainei la Starlink, manifestând critici privind modul în care autoritățile de la Kiev gestionează războiul, ceea ce a complicat și mai mult situația negociată. Impactul strategic al Starlink Rețeaua Starlink este crucială pentru operațiunile cu drone ale Ucrainei, un element esențial al strategiei sale militare. Melinda Haring, senior fellow la Atlantic Council, avertizează că pierderea accesului la Starlink ar fi o schimbare radicală, afectând semnificativ capacitățile Ucrainei de supraveghere și atac, întrucât aceasta contribuie la menținerea parității cu Rusia în domeniul tehnologic. Perspective de acord  Președintele ucrainean a anunțat că echipe de negociatori americani și ucraineni lucrează intens pentru a ajunge la un acord, iar președintele Trump a afirmat că semnarea unui acord va avea loc în curând. Rezultatul acestor negocieri va influența direct securitatea și conectivitatea Ucrainei, evidențiind importanța strategică a rețelei Starlink în contextul conflictului actual.

Alice Weidel, extremism și identitate confuză (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Căsătorită cu o femeie din Sri Lanka, Alice Weidel e șefa AfD, partid anti-imigrație, anti-LGBTQ

Alice Weidel, extremism și identitate confuză. Alice Weidel, lidera AfD, se prezintă ca o figură extrem de de dreapta și deschisă în ceea ce privește identitatea sa lesbiană, dar discursul său este marcat de contradicții evidente. Într-o emisiune TV, confruntată cu întrebări legate de relația sa cu Sarah Bossard, originară din Sri Lanka, Weidel a răspuns ambiguu, lăsând loc pentru confuzie și critici din partea publicului. Alice Weidel, extremism și identitate confuză În cadrul emsiunii, Weidel a încercat să explice paradoxul aparenței sale: deși trăiește într-o relație homosexuală și are doi copii, ea susține modelul tradițional de familie al AfD, definit prin prezența unui „tată, a unei mame” și a unui număr cât mai mare de copii, văzut ca „celula de bază a societății”. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească La întrebările publicului, ea a răspuns că viața în parteneriat înregistrat ar trebui să fie echivalentă cu căsătoria, fără a afecta însă instituția căsătoriei între bărbat și femeie. Relația cu Björn Höcke Inițial, în 2017, Weidel a dorit să-l excludă din partid pe liderul din Thuringia, Björn Höcke, pentru asemănările sale cu ideologia național-socialistă. Astăzi, cei doi sunt buni prieteni, deși se deosebesc clar în ceea ce privește modelul familial. Höcke a ținut recent discursuri vehemente împotriva „imperiului curcubeu” și s-a aliniat politicilor lui Putin, opunându-se valorilor liberale din Occident. Dublul standard al AfD Pentru AfD, Weidel servește ca o fațadă practică: ea maschează politica de homofobie a partidului, în timp ce susținătorii săi primesc implicit permisiunea de a continua retorica împotriva identităților queer. Ungaria autoritara a lui Viktor Orbán, este pentru Alice Weidel „un mare model”, după cum a susținut în timpul unei vizite la Budapesta. În Ungaria, discursul asupra relației dintre persoane de același sex este interzis. Educația sexuală, în privința homosexualității, este ilegală, fiind considerată „propagandă homo”. Adopția este interzisă pentru homosexuali și nu există nici căsătorii homosexuale. Dublul standard De îndată ce a ajuns în Bundestag, AfD a vrut să desființeze „căsătoria pentru toți” care tocmai fusese adoptată în 2018. Weidel a spus, cu dispreț, într-un interviu: „Nu sunt queer, sunt căsătorită cu o femeie pe care o cunosc de 20 de ani”. Însă Weidel este implicată în războiul cultural de dreapta împotriva identităților queer și a „nebuniei de gen”. Același lucru este valabil și pentru politica partidului privind migrația. Weidel a susținut că nu vede culorile pielii și că nu poate fi rasistă pentru că soția ei provine din Sri Lanka.

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa (sursa: Facebook/U.S. Army)
Internațional

Trump șantajează Europa cu retragerea trupelor americane de pe continent. Ce cere la schimb

Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa. Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să retragă 20.000 de soldați din Europa, conform unor relatări ale mass-media italiene. Această reducere de aproximativ 20% a prezenței militare face parte dintr-o revizuire a angajamentului Washingtonului de a proteja continentul. Posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa Trump susține că, pentru trupele rămase, țările europene ar trebui să contribuie financiar, argumentând că costurile unui astfel de proces de descurajare nu pot fi suportate exclusiv de contribuabilii americani. Citește și: EXCLUSIV Rusul care a investit banii lui Abramovici în UE, cetățean român cu acte ucrainene considerate false de Chișinău, care a refuzat să-i acorde cetățenia moldovenească În iulie 2020, el anunțase retragerea a 12.000 de soldați din Germania ca răspuns la neîndeplinirea obiectivelor NATO, însă președintele Joe Biden a suspendat oficial acel plan în februarie 2021, menținând în prezent o prezență de aproximativ 100.000 de militari în Europa. Presiunea politică asupra politicilor germane Potrivit Politico, vicepreședintele SUA, JD Vance, a sugerat că administrația Trump ar putea reevalua prezența militară americană în Germania, legând continuarea angajamentelor de apărare de poziția Berlinului privind libertatea de exprimare. La conferința CPAC de la Washington, Vance a criticat reglementările germane care restrâng discursul online, avertizând că contribuabilii americani nu vor susține finanțarea apărării unei țări care pedepsește libertatea de exprimare. Comentariile sale, primite cu entuziasm din partea audienței, marchează un avertisment: dacă Germania nu își ajustează politicile interne, SUA ar putea reduce sau chiar retrage trupele din Europa. Reevaluarea posturii militare globale Secretarul de Apărare, Pete Hegseth, a declarat la Varșovia că europenii nu pot presupune că prezența militară americană pe continent va dura la nesfârșit. El a subliniat importanța menținerii unui nivel adecvat de trupe și a avertizat că securitatea Europei nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii Americii, ci să implice investiții semnificative din partea țărilor europene. Hegseth a precizat că revizuirea posturii militare globale va asigura prepoziționarea forțelor în regiunile strategice și va lua în considerare, de asemenea, trupele din Africa și alte zone tensionate. Această strategie are drept scop prevenirea conflictelor și consolidarea deterrentului împotriva amenințărilor globale. Angajamentul SUA și reacțiile Țărilor Baltice Pe de altă parte, potrivit Euractiv, președintele polonez Andrzej Duda a declarat că administrația Trump nu intenționează să retragă trupele americane din Europa. Acesta a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană, mai ales în contextul președinției rotative a Consiliului UE de la Varșovia și a cerinței ca membrii NATO să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare. În plus, figuri politice din statele baltice au minimizat speculațiile privind retragerea trupelor, evidențiind angajamentul continuu al SUA pentru securitatea europeană. Liderii baltici, inclusiv președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, au subliniat că discuțiile despre viitorul cooperării militare transatlantice nu indică o reducere a prezenței americane.

Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică Foto: X/Twitter
Internațional

Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică: ce sfaturi dă el SUA

Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică: el explică, pe Twitter, ce trebuie să facă Statele Unite, pentru a aduce pace pe planetă. Ideea lui Tate este simplă: SUA iese din NATO și formează alianța ARC, adică America, Rusia și China.  Presupusul traficant de persoane Tristan Tate se ține de geopolitică „SUA ar trebui să părăsească NATO.  Să formeze o alianță totală și deplină cu Rusia și China. Toate cele 3 superputeri pot reduce cheltuielile militare cu 75%. Nivelul de trai în toate cele 3 țări crește vertiginos. Să se alăture câteva națiuni est-europene, cele care nu sunt nebune. Mi s-a spus că „dușmanii nebuni și ideologic deformați” ai Americii erau URSS/Rusia când eram mic. Acum sunt bine, iar această descriere se potrivește națiunilor vest-europene.  Dacă Franța sau Anglia ies din rând, sunt neputincioase să conteste ARC (America, Rusia, China). Pacea mondială obținută.  Se poate realiza”, a scris Tristan Tate, pe Twitter. Peste 18.000 de persoane au dat like la această postare.  Metoda „loverboy” Procurorii români i-au acuzat pe frații Tate că  racolau tinere sub pretextul începerii unei relaţii de iubire, după care le duceau într-o casă din judeţul Ilfov, unde erau obligate să producă clipuri video, ce erau postate pe site-uri pentru adulţi. Victimele le-au povestit anchetatorilor că în vila din judeţul Ilfov era amenajat un studio de videochat, fiind întâmpinate la venire de paznici înarmaţi. Totodată, ele ar fi fost obligate să îşi facă tatuaje cu mesajul „owned by Tate”.

Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump a luat-o razna: îl acuză pe Zelenski că e "dictator" și-l amenință că va rămâne fără țară

Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump. Donald Trump a lansat miercuri o serie de atacuri dure la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, catalogându-l drept un „dictator fără alegeri” și avertizându-l că riscă să „rămână fără țară” dacă nu acționează rapid. Declarațiile lui Trump, făcute pe rețeaua sa de socializare Truth Social, au atras reacții puternice din partea liderului ucrainean. Zelenski e „dictator”, a afirmat Trump Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că se comportă ca un lider autoritar, subliniind faptul că în Ucraina nu s-au organizat alegeri din cauza legii marțiale impuse după invazia rusă. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD „Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau va rămâne fără țară.” Liderul de la Casa Albă a continuat atacurile, afirmând că, în opinia sa, Zelenski a gestionat extrem de prost situația din Ucraina: „Ador Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică.” „Trump trăiește într-o bulă de dezinformare rusă” Președintele ucrainean nu a rămas fără replică și a criticat afirmațiile lui Trump, acuzându-l că își bazează declarațiile pe o „bulă de dezinformare rusă”. Această reacție a venit după ce Trump a sugerat că Zelenski a preferat confruntarea militară cu Rusia în locul negocierilor pentru un acord de pace. Liderul ucrainean și-a exprimat de asemenea nemulțumirea față de faptul că Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre soluționarea conflictului, fără a implica Ucraina sau aliații europeni. Reproșurile lui Trump Într-o altă declarație, Trump a sugerat că războiul din Ucraina ar fi trebuit să se încheie cu mult timp în urmă: „Astăzi am auzit «oh, nu am fost invitați». Ei bine, ați fost acolo trei ani. Ar fi trebuit să-i puneți capăt acum trei ani. Nu ar fi trebuit niciodată să-l începeți.” În plus, fostul președinte american l-a acuzat pe Zelenski că a convins SUA să cheltuie sume uriașe pentru un război „care nu putea fi câștigat”: „Un actor de comedie cu succes modest, Volodimir Zelenski a convins SUA să cheltuie 350 de miliarde de dolari pentru a se angaja într-un război care nu putea fi câștigat, care niciodată nu ar fi trebuit să înceapă.” SUA a cheltuit mai puțin Cifra invocată de Trump este însă mult exagerată față de ajutorul real oferit de SUA Ucrainei. Potrivit liderului ucrainean, suma reală este mult mai mică. Asistenţa militară directă oferită Ucrainei de SUA de la începutul războiului cu Rusia a fost estimată la circa 67 de miliarde de dolari, la care se adaugă o asistenţă financiară de circa 31,5 miliarde de dolari. În mandatul lui Biden, Congresul SUA a aprobat circa 174 miliarde de dolari ca ajutor militar şi economic pentru Ucraina, dar o parte din această sumă acoperă costurile înlocuirii armelor şi muniţiilor furnizate Ucrainei direct din stocurile armatei americane Trump vs. realitatea sondajelor Liderul american a criticat lipsa alegerilor în Ucraina și a afirmat că popularitatea lui Zelenski ar fi scăzut dramatic, ajungând la doar 4%. Totuși, această afirmație a fost rapid contrazisă de un sondaj publicat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), care indică o cotă de încredere de 57% pentru președintele ucrainean. Resursele naturale ale Ucrainei O altă dispută tensionată între cei doi lideri s-a conturat în jurul resurselor naturale ale Ucrainei. Zelenski a declarat că Trump încearcă să forțeze Ucraina să cedeze jumătate din resursele sale naturale Statelor Unite, ca o compensație pentru ajutorul economic și militar oferit. „Nu pot să-mi vând țara.” Președintele ucrainean a explicat că propunerea americană, discutată și la Conferința de Securitate de la München, includea metale rare, petrol și gaze, dar nu oferea garanții de securitate sau continuarea sprijinului militar. „Documentul nu era clar, era clar un singur lucru: că trebuie să dăm 50% din tot ce era specificat în document.”  

Premierul Franței, implicat în scandaluri sexuale (sursa: X/François Bayrou)
Internațional

Premierul Franței are probleme de legitimitate, e acuzat că ar fi protejat scandaluri sexuale

Premierul Franței, implicat în scandaluri sexuale. Prim-ministrul francez, François Bayrou, se confruntă miercuri cu a șasea moțiune de cenzură, depusă de Partidul Socialist (PS). Fragilizat de un scandal privind violențe și agresiuni sexuale petrecute timp de decenii într-o școală catolică, Bayrou este acuzat de opoziție că ar fi mințit cu privire la acest caz. O nouă moțiune de cenzură Moțiunea depusă de PS va fi examinată la sfârșitul după-amiezii, însă șansele sale de succes sunt reduse fără sprijinul Rassemblement National (RN, extrema dreaptă), care nu și-a anunțat încă poziția. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Spre deosebire de PS, alte partide de stânga – ecologiștii, comuniștii și stânga radicală – refuză orice colaborare cu guvernul. Premierul Franței, implicat în scandaluri sexuale Textul moțiunii atrage atenția asupra scandalului de la școala Notre-Dame-de-Bétharram, un internat catolic cu o vechime de aproape două secole, unde ar fi avut loc violențe fizice și agresiuni sexuale timp de mai multe decenii. Această instituție, unde au studiat și unii dintre copiii lui François Bayrou, este acum în centrul unei ample anchete judiciare. Miercuri, parchetul din Pau a anunțat arestarea a trei suspecți, acuzați de viol cu circumstanțe agravante, agresiuni sexuale și violențe. Ancheta, deschisă anul trecut, se bazează pe 112 plângeri, majoritatea referindu-se la fapte petrecute între 1970 și 1990. Bayrou neagă orice implicare François Bayrou, fost ministru al Educației între 1993 și 1997, afirmă că nu a fost niciodată informat despre abuzurile de la Bétharram. El susține că a dispus o inspecție generală în 1996, după ce un elev – coleg de clasă cu fiul său – a semnalat violențe severe suferite din partea unui supraveghetor. În timpul unui discurs în Adunarea Națională, Bayrou s-a apărat spunând: „Credeți că ne-am fi trimis copiii într-o școală despre care s-ar fi bănuit că se întâmplă astfel de lucruri?” Însă noi informații pun la îndoială această versiune. Un jandarm implicat în anchetă a declarat că Bayrou ar fi intervenit în favoarea fostului director al instituției, acuzat de viol în 1998. O criză politică majoră în Franța Acest scandal izbucnește într-un climat politic deja instabil. De la dizolvarea Adunării Naționale de către Emmanuel Macron, în urma eșecului său la alegerile europene, scena politică franceză este împărțită în trei blocuri rivale (stânga, centru-dreapta și extrema dreaptă), niciunul neavând majoritate. În plus, Bayrou este criticat pentru pozițiile sale privind imigrația și pentru concesiile făcute Rassemblement National. În trecut, el a fost ministru al Justiției pentru scurt timp, în 2017, dar a demisionat în urma unei anchete privind angajări fictive – o umbră care încă planează asupra carierei sale politice.

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

ONG-urile maghiare fințate de SUA în mandatul lui Biden trebuie interzise, spune Orbán Viktor

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani. Premierul ungar Viktor Orban solicită adoptarea unor legi mai stricte care să permită interzicerea mass-media și ONG-urilor ce au beneficiat de finanțare americană în timpul administrației Joe Biden, potrivit Magyar Nemzet. Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani Orban susține că Donald Trump și Elon Musk au dezvăluit o rețea de „corupție politică” prin care erau finanțate instituții media și ONG-uri care promovau agenda globalistă a elitelor liberale, inclusiv în Ungaria. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet relatează că Viktor Orban a propus aceste măsuri într-o întâlnire cu partidul său, Fidesz, și cu partidul Creștin Democrat, aliat al acestuia. Premierul ungar le-a cerut parlamentarilor să elaboreze legi mai stricte pentru a împiedica funcționarea acestor entități în Ungaria. În ultimele săptămâni, guvernul de la Budapesta a acuzat Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) că a susținut ONG-uri și mass-media pentru a încerca „răsturnarea guvernului Orban” și instalarea unui „guvern-marionetă” favorabil Bruxelles-ului. Orban: „Rețeaua Soros a pierdut Washingtonul” Potrivit declarațiilor făcute în cadrul întâlnirii, Viktor Orban consideră că, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, „susținătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut capitalul celei mai mari puteri occidentale”. El a subliniat că „Rețeaua lui Soros a pierdut Washingtonul”, iar noua administrație va elimina acest sistem de finanțare, ceea ce înseamnă că de acum înainte „Soros se va putea baza doar pe Bruxelles și contribuabilii europeni”. De asemenea, premierul ungar a subliniat că mass-media și ONG-urile finanțate de SUA ar trebui interzise în Ungaria, susținând că acestea au primit fonduri pentru a promova „migrația, distrugerea comunităților și nebunia de gen”. Motiv de sancțiuni UE În 2023, guvernul Orban a creat Oficiul pentru Apărarea Suveranității Naționale (Szvh), o instituție care investighează posibile ingerințe externe în Ungaria. Deși nu are autoritatea de a impune sancțiuni, acesta întocmește rapoarte despre astfel de acțiuni. Bruxelles-ul a criticat inițiativa, iar în februarie 2024, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de sancționare împotriva Ungariei, cerând desființarea oficiului. Ungaria, în conflict cu UE Aceasta nu este prima încercare a Ungariei de a limita finanțarea externă a ONG-urilor. În 2017, Budapesta a adoptat o lege care obliga ONG-urile ce primeau peste 23.000 de euro din străinătate să prezinte lista donatorilor și să se auto-eticheteze drept „organizație finanțată din străinătate”. Această lege a fost abrogată în 2021, în urma presiunilor Bruxelles-ului și a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră