duminică 28 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5162 articole
Internațional

Austria și Slovacia vor gaze rusești

Austria și Slovacia vor gaze rusești. Miniștrii Energiei din UE discută la Luxemburg despre livrările de gaze rusești. Reuniunea miniștrilor Energiei Miniștrii Energiei din Uniunea Europeană se reunesc la Luxemburg pentru a analiza situația gazelor naturale rusești, care continuă să fie livrate în regiune, deși războiul din Ucraina se apropie de a treia iarnă. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Pe fondul expirării unui important acord de tranzit la 31 decembrie, discuțiile se concentrează pe măsurile necesare pentru a pregăti Europa pentru iarnă și a menține securitatea energetică. Actualul acord privind tranzitul gazelor rusești prin Ucraina va expira la sfârșitul anului, iar negocierile pentru un nou acord nu au ajuns la un rezultat clar. Kievul și Moscova au declarat că sunt deschise pentru o soluție, iar implicarea Azerbaidjanului este una dintre opțiunile discutate. Totuși, o decizie finală ar putea veni la începutul anului viitor, potrivit surselor apropiate de acest dosar. Austria și Slovacia vor gaze rusești Slovacia și Austria, principalii beneficiari ai gazelor rusești care tranzitează Ucraina, doresc menținerea acestei rute. O posibilă soluție ar implica înlocuirea Rusiei cu Azerbaidjanul ca furnizor de gaze. Însă, această variantă este complexă, necesitând potențiale schimburi de gaze între Azerbaidjan și Rusia, ceea ce ar putea complica situația din punct de vedere politic. Rolul SOCAR și volumul necesar de gaze Compania azeră SOCAR este considerată un potențial partener pentru preluarea rolului Gazprom și vânzarea gazelor către Europa. Cu toate acestea, pentru a menține livrările fără probleme prin sistemul vast de conducte al Ucrainei, SOCAR ar trebui să livreze aproximativ 10-11 miliarde metri cubi de gaze. Cantități mai mici ar impune necesitatea suplimentării livrărilor, ceea ce ar face operațiunea neprofitabilă. Tranzitul gazelor dintre Rusia și Ucraina Tranzitul gazelor prin Ucraina a fost un subiect tensionat între Rusia și Ucraina încă din perioada post-comunistă, ducând la întreruperi majore în aprovizionare în 2006 și 2009. Deși Comisia Europeană a facilitat în trecut acorduri între cele două țări, în prezent, Bruxellesul nu este implicat activ în aceste negocieri, susținând că Europa poate face față întreruperii tranzitului de gaze rusești fără a compromite securitatea energetică. Depozitele de gaze din UE, aproape pline Depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt în prezent aproape pline, iar livrările de gaze rusești prin Ucraina reprezintă mai puțin de 5% din consumul total al continentului. Cu toate acestea, pentru țări precum Slovacia și Austria, identificarea de noi furnizori ar putea duce la creșterea prețurilor, ceea ce politicienii încearcă să evite. Ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja, participă marți la reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicații și Energie din Luxemburg, în cadrul căreia se discută aceste probleme energetice esențiale pentru viitorul Europei.

Austria și Slovacia vor gaze rusești (sursa: Gazprom)
UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali

UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali. Bruxellesul propune o nouă legislație pentru expulzarea migranților ilegali UE vrea încurajarea expulzării migranţilor ilegali Comisia Europeană va prezenta o nouă propunere legislativă pentru a accelera expulzarea migranților ilegali, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Într-o scrisoare adresată statelor membre ale UE, aceasta a subliniat necesitatea unui cadru legislativ mai clar și eficient pentru gestionarea migrației ilegale. Noua legislație va include „obligații clare de cooperare” pentru gestionarea migranților care primesc decizii de expulzare. Obiectivul este de a „raționaliza eficient procesul de returnare” și de a preveni exploatarea lacunelor din sistemul actual de către migranții care încearcă să evite repatrierea. Necesitatea unei legi consolidate Ursula von der Leyen a explicat că mai puțin de 20% din deciziile de expulzare a migranților ilegali sunt duse la îndeplinire. Pentru a îmbunătăți acest procent, se propune intensificarea cooperării cu țările terțe și înăsprirea acordării vizelor pentru statele care refuză colaborarea în procesul de repatriere. Președinta Comisiei a subliniat importanța dezvoltării de relații strategice cu țările de origine și de transfer ale migranților, menționând exemplele Libiei și Tunisiei, cu care UE a semnat acorduri pentru a limita plecările migranților către Europa. Aceste acorduri au contribuit la reducerea cu aproximativ 66% a intrărilor ilegale prin centrul Mării Mediterane. Intensificarea returnărilor Von der Leyen a evidențiat că returnările din Africa de Nord către țările de origine au crescut în 2024, atingând 17.700 de repatrieri. În același timp, a recunoscut că sosirile de migranți prin vestul Mediteranei și Atlanticul spre Spania au crescut cu 56% în septembrie, față de anul precedent. În acest context, a recomandat consolidarea parteneriatului UE cu țări precum Mauritania. Dezbateri pe tema politicii de migrație Miniștrii de interne ai UE au discutat recent la Luxemburg despre înăsprirea politicii de migrație, inclusiv o revizuire a „directivei privind returnarea” din 2008. Franța și Germania susțin revizuirea acestei directive pentru a facilita și accelera returnările, alăturându-se solicitărilor venite din partea Olandei și Austriei. O primă încercare de revizuire a directivei în 2018 nu a avut succes, dar presiunile pentru reformă continuă în contextul provocărilor actuale legate de migrație.

Israelul va ținti structurile militare iraniene (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Israelul va ținti structurile militare iraniene

Israelul va ținti structurile militare iraniene. Benjamin Netanyahu intenționează să lovească armata iraniană, drept represalii. Israelul va ținti structurile militare iraniene Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a transmis președintelui american Joe Biden că ia în considerare lovirea armatei iraniene ca reacție la atacurile cu rachete ale Iranului asupra Israelului. Citește și: O fostă sportivă olimpică a refuzat să promoveze Nordis: „Am fost primită cu șampanie bună și copleșită de atenția negociatorilor” Acest plan nu include țintirea infrastructurilor petroliere sau nucleare ale Iranului, conform informațiilor publicate de Washington Post. Atacul iranian asupra Israelului La 1 octombrie, Iranul a lansat aproximativ 200 de rachete asupra Israelului, ca reacție la asasinarea liderului grupării Hamas, Ismail Haniyeh, și a liderului mișcării Hezbollah, Hassan Nasrallah, în urma unui atac israelian în apropiere de Beirut. De asemenea, în acest atac a murit și un general al Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Iranului. Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat că răspunsul Israelului va fi "mortal, precis și surprinzător", marcând a doua ocazie în mai puțin de șase luni în care Teheranul a lansat un atac de acest gen. Discuțiile dintre Netanyahu și Biden Netanyahu a discutat telefonic cu președintele Joe Biden, menționând că intenționează să lovească infrastructura militară iraniană, potrivit surselor citate de Washington Post. Biden și-a avertizat aliatul împotriva oricăror încercări de a viza instalațiile nucleare sau petroliere ale Iranului, ceea ce ar putea escalada tensiunile în regiune. Avertismentele Iranului Iranul a avertizat că orice atac asupra infrastructurii sale va provoca un răspuns și mai puternic. Un general al Gardienilor Revoluției a declarat că lovirea siturilor nucleare sau energetice ar echivala cu trecerea unei "linii roșii" care ar duce la o escaladare gravă a conflictului. Loviturile israeliene Se pare că lovitura israeliană planificată va avea loc înainte de alegerile prezidențiale din SUA, din 5 noiembrie, dar va fi calibrată astfel încât să nu fie percepută ca o ingerință politică în acest proces. Ca răspuns la atacurile cu rachete ale Iranului, Pentagonul a anunțat desfășurarea unui sistem american de apărare antirachetă THAAD în Israel, operat de militari americani. Acest sistem va contribui la protecția Israelului împotriva viitoarelor atacuri cu rachete din partea Teheranului.

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia (sursa: Facebook/Salome Zourabichvili)
Internațional

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia

UE, îngrijorată de alegerile din Georgia. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene urmează să emită un avertisment oficial către Georgia, subliniind că acțiunile guvernului georgian pun în pericol drumul țării către aderarea la UE. Avertismentul vine înaintea alegerilor legislative din 26 octombrie, în care partidul de guvernământ, Visul Georgian, se va confrunta cu o opoziție pro-occidentală divizată. UE, îngrijorată de alegerile din Georgia Guvernul condus de premierul Irakli Kobajidze este criticat atât de opoziția internă, cât și de statele occidentale, pentru orientarea tot mai pronunțată către Rusia. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Aceasta devine tot mai îngrijorătoare în contextul războiului din Ucraina, care a sporit importanța strategică a Georgiei în regiune. Legea „agenților străini” și deteriorarea relațiilor cu Occidentul Relațiile dintre Georgia și Occident s-au deteriorat grav după adoptarea unei legi controversate în mai, cunoscută drept „legea agenților străini”. Aceasta obligă mass-media și ONG-urile care primesc finanțare din străinătate să își dezvăluie sursele externe de fonduri, fiind catalogată de critici drept o replică a legislației rusești. Președinta pro-europeană Salome Zurabișvili a refuzat să promulge legea, dar Parlamentul a anulat ulterior veto-ul prezidențial. Legislație controversată și sancțiuni americane În septembrie, Parlamentul georgian a adoptat o nouă lege privind „valorile familiale și protecția minorilor”, criticată de Uniunea Europeană și de activiști pentru drepturile omului, care susțin că aceasta limitează drepturile comunității LGBT. Această lege, inspirată tot din legislația rusă, a fost întâmpinată cu proteste. În aceeași lună, Departamentul de Stat al SUA a impus sancțiuni care vizează 60 de oficiali georgieni, ca răspuns la reprimarea protestelor împotriva legii „agenților străini”. Procesul de aderare la UE blocat de Comisia Europeană Deși Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de țară candidată la UE, negocierile pentru aderare nu au început încă. Comisia Europeană blochează, de facto, acest proces, solicitând o schimbare de guvern la Tbilisi pentru a avansa în direcția aderării. Visul Georgian, favoritul alegerilor, acuză Occidentul de interferență În ciuda tensiunilor, partidul de guvernământ Visul Georgian continuă să fie popular, iar sondajele indică șanse mari de victorie la alegerile din 26 octombrie. Premierul Kobajidze a acuzat Washingtonul și Bruxellesul de implicare în favoarea opoziției în politica internă a Georgiei, tensionând și mai mult relațiile externe. Avertismentul Consiliului European Proiectul de concluzii al Consiliului European, pregătit pentru summitul din 17-18 august, reafirmă sprijinul UE pentru aspirațiile europene ale poporului georgian, dar exprimă o „preocupare serioasă” cu privire la direcția politică a autorităților de la Tbilisi. Documentul subliniază că acțiunile guvernului georgian pun în pericol aderarea la UE și solicită organizarea de alegeri parlamentare libere și corecte.

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova

Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova. Kremlinul a respins acuzațiile referitoare la implicarea Rusiei în procesul electoral din Republica Moldova, acuzând, în schimb, persecuții împotriva partidelor și presei proruse. Declarațiile vin în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană, programate pentru duminică. Peskov: „Cetățenii proruși sunt privați de drepturi” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că mulți cetățeni și partide politice din Republica Moldova doresc relații bune cu Rusia, însă li se refuză acest drept. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Peskov a insistat că autoritățile de la Chișinău împiedică cetățenii proruse să își formeze partide politice și limitează libertatea presei proruse de a relata corect procesul electoral. Amestecul Rusiei în alegerile Republicii Moldova Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și susține organizarea unui referendum privind aderarea la UE, acuză Rusia de tentative de destabilizare a țării. În replică, Kremlinul neagă orice implicare și denunță presiunile asupra forțelor proruse din Republica Moldova. Blocarea opoziției proruse și arestarea activiștilor Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a respins înregistrarea blocului electoral prorus „Victorie-Pobeda”, condus de oligarhul fugar Ilan Șor, iar trei activiști ai acestui bloc au fost arestați în timpul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a promis investiții europene de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova în următorii ani. Tentative de influențare a alegerilor prin finanțare externă Procuratura de la Chișinău a anunțat că zeci de mii de alegători moldoveni ar fi fost plătiți prin intermediul unor conturi bancare rusești, într-o încercare de a submina corectitudinea alegerilor. Acest lucru intensifică tensiunile dintre autoritățile moldovene și forțele proruse, în contextul unei campanii electorale extrem de sensibile pentru viitorul geopolitic al țării.

Rusia condamnă un francez la închisoare (sursa: youtube/TheSwissBox Conversation)
Internațional

Rusia condamnă un francez la închisoare

Rusia condamnă un francez la închisoare. Este vorba despre Laurent Vinatier, cercetător francez, acuzat de încălcarea legii. Rusia condamnă un francez la închisoare Un tribunal din Rusia l-a condamnat pe cercetătorul francez Laurent Vinatier la trei ani de închisoare, acuzându-l de încălcarea legii ruse privind „agenții străinătății”. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Vinatier, în vârstă de 48 de ani, este angajat al Centrului pentru Dialog Umanitar (HD), o organizație internațională cu sediul la Geneva, specializată în medierea conflictelor. Acuzațiile aduse de FSB Laurent Vinatier a fost arestat în iunie de Serviciul Federal Rus de Securitate (FSB), fiind acuzat că nu s-a înregistrat ca „agent al străinătății” și că ar fi colectat informații militare sensibile. Potrivit FSB, cercetătorul francez ar fi stabilit numeroase contacte cu experți, sociologi, economiști și oficiali din Rusia, colectând date care ar fi putut fi folosite împotriva securității Federației Ruse de către servicii speciale străine. În septembrie, Vinatier a pledat vinovat în cadrul procesului, acceptând un regim special care i-a garantat o pedeapsă redusă. Aceasta înseamnă că pedeapsa maximă nu putea depăși două treimi din cei cinci ani prevăzuți de lege pentru infracțiunile de care a fost acuzat. Rusia utilizează deținuți străini în negocieri internaționale De-a lungul timpului, Moscova a folosit frecvent deținuții străini pentru a exercita presiuni asupra altor state sau pentru a negocia schimburi de prizonieri cu cetățeni ruși aflați în detenție în alte țări. Cazul lui Laurent Vinatier ar putea fi utilizat într-o asemenea strategie diplomatică. Legea „agenților străinătății” în Rusia Legea rusească privind „agenții străinătății” impune organizațiilor și persoanelor finanțate din surse externe să se înregistreze oficial la autorități. Deși legea a fost inițial menită să reglementeze transparența finanțării, aceasta este adesea folosită de autoritățile ruse pentru a controla și supraveghea activitățile opoziției și ale organizațiilor non-guvernamentale.

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO

Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO. Serviciile secrete germane au avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac împotriva Alianței Nord-Atlantice (NATO) la sfârșitul acestui deceniu. Amenințarea unui conflict direct Rusia, NATO În cadrul unei ședințe publice în Camera Deputaților, Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj (BND), a declarat că, în termeni umani și materiali, forțele armate ruse vor fi probabil capabile să desfășoare un atac împotriva NATO în viitorul apropiat. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Kahl a subliniat că posibilitatea unui conflict militar direct între Rusia și NATO devine din ce în ce mai reală. Acest avertisment vine pe fondul activităților tot mai agresive și destabilizatoare ale Rusiei, care încearcă să testeze limitele de toleranță ale Occidentului printr-o serie de acte de ingerință și sabotaj. Creșterea spionajului și sabotajului rusesc în Germania Martina Rosenberg, directoarea serviciului militar de contraspionaj german, a raportat o creștere semnificativă a actelor de spionaj și sabotaj care vizează armata germană. Aceasta a precizat că spionajul rusesc în Germania nu doar că s-a intensificat din punct de vedere cantitativ, dar a crescut și calitativ. Thomas Haldenwang, șeful Serviciului de Informații Interne, a adăugat că Moscova se află în spatele unui incident în care un colet suspect a luat foc la un centru DHL din Leipzig, în iulie. Dacă pachetul ar fi explodat la bordul unui avion, rezultatul ar fi fost o catastrofă. Amenințarea rusă, din ce în ce mai gravă Haldenwang a avertizat că amenințarea reprezentată de Rusia a evoluat dintr-o "furtună" într-un "uragan", care se îndreaptă de la est spre vest. El a făcut referire la țările baltice și Polonia, unde acțiunile Rusiei sunt mult mai brutale decât cele desfășurate în Germania. În plus, Bruno Kahl a precizat că Moscova se pregătește pentru o nouă escaladare a acțiunilor hibride și secrete, cu scopul de a testa limitele impuse de Occident. În fața acestei amenințări crescânde, guvernul german a anunțat o serie de măsuri pentru întărirea controalelor de securitate, în special pe rețelele de socializare. Aceste măsuri sunt menite să combată riscurile de spionaj în ministere și sabotajul infrastructurilor critice din Germania.

Ancheta otrăvirilor cu Noviciok, din 2018 (sursa: BBC)
Internațional

Ancheta otrăvirilor cu Noviciok, din 2018

Ancheta otrăvirilor cu Noviciok, din 2018. Luni, la Salisbury, în sud-vestul Angliei, a început ancheta publică referitoare la otrăvirile cu agentul neurotoxic Noviciok din 2018. Ancheta otrăvirilor cu Noviciok, din 2018 Ancheta este prezidată de lordul Hughes of Ombersley, fost judecător la Curtea Supremă a Regatului Unit. Citește și: EXCLUSIV Laura Vicol, șefă peste Portul Constanța prin intermediul finului ei, Mihai Teodorescu, numit director General al Portului de către Sorin Grindeanu, foarte apropiat de Vicol Scopul acesteia este de a stabili dacă Dawn Sturgess, o femeie de 44 de ani, a murit ca victimă nevinovată a unei tentative de asasinat care îl viza pe fostul spion rus Serghei Skripal. Moartea lui Dawn Sturgess, victimă nevinovată Dawn Sturgess a murit în urma expunerii la toxina Noviciok, care fusese ascunsă într-o sticlă de parfum aruncată la gunoi în Amesbury, Wiltshire, în iulie 2018. Acest incident a avut loc după tentativa de asasinat asupra lui Serghei Skripal, fiicei sale Iulia și agentului de poliție Nick Bailey, care fuseseră otrăviți în martie, la Salisbury. Deși aceștia au supraviețuit, Dawn Sturgess a fost expusă accidental la toxina mortală, după ce prietenul său, Charlie Rowley, i-a dat sticla fără să știe ce conținea. Mandate internaționale de arestare pentru suspecți ruși Trei cetățeni ruși suspectați de implicarea în atacurile cu Noviciok au fost puși sub mandat de arestare internațională. Totuși, Constituția Rusiei interzice extrădarea cetățenilor săi, ceea ce face improbabilă aducerea lor în fața unei instanțe din Regatul Unit. Se crede că echipa de informații militare ruse a aplicat toxina pe clanța ușii lui Skripal, acționând cu o neglijență gravă față de viața altor persoane. Disimularea toxinei în sticla de parfum Juristul Andrew O'Connor, prezent la anchetă, a descris cum Dawn Sturgess „a dus o viață complet departe de politica și relațiile internaționale” și a devenit victima inocentă a unui asasinat internațional eșuat. Sticla de parfum care a ucis-o conținea suficientă otravă pentru a omorî mii de oameni. Faptul că femeia și-a aplicat toxina pe piele, fără să știe de pericol, a fost descris drept „deosebit de șocant”. O'Connor a subliniat că sticla fusese lăsată într-un loc public, acțiune pe care a calificat-o drept „un dispreț grotesc față de viețile omenești”. Concluzia anchetei publice Ancheta de la Guildhall, sediul consiliului municipal din Salisbury, urmează să se încheie în decembrie. Skripal și fiica sa nu vor depune mărturie, deoarece se tem pentru siguranța lor. Serghei Skripal, fost agent al serviciului rus de informații militare GRU, a fost condamnat în Rusia în 2004 pentru spionaj în favoarea britanicilor, dar a beneficiat de o grațiere prezidențială în 2010, fiind adus în Regatul Unit în cadrul unui schimb de prizonieri.

Afganistanul interzice pozele cu ființe vii (sursa: moi.gov.af)
Internațional

Afganistanul interzice pozele cu ființe vii

Afganistanul interzice pozele cu ființe vii. Guvernul taliban din Afganistan a anunțat luni că va interzice publicarea de imagini cu ființe vii în mass-media, avertizând jurnaliștii din mai multe provincii cu privire la implementarea treptată a noii măsuri. Afganistanul interzice pozele cu ființe vii Saiful Islam Khyber, purtătorul de cuvânt al Ministerului pentru Promovarea Virtuții și Prevenirea Viciului, a declarat că această interdicție este conformă cu legea islamică și va fi aplicată în întreaga țară. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Autoritățile talibane au adoptat în vară o lege cu 35 de articole menită să "promoveze virtutea și să prevină viciul" în rândul populației, în conformitate cu Sharia, legea islamică pe care au impus-o după revenirea la putere în 2021. Printre măsurile incluse se numără și interzicerea publicării imaginilor cu ființe vii, precum și a conținutului considerat ostil legii Sharia sau care ar putea umili musulmanii. Implementare "progresivă" Deși unele prevederi ale legii nu au fost încă aplicate strict, autoritățile talibane au avertizat că vor începe implementarea progresivă. Totuși, pe rețelele de socializare, talibanii continuă să publice fotografii cu persoane, ceea ce sugerează că anumite aspecte ale legii sunt încă în faza de tranziție. Această interdicție privind imaginile cu ființe vii nu este o premieră în Afganistan. În perioada anterioară de guvernare talibană, între 1996 și 2001, astfel de imagini au fost de asemenea interzise în întreaga țară, fiind considerate contrare legii islamice.

Ucraina distruge un avion militar rusesc (sursa: X/Defence intelligence of Ukraine)
Internațional

Ucraina distruge un avion militar rusesc

Ucraina distruge un avion militar rusesc. Ucraina a anunțat luni că a reușit să distrugă un avion de transport militar rusesc în timpul unui atac desfășurat pe o bază din regiunea Orenburg, situată în sudul Uralilor, la peste 1.000 de kilometri de granița ruso-ucraineană. Ucraina distruge un avion militar rusesc Acest raid este parte a unei serii de atacuri ucrainene care vizează infrastructura militară a Rusiei, cu scopul de a perturba logistica forțelor Moscovei, care continuă să bombardeze Ucraina începând din februarie 2022. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Direcția de informații a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunțat pe platforma Telegram că un avion de transport militar de tip Tupolev Tu-134 a fost distrus în urma atacului. Potrivit GUR, acest avion aparținea regimentului 117 de aviație de transport militar al forțelor armate ruse și era utilizat pentru transportul conducerii Ministerului rus al Apărării. Incidentul a avut loc la aerodromul militar Orenburg-2, iar Ucraina a publicat imagini cu avionul în flăcări, sugerând că incendiul ar fi fost provocat intenționat. Atacurile ucrainene asupra teritoriului rusesc continuă Acest atac este doar unul dintre multele desfășurate de armata ucraineană pe teritoriul Rusiei. Kievul a subliniat că țintele sale sunt obiective militare sau industriale folosite de armata rusă pentru susținerea invaziei în Ucraina. Deși Rusia nu a raportat oficial atacul, aceste lovituri pe teritoriul rusesc s-au intensificat, în ciuda măsurilor ordonate de președintele Vladimir Putin pentru a crea o "zonă tampon" la graniță, menită să prevină astfel de incursiuni. Perturbarea logisticii rusești Prin aceste atacuri, Ucraina urmărește să afecteze capacitatea Rusiei de a-și menține ofensiva militară pe teritoriul ucrainean. De la începutul conflictului, forțele armate ruse au continuat bombardamentele asupra mai multor regiuni din Ucraina, însă aceste lovituri ucrainene pe teritoriul rus ar putea forța Moscova să-și regândească strategia logistică și militară.

ONU respinge cererile Israelului privind UNIFIL (sursa: X/Antonio Guterres)
Internațional

ONU respinge cererile Israelului privind UNIFIL

ONU respinge cererile Israelului privind UNIFIL. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că organizația va continua să fie prezentă în sudul Libanului, respingând cererea premierului israelian, Benjamin Netanyahu, de a retrage trupele UNIFIL din zona de conflict. ONU respinge cererile Israelului privind UNIFIL "În ciuda atacurilor, personalul UNIFIL rămâne la datorie, iar steagul ONU continuă să fluture," a afirmat Guterres într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro El a subliniat că securitatea și integritatea forțelor ONU trebuie protejate, iar inviolabilitatea acestora respectată în orice moment. Cererile lui Netanyahu Reacția a venit după ce Netanyahu a cerut, printr-un mesaj video, retragerea trupelor de menținere a păcii din sudul Libanului. Israelul a intensificat operațiunile militare în această regiune, acțiuni criticate de organizații internaționale și Uniunea Europeană. Tot duminică, două tancuri israeliene au intrat într-o bază UNIFIL din sudul Libanului, un incident pe care Guterres l-a numit "extrem de îngrijorător." Acuzele UNIFIL UNIFIL a acuzat armata israeliană că a pus în pericol viața soldaților de menținere a păcii, după ce tancurile au distrus poarta principală a bazei și au intrat forțat în interior, rămânând acolo timp de 45 de minute. În apropierea bazei au fost raportate focuri de armă, afectând 15 militari care au suferit iritații ale pielii și probleme gastrointestinale. Hezbollah a revendicat un atac asupra unei brigăzi israeliene din sudul orașului Haifa, soldat cu patru morți și șapte răniți. Israelul a continuat bombardamentele asupra mai multor regiuni din Liban, inclusiv în estul și sudul țării, precum și în suburbiile din sudul Beirutului, Dahye, de unde sute de mii de persoane au fost strămutate din septembrie. Forțele UNIFIL, formate din aproximativ 9.500 de soldați din 50 de țări, se află în Liban conform Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, care a pus capăt conflictului din 2006 dintre Israel și Hezbollah.

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral (sursa: Facebook/Herbert Kickl)
Internațional

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral

Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral. Extrema dreaptă din Europa continuă să obțină victorii importante, cu un succes notabil în alegerile regionale din Austria. Extrema dreaptă austriacă, nou succes electoral Partidul Libertății din Austria (FPO), cunoscut pentru pozițiile sale anti-migrație, a realizat un salt de 14 puncte procentuale în landul Vorarlberg, ajungând la aproximativ 28% din voturi, conform rezultatelor preliminare. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro În cadrul acestor alegeri, Partidul Popular Austriac (OVP), condus de Markus Wallner, a rămas pe primul loc cu 38% din voturi, în ciuda pierderii a 5 puncte procentuale. Alte partide, precum Verzii și Social-democrații (SPO), au înregistrat rezultate mai modeste, cu aproximativ 12% și 9% din voturi, respectiv. Sprijinul în creștere pentru FPO Acest rezultat marchează un nou episod în expansiunea electorală a FPO, similar cu ascensiunea altor partide de extremă dreaptă din Europa de Vest, cum ar fi în Olanda, Italia, Germania și Franța. Cu toate acestea, succesul FPO la nivel local nu se traduce automat într-o influență imediată asupra formării guvernului federal austriac. În urma alegerilor parlamentare din septembrie, în care FPO a avut o performanță puternică, celelalte partide principale au refuzat până acum o coaliție cu acest partid sub conducerea lui Herbert Kickl. Totuși, OVP, sub fostul cancelar Karl Nehammer, joacă un rol crucial în negocierile pentru formarea guvernului. Deși Nehammer a exclus o colaborare cu FPO, liderul landului Vorarlberg, Markus Wallner, a lăsat deschisă posibilitatea unei astfel de coaliții la nivel regional. Ambițiile lui Herbert Kickl Liderul FPO, Herbert Kickl, a declarat că rezultatul din Vorarlberg reprezintă un vot de încredere pentru aspirațiile sale de a deveni cancelar, considerând că cetățenii transmit un mesaj clar către partidele de la Viena, care ar evita transformarea politică reală. Această situație reflectă creșterea continuă a forțelor de extremă dreaptă în Europa, în contextul unor teme sensibile precum migrația și politicile de mediu.

Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz

Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz. Președintele rus Vladimir Putin este dispus să poarte discuții cu cancelarul german Olaf Scholz, conform declarației de duminică a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Putin, deschis dialogului cu cancelarul Scholz Acesta a subliniat că Rusia rămâne deschisă pentru contacte diplomatice, deși nu au existat propuneri recente din partea Germaniei pentru o convorbire telefonică. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Peskov a răspuns astfel la afirmațiile făcute vineri de Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, care a sugerat că Vladimir Putin nu ar mai dori să discute telefonic cu Olaf Scholz. Cu toate acestea, Kremlinul a reiterat disponibilitatea pentru un dialog, în ciuda tensiunilor actuale dintre Moscova și Berlin. Scholz explorează posibilități de pace Recent, cancelarul german Olaf Scholz a subliniat necesitatea explorării posibilităților de a ajunge la pace, iar informații au circulat cu privire la planificarea unei noi convorbiri telefonice între el și liderul rus. Ultima astfel de discuție între cei doi a avut loc în decembrie 2022, când Scholz a făcut apel la o soluție diplomatică și la retragerea trupelor ruse din Ucraina. La începutul lunii octombrie, Peskov a menționat că relațiile dintre Rusia și Germania sunt la cel mai scăzut nivel, dar nu din vina Rusiei, potrivit Kremlinului. Totuși, Moscova rămâne deschisă dialogului, deși, în prezent, nu există subiecte comune pe agendă.

Comandant iranian, posibil spion al Israelului (sursa: CNN-News18)
Internațional

Comandant iranian, posibil spion al Israelului

Comandant iranian, posibil spion al Israelului. Generalul Ismail Qaani, comandantul Forței Quds, o unitate de elită a Gardienilor Revoluției din Iran responsabilă pentru operațiuni extrateritoriale, a dispărut din atenția publicului de aproximativ două săptămâni. Absența sa a generat o serie de speculații și zvonuri, mai ales în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Zvonuri privind posibila sa moarte Unele surse au sugerat că Qaani ar fi fost ucis într-un bombardament israelian asupra Beirutului. Citește și: EXCLUSIV În timp ce se judeca cu clienți care nu primiseră apartamentele plătite, Nordis a cumpărat cu banii jos un Ferrari F8 Tributo de 300.000 de euro Cu toate acestea, informațiile au fost rapid contestate de alte surse. De exemplu, canalul Sky News Arabia a raportat că Qaani ar fi suferit o criză cardiacă în timpul unui interogatoriu legat de o posibilă infiltrare a serviciilor de informații iraniene de către Israel. Această versiune indică și suspiciuni privind șeful biroului său, care ar putea avea legături cu Israelul. Dezmințirea oficială din partea Iranului Autoritățile iraniene au negat categoric aceste zvonuri. Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a declarat că informațiile sunt false și că generalul Qaani își continuă îndatoririle. Canalul Al-Mayadeen a relatat, de asemenea, că liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, intenționează să-i acorde lui Qaani o distincție, fapt care ar consolida versiunea oficială conform căreia Qaani este bine. Ultima apariție publică Ultima dată când generalul Qaani a fost văzut public a fost acum două săptămâni, într-o întâlnire la biroul Hezbollah din Teheran, alături de fratele unui oficial important al organizației. Ziarul New York Times a raportat că Qaani a călătorit recent în Irak, Siria și Liban, dar tăcerea oficială continuă să alimenteze speculațiile și panica în rândul Gardienilor Revoluției. Comandant iranian, posibil spion al Israelului Tensiunile în Iran s-au intensificat după evenimentele din 2023, inclusiv uciderea liderului politic Hamas, Ismail Haniyeh, la Teheran, și moartea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, în Beirut, ambele atribuite Israelului. Aceste atacuri au amplificat suspiciunile că serviciile secrete israeliene ar fi reușit să penetreze structurile iraniene, iar absența lui Qaani a ridicat și mai multe întrebări.

Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk

Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk. Ombudsmanul ucrainean Dmitri Lubineț a anunțat că a sesizat Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) și Organizația Națiunilor Unite (ONU) cu privire la presupusa execuție a nouă prizonieri de război ucraineni de către forțele ruse. Nouă prizonieri ucraineni, executați în Kursk Aceste incidente s-ar fi petrecut în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană a efectuat operațiuni pentru a diminua presiunea trupelor ruse pe frontul din Donbas, în estul Ucrainei. Citește și: VIDEO De ce n-a luat Ciolacu bacalaureatul. Mărturia premierului: A fost perioada „cea mai lipsită de responsabilități” Lubineț a subliniat pe contul său de Telegram că execuțiile prizonierilor de război constituie o gravă încălcare a Convenției de la Geneva, care reglementează tratamentul prizonierilor de război. Informațiile privind aceste crime circulă deja pe rețelele de socializare, iar oficialul ucrainean a anunțat că a trimis noi sesizări către ONU și CICR pentru a atrage atenția asupra acestor fapte. Cerere de sancționare a Rusiei Comisarul pentru drepturile omului a cerut sancționarea Rusiei pentru aceste acțiuni, afirmând că acestea nu trebuie să rămână nepedepsite. Lubineț a acuzat Rusia că este un stat terorist care încalcă regulile războiului și a cerut comunității internaționale să nu ignore aceste crime. Declarațiile lui Lubineț au fost făcute publice după ce platforma de analiză militară DeepState, apropiată de Ministerul Apărării de la Kiev, a publicat imagini și informații de la surse din cadrul Brigăzii separate de tancuri 1 a Forțelor Armate Ucrainene (VSU). Potrivit analizei DeepState, execuția soldaților ucraineni a avut loc pe 10 octombrie, în apropierea satului Zelionîi Șliah, unde trupele ucrainene au fost prinse într-o capcană. Situația din regiunea Kursk Analiștii militari de la DeepState au adăugat că forțele ucrainene, deși inițial credeau că se află într-o zonă sigură, au fost întâmpinate de forțele ruse și, în lipsa muniției, au fost nevoite să se predea. Situația din regiunea Kursk este în continuare dificilă, iar forțele ucrainene depun eforturi pentru a stabiliza frontul, deși este foarte dificil să recupereze terenul pierdut.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră