duminică 26 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5837 articole
Internațional

BREAKING Putin a acceptat să nu mai lovească infrastructura energetică ucraineană timp de 30 de zile

Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică. Președintele rus, Vladimir Putin, a fost de acord marți cu propunerea președintelui american Donald Trump privind un armistițiu de 30 de zile privind atacurile contra infrastructurii energetice. Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică Kremlinul a anunțat că liderul de la Moscova a emis deja un ordin către armata rusă pentru încetarea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, după o discuție telefonică între cei doi lideri. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei În cadrul convorbirii, Putin și Trump au avut un „schimb de opinii detaliat și sincer” cu privire la conflictul din Ucraina. Președintele rus a subliniat că soluționarea războiului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”, luând în considerare interesele de securitate ale Rusiei și cauzele fundamentale ale conflictului. SUA și Ucraina au convenit deja asupra armistițiului Propunerea de încetare a ostilităților pentru o perioadă de 30 de zile a fost avansată de Statele Unite și acceptată deja de Ucraina săptămâna trecută. În cadrul discuției, Putin a atras atenția asupra unor „puncte semnificative” legate de monitorizarea armistițiului și de prevenirea utilizării acestuia de către Ucraina pentru mobilizarea de trupe și reînarmare. Kremlinul cere oprirea asistenței militare străine către Kiev Un alt aspect important abordat de Putin în discuția cu Trump a fost condiția ca sprijinul militar străin și furnizarea de informații către Ucraina să fie oprite. Potrivit Kremlinului, aceasta este o măsură esențială pentru prevenirea escaladării conflictului și pentru avansarea către o soluție politică și diplomatică.  

Rusia-Ucraina, armistițiu pe infrastructura energetică (sursa: kremlin.ru)
Rusia vrea o colaborare cu Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Rusia vrea să colaboreze cu Elon Musk în domeniul spațial, spune un trimis special al lui Putin

Rusia vrea o colaborare cu Musk. Rusia își exprimă interesul pentru o colaborare extinsă cu Statele Unite, inclusiv în domeniul spațial, și așteaptă discuții cu Elon Musk despre posibile misiuni pe Marte. Declarația a fost făcută de Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui Vladimir Putin pentru cooperare internațională. Rusia vrea o colaborare cu Musk Conform lui Kirill Dmitriev, Rusia dorește să colaboreze cu Elon Musk, fondatorul SpaceX, în vederea dezvoltării agenției spațiale ruse Roscosmos și a companiei nucleare de stat Rosatom. Oficialul rus a subliniat că o întâlnire între Rusia și Musk pentru a discuta despre zborurile către Marte este foarte probabilă în viitorul apropiat. Moscova acuză sabotaj pentru dialogul cu Trump Dmitriev a susținut că există forțe care încearcă să saboteze eforturile președintelui american Donald Trump de a restabili relațiile cu Rusia. De asemenea, el a reiterat interesul Kremlinului pentru cooperare economică și investiții internaționale, în ciuda tensiunilor geopolitice. Elon Musk, apropiat de Donald Trump Elon Musk a fost unul dintre principalii donatori ai campaniei prezidențiale a lui Donald Trump și a devenit ulterior unul dintre consilierii-cheie ai noului președinte american. Trump i-a încredințat conducerea Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE), o instituție nou creată pentru optimizarea cheltuielilor administrației SUA.

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump intenționează să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rusesc

Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc. Administrația președintelui american Donald Trump ia în considerare recunoașterea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, ca parte a Federației Ruse. Această posibilitate ar face parte dintr-un eventual acord de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit site-ului de știri Semafor. Trump analizează recunoașterea Crimeei, teritoriu rusesc Conform surselor citate de Semafor, oficiali americani discută și despre posibilitatea ca Washingtonul să încurajeze Organizația Națiunilor Unite să adopte aceeași poziție. Citește și: Cum a ajuns grupul de Facebook „Râzi fără oprire” la „George Simion Președinte” Totuși, aceste informații nu au putut fi verificate independent, iar Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu pe acest subiect. Donald Trump nu a luat încă o decizie finală în această privință, iar recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc ar fi doar una dintre mai multe opțiuni analizate de administrația sa. Această strategie ar putea face parte dintr-o abordare mai amplă privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Convorbire între Trump și Putin despre un posibil armistițiu Liderul de la Casa Albă urmează să discute telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, într-o încercare de a-l convinge să accepte un armistițiu. Scopul acestei inițiative ar fi avansarea către o încetare completă a conflictului, care durează deja de peste trei ani. Crimeea, punct fierbinte în conflictul ruso-ucrainean Deși Rusia a anexat Crimeea în 2014, majoritatea țărilor continuă să recunoască peninsula ca parte a Ucrainei. Kievul a afirmat în repetate rânduri că dorește recuperarea teritoriului, însă admite că o soluție militară nu este fezabilă în prezent. Poziția Kremlinului Moscova a susținut constant că statutul Crimeei este un subiect închis. Peninsula, unde se află Flota Rusă a Mării Negre și o populație majoritar rusofonă, este considerată de Kremlin parte integrantă a Federației Ruse, iar oficialii ruși au declarat că această situație nu va putea fi schimbată.

Criză politică în Serbia, alegeri anticipate (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Președintele sârb Vučić vorbește de alegeri anticipate după protestul uriaș din weekend

Criză politică în Serbia, alegeri anticipate. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat duminică că parlamentul național va lua notă de demisia premierului Milos Vucevic marți sau miercuri. Acest pas va declanșa oficial procesul de formare a unui nou guvern, scrie agenția Tanjug. Criză politică în Serbia, alegeri anticipate Vucic a precizat că Serbia are la dispoziție până pe 18 aprilie pentru a forma un nou guvern. Citește și: Cum a ajuns grupul de Facebook „Râzi fără oprire” la „George Simion Președinte” „Asta înseamnă că 18 aprilie este termenul limită pentru formarea unui guvern sârb, dacă asta doriți, iar dacă nu, mergem la alegeri”, a declarat liderul sârb. Posibile alegeri la începutul lunii iunie Dacă până la termenul stabilit nu se va ajunge la un nou executiv, Serbia se va îndrepta către alegeri anticipate. Potrivit lui Vucic, scrutinul s-ar putea desfășura la începutul lunii iunie, pe 1 sau 8 iunie. 

Misiunea de amerizare pentru astronauții blocați (sursa: Facebook/NASA - National Aeronautics and Space Administration)
Internațional

Cei doi astronauți americani care au stat 280 de zile în spațiu au început coborârea spre Pământ

Misiunea de amerizare pentru astronauții blocați. Butch Wilmore și Sunita Williams, doi astronauți americani blocați timp de peste nouă luni pe Stația Spațială Internațională (ISS), au părăsit laboratorul orbital marți dimineață. Cei doi s-au îmbarcat la ora 05:05 GMT la bordul unei capsule Crew Dragon, construită de SpaceX, conform imaginilor transmise în direct de NASA.  Misiunea de amerizare pentru astronauții blocați Amerizarea în largul coastelor Floridei este programată pentru marți seară, în jurul orei 22:00 GMT. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Capsula va coborî cu ajutorul unor parașute și va fi recuperată de o navă. Inițial, cei doi astronauți au fost trimiși în spațiu în iunie 2024 pentru o misiune de opt zile. Însă defecțiunile tehnice ale capsulei Starliner, produsă de Boeing, au făcut imposibilă întoarcerea lor conform planului. NASA a decis să readucă capsula Starliner pe Pământ fără echipaj și să încredințeze SpaceX sarcina de a-i transporta înapoi pe Wilmore și Williams. "Suntem pe drum, ne vom întoarce în scurt timp, așa că nu planificați nimic fără mine", a glumit Sunita Williams înainte de plecare. Boeing pierde teren în fața SpaceX Problemele tehnice ale Starliner au fost o lovitură majoră pentru Boeing, care a pierdut încrederea NASA în ceea ce privește transportul echipajelor spațiale. În urma acestor defecțiuni, NASA a reorganizat programul de rotație a echipajelor pe ISS, lăsând locuri libere la bordul capsulei SpaceX pentru Wilmore și Williams. Întârzierea misiunii de schimb de echipaj a prelungit și mai mult șederea lor în spațiu, de la februarie până la jumătatea lunii martie. Impactul asupra sănătății astronauților Expunerea prelungită la imponderabilitate are efecte bine documentate asupra sănătății, inclusiv pierderea densității osoase. "Astronauții urmează un regim strict de exerciții pentru a minimiza riscurile, mai ales osteoporoza", a explicat Rihana Bokhari, specialistă în medicină spațială. Pe lângă provocările fizice, prelungirea neașteptată a misiunii a fost dificilă și pe plan psihologic. "Dacă afli că trebuie să rămâi blocat la birou pentru nouă luni, ai putea suferi un atac de panică", a declarat psihologul Joseph Keebler. Trump acuză administrația Biden că a abandonat astronauții Misiunea a fost intens mediatizată, iar subiectul a devenit o controversă politică. Donald Trump l-a acuzat pe Joe Biden că i-a "abandonat" pe astronauți, afirmând că administrația actuală "i-a uitat în mod rușinos, pentru că era un eveniment stânjenitor pentru ei". Liderul republican a declarat că a preluat personal controlul asupra situației „alături de Elon [Musk]”. Devenit un apropiat al lui Trump, Elon Musk a susținut că ar fi putut salva astronauții mai devreme, fără să ofere detalii despre cum ar fi realizat acest lucru. Acest comentariu a declanșat un conflict între Musk și un astronaut danez, culminând cu un schimb de replici dure, în care Musk i-a adresat jigniri publice. O misiune neobișnuită, dar departe de un record Cu peste 280 de zile petrecute pe ISS, Wilmore și Williams nu doboară însă recorduri de ședere în spațiu. În anii ’90, cosmonautul rus Valeri Poliakov a petrecut peste 400 de zile pe stația MIR, iar astronautul american Frank Rubio a rămas 371 de zile pe ISS, tot din cauza unei defecțiuni tehnice.

Ucraina are drone de producție proprie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina are acum drone de producție proprie care pot ataca ținte aflate la 3.000 de kilometri

Ucraina are drone de producție proprie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat testarea cu succes a unei drone de producție proprie, capabilă să lovească ținte aflate la 3.000 de kilometri distanță. Ucraina are drone de producție proprie Președintele Ucrainei a punctat această evoluție care marchează un pas important în strategia Kievului de a-și consolida capacitățile militare. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Zelenski a confirmat și utilizarea cu succes a rachetei ucrainene Neptune, fără a oferi detalii suplimentare despre atac. „Și putem spune că suntem mulțumiți de rezultatele atacului”, a declarat președintele ucrainean. Un pas spre independență Ucraina își dublează producția de armament, concentrându-se pe drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Prin această strategie, Kievul își propune să reducă dependența de sprijinul extern în conflictul cu Rusia. Dronele ucrainene au demonstrat deja eficiența lor, lovind ținte aflate la aproximativ 1.000 de kilometri în interiorul teritoriului rus. O nouă arhitectură de securitate în Europa Zelenski a subliniat importanța dezvoltării capacității de producție a Ucrainei, afirmând că aceasta, alături de sprijinul partenerilor internaționali, va sta la baza noii arhitecturi de securitate europene. „Capacitatea de producție a Ucrainei, combinată cu investițiile partenerilor noștri, reprezintă fundamentul fiabil al noii arhitecturi de securitate care se va stabili în mod inevitabil pe continent. Nu există alternativă la asta”, a declarat liderul ucrainean. Investiții în industria militară Zelenski a anunțat că joi va avea loc o întâlnire a reprezentanților militari ai partenerilor Ucrainei la Londra, unde se va discuta despre investițiile în industria de apărare a țării. Această reuniune este crucială pentru viitoarele dezvoltări strategice ale Ucrainei în conflictul cu Rusia.

Copiii lui Biden, fără protecție oficială (sursa: Facebook/United States Secret Service)
Internațional

Trump a retras agenții Secret Service care îi protejau pe fiul și fiica lui Joe Biden

Copiii lui Biden, fără protecție oficială. Președintele american Donald Trump a revocat luni protecția Secret Service pentru Hunter Biden și Ashley Biden, copiii fostului președinte Joe Biden. Copiii lui Biden, fără protecție oficială Într-o postare pe Truth Social, Trump a criticat faptul că Hunter Biden a beneficiat mult timp de protecția Secret Service, finanțată din banii contribuabililor americani. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie De asemenea, a anunțat că Ashley Biden, protejată de 13 agenți, va fi scoasă de pe listă. Decizia, anunțată după o întrebare a presei Revocarea protecției a fost comunicată la scurt timp după ce un reporter l-a întrebat pe Trump despre detaliile legate de protecția acordată lui Hunter Biden. Inițial, președintele a spus că nu era la curent cu această situație, dar că va analiza subiectul.

Germania, acces dificil la bani cash (sursa: Pexels/Ingo Joseph)
Internațional

Accesul la bani cash în Germania este din ce în ce mai dificil

Germania, acces dificil la bani cash. Germania continuă să beneficieze de o aprovizionare sigură cu numerar, în ciuda reducerii masive a numărului de ATM-uri și a închiderii sucursalelor bancare. Cu toate acestea, viitorul acestui sistem ridică semne de întrebare, potrivit unui raport publicat de Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank). Germania, acces dificil la bani cash În prezent, majoritatea cetățenilor germani au acces la numerar în orașele în care locuiesc. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Conform analizei Bundesbank, 95,7% din populație (aproximativ 80,7 milioane de persoane) trăiește în comunități care dispun de cel puțin un ATM sau un ghișeu bancar. Însă, pentru 3,6 milioane de germani, obținerea de numerar implică deplasarea în afara comunității. Această situație s-a agravat pe fondul închiderii treptate a punctelor de acces la numerar. Reducerea ATM-urilor și a sucursalelor bancare De ani de zile, instituțiile financiare reduc numărul de ATM-uri, în parte ca măsură de prevenție împotriva atacurilor armate. Această tendință duce la creșterea distanțelor pe care consumatorii trebuie să le parcurgă pentru a accesa numerar. Numărul sucursalelor bancare din Germania s-a redus drastic în ultimele două decenii, scăzând cu peste 50% – de la 53.000 în 2002 la doar 21.000 în 2023. În ceea ce privește ATM-urile, inițial s-a înregistrat o creștere, atingând un vârf de aproximativ 59.000 în 2018, dar ulterior numărul acestora a început să scadă, ajungând la aproximativ 51.000 în 2023. Distanțe mai mari pentru retragerea numerarului Conform Bundesbank, distanța medie pe care cetățenii germani trebuie să o parcurgă până la cel mai apropiat ATM sau ghișeu bancar este de 1,4 kilometri. În zonele urbane, distanța scade la 1,1 kilometri, dar în regiunile rurale ajunge la 1,9 kilometri. Această creștere a distanței afectează percepția publică asupra accesibilității numerarului. Dacă în 2021 doar 6% dintre germani considerau că este dificil sau extrem de dificil să găsească un ATM sau un ghișeu bancar, în 2023 această proporție s-a dublat, ajungând la 15%. O certitudine tot mai fragilă În timp ce în prezent aprovizionarea cu numerar rămâne asigurată, Bundesbank avertizează că această situație nu poate fi considerată de la sine înțeleasă în viitor. Reducerea infrastructurii bancare și creșterea plăților digitale ar putea transforma accesul la numerar într-o provocare tot mai mare pentru consumatori.

Proteste masive în Macedonia de Nord (sursa: X/Newsmax Balkans)
Internațional

"Corupția ucide" se aude și după Colectivul din Macedonia de Nord: proteste furioase după incendiu

Proteste masive în Macedonia de Nord. Mii de oameni au ieșit în stradă luni în Macedonia de Nord, cerând dreptate pentru cele 59 de victime ale incendiului dintr-un club de noapte și denunțând corupția pe care o consideră responsabilă pentru tragedia ce a marcat țara, relatează BBC. Protestatarii acuză autoritățile că au permis funcționarea ilegală a clubului, în ciuda riscurilor evidente. Proteste masive în Macedonia de Nord Protestele au avut loc atât în Kocani, cât și în capitala Skopje. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Manifestanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Nu murim din accidente, murim din cauza corupției” și „Orice este legal aici dacă ai relații”. În paralel, sute de persoane au participat la un priveghi organizat în memoria victimelor. O tragedie provocată de lipsa măsurilor de siguranță Incendiul s-a produs duminică, în jurul orei 03:00 (02:00 GMT), la clubul de noapte Pulse din Kocani, un oraș de 25.000 de locuitori situat la 80 km est de Skopje. Flăcările au izbucnit din cauza unor artificii folosite în timpul unui concert de hip-hop. În interior se aflau sute de persoane, care s-au grăbit spre singura ușă funcțională pentru a scăpa. Bilanțul provizoriu indică 59 de morți și peste 150 de răniți. Ieșire de urgență încuiată și lipsa echipamentelor anti-incendiu Potrivit procurorului general Ljupco Kocevski, clădirea avea o ieșire de urgență, dar aceasta era încuiată în timpul concertului. Clubul Pulse dispunea de doar două extinctoare, fără niciun sistem de alarmă sau stingere automată a incendiilor. „Clădirea nu avea două uși de ieșire, ci doar o ușă metalică improvizată în spate, care era încuiată și nu avea mâner pe interior”, a declarat Kocevski. Licență emisă ilegal și acuzații de corupție Premierul Hristijan Mickoski a recunoscut că licența clubului Pulse a fost emisă ilegal de Ministerul Economiei. Fostul ministru Kreshnik Bekteshi a fost interogat de poliție în cadrul anchetei deschise de autorități. „Vreau să fie trimiși la închisoare toți cei care au permis ca acest club să funcționeze. Avem nevoie de schimbare, pentru că trăim într-o țară coruptă”, a declarat Jovan, un adolescent de 16 ani care și-a pierdut un prieten în incendiu. Primele arestări, primele tratamente în străinătate Autoritățile nord-macedonene au arestat aproximativ 20 de persoane, inclusiv managerul clubului Pulse și mai mulți oficiali guvernamentali. În prezent, 52 de persoane sunt tratate în spitale din Bulgaria, Grecia, Serbia și Turcia. De asemenea, medici specializați din Serbia, Cehia și Israel sunt așteptați să sosească în Macedonia de Nord pentru a sprijini echipele medicale locale. Alți pacienți urmează să fie transportați la spitale din Croația și România.

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Internațional

Persistă misterul în legătură cu țările care vor trimite trupe în Ucraina

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina. Guvernul britanic a anunțat că un „număr semnificativ” de state sunt gata să furnizeze trupe pentru a sprijini o eventuală încetare a focului în Ucraina. Inițiativa face parte dintr-o „coaliție a voluntarilor”, coordonată de Paris și Londra, menită să descurajeze Moscova de la încălcarea unui posibil armistițiu, potrivit Sky News. „Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina Potrivit unui purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer, coaliția ar putea include peste 30 de state, dintre care multe ar urma să trimită trupe, iar altele să contribuie prin sprijin logistic și tehnic. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Acest anunț vine la două zile după un summit virtual organizat de Londra cu aliații Ucrainei, în contextul în care administrația americană, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să negocieze direct cu Rusia pentru a obține o încetare rapidă a focului. Misiunea coaliției: menținerea păcii, descurajarea Moscovei Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron sunt principalii promotori ai acestei coaliții, care își propune să prevină orice încălcare a unui eventual armistițiu de către Rusia. „Vor fi diferite capacități angajate în funcție de fiecare țară, iar discuțiile operaționale sunt în desfășurare pentru a stabili exact ce poate oferi fiecare stat”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului britanic. Întâlnire crucială a aliaților la Londra Joi, responsabili militari din statele care susțin Kievul se vor reuni în Regatul Unit pentru a avansa în aceste discuții. Pe lângă trimiterea de trupe, unele țări, inclusiv Franța și Marea Britanie, au exprimat disponibilitatea de a contribui la o forță de menținere a păcii. Alte state ar putea sprijini misiunea prin suport logistic, tehnic sau prin primirea de personal pe teritoriul lor. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Până acum, Moscova s-a opus categoric desfășurării de trupe europene în Ucraina. Totuși, guvernul britanic a răspuns criticilor venite din partea Rusiei, subliniind că aceasta nu a cerut acordul Ucrainei atunci când a desfășurat trupe nord-coreene pe linia frontului în 2023.

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE (sursa: X/Kaja Kallas)
Internațional

Ucraina, sprijinită masiv de statele UE din nordul și centrul Europei. Sudul o lasă mai moale

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE. Italia și Spania au anunțat că nu sunt pregătite să susțină propunerea Kajei Kallas, șefa diplomației UE, privind alocarea unui ajutor militar european de până la 40 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2024. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii miniștrilor europeni de externe de la Bruxelles. Un plan ambițios, dar controversat Propunerea vizează dublarea ajutorului militar oferit Ucrainei față de anul trecut, când sprijinul european a fost de aproximativ 20 de miliarde de euro. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Planul prevede ca fiecare stat membru să contribuie financiar în funcție de ponderea sa economică în UE. Oficialii europeni argumentează că sprijinul este esențial, mai ales în contextul incertitudinilor legate de viitorul ajutorului american. Trump a anunțat deja că va purta o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a aborda situația din Ucraina. Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE După reuniunea de luni, Kaja Kallas a declarat că propunerea a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuțiile vor continua pe detalii. Țările din nordul și estul Europei susțin puternic acest plan. Estonia, Danemarca și Lituania au fost lideri în UE la capitolul sprijinului militar pentru Ucraina, oferind fiecare peste 2% din PIB-ul național între 2022 și 2024, conform Institutului Kiel pentru Economie Mondială. În schimb, statele din sud, inclusiv Italia, Spania, Slovenia, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt mai rezervate, contribuțiile lor până acum fiind sub 0,5% din PIB. Franța a solicitat clarificări suplimentare, înainte de a-și exprima o poziție fermă. Italia și Spania cer mai mult timp pentru analiză Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a precizat că Italia trebuie să-și analizeze prioritățile bugetare, având în vedere și necesitatea de a crește propriile cheltuieli de apărare. El a subliniat că țara sa așteaptă rezultatele discuției Trump-Putin pentru a evalua perspectivele unei încetări a focului. La rândul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania nu a luat încă o decizie finală și că va aștepta evoluția dezbaterilor. Totuși, Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în 2024. Ungaria și Slovacia, în afara planului de finanțare Slovacia a anunțat că nu va obstrucționa inițiativa, dar nici nu va contribui la ea. Ungaria, pe de altă parte, a exclus complet orice implicare. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ales o direcție care va duce la „ruinarea durabilă” a economiei și securității blocului comunitar. Acesta a criticat poziția majorității statelor membre, pe care le acuză că pledează „orbește” pentru aceste direcții, fără a lua în calcul riscurile pe termen lung pentru Europa. Propunerea de sprijin militar pentru Ucraina, „scandaloasă” Ministrul ungar a calificat drept „scandaloasă” propunerea șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Szijjarto a reafirmat că Ungaria nu va participa la această inițiativă, reiterând poziția guvernului Viktor Orban de susținere a unei soluții de pace cât mai rapide. În încheiere, Szijjarto a susținut că UE riscă să devină „complet izolată” în actualul context geopolitic, deoarece, în timp ce „restul lumii dorește pace acum”, Bruxellesul continuă să adopte o poziție „extrem de pro-război”.

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Ce soluție a găsit UE să sprijine Ucraina militar fără a se lovi de veto din partea Ungariei

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina. Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un consens privind un nou angajament de asistență militară pentru Ucraina, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la reuniunea miniștrilor de externe desfășurată la Bruxelles. Deși sprijinul politic este larg răspândit, sunt necesare negocieri suplimentare cu miniștrii apărării din statele membre pentru a finaliza detaliile acordului. Sprijinul militar al UE pentru Ucraina Potrivit unor diplomați europeni, este puțin probabil ca Uniunea Europeană să ia o decizie privind ajutorul militar pentru Ucraina înainte de Consiliul European programat pentru 20-21 martie. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele În cadrul negocierilor, Kaja Kallas a propus un pachet de sprijin cuprins între 20 și 40 de miliarde de euro pentru 2025, bazat pe contribuțiile statelor membre, calculate în funcție de puterea lor economică. Pentru a evita blocajele provocate de veto-uri naționale, participarea la acest mecanism ar urma să fie voluntară. Ungaria, principalul opozant al sprijinului pentru Kiev Premierul ungar Viktor Orban se opune ferm acordării unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina, susținând că astfel de ajutoare prelungesc războiul. Recent, Budapesta a blocat sancțiuni impuse unor oficiali ruși, consolidându-și poziția în interiorul UE ca unul dintre cei mai vocali critici ai sprijinului european pentru Kiev. UE aprobă o nouă tranșă de 3,5 miliarde de euro În timp ce negocierile pentru un nou pachet de sprijin militar continuă, Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni cea de-a treia tranșă de finanțare pentru Ucraina, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro. Fondurile provin din Mecanismul pentru Ucraina și includ atât granturi, cât și împrumuturi nerambursabile. Până în prezent, Ucraina a primit aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism, care a intrat în vigoare în urmă cu un an. Fondurile UE pentru Ucraina De la lansarea sa pe 1 martie 2024, Mecanismul pentru Ucraina a furnizat 6 miliarde de euro sub formă de finanțare punte, 1,89 miliarde de euro ca prefinanțare. De asemenea, și două tranșe de 4,2 miliarde de euro și 4,1 miliarde de euro.

Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare (sursa: Pexels/Abdul Naser Sahebzada)
Internațional

Ieșirea SUA din OMS, catastrofală pentru țările sărace: programele de sănătate, stopate

Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare. Afganistan, în pragul unei crize sanitare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că, fără surse alternative de finanțare, va fi nevoită să închidă până în iunie 80% dintre serviciile medicale esențiale pe care le sprijină în Afganistan. Sistemul de sănătate al țării depinde aproape exclusiv de sprijinul donatorilor internaționali, iar lipsa fondurilor ar putea avea consecințe dramatice. Avertisment al OMS asupra crizelor sanitare Până la 4 martie, 167 de centre de sănătate au fost deja închise din lipsă de finanțare, afectând 1,6 milioane de afgani care nu mai au acces la îngrijiri medicale. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele OMS avertizează că situația se agravează rapid, în special în nordul, vestul și nord-estul țării, unde peste o treime dintre unitățile medicale au fost deja închise, alimentând temeri privind o criză umanitară iminentă. „Fără o intervenție urgentă, peste 220 de alte centre s-ar putea închide până în iunie, lăsând încă 1,8 milioane de oameni fără acces la servicii medicale”, a precizat OMS. Impactul retragerii SUA din OMS asupra sănătății globale Decizia fostului președinte american Donald Trump de a retrage Statele Unite din OMS a avut un impact direct asupra finanțării sistemului sanitar global. Încetarea plăților americane a pus în pericol inclusiv rețeaua globală de supraveghere a rujeolei, care depindea integral de finanțare americană. În Afganistan, această boală a făcut ravagii în 2025, OMS raportând 16.000 de cazuri suspecte și 111 decese în doar primele două luni ale anului. Talibanii contestă cifrele OMS, dar depind de ajutorul umanitar Deși autoritățile talibane, revenite la putere în 2021, contestă datele OMS, realitatea din teren arată un sistem sanitar fragil, care se bazează aproape exclusiv pe ONG-uri și organizații internaționale pentru a funcționa. Totuși, nerecunoscuți oficial de nicio țară, talibanii nu pot încheia parteneriate directe cu state străine, ceea ce complică și mai mult accesul la fonduri esențiale. Mame și copii, cei mai vulnerabili în criza sanitară Criza sanitară afectează în special femeile și copiii din Afganistan. Rata mortalității materne este una dintre cele mai ridicate din lume, cu 638 de decese la 100.000 de nașteri viabile, potrivit UNICEF. Întreruperea ajutorului internațional ar putea cauza alte 1.200 de decese materne până în 2028, avertizează ONU. De asemenea, țara se confruntă cu epidemii de malarie și febră denga, în timp ce vaccinarea împotriva poliomielitei rămâne o provocare majoră. Afganistan și Pakistan sunt singurele țări din lume în care această boală este încă endemică. Subnutriția agravează criza umanitară Pe lângă problemele sanitare, Afganistanul se confruntă și cu o criză alimentară severă. Potrivit ONU, 10% dintre copiii sub cinci ani suferă de malnutriție severă, iar 45% dintre copii au întârzieri de creștere din cauza lipsei alimentației adecvate După patru decenii de război, economia fragilă și schimbările climatice agravează și mai mult situația umanitară. ONG-urile, forțate să închidă centre medicale Pe fondul lipsei de finanțare, ONG-uri precum Save the Children au fost nevoite să își reducă activitatea. Recent, organizația a închis 18 centre de sănătate, iar restul unităților sale medicale mai au resurse pentru doar o lună. În ianuarie 2025, cele aproximativ 30 de clinici Save the Children tratau peste 134.000 de copii.

Trump nu vrea judecarea lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump nu vrea să-l tragă pe Putin la răspundere pentru invadarea Ucrainei

Trump nu vrea judecarea lui Putin. Statele Unite au notificat oficialii europeni că se retrag din Centrul Internațional pentru Judecarea Delictelor de Agresiune împotriva Ucrainei, un grup multinațional creat pentru a investiga liderii responsabili de invazia rusă, inclusiv pe Vladimir Putin, potrivit unei relatări a The New York Times. Această decizie marchează o schimbare semnificativă față de angajamentul administrației Joe Biden, care a sprijinit activ inițiativa în 2023. Trump nu vrea judecarea lui Putin Grupul de investigație, susținut de Eurojust – Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală, includea reprezentanți din Ucraina, statele baltice și România. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele Statele Unite erau singura țară non-europeană implicată, trimițând un procuror de rang înalt al Departamentului de Justiție pentru a colabora cu anchetatorii. În paralel, administrația Trump reduce activitatea echipei interne a SUA privind crimele de război, echipă creată în 2022 de fostul procuror general Merrick Garland. Rolul SUA în investigarea crimelor de război În perioada Biden, echipa americană cunoscută sub numele de WarCAT a oferit sprijin logistic, instruire și asistență directă procurorilor ucraineni, ajutându-i să documenteze și să aducă în instanță crimele de război comise de Rusia. Prin retragerea SUA, Ucraina și partenerii europeni pierd un sprijin esențial în anchetele internaționale privind agresiunile rusești. Motivul invocat: realocarea resurselor Administrația Donald Trump nu a oferit un motiv detaliat pentru retragerea din acest grup de anchetă, menționând doar necesitatea realocării resurselor. Această justificare este similară cu cea folosită pentru alte schimbări de politică externă implementate de Casa Albă în ultimele luni. Decizia semnalează o schimbare de strategie a SUA în ceea ce privește abordarea conflictului ruso-ucrainean și răspunderea liderilor implicați.

Trump anunță discuții directe cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Așteptata discuție Trump-Putin despre Ucraina va avea loc marți, a anunțat președintele american

Trump anunță discuții directe cu Putin. Președintele american Donald Trump a declarat duminică seara că va avea o convorbire oficială marți cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a discuta despre posibilitatea încheierii războiului din Ucraina. Trump anunță discuții directe cu Putin Trump a anunțat că discuția cu liderul de la Kremlin va avea loc marți. Citește și: Claudiu Târziu, atac dur la Simion: „Să vorbim despre AUR, despre coteria inertă care parazitează conducerea” Președintele SUA a menționat că există deja schimburi de opinii între Moscova și Kiev, iar Washingtonul încearcă să faciliteze negocierile. O delegație americană condusă de Steve Witkoff, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, s-a întâlnit la Moscova pentru a discuta un armistițiu de 30 de zile, convenit anterior între Washington și Kiev în Arabia Saudită. Deși Putin s-a arătat deschis la această propunere, el a subliniat că există probleme legate de implementare și verificare și că dorește să discute direct cu Trump. În același timp, Kremlinul a transmis un mesaj oficial către Casa Albă privind această propunere. Presiunea internațională asupra Rusiei Liderii europeni continuă să caute soluții pentru încetarea conflictului, iar la un summit virtual organizat de Londra, aproximativ 30 de state și organizații au anunțat o strategie de presiune colectivă asupra Moscovei. În același timp, premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron încearcă să creeze o coaliție de țări care să trimită trupe în Ucraina pentru a asigura stabilitatea după un posibil armistițiu, inițiativă la care Rusia s-a opus ferm. Zelenski: „Rusia vrea o poziție mai puternică” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit o echipă de negociatori și consideră că Rusia urmărește să obțină avantaj strategic pe front înainte de a accepta un acord. Zelenski a acuzat Kremlinul că exagerează dificultățile legate de o încetare a focului, afirmând că americanii au confirmat fezabilitatea unei astfel de măsuri. Pe de altă parte, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a declarat sprijinul pentru eforturile diplomatice ale lui Donald Trump, menționând că va susține negocierile pentru pace.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră