duminică 28 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5162 articole
Internațional

SUA anchetează scurgerea de informații clasificate

SUA anchetează scurgerea de informații clasificate. Statele Unite ale Americii investighează scurgerea a două documente care conțin informații clasificate, dezvăluind planurile Israelului pentru un posibil atac împotriva Iranului. Presa americană a relatat sâmbătă această situație, subliniind îngrijorările legate de securitatea informațiilor. Ce conțineau documentele Potrivit New York Times, documentele conțin imagini din satelit care arată pregătirile militare ale Israelului pentru un posibil atac asupra Iranului. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Aceste pregătiri ar fi o reacție la lansarea a aproape 200 de rachete de către Republica Islamică împotriva Israelului, pe 1 octombrie. Documentele provin de la Agenția Națională de Informații Geospațiale și Agenția de Securitate Națională, ambele parte a Departamentului de Apărare al SUA. Clasificarea și difuzarea documentelor Documentele sunt clasificate ca "top secret" și au marcaje speciale care indică faptul că sunt destinate exclusiv aliaților din alianța "Cinci Ochi" (Five Eyes). Alianța FVEY include Statele Unite, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit. Inițial, documentele au fost publicate pe Telegram, ceea ce a determinat o reacție rapidă a autorităților americane pentru a investiga scurgerea. SUA anchetează scurgerea de informații clasificate CNN a raportat că autoritățile americane investighează cine ar fi putut avea acces la aceste documente și cum au ajuns acestea în spațiul public. Se analizează posibilitatea ca documentele să fi fost piratate sau să fi fost filtrate în mod intenționat. Până în prezent, oficialii au confirmat autenticitatea documentelor, dar Departamentul Apărării al SUA nu a oferit comentarii suplimentare pe acest subiect. Scurgerea de informații Unul dintre documentele scurse poartă titlul "Israel: Forțele Aeriene continuă pregătirile pentru atacul asupra Iranului" și detaliază exerciții militare recente, care sugerează o pregătire pentru un eventual atac. Cel de-al doilea document descrie modificările în poziționarea rachetelor și armamentului de către Israel, în vederea unui răspuns la posibilele reacții ale Iranului. Această scurgere de informații a avut loc la doar câteva zile după ce Israelul l-a eliminat pe liderul grupării islamiste palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, considerat strategul atacurilor din 7 octombrie 2023 împotriva Israelului. Incidentul adaugă tensiuni suplimentare în contextul deja delicat al relațiilor din Orientul Mijlociu și a dinamiciilor geopolitice regionale. Scurgerea acestor documente ridică semne de întrebare despre securitatea informațiilor clasificate în SUA și impactul pe care acestea le-ar putea avea asupra relațiilor internaționale și stabilității regionale.

SUA anchetează scurgerea de informații clasificate (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE

Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE. Renato Usatîi și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova boicotează Referendumul pentru Aderarea la Uniunea Europeană. Politicieni moldoveni care boicotează referendumul pro-UE Candidatul Partidului "Partidul Nostru" la funcția de președinte al Republicii Moldova, Renato Usatîi, a decis să boicoteze referendumul organizat duminică pentru modificarea Constituției, care viza consfințirea aderării țării la Uniunea Europeană. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Anterior, și Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) și fost procuror general, a refuzat să voteze la referendum. Deși și-a exprimat sprijinul pentru aspirațiile europene ale țării, acesta a subliniat că nu este de acord cu organizarea referendumului de către actuala guvernare. Mama lui Usatîi are altă părere Renato Usatîi a refuzat să voteze în cadrul referendumului, alegând să își exprime votul doar pentru scrutinul prezidențial. Cu toate acestea, mama sa, care l-a însoțit la secția de votare, a ales să participe atât la referendum, cât și la alegerile prezidențiale. "Astăzi am luat un singur buletin, aşa cum am şi spus, dar în acelaşi timp am făcut un apel la cetăţeni să facă aşa cum ştiu ei. Iată că mama a luat două buletine de vot. Eu consider că nu are dreptul nimeni să îşi asume decizia a sute de mii sau milioane de cetăţeni. Asta a fost decizia mea personală", a declarat Usatîi. Viziunea lui Renato Usatîi Întrebat despre perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Renato Usatîi a subliniat nevoia de a construi practici moderne și europene în interiorul țării. El a evidențiat provocările cu care se confruntă Republica Moldova, afirmând: "În situaţia şi starea în care se află astăzi Republica Moldova, cu părere de rău, nu poţi să stai nici măcar în anticamera Uniunii Europene. Trebuie să recunoaştem acest lucru şi avem de muncit foarte mult". Politica externă propusă de Renato Usatîi Renato Usatîi a declarat că, dacă ar ajunge președinte, ar promova o politică externă axată exclusiv pe interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi. În viziunea sa, prioritatea ar fi să consolideze interesele naționale și să îmbunătățească situația internă a țării.

Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului. În imagine, ministrul de Externe de la Teheran (sursa: irna.ir)
Internațional

Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului

Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului. Iranul a respins orice implicare în atacul cu dronă care a vizat sâmbătă reședința privată a prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, din Cezareea, în centrul Israelului. Teheranul a acuzat autoritățile israeliene de "răspândire de falsuri" în legătură cu incidentul, susținând că acuzațiile sunt nefondate. Atacul asupra lui Netanyahu, declarația Iranului Ismail Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, a declarat că "regimul israelian a fost întemeiat pe minciuni" și că răspândirea de informații false este o practică obișnuită a liderilor israelieni. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Baghaei a subliniat că Iranul nu a avut nicio implicare în atacul asupra Cezareei, în urma căruia nicio persoană din familia lui Netanyahu nu a fost rănită. Netanyahu acuză Iranul de tentativă de asasinat Benjamin Netanyahu a acuzat Iranul pentru atac, susținând că "agenții Iranului" au încercat să-l asasineze pe el și pe soția sa. Premierul israelian a subliniat că acest atac nu va descuraja statul israelian în eforturile sale de a combate inamicii și de a asigura securitatea țării pe termen lung. Iranul pasează responsabilitatea către Hezbollah Misiunea permanentă a Iranului la ONU a negat, de asemenea, orice implicare în atac, susținând că responsabilitatea aparține grupării libaneze Hezbollah. Totuși, Hezbollah nu a revendicat oficial atacul asupra reședinței din Cezareea, ceea ce lasă deschise speculațiile despre autorii reali ai atacului. Reacția Israelului: Iranul „minte” Ministrul de externe al Israelului, Israel Katz, a declarat că Iranul „minte” în legătură cu implicarea sa în atacul asupra reședinței lui Netanyahu. Katz a criticat poziția Teheranului și a subliniat că Hezbollah, considerat „principalul proxy al Iranului”, acționează sub coordonarea directă a acestuia. Tensiuni în creștere, Iran și Israel Iranul, unul dintre principalii adversari ai Israelului, conduce „Axa Rezistenței”, o alianță antiisraeliană formată din grupări precum Hezbollah, Hamas, rebelii houthi din Yemen și milițiile irakiene. La 1 octombrie, Iranul a lansat rachete asupra teritoriului israelian, ca răspuns la asasinarea unor lideri Hezbollah și Hamas de către Israel. Poziția lui Trump Fostul președinte american Donald Trump a confirmat că a discutat telefonic cu Benjamin Netanyahu după atacul asupra reședinței acestuia. Deși nu a menționat detalii despre atac, Trump a subliniat că Israelul este „mai bine decât acum trei luni” datorită faptului că Netanyahu nu urmează sfaturile președintelui american Joe Biden. Trump a criticat administrația Biden, susținând că politicile sale în domeniul internațional nu sunt eficiente, și a afirmat că vicepreședinta Kamala Harris este chiar mai slab pregătită în acest domeniu.

Recompensa pentru informații despre blogul Rîbar (sursa: Facebook/Rewards for Justice)
Internațional

Recompensa pentru informații despre blogul Rîbar

Recompensa pentru informații despre blogul Rîbar. Autoritățile americane au anunțat o recompensă de 10 milioane de dolari pentru orice informație legată de blogul rus Rîbar, despre care Washingtonul afirmă că încearcă să destabilizeze Statele Unite în actualul context electoral. Recompensa pentru informații despre blogul Rîbar Într-un comunicat emis de programul Rewards for Justice, un program antiterorist care aparține de Departamentul de Stat, sunt menționate nouă persoane implicate în activitățile Rîbar. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Printre cei vizați se numără Mihail Zvinciuk, fondatorul blogului, cunoscut pentru legăturile sale cu armata rusă. Blogul Rîbar, care are peste 1,3 milioane de abonați pe Telegram, este cunoscut pentru informațiile legate de conflictul din Ucraina. Cu toate acestea, autoritățile americane afirmă că activitatea sa nu se limitează la acest subiect. Potrivit Rewards for Justice, Rîbar ar gestiona rețele sociale pentru canalele de propagandă #HOLDTHELINE și #STANDWTHTEXAS, care ar promova interesele politice ale guvernului rus pe teritoriul american. Acuzații de influență nefastă în SUA În același comunicat, autoritățile americane susțin că Rîbar ar desfășura acțiuni de „semănare a discordiei, provocare a diviziunilor sociale, alimentare a tensiunilor partizane și rasiale, precum și de încurajare a urii și violenței” în Statele Unite. Aceste acuzații subliniază preocupările Washingtonului legate de influența străină în contextul electoral american.

Tentativă de asasinat asupra premierului Netanyahu (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Tentativă de asasinat asupra premierului Netanyahu

Tentativă de asasinat asupra premierului Netanyahu. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a acuzat Hezbollah, aliat al Iranului, de o tentativă de asasinat îndreptată împotriva sa și a soției sale, după ce sâmbătă o dronă a vizat reședința sa privată din Cezareea, în centrul Israelului. Netanyahu a avertizat că cei responsabili „vor plăti un preț ridicat” pentru atac. Tentativă de asasinat asupra premierului Netanyahu Într-un comunicat transmis în limba engleză, Netanyahu a calificat atacul drept „o eroare regretabilă” din partea Hezbollah. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz El a adresat un mesaj direct Iranului și aliaților săi, avertizând că „orice încercare de a le face rău cetățenilor Israelului va fi întâmpinată cu represalii severe”. Obiectivele Israelului Netanyahu a subliniat determinarea Israelului de a-și atinge toate obiectivele în cadrul conflictului și de a modifica situația de securitate din regiune pe termen lung. Potrivit acestuia, războiul actual va avea un impact semnificativ asupra stabilității regiunii pentru generațiile viitoare. Atacurile din nordul Israelului Sâmbătă, nordul Israelului a fost lovit de cel puțin 115 proiectile lansate din Liban, iar sirenele de alarmă au răsunat în mai multe orașe. Mișcarea islamistă libaneză a revendicat atacurile asupra orașelor Haifa și Safed. Un civil și-a pierdut viața după ce fragmente dintr-o rachetă au căzut asupra mașinii sale în apropiere de Acra. În replică, Israelul a lansat două atacuri asupra sudului Beirutului, unde se află bastionul Hezbollah. Conform surselor de securitate, armata israeliană a lovit o ascunzătoare de arme și un centru de comandă al mișcării libaneze. Reacția autorităților israeliene Ministrul israelian al afacerilor externe, Israel Katz, a condamnat atacul asupra premierului Netanyahu, subliniind că acesta „dezvăluie adevărata față a Iranului și a axei răului pe care o conduce”. Atacul cu dronă asupra reședinței premierului a fost confirmat de biroul acestuia, precum și de armata israeliană, care a precizat că drona provenea din Liban. Concomitent, patru persoane au fost ucise într-un atac israelian asupra unei localități din estul Libanului, printre victime numărându-se și primarul unui sat din zonă, conform agenției oficiale ANI. Situația rămâne tensionată, iar represaliile continuă între cele două părți.

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia

Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia. Pe 20 octombrie 2024, odată cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc și referendumul republican constituțional. Prezența la vot poate fi urmărită în timp real AICI. Moldovenii votează pentru despărțirea de Rusia Cetățenii vor fi invitați să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Referendumul reprezintă un pas important pentru stabilirea direcției strategice a țării. Modificările propuse ale Constituției Proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova, adoptat de Parlament pe 16 mai 2024, prevede introducerea a două alineate noi care reafirmă identitatea europeană a țării și caracterul ireversibil al integrării europene. Aceste modificări propun și includerea unui nou titlu în Constituție, „Integrarea în Uniunea Europeană”, care va stabili obiectivul strategic al Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană. Astfel, se prevede că aderarea la tratatele Uniunii Europene și la actele de revizuire ale acestora va fi realizată prin legi organice adoptate de Parlament. De asemenea, prevederile tratatelor și actele juridice obligatorii ale Uniunii Europene vor avea prioritate față de legislația internă, în conformitate cu actul de aderare. Inițiativa organizării referendumului Referendumul constituțional este inițiat la propunerea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Inițiativa de revizuire a Constituției a fost susținută de 46 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a primit avizul Curții Constituționale pe 16 aprilie 2024. Această propunere a fost făcută publică de președinta Maia Sandu în decembrie 2023, fiind un pas important în procesul de integrare europeană al țării, după decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a începe negocierile de aderare. Participanți și poziții în cadrul referendumului La referendumul pentru modificarea Constituției s-au înregistrat 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, două partide se opun modificării (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Renaștere”). Totodată, un partid a fost exclus din cursa electorală pentru încălcarea normelor de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul, îndemnând cetățenii să nu participe. Susținătorii integrării europene Opțiunea „DA” pentru modificarea Constituției este susținută de mai multe partide și mișcări politice, printre care Partidul Verde Ecologist, Mișcarea „Respect Moldova”, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral „Împreună”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul „Democrația Acasă”, Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul „NOI”, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, Partidul Social Democrat European și Partidul „Voința Poporului”. Condițiile de validare a referendumului Pentru ca referendumul să fie valid, este necesară participarea a cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale (2,7 milioane de alegători). Acest scrutin va reprezenta un moment esențial pentru viitorul parcurs european al Republicii Moldova, oferind cetățenilor posibilitatea de a decide direcția de dezvoltare a țării.

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024 (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024. Pe 20 octombrie 2024, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale, marcând cel de-al cincilea scrutin de acest tip de la declararea independenței. Acest eveniment este esențial pentru viitorul politic al țării, având în vedere atribuțiile semnificative ale președintelui în cadrul statului. Candidați și condiții de eligibilitate Funcția de președinte al Republicii Moldova este deschisă oricărui cetățean cu drept de vot care a împlinit 40 de ani, a locuit în țară timp de cel puțin 10 ani, cunoaște limba română și deține studii superioare. Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz Candidații pot fi propuși de partide politice, blocuri electorale sau grupuri de inițiativă ale cetățenilor. Pentru ca scrutinul să fie validat, la vot trebuie să participe cel puțin o treime din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Candidatul care obține majoritatea voturilor valabile este declarat ales. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur, între primii doi candidați, la două săptămâni după primul tur. Atribuțiile președintelui Conform Constituției, președintele Republicii Moldova are un rol esențial în garantarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării. El emite decrete, are inițiativă legislativă și poate propune proiecte de lege Parlamentului. De asemenea, președintele are un rol central în politica externă, semnând tratate internaționale și reprezentând Republica Moldova la nivel global. În domeniul securității, președintele este comandantul suprem al forțelor armate și răspunde pentru starea securității naționale. Pe plan intern, el colaborează cu Parlamentul, Guvernul și sistemul judiciar pentru a asigura stabilitatea statului. Istoria alegerilor prezidențiale în Republica Moldova De la declararea independenței în 1991, Republica Moldova a trecut prin mai multe modificări în ceea ce privește modalitatea de alegere a președintelui. În perioada 1991-2000, președintele era ales prin vot direct. Însă, în urma unei reforme constituționale din 2000, Parlamentul a preluat responsabilitatea alegerii președintelui. Abia în 2016, printr-o decizie a Curții Constituționale, s-a revenit la votul direct, permițând cetățenilor să aleagă președintele. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, 2024 Alegerile din 2024 sunt primele care introduc votul prin corespondență pentru cetățenii moldoveni aflați în anumite state precum SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Aceștia trebuie să se înregistreze pentru a putea vota prin corespondență. Din cele 13 grupuri de inițiativă care au colectat semnături pentru susținerea candidaților, 11 au fost înregistrate oficial de Comisia Electorală Centrală. Candidați la alegerile din 2024 Printre cei 11 candidați se numără: - Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova), cunoscut pentru cariera sa juridică și pentru funcția de Procuror General. - Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), actualul președinte, care candidează pentru un al doilea mandat. - Renato Usatîi (Partidul Nostru), fost primar al municipiului Bălți și candidat la alegerile din 2020. - Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), fost prim-ministru al Republicii Moldova. - Irina Vlah (candidat independent), cu o carieră semnificativă ca Guvernatoare a UTA Găgăuzia. - Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei), fost prim-ministru. - Andrei Năstase (candidat independent), avocat și fost ministru de Interne. - Octavian Țîcu (Blocul electoral "Împreună"), doctor în istorie și fost parlamentar. - Victoria Furtună (candidat independent), juristă și activistă. - Tudor Ulianovschi (candidat independent), diplomat și fost ministru de Externe. - Natalia Morari (candidat independent), sociolog și jurnalistă cu o carieră remarcabilă în domeniul mass-media. Importanța scrutinului din 2024 Alegerile prezidențiale din 2024 sunt de o importanță majoră pentru Republica Moldova, întrucât vor determina direcția politică a țării în următorii patru ani. Contextul internațional și dorința de apropiere de Uniunea Europeană, dar și provocările interne legate de stabilitatea politică și economică, vor influența semnificativ opțiunile electoratului. Aceste alegeri reprezintă o ocazie pentru cetățenii moldoveni de a-și exprima voința și de a contribui la definirea viitorului țării.

Trump salută uciderea liderului Hamas, Sinwar (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Trump salută uciderea liderului Hamas, Sinwar

Trump salută uciderea liderului Hamas, Sinwar. Candidatul republican la președinție a susținut că moartea lui Yahya Sinwar aduce Orientul Mijlociu mai aproape de pace Trump salută uciderea liderului Hamas, Sinwar Moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, face ca realizarea păcii în Orientul Mijlociu să fie „mai ușoară”, a declarat vineri Donald Trump, candidat republican la președinția SUA. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist „Sunt fericit că Bibi a decis să facă ceea ce trebuia să facă”, a afirmat Trump, referindu-se la premierul israelian Benjamin Netanyahu. La sosirea sa în Detroit, Michigan, unde urma să participe la un miting, Trump a adăugat că Netanyahu „a făcut treabă bună”. Israelul confirmă eliminarea lui Yahya Sinwar Israelul a anunțat joi că Yahya Sinwar a fost eliminat într-o operațiune militară la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Sinwar, în vârstă de 61 de ani, a condus organizația Hamas din 2017, fiind sprijinit de Iran. În august, el a preluat conducerea politică a mișcării după asasinarea predecesorului său, Ismail Haniyeh, la Teheran, pe 31 iulie. Uciderea lui Haniyeh a fost atribuită de inamicii Israelului statului evreu. Sinwar: de la tabăra de refugiați la liderul Hamas Născut într-o tabără de refugiați din orașul Khan Younis, situat în sudul Gazei, Sinwar a devenit liderul Hamas în Gaza în 2017, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai mari adversari ai Israelului. După asasinarea lui Ismail Haniyeh la Teheran pe 6 august, Sinwar a preluat funcția supremă în structura organizațională a grupării islamiste. Implicarea în atacurile din 7 octombrie Sinwar a fost considerat unul dintre organizatorii atacurilor din 7 octombrie 2023, desfășurate pe teritoriul israelian, atacuri care au dus la moartea a aproximativ 1.200 de persoane și răpirea a altor 250. Aceste evenimente l-au transformat într-una dintre cele mai căutate persoane de către Israel și l-au adus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Sinwar ar fi planificat atacurile din 7 octombrie alături de Mohamed Deif, liderul Brigăzilor al-Qasam, aripa armată a Hamas, care a fost ucis de Israel în iunie 2022 în Mawasi, sudul Fâșiei Gaza. În trecut, Israelul a eliminat mai mulți lideri de rang înalt ai Hamas, inclusiv pe fondatorul grupării, șeicul Ahmed Yassin, în martie 2004, și pe succesorul acestuia, Abdelaziz Rantisi, în mai puțin de o lună. Printre cei uciși se numără și liderii aripii armate Salah Shehade (2002) și Ahmed Jabari (2012).

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri. Rusia și Ucraina au anunțat vineri un nou schimb de prizonieri de război, eliberând câte 95 de soldați din fiecare tabără. Negocierile care au facilitat acest schimb au fost mediate de Emiratele Arabe Unite. Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „Nouăzeci și cinci dintre concetățenii noștri s-au întors acasă. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Soldați care au apărat Mariupol și Azovstal, precum și regiunile Donețk, Lugansk, Harkov, Kiev, Cernigău și Herson.” Zelenski a subliniat că fiecare eliberare de prizonieri aduce Ucraina mai aproape de ziua în care toți cetățenii săi vor fi eliberați din captivitatea rusă și a mulțumit echipei implicate în negocieri și eliberarea prizonierilor. Rusia anunță eliberarea soldaților săi Ministerul Apărării din Rusia a confirmat că „Datorită acestei negocieri, 95 de soldați ruși au fost eliberați”. În același schimb, 95 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberați și ei. Acordurile de schimb De la invazia Rusiei asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022, cele două părți au realizat mai multe schimburi de prizonieri. Aceste acorduri au fost mediate de țări precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Turcia. Schimbul anterior a avut loc luna trecută și a implicat 206 prizonieri din fiecare tabără. Pe lângă schimbul de prizonieri, vineri, autoritățile ucrainene au anunțat că au recuperat rămășițele a 501 soldați ucraineni căzuți pe câmpul de luptă, majoritatea provenind din estul Ucrainei. De asemenea, Rusia a recuperat trupurile a 89 de soldați, conform declarațiilor făcute de deputatul rus Șamsail Saraliev pentru canalul de știri RBK.

Rusia, atac cu drone asupra Kievului (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia, atac cu drone asupra Kievului

Rusia, atac cu drone asupra Kievului. Rusia a atacat Kievul cu drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, timp de peste trei ore. Deși sistemele antiaeriene au reușit să intercepteze toate dronele rusești, o femeie a fost rănită în capitala Ucrainei. Rusia, atac cu drone asupra Kievului Șeful Administrației Militare Regionale din Kiev, Serghei Popko, a anunțat pe canalul său de Telegram că atacul a fost lansat din mai multe direcții și a durat peste trei ore și jumătate. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Forțele de apărare au reușit să neutralizeze toate dronele rusești care amenințau capitala. În raionul Dniprovski, o tânără a fost grav rănită la un picior în urma atacului. Conform primarului Kievului, Vitali Kliciko, aceasta a fost transportată la spital și a fost supusă unei intervenții chirurgicale după ce a fost lovită de un fragment de dronă. Alerte aeriene și noi atacuri în întreaga Ucraina Alertele aeriene au fost declanșate și în alte zone din Ucraina în primele ore ale zilei de sâmbătă. Rusia a lansat noi atacuri cu drone, bombe de planare și rachete de croazieră, afectând aproximativ 15 regiuni, printre care Nikolaiev în sudul țării și Dnipropetrovsk în centru, conform datelor furnizate de serviciul de apărare antiaeriană al Ucrainei pe Telegram. Regiunea Sumî, aflată aproape de linia frontului, a suferit de asemenea atacuri, în urma cărora șapte persoane au fost rănite de drone și bombe de planare. Mai multe părți ale infrastructurii energetice din Ucraina au fost distruse, acestea fiind deja ținte frecvente ale atacurilor rusești în ultimele luni.

Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO (sursa: Facebook/Loïc Hervé)
Internațional

Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO

Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO. Ministrul de externe al Franței, Jean-Noel Barrot, a declarat sâmbătă la Kiev că Parisul este deschis ideii de a invita Ucraina să adere la NATO. Totuși, el a subliniat că discuțiile pe această temă vor continua cu ceilalți aliați ai Franței. Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO „În ceea ce privește invitarea Ucrainei de a adera la NATO, suntem deschiși și este o discuție pe care o avem cu partenerii noștri”, a declarat Jean-Noel Barrot în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Jean-Noel Barrot a mai precizat că, dacă se confirmă informațiile conform cărora Coreea de Nord trimite trupe pentru a sprijini Rusia în Ucraina, acest fapt ar reprezenta o escaladare semnificativă a conflictului. Totodată, aceasta ar indica faptul că Moscova întâmpină dificultăți majore în războiul său din Ucraina. Omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, a avertizat la aceeași conferință de presă că o posibilă implicare a trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina ar prezenta un risc „uriaș” de escaladare a conflictului. Acuzațiile Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat recent Coreea de Nord că desfășoară ofițeri în Rusia și că se pregătește să trimită 10.000 de soldați pentru a susține efortul de război al Moscovei. Cu toate acestea, atât Rusia, cât și Coreea de Nord neagă orice implicare în transferuri de arme. Kremlinul a respins, de asemenea, afirmațiile conform cărora Coreea de Nord ar fi trimis personal militar pentru a sprijini Rusia împotriva Ucrainei.

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a descris vineri drept „provocare periculoasă” declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat la Bruxelles că Ucraina ar putea încerca să obțină arma nucleară. Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare Putin a avertizat că „orice măsură în această direcție va antrena o reacție corespunzătoare” din partea Rusiei. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Aceste afirmații au fost făcute în timpul unei întâlniri cu jurnaliști străini. Deși a afirmat că „nu știe” dacă Ucraina are capacitatea de a dezvolta o armă nucleară, Putin a subliniat că „acest lucru nu este dificil în lumea modernă”. Președintele rus a declarat ferm că „Rusia nu va permite în nicio circumstanță ca aceasta să se producă”, referindu-se la posibilitatea ca Ucraina să dezvolte arme nucleare. Declarația lui Zelenski Volodimir Zelenski a sugerat joi, în cadrul unui discurs susținut la Bruxelles, că Ucraina ar putea încerca să obțină arme nucleare pentru a se proteja de Rusia, în cazul în care nu va reuși să devină membră NATO. „Fie Ucraina dispune de arme nucleare, care îi vor servi ca protecție, fie ea trebuie să facă parte dintr-un fel de alianță”, a declarat Zelenski, subliniind că „nu cunoaștem o altă alianță la fel de eficientă” ca NATO. Acordul după destrămarea URSS După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a acceptat să predea Rusiei armele nucleare sovietice aflate pe teritoriul său, în baza Memorandumului de la Budapesta, semnat în 1994. Acest acord a fost menit să asigure securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la arsenalul său nuclear.

Oboseala de război pe frontul ucrainean (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Oboseala de război pe frontul ucrainean

Oboseala de război pe frontul ucrainean. Ministrul apărării al Poloniei, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat vineri că percepe o epuizare semnificativă a ucrainenilor din cauza războiului prelungit cu Rusia. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor apărării din NATO de la Bruxelles. Oboseala de război pe frontul ucrainean Kosiniak-Kamysz a subliniat că "situația pe front este dificilă" și că există o "oboseală de război masivă" în rândul ucrainenilor. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR El a apreciat eroismul soldaților ucraineni care își apără țara de aproape trei ani, dar și-a exprimat scepticismul față de "planul de victorie" propus de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scepticism față de "Planul de victorie" Ministrul polonez a afirmat că planul de victorie al președintelui Zelenski nu reprezintă "o soluție la problemă" și că nu este "o lumină clară, strălucitoare care va schimba imediat realitatea". În plus, Kosiniak-Kamysz a remarcat că ucrainenii din Polonia manifestă un interes redus față de brigada de voluntari planificată. Până în prezent, aproximativ 300 de bărbați și femei au semnat pentru a se înrola în această inițiativă. Efortul de a instrui o "legiune ucraineană" în Polonia face parte din acordul de securitate semnat de președintele Zelenski cu premierul polonez Donald Tusk în luna iulie.

Locuința lui Netanyahu, vizată de drone (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Locuința lui Netanyahu, vizată de drone

Locuința lui Netanyahu, vizată de drone. O dronă lansată din Liban a lovit sâmbătă orașul Cezareea, situat în centrul Israelului, în apropierea reședinței private a premierului israelian Benjamin Netanyahu. Locuința lui Netanyahu, vizată de drone Presa arabă a relatat că reședința privată a premierului israelian a fost vizată de un atac cu trei drone. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR Dintre acestea, două au fost interceptate de forțele armate israeliene, în timp ce a treia dronă a reușit să lovească în zona Cezareei. Comunicatul armatei israeliene Potrivit armatei israeliene, "în ultima oră au fost identificate trei vehicule aeriene fără pilot care traversau din Liban spre teritoriul israelian. Două dintre ele au fost interceptate, iar un al treilea a lovit în zona Cezareei". Reacția oficialilor israelieni Un purtător de cuvânt al premierului Benjamin Netanyahu a confirmat atacul cu dronă asupra locuinței acestuia din nordul Cezareei. El a precizat că prim-ministrul nu se afla în apropiere în momentul incidentului și că nu au fost înregistrate victime.

Moldovenii vor în UE, spun sondajele (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Moldovenii vor în UE, spun sondajele

Moldovenii vor în UE, spun sondajele. Pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc referendumul republican constituțional. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Miza este numărul de votanți. Proiectul de modificare a Constituției Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 16 mai 2024 proiectul privind organizarea referendumului. Acest proiect prevede completarea Constituției cu două alineate noi care reconfirmă identitatea europeană a poporului și caracterul ireversibil al parcursului european. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană devine un obiectiv strategic al țării. Documentul introduce un nou titlu în Constituție, "Integrarea în Uniunea Europeană", și stabilește că aderarea la tratatele UE se va realiza prin lege organică, având prioritate față de legile interne. Inițiativa și susținerea politică Referendumul a fost organizat la inițiativa președintei Maia Sandu, fiind susținut de 46 de deputați ai Partidului "Acțiune și Solidaritate" (PAS). Proiectul de revizuire a Constituției a fost avizat de Curtea Constituțională pe 16 aprilie 2024, iar inițiativa a fost anunțată pentru prima dată de președintele Maia Sandu în decembrie 2023. Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost demarate de Consiliul European la 14-15 decembrie 2023. Participanți și pozițiile lor La referendum s-au înscris 15 participanți, dintre care 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două partide susțin opțiunea "NU" - Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul "Renaștere". Un partid a fost exclus din cursă pentru nereguli legate de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Alte două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul. Susținătorii opțiunii "DA" Opțiunea "DA" este susținută de mai multe formațiuni politice. Printre acestea se numără Partidul Verde Ecologist, Mișcarea "Respect Moldova", Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral "Împreună", Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul "Democrația Acasă", Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul "NOI", Partidul Reîntregirii Naționale "Acasă", Partidul Social Democrat European și Partidul "Voința Poporului". Moldovenii vor în UE, spun sondajele Pentru ca referendumul să fie considerat valabil, este necesar ca la vot să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale. "Întrebarea nu e dacă la referendum moldovenii votează pentru UE, asta e destul de clar din sondaje: 2 din 3 vor în UE. Întrebarea crucială e dacă se face pragul de participare la referendum pentru a fi validat. Acesta e 33%, dar dintr-o ciudăţenie a legii se calculează pe o listă de 2.7 milioane votanţi, din care cel puţin vreun milion nu sunt prezenţi în ţară. Cu alte cuvinte, pentru pragul teoretic de 33% trebuie să voteze vreo 55% din cei real prezenţi", arată Sorin Ioniță, membru al think tank-ului Expert Forum.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră