duminică 28 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5162 articole
Internațional

Ultimele clipe de viață ale lui Yahya Sinwar

Ultimele clipe de viață ale lui Yahya Sinwar, șeful teroriștilor Hamas și inamicul public nr. 1 al Israelului: acesta a fost împușcat de un sergent cu doar nouă luni de experiență în armată. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR – jurnalist Ultimele clipe de viață ale lui Yahya Sinwar Sinwar era căutat de peste un an, după atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și se presupunea că se află ascuns în rețeaua de tuneluri de sub Gaza. Însă, joi, el a fost ucis printr-o întâmplare. Forțele israeliene l-au identificat abia după ce l-au ucis. Miercuri seara, în orașul Rafah din sudul țării, trupele israeliene stagiare din Batalionul 828, un amestec de soldați începători și rezerviști, au observat trei figuri suspecte care se deplasau „din casă în casă pe fugă”, a relatat armata isreliana. Soldații au tras asupra grupului, rănind unul dintre ei, care a fugit singur într-o clădire. Aceștia au trimis în urmărire o dronă de mici dimensiuni, iar prin intermediul camerei acesteia au văzut o figură așezată printre dărâmături, cu fața acoperită de o eșarfă, care a aruncat cu un băț în dronă, în semn de sfidare. Decizând că este prea periculos să intre, au apelat la tirul unui tanc. Clădirea a fost lovită de două obuze de 120 mm. Drone footage of an injured Sinwar moments before he was Eliminated pic.twitter.com/om8fXovN8r— Mossad Commentary (@MOSSADil) October 17, 2024 Când soldații stagiari au pilotat o dronă între dărâmături, au descoperit un cadavru cu capul parțial zdrobit, fața acoperită de cenușă, dar imediat recognoscibil: era Yahya Sinwar. Avea asupra sa o armă și circa 10.000 de dolari, în șekeli. Au intervenit imediat soldații din batalionul 450 Infanterie, cu mănuși protectoare, pentru a proteja locul faptei. Poliția israeliana avea ADN-ul și fișa dentală a lui Sinwar, iar identificarea a fost ușor de realizat. În mediul online au apărut fotografii cu corpul liderului Hamas, așa că guvernarea de la Ierusalim a fost forțată să recunoască situația mai repede decât ar fi dorit.

Ultimele clipe de viață ale lui Yahya Sinwar Foto: Twitter
Musk, 75 milioane dolari pentru Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Musk, 75 milioane dolari pentru Trump

Musk, 75 milioane dolari pentru Trump. Elon Musk strânge 75 de milioane de dolari pentru campania prezidențială a lui Donald Trump. Musk, 75 milioane dolari pentru Trump Elon Musk, CEO-ul Tesla, SpaceX și X (fosta Twitter), a strâns 75 de milioane de dolari în donații pentru campania prezidențială a lui Donald Trump în ultimele luni. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Electorale din SUA (FEC), Musk a donat 15 milioane de dolari în iulie, 30 de milioane în august și încă 30 de milioane de dolari în septembrie pentru organizația politică "America PAC", care susține candidatura lui Trump. Susținător activ al campaniei Miliardarul și-a intensificat implicarea politică pe platforma X, participând chiar la un miting de campanie alături de Donald Trump la începutul lunii octombrie. Musk a declarat că este pregătit să colaboreze cu fostul președinte dacă acesta va câștiga alegerile. În plus, Musk a anunțat pe X că va face campanie personal în Pennsylvania în zilele următoare, pentru a convinge alegătorii din acest stat-cheie. Strategia "America PAC" și implicarea la nivel local "America PAC" se concentrează pe campanii din ușă în ușă în state-cheie ale SUA, preferând această metodă față de alte forme de publicitate. Scopul este de a convinge cât mai mulți alegători să îl susțină pe Donald Trump, în detrimentul candidatei democrate, Kamala Harris. Organizația le oferă celor care participă la campanie salarii începând de la 30 de dolari pe oră, plus bonusuri de performanță. De asemenea, Musk a menționat că acei voluntari care conving un alegător să semneze o petiție pentru libertatea de exprimare și dreptul de a deține arme de foc primesc 47 de dolari. Declarațiile politice ale lui Elon Musk La sfârșitul lunii septembrie, fondul politic al lui Musk dispunea de 40 de milioane de dolari. Miliardarul reia frecvent pe platforma sa teoriile promovate de Donald Trump, cum ar fi acuzațiile conform cărora democrații ar transporta migranți "ilegali" în state-cheie pentru a obține cetățenia și a vota în favoarea acestora. Vot anticipat Înaintea alegerilor din 5 noiembrie, care se anunță foarte strânse între Donald Trump și Kamala Harris, peste 5 milioane de americani au votat deja în avans. Potrivit sondajelor, cursa electorală rămâne una extrem de competitivă.

Caricaturist, încarcerat pentru 23 de ani (sursa: Daily Mail)
Internațional

Caricaturist, încarcerat pentru 23 de ani

Caricaturist, încarcerat pentru 23 de ani. Un caricaturist din Arabia Saudită, Mohammed al-Hazza, a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru realizarea unor caricaturi considerate insultătoare la adresa liderilor regatului. Informația a fost confirmată de sora sa și de organizația pentru drepturile omului Sanad. Caricaturist, încarcerat pentru 23 de ani Mohammed al-Hazza, în vârstă de 48 de ani și tată a cinci copii, a fost arestat în februarie 2018 în timpul unei „razii violente”, conform Sanad. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Cazul său ridică noi semne de întrebare cu privire la libertatea de exprimare în Arabia Saudită sub conducerea prințului moștenitor Mohammed bin Salman, în contextul în care regatul încearcă să își modernizeze imaginea și să atragă turiști și investitori. Acuzații legate de caricaturi și postări pe rețelele sociale Documentele judiciare menționează că al-Hazza a realizat „caricaturi ofensatoare” pentru ziarul Lusail din Qatar și a postat mesaje pe rețelele de socializare considerate „ostile” Arabiei Saudite și favorabile Qatarului. Arestarea sa a avut loc la scurt timp după ce Arabia Saudită și aliații săi au rupt relațiile cu Qatarul în 2017, pe fondul acuzațiilor că Doha ar sprijini extremiști și ar avea legături prea strânse cu Iranul, acuzații negate de Qatar. Condamnarea inițială și redeschiderea cazului Inițial, Tribunalul Penal Specializat din Arabia Saudită l-a condamnat pe al-Hazza la șase ani de închisoare. Cu toate acestea, cazul său a fost redeschis în acest an, pe măsură ce se apropia de eliberare, ceea ce a dus la o nouă condamnare, de 23 de ani. Sora sa, Asrar al-Hazza, a declarat că această condamnare a venit „din senin”, chiar când se pregăteau de eliberarea sa. Critici la adresa reprimării libertății de exprimare Organizația Sanad a subliniat că al-Hazza a lucrat pentru ziarul din Qatar înainte de boicotul din 2017, dar doar pentru o perioadă scurtă de timp. Procurorii nu au prezentat dovezi clare că al-Hazza a produs caricaturi ofensatoare la adresa Arabiei Saudite sau mesaje de susținere a Qatarului. Organizațiile pentru drepturile omului acuză în mod regulat Arabia Saudită de reprimarea criticilor online, autoritățile saudite afirmând însă că aceste cazuri sunt legate de terorism. „Cazul lui Mohammed al-Hazza este un exemplu clar al suprimării libertății de exprimare în Arabia Saudită, care nu cruță pe nimeni, nici măcar pe artiști”, a declarat Samer Alshumrani, șeful operațiunilor Sanad, pentru AFP.

Zelenski prezintă parțial „Planul de victorie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski prezintă parțial „Planul de victorie”

Zelenski prezintă parțial „Planul de victorie”. Volodimir Zelenski și-a prezentat „planul de victorie” în fața Parlamentului de la Kiev. Zelenski prezintă parțial „Planul de victorie” Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezentat miercuri, în fața Parlamentului de la Kiev, „planul de victorie” împotriva Rusiei, excluzând orice posibilitate de a ceda teritorii pentru a încheia conflictul început de Moscova în februarie 2022. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta cedarea teritoriilor sale către Rusia și că nu va exista o „înghețare” a conflictului de-a lungul liniei frontului. Președintele ucrainean a subliniat că Moscova trebuie să piardă acest război și a îndemnat la organizarea unui summit pentru pace. „Rusia trebuie să piardă războiul împotriva Ucrainei. Nu poate exista o 'înghețare' a frontului și nici un schimb de teritorii sau suveranitate”, a afirmat Zelenski. Critici la adresa sprijinului internațional pentru Rusia În discursul său, Zelenski a criticat sprijinul acordat Rusiei de China, Coreea de Nord și Iran. El a denunțat ajutorul militar oferit de aceste țări, afirmând că Phenianul furnizează Rusiei nu doar arme, ci și soldați, potrivit serviciilor ucrainene de informații. „Coaliția de criminali condusă de Putin include acum Coreea de Nord, iar toată lumea vede sprijinul regimului iranian. China, de asemenea, cooperează cu Rusia”, a adăugat Zelenski. Cereri pentru ridicarea restricțiilor privind armele cu rază lungă Zelenski a cerut din nou Occidentului să ridice restricțiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei. El a subliniat importanța echipării brigăzilor de rezervă ucrainene și a cerut sprijin suplimentar pentru a face față amenințărilor rusești pe întreg teritoriul ocupat al Ucrainei și chiar pe teritoriul rus. Plan de descurajare non-nucleară pentru Ucraina În discursul său, Zelenski a anunțat și un plan de măsuri strategice de descurajare non-nucleare pentru protejarea Ucrainei de orice amenințare militară din partea Rusiei. Aceste măsuri au fost incluse într-o „anexă secretă” a planului său de victorie, prezentată aliaților occidentali, precum SUA, Marea Britanie, Franța, Italia și Germania. Reacția Kremlinului: „Ucraina trebuie să se trezească” Kremlinul a respins ferm planul de victorie al președintelui Zelenski, cerând Ucrainei să „se trezească”. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că politica regimului de la Kiev este „fără perspectivă” și că singura soluție viabilă este ca Ucraina să înțeleagă acest lucru.

SUA vor continua să sprijine Moldova (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

SUA vor continua să sprijine Moldova

SUA vor continua să sprijine Moldova. Statele Unite sunt hotărâte să contracareze ingerințele Rusiei în alegerile din Moldova SUA vor continua să sprijine Moldova Statele Unite sunt hotărâte să contracareze încercările Rusiei de a influența alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, programate pentru duminică. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, care a subliniat angajamentul SUA în sprijinul democrației în Moldova. Rusia, acuzată de sabotaj electoral John Kirby a acuzat Rusia de încercări active de a sabota atât alegerile din Moldova, cât și integrarea europeană a țării. Potrivit acestuia, Moscova a cheltuit milioane de dolari în ultimele luni pentru a influența rezultatele alegerilor, utilizând inclusiv ONG-uri pro-Kremlin finanțate de oligarhul rus Ilan Șor. Ilan Șor și legăturile cu Rusia Ilan Șor, un oligarh exilat și vizat de sancțiuni din partea SUA și UE, este acuzat că a investit zeci de milioane de dolari lunar pentru a susține organizații care promovează discursuri pro-Kremlin în Moldova. Șor, care a fugit în Israel după ce a fost implicat într-o anchetă de corupție, este solicitat pentru extrădare de autoritățile moldovene. Sprijinul SUA pentru Moldova John Kirby a subliniat că Statele Unite vor continua să sprijine Republica Moldova și să contracareze încercările Rusiei de a sabota democrația. Sprijinul SUA vine într-un context în care președinta Maia Sandu, favorită la alegerile prezidențiale, a orientat ferm țara spre Occident. Republica Moldova, o fostă republică sovietică, este afectată de invazia Rusiei în Ucraina, având de asemenea de-a face cu prezența trupelor rusești în regiunea separatistă Transnistria, o problemă nerezolvată de decenii.

Apartamente cât sicriul, în Hong Kong (sursa: vice.com)
Internațional

Apartamente cât sicriul, în Hong Kong

Apartamente cât sicriul, în Hong Kong. Premierul John Lee propune măsuri pentru îmbunătățirea locuințelor și stimularea economiei în Hong Kong. Apartamente cât sicriul, în Hong Kong Șeful Executivului din Hong Kong, John Lee, a anunțat miercuri o serie de măsuri pentru a aborda criza persistentă de locuințe și pentru a stimula economia metropolei. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Una dintre prioritățile guvernului este eliminarea apartamentelor cu o suprafață mai mică de opt metri pătrați, emblematice pentru problema locuințelor în Hong Kong. Interzicerea locuințelor extrem de mici În discursul său anual de politică generală, John Lee a anunțat că apartamentele cu o suprafață sub opt metri pătrați vor fi interzise. Proprietarii acestor apartamente vor avea la dispoziție un interval de timp pentru a se conforma noilor reglementări. Aproximativ 110.000 de gospodării din Hong Kong locuiesc în astfel de spații mici, multe dintre acestea fiind împărțite în mai multe locuințe, ceea ce exacerbează problema supraaglomerării. Criza locuințelor: o problemă persistentă Conform unui studiu guvernamental din 2021, 21% dintre gospodăriile din Hong Kong locuiau în apartamente cu o suprafață mai mică de șapte metri pătrați, mai mici chiar decât un loc de parcare. Aceasta este una dintre consecințele prețurilor extrem de ridicate din imobiliare, Hong Kong având unele dintre cele mai scumpe piețe imobiliare din lume. Redresarea economică post-pandemie Economia din Hong Kong încă se confruntă cu dificultăți după trei ani de restricții sanitare impuse în timpul pandemiei de Covid-19. Măsurile anunțate de John Lee urmăresc să aducă metropola financiară pe un traseu de stabilitate și prosperitate, prin stimularea consumului și atragerea de noi investiții. Stimularea turismului Pentru a stimula economia și a atrage turiști, John Lee a anunțat eliminarea taxelor de import pentru băuturile spirtoase cu un conținut de alcool de peste 30% și un preț de peste 200 de dolari Hong Kong. Această măsură are ca scop încurajarea consumului de produse premium și revitalizarea sectorului ospitalității, puternic afectat de pandemie. Măsuri pentru stimularea economiei și imigrației Pe lângă stimularea turismului, guvernul din Hong Kong a anunțat facilități pentru imigrația celor care cumpără reședințe de lux, precum și înființarea unui fond de 10 miliarde de dolari Hong Kong pentru investiții în Inteligența Artificială și semiconductori. Aceste măsuri vizează atât atragerea investitorilor străini, cât și impulsionarea sectoarelor tehnologice de vârf.

China critică vizita fostei președinte taiwaneze (sursa: Facebook/Forum 2000)
Internațional

China critică vizita fostei președinte taiwaneze

China critică vizita fostei președinte taiwaneze. Ambasada Chinei în Cehia și-a exprimat nemulțumirea cu privire la vizita fostei președinte taiwaneze, Tsai Ing-wen, în Praga, parte a unui turneu european. Tsai Ing-wen, care a fost președinte al Taiwanului între 2016 și 2024, se află în prezent la Paris după participarea la un forum pro-democrație în capitala cehă. China critică vizita fostei președinte taiwaneze Ambasada Chinei în Cehia a reiterat opoziția fermă a Beijingului față de vizitele oficialilor taiwanezi în țări care au relații diplomatice cu China. Într-un comunicat publicat, ambasada a îndemnat autoritățile cehe să respecte principiul „unei singure Chine” și să evite orice acțiuni care ar putea sprijini separatismul taiwanez. Beijingul dorește menținerea stabilității în relațiile bilaterale și consideră vizitele oficialilor taiwanezi drept provocări. Tsai Ing-wen, la Forumul 2000 din Praga Tsai Ing-wen a participat luni la Forumul 2000 din Praga, un eveniment care promovează democrația și drepturile omului. În cadrul forumului, Tsai a declarat că Taiwanul a fost supus intimidării continue din partea Chinei timp de 50 de ani, Beijingul dorind să anexeze insula. În timpul vizitei, Tsai s-a întâlnit cu oficiali cehi, printre care președinta Camerei Deputaților, Marketa Adamova, și președintele Senatului, Miloš Vystrčil. Vizita în Franța După vizita în Cehia, Tsai s-a îndreptat marți spre Paris, unde a vizitat Muzeul Luvru și s-a întâlnit cu prieteni și susținători din Franța. Fosta președinte taiwaneză și-a exprimat dorința de a promova valorile democrației, libertății și drepturilor omului ale Taiwanului în Franța. Posibile vizite în Belgia și Marea Britanie Tsai Ing-wen are în plan să viziteze sediul Parlamentului European din Bruxelles, devenind astfel primul fost președinte taiwanez care vizitează capitala Belgiei. De asemenea, fosta președintă plănuia să călătorească în Regatul Unit, însă guvernul britanic i-a cerut să amâne vizita pentru a evita tensiuni suplimentare cu China. Eventuala vizită în Statele Unite După finalizarea turneului european, Tsai Ing-wen ar putea să efectueze o vizită în Statele Unite, potrivit unor surse anonime. Această vizită ar putea avea loc înainte sau după alegerile prezidențiale americane din 5 noiembrie, dar încă nu a fost confirmată oficial. Vizita ar putea afecta relațiile fragile dintre SUA și China, având în vedere că Beijingul consideră problema Taiwanului drept o „linie roșie” în relațiile cu Washingtonul. Relațiile tensionate dintre China și Taiwan În aprilie 2023, Tsai Ing-wen a vizitat SUA în calitate de președintă a Taiwanului, unde s-a întâlnit cu președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy. Această întâlnire a provocat reacții dure din partea Beijingului, care a organizat manevre militare de simulare a unei blocade maritime a Taiwanului.

Naufragiu tragic în largul insulei Kos (sursa: iefimerida.gr)
Internațional

Naufragiu tragic în largul insulei Kos

Naufragiu tragic în largul insulei Kos. Doi bebeluși și două femei și-au pierdut viața marți seara în urma naufragiului unei ambarcațiuni cu migranți în apropierea insulei grecești Kos, situată în Marea Egee. Naufragiu tragic în largul insulei Kos Tragedia a fost raportată de Garda de coastă elenă și reflectă încă o dată riscurile majore pe care migranții le înfruntă în încercarea de a ajunge în Europa. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Din totalul persoanelor aflate la bord, 27 au fost salvate, inclusiv un bărbat suspectat că ar fi călăuză. Acesta a fost reținut de autorități pentru investigații suplimentare. Operațiunile de salvare au implicat trei nave ale Gărzii de coastă și o navă comercială, care au continuat să caute eventuali supraviețuitori în zonă. Accidente frecvente pe rutele migranților Naufragiile în care sunt implicate nave cu migranți sunt, din păcate, frecvente în apele Greciei. Țara se află pe una dintre principalele rute ale migranților care fug din Africa sau Orientul Mijlociu, încercând să ajungă în Uniunea Europeană sau în Marea Britanie. Astfel de tragedii subliniază dificultățile și pericolele pe care migranții le înfruntă zilnic. În septembrie, o altă tragedie s-a produs în largul insulei grecești Samos, tot în Marea Egee, când trei persoane și-au pierdut viața în urma naufragiului unei ambarcațiuni cu migranți. Aceste accidente aduc în atenție necesitatea unor măsuri mai eficiente pentru gestionarea crizei migrației și protejarea vieților celor care se aventurează pe aceste rute periculoase.

Trump nu comentează relația cu Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump nu comentează relația cu Putin

Trump nu comentează relația cu Putin. Candidații la Casa Albă, republicanul Donald Trump și democrata Kamala Harris, au intensificat campaniile electorale, vizitând mai multe state cheie înaintea scrutinului prezidențial. Campaniile lor au devenit din ce în ce mai personale, fiecare adresând mesaje directe electoratului vizat. Trump refuză să comenteze relația cu liderul de la Kremlin. Joe Biden îl atacă pe Donald Trump Președintele Joe Biden, într-un miting electoral organizat în Philadelphia, Pennsylvania, a lansat un atac la adresa predecesorului său, Donald Trump. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Biden a sugerat că Trump candidează pentru a evita o posibilă condamnare și și-a exprimat dorința de a vedea acest verdict realizat. Cu toate că nu a fost foarte activ în campania electorală a vicepreședintei sale, Biden și-a manifestat susținerea prin acest eveniment într-un stat crucial pentru rezultatul alegerilor. Kamala Harris vizează electoratul afro-american În timp ce Biden era în Pennsylvania, Kamala Harris s-a deplasat în Michigan, un alt stat decisiv. La Detroit, Harris a acordat un interviu lui Charlamagne tha God, un influent gazdă de radio și televiziune afro-american, încercând să atragă electoratul masculin afro-american. Harris a subliniat intenția sa de a dezincrimina consumul de marijuana în scopuri recreative, subliniind efectele disproporționate pe care politicile actuale le-au avut asupra comunității de culoare. Trump nu comentează relația cu Putin Fostul președinte Donald Trump, cunoscut pentru campaniile sale intensive, a vizitat marți orașul Chicago, un bastion tradițional democrat. Aici, Trump a participat la un eveniment economic și a reluat retorica sa privind evenimentele din 6 ianuarie 2021, descriindu-le ca o zi de "pace și iubire". De asemenea, el a evitat să răspundă clar la întrebări despre relația sa cu președintele rus Vladimir Putin, dar a menționat că este inteligent să mențină relații bune cu alți lideri mondiali. Mitinguri în Georgia și discursuri despre imigrație După vizita din Chicago, Donald Trump s-a deplasat în Georgia, un alt stat cheie. Aici, Trump a susținut un miting electoral, în care a atacat-o pe Kamala Harris, punându-i din nou la îndoială inteligența. Tema principală a discursului său a fost imigrația, pe care o descrie drept o "invazie a unei forțe militare". Trump a încercat să atragă sprijinul electoratului afro-american și hispanic, subliniind cât de bine se descurcă în sondaje cu aceste grupuri și criticând opțiunea de a vota pentru Harris. Apariții TV, neconvenționale Ambii candidați au planificat apariții mai puțin obișnuite la televiziuni în încercarea de a obține ultimele voturi. Kamala Harris va acorda primul său interviu canalului Fox News, în timp ce Donald Trump va participa la un forum cu alegători hispanici indeciși pe Univision în Miami. Aceste mișcări reflectă dorința candidaților de a-și extinde baza electorală cu cât mai puțin timp rămas până la alegeri.

UE poate trăi fără gaze ruseşti (sursa: Facebook/Kadri Simson)
Internațional

UE poate trăi fără gaze ruseşti

UE poate trăi fără gaze ruseşti. Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat marți că Uniunea Europeană este pregătită să înlocuiască fluxul de gaze rusești care tranzitează Ucraina, după expirarea contractului de tranzit dintre Rusia și Naftogaz, la sfârșitul acestui an. "Nu există scuze", a declarat comisarul european, invocând cazurile Austriei și Slovaciei. UE poate trăi fără gaze ruseşti În cadrul unei conferințe de presă organizate după întâlnirea miniștrilor Energiei din UE, Kadri Simson a asigurat că blocul comunitar are la dispoziție soluții pentru a înlocui cele 14 miliarde de metri cubi de gaze rusești care continuă să fie livrate prin Ucraina. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Comisarul a subliniat că statele membre sunt pregătite pentru sfârșitul contractului, menționând că UE are resurse suficiente pentru a acoperi această pierdere. Simson a reiterat faptul că Uniunea Europeană poate funcționa fără gazele rusești și că această dependență nu este necesară, ci o decizie politică. De asemenea, ea a avertizat că menținerea fluxurilor de gaze rusești reprezintă o decizie periculoasă, subliniind că blocul comunitar trebuie să-și consolideze independența energetică. Austria și Slovacia, acuzate de jocuri politice În prezent, depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt aproape pline, iar gazele rusești livrate prin Ucraina reprezintă mai puțin de 5% din consumul total al continentului. Cu toate acestea, pentru țări precum Slovacia și Austria, înlocuirea acestor livrări cu alte surse de gaze ar putea duce la creșterea prețurilor, o provocare pe care liderii politici doresc să o evite. Uniunea Europeană este pregătită să înlocuiască fluxurile de gaze rusești livrate prin Ucraina, consolidându-și astfel securitatea energetică. Deși tranziția către noi furnizori poate implica costuri mai mari pentru anumite state membre, UE rămâne hotărâtă să își reducă dependența de gazele rusești.

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea (sursa: Le Monde)
Internațional

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea

Rusia pedepsește un desen cu închisoarea. Un tată din Rusia, Aleksei Moskaliov, condamnat la aproape doi ani de detenție pentru "discreditarea" armatei ruse, a fost eliberat marți după ispășirea pedepsei. Cazul său, care a șocat opinia publică din Rusia, scoate în evidență represiunea guvernului împotriva celor care critică invazia rusă din Ucraina. Rusia pedepsește un desen cu închisoarea Aleksei Moskaliov, în vârstă de 56 de ani, a fost separat de fiica sa Maria după ce aceasta, la 13 ani, a realizat un desen în clasă în care a ilustrat rachete rusești îndreptându-se către o femeie și un copil, alături de drapelul Ucrainei. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Acest gest a declanșat o reacție rapidă din partea autorităților. Directoarea școlii a contactat poliția, care a descoperit mesaje postate de tatăl său pe rețelele sociale, în care critica ofensiva rusă împotriva Ucrainei. Condamnarea și detenția După incident, Aleksei a fost separat de fiica sa, care a fost plasată într-un cămin pentru minori, iar el a fost trimis în judecată. În martie 2023, Moskaliov a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru "discreditarea" armatei ruse. Cu câteva ore înainte de condamnare, el a fugit în Belarus, dar a fost rapid arestat și extrădat în Rusia. Tribunalul regional din Tula a redus ulterior pedeapsa sa cu două luni. În total, Aleksei a petrecut un an și șapte luni în detenție, deoarece o zi de arest preventiv a fost considerată ca o zi și jumătate într-o colonie de muncă, conform legislației ruse. Eliberarea și reîntâlnirea cu fiica sa Aleksei a fost eliberat marți și, potrivit avocatului său, Vladimir Bilienko, a putut în sfârșit să se reîntâlnească cu fiica sa Maria, în vârstă de 14 ani. ONG-ul OVD-Info, care a relatat despre acest caz, a publicat o înregistrare video emoționantă a revederii lor la ieșirea din penitenciarul din Novomoskovsk. Represiunea vocilor critice în Rusia Cazul Moskaliov este doar unul dintr-o serie de exemple de represiune a celor care critică invazia rusă în Ucraina. Potrivit OVD-Info, peste 1.000 de persoane au fost urmărite penal în Rusia pentru criticarea ofensivei ruse, iar alte câteva sute au fost forțate să plece în exil. Autoritățile ruse folosesc aceste metode pentru a limita contestarea și a intimida vocile disidente. Cazul lui Aleksei Moskaliov a devenit un simbol al represiunii din Rusia împotriva celor care se opun invaziei Ucrainei. Eliberarea sa aduce un moment de ușurare pentru familia sa, dar și o atenție crescută asupra măsurilor drastice luate de guvernul rus pentru a reduce la tăcere criticile.

Israelul ar putea pierde sprijinul SUA (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Israelul ar putea pierde sprijinul SUA

Israelul ar putea pierde sprijinul SUA. SUA îndeamnă Israelul să îmbunătățească situația umanitară din Gaza, altfel ar putea exista consecințe care ar implica sprijinul militar pentru Israel. Israelul ar putea pierde sprijinul SUA Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și secretarul Apărării, Lloyd Austin, au transmis recent un mesaj urgent către Israel, cerând măsuri rapide pentru îmbunătățirea situației umanitare din Gaza. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Această solicitare este parte a eforturilor de a evita complicațiile legale legate de ajutorul militar american furnizat Israelului. Apelul SUA pentru acțiuni urgente Într-o scrisoare din 13 octombrie, cei doi oficiali americani și-au exprimat profunda îngrijorare față de deteriorarea condițiilor umanitare din Gaza. Aceștia au cerut guvernului israelian să ia măsuri urgente în luna curentă pentru a inversa această situație critică. Scrisoarea, postată pe rețeaua socială X de un reporter Axios, subliniază nevoia de acțiuni susținute pentru a remedia situația din Gaza. Reacțiile oficiale Până în prezent, Departamentul de Stat al SUA și Pentagonul nu au oferit comentarii cu privire la această scrisoare, iar guvernul israelian nu a fost disponibil pentru a răspunde solicitărilor de comentarii. Totuși, scrisoarea a fost făcută publică pe fondul extinderii operațiunilor militare israeliene în nordul Fâșiei Gaza și al îngrijorărilor crescânde privind accesul umanitar în regiune. Posibile încălcări ale dreptului internațional umanitar Statele Unite au exprimat anterior îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Israelul să fi încălcat dreptul internațional umanitar prin utilizarea armelor furnizate de SUA în timpul operațiunilor sale militare în Gaza. Acest aspect a fost discutat în contextul Secțiunii 620i din Legea privind asistența externă, care interzice ajutorul militar pentru țările care obstrucționează livrarea asistenței umanitare. Memorandumul emis de președintele Biden În scrisoare este menționat și un Memorandum de securitate națională emis de președintele Joe Biden în februarie, care cere Departamentului de Stat să raporteze Congresului dacă Israelul respectă asigurările că utilizarea armelor americane nu încalcă legislația SUA sau internațională. Acest memorandum subliniază angajamentul SUA de a monitoriza îndeaproape utilizarea asistenței militare și impactul acesteia asupra crizei umanitare din Gaza. Apelul SUA către Israel pentru îmbunătățirea situației umanitare din Gaza reflectă preocupările internaționale legate de impactul operațiunilor militare asupra civililor din regiune. Prin această solicitare, SUA încearcă să se asigure că sprijinul militar furnizat respectă normele internaționale și că accesul la asistență umanitară nu este obstrucționat.

Polonia Belarus împinge migranții spre UE (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Polonia: Belarus împinge migranții spre UE

Polonia: Belarus împinge migranții spre UE. Polonia a anunțat recent un plan de suspendare temporară a dreptului de azil, motivând această decizie prin acțiuni pe care le consideră orchestrate de Belarus. Potrivit autorităților poloneze, țara vecină ar încerca să îndrepte un număr semnificativ de migranți către granița comună, ceea ce ar putea duce la o criză majoră la frontiera externă a Uniunii Europene. Polonia: Belarus împinge migranții spre UE Ministrul adjunct de interne al Poloniei, Maciej Duszczyk, a explicat că decizia de a suspenda dreptul de azil se bazează pe informații care sugerează că Belarus și Rusia dezvoltă scenarii pentru a destabiliza Polonia. Citește și: Piesa-cheie în puciul lui Băluță de la Unirii: o obscură directoare de la cadastru, cu Mercedes și vilă, susținută de rețeaua PSD Sector 4 Aceste scenarii ar include declanșarea unei crize a migrației, prin forțarea unui număr mare de persoane să se îndrepte către granița UE. Duszczyk a declarat pentru postul de televiziune TVN24 că Polonia are nevoie de o "supapă de siguranță" pentru a face față acestei potențiale crize. Belarusul acuzat de crearea unei crize a migrației Oficialii polonezi au acuzat Belarusul de încercarea de a provoca o criză la frontieră, forțând migranții să ajungă în Polonia. Această acțiune ar avea scopul de a destabiliza nu doar Polonia, ci și întreaga Uniune Europeană, într-un moment în care tensiunile dintre Vest și Est sunt deja ridicate. Potrivit oficialilor, Belarusul colaborează cu Rusia în acest plan, iar această mișcare ar face parte dintr-o strategie mai amplă de presiune asupra Occidentului. Premierul Poloniei anunță suspendarea dreptului de azil Premierul polonez Donald Tusk a anunțat sâmbătă că Polonia va suspenda temporar dreptul de azil, detalii urmând să fie prezentate după ședința de guvern din 15 octombrie. Acest plan ar putea fi văzut ca o măsură temporară pentru a gestiona fluxurile migratorii și pentru a răspunde presiunii exercitate de Belarus și Rusia. Măsurile de securitate de la frontiera poloneză Deși Polonia a construit un gard de 5,5 metri înălțime și a instalat un sistem de supraveghere electronică de-a lungul frontierei, migranții continuă să încerce să treacă ilegal granița. Conform datelor furnizate de poliția de frontieră poloneză, de la începutul anului au fost înregistrate aproximativ 28.000 de încercări de trecere ilegală a frontierei. Suspendarea temporară a dreptului de azil în Polonia este o măsură controversată, dar justificată de autoritățile poloneze ca fiind necesară pentru a proteja stabilitatea națională și a gestiona o potențială criză migrațională. Acțiunile Belarusului și Rusiei sunt considerate drept o amenințare directă la adresa securității Poloniei și a Uniunii Europene, iar Polonia încearcă să răspundă acestei provocări prin măsuri de securitate sporite și prin modificări temporare ale legislației privind azilul.

Benjamin Netanyahu stârnește nervozitate la Washington (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Benjamin Netanyahu stârnește nervozitate la Washington

Benjamin Netanyahu stârnește nervozitate la Washington. Guvernul Israelian își va defini răspunsul la atacul Iranului în funcție de interesul național, a susținut premierul. Benjamin Netanyahu stârnește nervozitate la Washington Guvernul Israelului, condus de premierul Benjamin Netanyahu, a anunțat că va lua în considerare opinia Statelor Unite în contextul conflictului cu Iranul, însă deciziile finale vor fi luate în funcție de interesul național al Israelului. Citește și: Averea inexplicabil de mare a polițistului lui Băluță care l-a respins pe Nicușor Dan în Piața Unirii și a sunat la 112. Soția, fără venituri ani întregi, lucrează la Primăria Sectorului 4 „Ascultăm opiniile Statelor Unite, dar vom lua deciziile finale în funcție de interesul nostru național”, a declarat Netanyahu, conform unui comunicat publicat marți. Această declarație vine ca răspuns la întrebările legate de o informație publicată de Washington Post, care a raportat că Netanyahu i-ar fi spus președintelui american Joe Biden că Israelul intenționează să lovească instalații militare iraniene, excluzând însă obiectivele petroliere sau nucleare. Planul unui contraatac limitat Conform Washington Post, Israelul pregătește un contraatac limitat ca răspuns la atacul cu rachete lansat de Iran pe 1 octombrie, când sute de rachete balistice au fost îndreptate spre Israel. În timp ce tensiunile cresc în Orientul Mijlociu, există temeri că situația ar putea escalada într-un război de amploare între Israel și Iran. Președintele american Joe Biden a transmis că nu sprijină un atac israelian asupra instalațiilor nucleare iraniene, întrucât acesta ar putea declanșa o nouă escaladare a conflictului și ar putea implica Statele Unite într-o confruntare militară. De asemenea, un atac asupra infrastructurii petroliere iraniene ar putea avea consecințe economice globale, inclusiv o creștere a prețurilor la energie. Încheierea operațiunilor militare împotriva Hezbollah Israelul a informat SUA că intenționează să pună capăt operațiunilor sale militare împotriva grupării Hezbollah din Liban în următoarele săptămâni, conform informațiilor furnizate de Washington Post. Această decizie ar putea reprezenta un pas semnificativ în detensionarea situației din regiune.

Phenianul distruge drumuri la granița intercoreeană (sursa: KCNA)
Internațional

Phenianul distruge drumuri la granița intercoreeană

Phenianul distruge drumuri la granița intercoreeană. Tensiuni în creștere: Coreea de Nord distruge secțiuni de drumuri de la granița cu Coreea de Sud. Phenianul distruge drumuri la granița intercoreeană Armata nord-coreeană a distrus marți, cu exploziv, părți din drumurile Gyeongui și Donghae, care erau folosite pentru comerțul transfrontalier cu Coreea de Sud, potrivit unui anunț al Seulului. Citește și: Averea inexplicabil de mare a polițistului lui Băluță care l-a respins pe Nicușor Dan în Piața Unirii și a sunat la 112. Soția, fără venituri ani întregi, lucrează la Primăria Sectorului 4 Această acțiune reprezintă un nou episod în escaladarea tensiunilor dintre cele două țări, care continuă să fie inamice. Seulul a raportat că distrugerea secțiunilor de drumuri a avut loc la nord de linia de demarcație militară, granița oficială dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud. Ca răspuns, forțele sud-coreene au tras focuri de armă pe propriul teritoriu, fără a oferi alte detalii despre incident. Kim Jong Un taie legăturile simbolice Coreea de Nord a confirmat pe 9 octombrie că va tăia definitiv drumurile și căile ferate care leagă cele două Corei și va construi "structuri defensive puternice" de-a lungul graniței. Deși frontiera este deja închisă complet, aceste drumuri au fost redeschise ocazional în perioadele de destindere între cele două state. Relațiile tensionate, din 2022 Tensiunile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud au crescut semnificativ de la instalarea președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol în 2022, un susținător al unei politici dure față de Phenian și al consolidării alianței cu Statele Unite și Japonia. Exercițiile militare comune dintre acești aliați au fost văzute de Coreea de Nord ca pregătiri pentru o posibilă invazie. Kim Jong Un a anunțat în ianuarie 2024 că va dizolva toate instituțiile responsabile de relațiile cu Seulul și a amenințat cu război în cazul oricărei încălcări a teritoriului nord-coreean, chiar și cu 0,001 milimetri. După o întâlnire recentă cu oficiali militari, Phenianul a definit noi linii pentru o "acțiune militară imediată". Acuzații de survoluri cu drone și propagandă Phenianul a acuzat Seulul că ar fi responsabil pentru survoluri cu drone care aruncă pliante de propagandă asupra capitalei nord-coreene. În replică, Coreea de Nord a avertizat că un nou survol va fi considerat o "declarație de război". Deși Seulul a negat implicarea, speculațiile sugerează că grupuri de militanți sud-coreeni ar putea fi responsabile. Coreea de Nord a lansat recent baloane încărcate cu deșeuri în Sud, determinând Seulul să reia transmisiunile de propagandă prin difuzoare de-a lungul graniței. În contextul tensiunilor continue, Seulul și-a anunțat planurile de a desfășura sisteme laser capabile să distrugă drone în zbor până la sfârșitul anului 2024. Potrivit experților, Coreea de Nord ar putea răspunde cu provocări majore dacă dronele sud-coreene vor continua să penetreze spațiul aerian nord-coreean.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră