sâmbătă 25 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5837 articole
Internațional

Ipoteză șocantă: Rusia ar fi orchestrat atentate jihadiste în Germania pentru a deturna alegerile

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă. Autoritățile germane investighează o posibilă implicare externă, în special a Rusiei, în mai multe atacuri violente, unele mortale, comise în Germania în 2024, înaintea alegerilor europene și regionale. Anunțul a fost făcut luni de un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă Televiziunea publică ZDF a relatat anterior despre posibile căutări suspecte efectuate din Rusia înaintea unui atac cu cuțitul comis în Mannheim, în mai 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Atacatorul, un afgan de 26 de ani, suspectat de simpatii jihadiste, a înjunghiat mai mulți participanți la o manifestație anti-islam, ucigând un ofițer de poliție și rănind alte cinci persoane. Atacuri multiple analizate de autorități Investigațiile nu se limitează la incidentul din Mannheim. Un alt eveniment analizat este un incendiu suspect izbucnit în iulie 2024 la un centru logistic DHL de pe aeroportul Leipzig, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale din regiune. Autoritățile germane „verifică cu mare atenție” dacă aceste atacuri au fost comandate, finanțate sau instigate din străinătate. Ipoteza unei interferențe externe În ciuda suspiciunilor, oficialii recunosc că, pentru moment, nu există dovezi clare care să indice o legătură directă între Rusia și aceste atacuri. „Din cauza algoritmilor, este imposibil să se stabilească cu certitudine momentul exact al căutărilor online legate de atacul de la Mannheim”, au transmis surse de securitate citate de grupul media Funke. Impact electoral: securitatea și imigrația, teme dominante Deputatul social-democrat Dirk Wiese a subliniat că frecvența atacurilor în perioada premergătoare alegerilor a fost „foarte izbitoare”. Cele mai multe atacuri au fost comise de cetățeni străini și au șocat opinia publică, influențând agenda electorală. Chestiunile legate de securitate internă și imigrație au devenit subiecte centrale în campania electorală. Alegerile legislative din 23 februarie 2025 au fost câștigate de alianța conservatoare CDU/CSU, însă scrutinul a fost marcat și de un scor istoric obținut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă (sursa: X/Bundesministerium des Innern und für Heimat)
Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă (sursa: Facebook/European Court of Auditors)
Internațional

Finanțarea ONG-urilor de către UE, "prea opacă", reclamă Curtea de Conturi europeană

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă. Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă luni privind lipsa de transparență a finanțărilor acordate de Uniunea Europeană organizațiilor neguvernamentale, într-un raport ce ar putea reaprinde controversele legate de sprijinirea financiară a grupurilor de protecție a mediului. Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă Între 2021 și 2023, UE a oferit aproximativ 7,4 miliarde de euro către un număr mare de ONG-uri. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Totuși, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că datele publice despre beneficiari și utilizarea sumelor rămân incomplete și dispersate. „Finanțarea ONG-urilor de către UE este prea opacă și suferă de o lipsă de transparență”, a declarat Laima Andrikiene, raportoare a Curții, adăugând că „nu vorbim aici de mărunțiș”. Lobby-ul ONG-urilor de mediu, în centrul atenției La începutul anului, mai multe articole de presă au sugerat că fonduri europene destinate ONG-urilor de mediu au fost folosite pentru activități de lobby în instituțiile europene. Aceste acuzații au provocat reacții intense în Parlamentul European. Eurodeputați din grupurile de dreapta și extremă dreapta au cerut stoparea finanțării, întâmpinând opoziția fermă a colegilor din stânga. Reacțiile din Parlamentul European Grupul socialiștilor și democraților a condamnat vehement inițiativa, calificând-o drept un „atac scandalos” asupra societății civile și asupra eforturilor de protejare a mediului. „O mai mare transparență este necesară, fără îndoială. Dar este o greșeală să fie arătată cu degetul societatea civilă”, a reacționat eurodeputatul ecologist Daniel Freund. Lipsa de controale și criterii neclare privind eligibilitatea ONG-urilor Raportul Curții de Conturi subliniază că executivul european nu a oferit public informații clare despre activitățile de lobby desfășurate de ONG-uri cu banii UE. În plus, nu au fost efectuate suficiente controale pentru a verifica dacă organizațiile finanțate sunt într-adevăr ONG-uri independente și dacă respectă valorile fundamentale ale Uniunii. Un exemplu notabil: un institut de cercetare considerat ONG, deși era condus exclusiv de reprezentanți guvernamentali. „Transparența este esențială pentru a garanta o participare credibilă a ONG-urilor la elaborarea politicilor UE”, a insistat Laima Andrikiene.

Putin exclude încetarea focului, fără garanții (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin râde de Trump: ar vrea să înceteze focul, dar cere ca SUA să controleze acțiunile Ucrainei

Putin exclude încetarea focului, fără garanții. Rusia nu va accepta o încetare a focului în Ucraina până când problemele considerate esențiale de Moscova nu vor fi rezolvate. Declarația a fost făcută luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă zilnice. Putin exclude încetarea focului, fără garanții Deși președintele Vladimir Putin sprijină, în principiu, o încetare a focului, Kremlinul afirmă că nu a primit răspunsuri la întrebările-cheie privind condițiile pentru un astfel de acord. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Peskov a subliniat că aceste întrebări sunt încă „în aer”, fără soluții oferite de partea ucraineană sau de aliații săi. Principalele obiecții ale Rusiei Printre temele invocate de Kremlin se află planurile de militarizare ale Kievului și existența unor detașamente ultranaționaliste care, susține Moscova, nu ar asculta ordinele autorităților ucrainene. Aceste aspecte rămân „pe agenda zilei”, a insistat purtătorul de cuvânt al președinției ruse. Un armistițiu limitat pentru infrastructura energetică Rusia a respins până acum o încetare completă a focului – terestră, aeriană și maritimă. Singura excepție a fost un armistițiu de 30 de zile privind atacurile asupra infrastructurii energetice, declarat unilateral pe 18 martie, la care Kievul a aderat o săptămână mai târziu. Contactele Rusia-SUA vor continua: „Există o înțelegere” Peskov a confirmat că Moscova și Washingtonul vor menține dialogul diplomatic. Potrivit lui Kirill Dmitriev, emisarul rus pentru afaceri economice, care s-a aflat recent în SUA, este programată o nouă rundă de negocieri în această săptămână. Dmitriev: SUA încep să înțeleagă nevoia de dialog cu Rusia Kirill Dmitriev, șeful Fondului Suveran de Investiții al Rusiei, a declarat că „gheața a fost spartă” și că administrația Biden a eșuat în tentativa de a provoca o înfrângere strategică Rusiei. El a criticat influența pe care o are așa-numitul „deep state” american și a elogiat conducerea „puternică” a președintelui Donald Trump. Controverse după atacul asupra orașului Krivoi Rog Kremlinul a respins acuzațiile potrivit cărora armata rusă ar fi vizat infrastructuri civile în timpul atacului cu rachetă asupra orașului Krivoi Rog, atac soldat cu cel puțin 20 de morți, dintre care 9 copii. ONU a denunțat atacul, afirmând că este cel mai grav incident cu victime copii de la începutul războiului. Moscova: „Ținta era un obiectiv militar” Ministerul rus al Apărării susține că a lansat o lovitură de înaltă precizie asupra unui restaurant unde ar fi avut loc o întâlnire între comandanți ucraineni și instructori străini. Oficialii ruși vorbesc despre un bilanț de 85 de victime din rândul armatei ucrainene și al aliaților occidentali. Kievul acuză Rusia de dezinformare Statul Major General al Ucrainei a respins acuzațiile și a catalogat explicația Moscovei drept „o minciună de înaltă precizie”, menită să acopere un atac criminal asupra civililor. Reacția oficială a fost publicată de agenția ucraineană de presă Unian. Rusia, dispusă să intervină în tensiunile dintre SUA și Iran În același context diplomatic, Peskov a declarat că Rusia este pregătită să joace un rol în detensionarea relațiilor dintre Washington și Teheran, în contextul divergențelor legate de programul nuclear iranian. Moscova încearcă astfel să se poziționeze ca mediator activ în mai multe dosare sensibile de politică externă.

Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile (sursa: X/Yulia Svyrydenko)
Internațional

Se reia sarabanda acordului pe minereuri: o delegație ucraineană merge în SUA pentru noi negocieri

Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile. O delegație ucraineană se află săptămâna aceasta în Statele Unite pentru a relua negocierile cu administrația președintelui Donald Trump privind un acord strategic în domeniul minereurilor. Informația a fost confirmată de surse oficiale din Ministerul Economiei de la Kiev. Ucraina, SUA reiau discuțiile privind minereurile Potrivit vicepremierului ucrainean Iulia Svîrîdenko, scopul misiunii este „să facă să avanseze negocierile asupra unui document strategic”, ce implică direct exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Citește și: Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei este securitatea SUA, Moscova provoacă Washingtonul Echipa ucraineană cuprinde reprezentanți din Ministerele Economiei, Afacerilor Externe, Justiției și Finanțelor. Acordul inițial: un fond comun pentru investiții americane Proiectul inițial de acord, convenit anterior între cele două părți, prevedea înființarea unui fond comun de investiții, coordonat de SUA. Acest fond urma să fie alimentat din veniturile generate de exploatarea resurselor ucrainene și să devină un instrument pentru atragerea capitalului american în Ucraina. Propunerea revizuită a SUA: clauze sensibile După eșecul vizitei președintelui Zelenski la Washington, pe 28 februarie, Statele Unite au trimis pe 28 martie o nouă variantă de acord, cu clauze suplimentare față de înțelegerea inițială. Potrivit acestora, Ucraina ar trebui să recunoască drept datorie sumele cheltuite de SUA pentru sprijinul militar și financiar acordat în timpul războiului. De asemenea, companiile americane ar avea prioritate în licitațiile privind proiectele de extracție a resurselor minerale. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a respins categoric ideea ca ajutorul oferit sub formă de donații să fie transformat într-o datorie oficială. De asemenea, liderul de la Kiev a transmis că nu va accepta condiții care pot afecta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, un obiectiv strategic fundamental pentru țară.

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli (sursa: defense.gov)
Internațional

Avertisment dur pentru Trump de la generalul american Cavoli: Securitatea Europei e securitatea SUA

Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli, care respinge cu argumente solide atitudinea împăciuitoare a actualului președinte american față de Rusia.  Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a avertizat în Congresul american (VIDEO) că Rusia este dispusă să folosească forța militară pentru a-și îndeplini obiectivele geopolitice. Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial; să-și extindă influența la nivel regional și global; și să diminueze influența SUA la nivel mondial.  Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc În prezent, Rusia duce o campanie activă de destabilizare în Europa pentru a creea dileme strategice pentru SUA. Trump, contrazis de generalul SUA Cavoli Generalul Cristopher Cavoli a explicat în fața Congresului american că securitatea și prosperitatea SUA sunt strâns legate de securitatea în Europa. De exemplu, comerțul transatlantic se ridică la 6,9 trilioane de dolari anual, în timp ce bazele americane din Europa au capacitatea de a intercepta amenințările înainte ca acestea să se apropie de Statele Unite. Însă Rusia, mai ales prin războiul dus în ultimii ani împotriva Ucrainei, urmărește să-și îndeplinească obiectivele geopolitice pe termen lung care sunt contrare celor americane. „Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial, să-și extindă influența la nivel regional și global și să diminueze conducerea și influența SUA. Rusia desfășoară în mod activ o campanie de destabilizare în Europa menită să creeze dileme strategice pentru Statele Unite”, a declarat generalul Cristopher Cavoli în Congresul SUA. Totodată, Rusia reprezintă o amenințare reală pentru SUA, NATO și securitatea globală, în contextul în care depune un efort continuu pentru a-și dezvolta o armată mult mai mare decât avea înaintea invaziei din Ucraina. Prietenia economică ruso-chineză Amenințarea la adresa securității globale este intensificată de relațiile puternice pe care Rusia le-a dezvoltat cu China, Coreea de Nord și Iranul. Acest grup de state au oferit Mosovei un colac de salvare economic. „Pentru a evita sancțiunile occidentale, Partidul Comunist Chinez și Rusia sporesc utilizarea monedelor naționale pentru a desfășura tranzacții în afara SWIFT, folosind opțiuni de finanțare netradiționale pentru tranzacțiile comerciale dar și diverse tehnici financiare pentru a ocoli sancțiunile secundare”, a spus generalul Cristopher Cavoli. Acesta a dat ca exemplu faptul că jumătate din exporturile de energie ale Rusiei merg în prezent către China. În plus, utilizarea de către Rusia a unei „flote din umbră” îi permite să eludeze politica de plafonare a prețului petrolului a SUA și a partenerilor G7+. Moscova și Beijing, scenarii navale și aeriene comune  Rusia are un parteneriat „fără limite” cu China, ceea ce creează oportunități militare pentru ambele state, dar pun în pericol și interesele SUA. De exemplu, în vara anului trecut două patrule aeriene ruso-chineze au decolat din Rusia. Una a survolat Marea Bering, iar cealaltă, Marea Japoniei. Pe parcursul zborului de cinci ore, bombardierele cu capacitate nucleară ale celor două state au fost escortate de avioane de luptă rusești. „Este pentru prima dată când bombardierele chinezești au plecat din aceeași bază aeriană cu bombardierele rusești. Prima dată când bombardierele Chinei au intrat în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska și prima dată când bombardierele chinezești H-6N cu capacitate nucleară au participat la o patrulă combinată”, a avertizat generalul Cavoli. În domeniul maritim, China și Rusia au desfășurat cel de-al patrulea exercițiu naval anual împreună. Gărzile de Coastă ale celor două state au efectuat prima patrulă combinată în nordul Pacificiului.   „Pe măsură ce calota glaciară arctică se retrage, atât China, cât și Rusia caută să exploateze noile căi navigabile. Între timp, în domeniul terestru, Rusia și China continuă să-și extindă exercițiile militare combinate desfășurate în mod regulat și să-și sporească pregătirea pe platforme de arme mai sofisticate”, potrivit generalului. Porturile europene, infiltrate de companii chineze China caută în paralel oportunități de dezvoltare în Europa pentru a-și exercita influența globală și a diviza Occidentul. Iar actualele investiții strategice al Chinei în diverstate state europene generează tensiuni în cadrul NATO. De exemplu, companiile de stat ale Chinei continuă să facă investiții substanțiale în porturile comerciale europene, gestionând peste 10% din capacitatea portuară a Europei. Chinezii sunt acționari majoritari în porturile Pireu și Zeebrugge, dar dețin acțiuni și la porturile Hamburg, Rotterdam, Anvers, Las Palmas, Valencia, Bilbao, Stockholm, Barcelona, Gdynia, Le Havre sau Salonic „Paisprezece porturi europene aflate în apropierea centrelor logistice care mută echipamente și forțe, sau amplasate împreună cu acestea, au investiții semnificative din partea Patidului Comunist Chinez, ceea ce creează riscuri pentru Statele Unite și Alianța NATO”, a menționat generalul Cristopher Cavoli. Mai mult, Beijingul face eforturi pentru a extinde serviciile de telecomunicații, companiile de energie verde și industriile vehiculelor electrice în Europa. „Aceste investiții pot crea creștere economică, dar prezintă și riscuri de securitate și oferă deschideri pentru China și Rusia pentru a degrada interesele SUA și a semăna dezbinarea între Aliați”, a explicat generalul.

Trump minimalizează panica de pe burse (sursa: CNBC)
Internațional

Trump se crede medic: a administrat un "medicament" iar căderea bursei e doar semnul vindecării

Trump minimalizează panica de pe burse. Președintele american Donald Trump a comentat reacția negativă a piețelor bursiere la noile taxe vamale impuse de administrația sa, spunând că este vorba despre un „tratament necesar pentru vindecarea economiei”. Declarația a fost făcută la bordul Air Force One, în timp ce indicii bursieri se îndreptau spre o nouă scădere la începutul săptămânii. Trump minimalizează panica de pe burse Întors la Washington după un weekend petrecut la reședința sa din Florida, Mar-a-Lago, Trump a fost întrebat despre reacția negativă a piețelor apărută după ce a anunțat o taxă vamală de minimum 10% pentru toate importurile în SUA. Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron Deși a precizat că nu își dorește o prăbușire a burselor, el a afirmat că aceste măsuri sunt esențiale pentru corectarea deficitului comercial cu China, Uniunea Europeană și alte state. „Economia americană este mai puternică”, spune Trump Trump a susținut că economia SUA este deja „mult mai puternică” ca urmare a politicilor comerciale anunțate și că dependența de importuri trebuie combătută. „Singura soluție reală sunt tarifele”, a declarat liderul de la Casa Albă, sugerând că aceste măsuri vor reechilibra relațiile comerciale internaționale în favoarea Statelor Unite. Negocieri tensionate cu Europa și Asia În privința relațiilor comerciale cu Europa, Donald Trump a reacționat dur la sugestia unei zone fără taxe vamale, idee propusă de consilierul său Elon Musk. „Europa a făcut avere pe spatele nostru și ne-a tratat foarte rău”, a spus președintele, adăugând că nu va începe nicio discuție până când SUA nu vor primi sume importante de bani anual. Trump a declarat că, în weekend, a vorbit cu lideri europeni și asiatici „disperați să ajungă la un acord”.

Blocarea vânzării TikTok, din cauza tarifelor (sursa: YouTube/Forbes)
Internațional

Trump nu a reușit să ia TikTok de la chinezi, dă vina pe propriile tarife crescute

Blocarea vânzării TikTok, din cauza tarifelor. Donald Trump a declarat duminică că China este responsabilă pentru eșecul unui acord privind vânzarea TikTok către Statele Unite, acuzând Beijingul că a blocat înțelegerea din cauza noilor taxe vamale impuse de Washington. Blocarea vânzării TikTok, din cauza tarifelor Aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One, Donald Trump a declarat presei:  Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron "Dacă le-aș fi dat o mică reducere a tarifelor, ar fi aprobat acordul în 15 minute”. Liderul american a subliniat astfel „puterea tarifelor”, sugerând că măsurile comerciale dure ar putea influența deciziile Beijingului. TikTok, amenințat cu interzicerea în SUA dacă nu este vândut O lege adoptată în 2024 de Congresul american obligă compania chineză ByteDance să cedeze controlul asupra TikTok, în caz contrar aplicația urmând să fie interzisă pe teritoriul Statelor Unite. Trump, revenit la Casa Albă la final de ianuarie, a amânat termenul limită cu 75 de zile, până pe 5 aprilie. Ulterior a prelungit din nou termenul vineri, la scurt timp după introducerea noilor taxe vamale pe importurile chinezești – inclusiv o taxă de 34%. După ce în 2020 a încercat să forțeze vânzarea TikTok prin măsuri executive, Donald Trump s-a repoziționat în campania sa recentă drept „salvatorul rețelei sociale”, care are peste 170 de milioane de utilizatori în Statele Unite. Vânzarea TikTok, blocată de ByteDance și autoritățile chineze Pentru ca TikTok să fie vândut în SUA, este nevoie de acordul atât al companiei-mamă ByteDance, cât și al autorităților de reglementare din China. Până în prezent, niciuna dintre părți nu a aprobat deconectarea TikTok de la controlul chinez.

Miting pro-Marine Le Pen la Paris (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Miting fâsâit la Paris în apărarea lui Marine Le Pen, condamnată recent pentru fraudă

Miting pro-Marine Le Pen la Paris. Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a denunțat duminică o sentință „motivată politic”, după ce a fost condamnată la închisoare și la o perioadă de ineligibilitate care o împiedică să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Declarațiile au fost făcute în fața simpatizanților săi, reuniți la un miting la Paris Miting pro-Marine Le Pen la Paris În fața mulțimii adunate în Piața Vauban, lângă mausoleul lui Napoleon Bonaparte, Marine Le Pen a susținut că justiția a fost deturnată de interese politice: Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron „Aceasta nu a fost o decizie a justiției, ci una politică, care sfidează statul de drept și însăși democrația”, a afirmat ea. Le Pen s-a declarat victima unei „vânători de vrăjitoare” – formulare inspirată dintr-un mesaj de susținere primit de la președintele american Donald Trump. Totodată, ea a făcut apel la proteste pașnice, respingând orice „spirit de răzvrătire”. Susținere din partea lui Orban și Salvini, dar miting fâsâit La mitingul organizat în sprijinul său au participat aproximativ 10.000 de persoane, cifră sub așteptările organizatorilor. În cadrul evenimentului au fost difuzate mesaje video din partea unor lideri politici conservatori, precum premierul ungar Viktor Orban și vicepremierul italian Matteo Salvini. Marine Le Pen a făcut o paralelă cu situația juridică a lui Salvini, aflat în proces în Italia pentru refuzul debarcării unor migranți. Ea a criticat „brutalitatea Uniunii Europene” și tendința de a elimina liderii politici neconvenabili Bruxelles-ului. Jordan Bardella: „O zi neagră în istoria Franței” Jordan Bardella, actualul președinte al Adunării Naționale și succesorul cel mai probabil al lui Le Pen în cursa prezidențială, a condamnat ferm decizia instanței. „Este o zi neagră în istoria Franței. O zi în care democrația a fost executată”, a spus Bardella. Contramanifestații pentru statul de drept În paralel cu mitingul susținătorilor lui Le Pen, aproximativ 5.000 de manifestanți progresiști s-au adunat în Piața Republicii din Paris, în apărarea „statului de drept”. O altă contramanifestație a avut loc în suburbia Saint-Denis, organizată de partidul Renașterea, al președintelui Emmanuel Macron. Fostul premier Gabriel Attal a declarat cu acest prilej: „Dacă furi, plătești. Mai ales dacă ești un responsabil politic”, salutând astfel condamnarea liderului Adunării Naționale. Condamnare cu impact politic major Marine Le Pen a fost condamnată de un tribunal din Paris la patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare prin supraveghere electronică, și la o amendă de 100.000 de euro. Sentința mai include o interdicție de cinci ani de a candida sau ocupa funcții publice, aplicabilă imediat, ceea ce o exclude din alegerile prezidențiale din 2027. Cazul vizează deturnarea de fonduri europene, prin angajarea fictivă de colaboratori în Parlamentul European care, în realitate, lucrau pentru partidul Adunarea Națională. Alți opt foști eurodeputați ai formațiunii au fost de asemenea condamnați. Le Pen face apel, dar rămâne ineligibilă până la decizia definitivă Marine Le Pen a anunțat că va contesta sentința. Totuși, în timp ce pedeapsa penală este suspendată până la pronunțarea definitivă, decizia privind interdicția electorală rămâne în vigoare.  Astfel, lidera extremei drepte nu va putea candida în 2027 decât dacă o instanță superioară anulează această măsură.

Prețurile produselor vor crește în SUA (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

Produsele se vor scumpi în SUA după creșterea tarifelor, admite consilierul economic al Casei Albe

Prețurile produselor vor crește în SUA. Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a declarat că peste 50 de țări au contactat Statele Unite pentru a începe negocieri privind noile taxe vamale, în contextul măsurilor anunțate recent de administrația Trump. Acesta a admis că produsele se vor scumpi în SUA. Taxe vamale diferențiate în funcție de țară Președintele Donald Trump a anunțat introducerea unor taxe vamale care includ o taxă de bază de 10%, la care se adaugă procente suplimentare în funcție de relațiile comerciale bilaterale. Astfel, produsele importate din Uniunea Europeană vor fi taxate cu 20%, iar cele din China cu 34%. Pentru sectoare strategice precum oțelul, aluminiul și industria auto, noile taxe ajung la 25%. Cu toate acestea, anumite categorii de produse — precum petrolul, gazele, materiile prime și semiconductorii — vor fi exceptate de la aceste măsuri. Rusia, Belarus, Cuba și Coreea de Nord – exceptate din cauza relațiilor comerciale reduse Pe lista țărilor vizate de noile taxe vamale nu figurează Rusia, Belarus, Cuba și Coreea de Nord. Acestea sunt deja supuse unor sancțiuni severe și au schimburi comerciale minime cu SUA, motiv pentru care nu se regăsesc printre țările afectate direct de noua politică vamală. Prețurile produselor vor crește în SUA „Țările care solicită negocieri o fac pentru că înțeleg că vor suporta o bună parte din aceste taxe vamale”, a declarat Kevin Hassett într-un interviu pentru postul ABC. El a respins ideea că măsurile au fost luate pentru a influența politica monetară a Rezervei Federale sau pentru a destabiliza piețele financiare. Totodată, consilierul Casei Albe a negat că economia americană ar urma să fie afectată semnificativ: „Nu cred că vom vedea un efect major asupra consumatorilor din Statele Unite.” Totuși, Kevin Hassett a admis posibilitatea unor „creșteri de prețuri”, dar a subliniat că obiectivul este unul strategic: protejarea lucrătorilor americani și reducerea deficitului comercial. El a explicat că politicile comerciale recente urmăresc reindustrializarea SUA, după ce globalizarea a dus la relocarea producției în țări cu costuri mai mici. Rusia, un caz aparte Întrebat de ce Rusia nu este inclusă în lista țărilor taxate, Hassett a făcut trimitere la negocierile în curs dintre Moscova și Kiev privind încheierea conflictului din Ucraina. „Cred că președintele a decis să nu amestece cele două chestiuni. Dar asta nu înseamnă că Rusia va beneficia de un tratament special”, a precizat consilierul economic al Casei Albe.

Senzori suspecți în apele Marii Britanii (sursa: Facebook/Royal Navy)
Internațional

Senzori rusești, în apropierea submarinelor nucleare și a cablurilor de comunicații britanice

Senzori suspecți în apele Marii Britanii. O investigație publicată de The Sunday Times dezvăluie că în apele din jurul Regatului Unit au fost detectați senzori suspecți. Aceștia ar fi fost instalați de Rusia pentru a monitoriza submarinele nucleare britanice. Senzori suspecți în apele Marii Britanii Potrivit sursei citate, mai mulți dintre acești senzori au eșuat pe țărm, iar alții au fost localizați direct de forțele navale britanice. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Dispozitivele sunt suspectate că ar fi fost amplasate cu scopul de a colecta date despre cele patru submarine nucleare din dotarea Royal Navy. Oficiali din cadrul armatei și serviciilor de informații britanice au confirmat pentru The Sunday Times existența acestor dispozitive, sugerând că este vorba despre o operațiune de spionaj sofisticată. „Un război nedeclarat” în Atlantic Un oficial militar britanic, citat sub protecția anonimatului, a declarat: „Fără nicio îndoială, există un război în plină desfășurare în Atlantic. Este un joc de-a șoarecele și pisica ce durează de la sfârșitul Războiului Rece și care se intensifică din nou.” Potrivit acestuia, operațiunile de supraveghere și contracarare a influenței ruse în Atlanticul de Nord au revenit în prim-planul preocupărilor strategice britanice. Yahturi ale oligarhilor, folosite pentru spionaj? Potrivit aceleiași investigații, unele dintre aceste dispozitive ar fi fost amplasate în proximitatea cablurilor de comunicații submarine, esențiale pentru infrastructura de securitate a Occidentului. Mai mult, The Sunday Times susține că yahturi de lux aparținând unor oligarhi ruși ar fi fost utilizate în cadrul unor operațiuni de recunoaștere submarină, o tactică care ridică noi semne de întrebare privind infiltrarea prin intermediul resurselor private. Reacția Ministerului britanic al Apărării Contactat de AFP, Ministerul Apărării din Marea Britanie a calificat informațiile drept „speculații”. Într-un răspuns oficial, instituția a transmis: „Forța noastră de descurajare nucleară pe mare continuă să patruleze oceanele lumii fără a fi detectată, așa cum face de 56 de ani.”

Negocieri ruso-americane planificate pentru săptămâna viitoare (sursa: youtube/BakuTVRu)
Internațional

Rusia și SUA reiau negocierile: o nouă rundă este planificată pentru săptămâna viitoare

Negocieri ruso-americane planificate pentru săptămâna viitoare. Negocierile dintre Rusia și SUA vor continua săptămâna viitoare, potrivit lui Kiril Dmitriev, emisarul economic special al președintelui rus Vladimir Putin.  Negocieri ruso-americane planificate pentru săptămâna viitoare Declarația a fost făcută duminică, imediat după întoarcerea lui Kiril Dmitriev din SUA. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Dmitriev, primul reprezentant de rang înalt al Moscovei care vizitează SUA de la declanșarea invaziei în Ucraina, a subliniat într-un interviu la Rossiya 1 că între Moscova și Washington există „un început de dialog respectuos” și o „dinamică pozitivă” în relațiile bilaterale. Emisarul Kremlinului a declarat că, în ciuda tensiunilor, Statele Unite par să înțeleagă necesitatea reluării dialogului cu Rusia. Potrivit acestuia, Rusia a „rezistat presiunii administrației Biden” care ar fi urmărit „o înfrângere strategică” a Moscovei. Acuzații de dezinformare și presiuni asupra administrației Trump Dmitriev a mai acuzat că administrația președintelui Donald Trump este supusă unor presiuni uriașe din partea „inamicilor Rusiei”, care recurg la campanii de dezinformare. „Vedem multe încercări de a influența Administrația Trump prin informații false, în scopul de a zădărnici dezghețul care începe între cele două țări”, a avertizat Dmitriev. Tensiuni după atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog Declarațiile vin la doar două zile după ce Rusia a lansat un atac cu rachetă asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, soldat cu 19 morți, dintre care 9 copii. Ucraina acuză un atac deliberat asupra unei zone rezidențiale, în timp ce Rusia susține că a vizat un restaurant în care aveau loc întâlniri între comandanți ucraineni și instructori occidentali. SUA încearcă să afle dacă Rusia ia în serios ideea păcii Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat vineri la Bruxelles că SUA speră să afle „în săptămâni, nu în luni” dacă Rusia este sinceră în dorința de a încheia un acord de pace cu Ucraina. Rubio a avertizat că președintele Trump nu va accepta o strategie rusă de tergiversare a negocierilor. În cadrul unei reuniuni NATO, Rubio a transmis că Donald Trump își pierde răbdarea cu Vladimir Putin și nu va tolera mult timp tacticile de amânare privind soluționarea conflictului ucrainean. Rusia respinge propunerile de pace actuale ale SUA Într-un interviu publicat marți, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că propunerile SUA nu abordează cauzele reale ale conflictului, ceea ce face imposibilă acceptarea lor de către Moscova în forma actuală. „Nu putem accepta propunerile americane pentru că nu conțin soluții privind motivele profunde ale conflictului”, a explicat diplomatul rus. Kremlinul insistă că o soluționare pașnică a conflictului trebuie să ia în considerare așa-numitele „interese legitime de securitate ale Rusiei”. În realitate, aceste condiții includ recunoașterea anexării teritoriilor ocupate de Rusia în Ucraina, excluderea definitivă a Ucrainei din procesul de aderare la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate, favorabile intereselor Moscovei.

ONU acuză Rusia de omorârea civililor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

ONU acuză Rusia de „dispreț pentru viața civililor” după atacul devastator din Krivoi Rog

ONU acuză Rusia de omorârea civililor. Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a condamnat duminică dur atacul rusesc asupra orașului ucrainean Krivoi Rog, calificându-l drept „cel mai sângeros atac contra unor copii” de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022. În atacul produs vineri, 18 persoane și-au pierdut viața, dintre care nouă erau copii. ONU acuză Rusia de omorârea civililor „Utilizarea de către Federația Rusă a unei arme explozive cu rază de acțiune mare într-o zonă dens populată – fără nicio prezență militară aparentă – demonstrează un dispreț fără limite pentru viața civililor”, a transmis Volker Turk într-un comunicat oficial. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Atacul ar putea constitui o crimă de război, potrivit evaluărilor preliminare ale ONU. Înaltul Comisariat al ONU a trimis o echipă la fața locului pentru a documenta impactul atacului. „Este o oroare inimaginabilă: nouă copii au fost uciși, majoritatea în timp ce se jucau într-un parc, de schije ale armei militare care a explodat deasupra lor”, a declarat Turk, subliniind tragedia umanitară provocată de o singură explozie. „O singură explozie a luat viața a 18 oameni” În comunicatul oficial se menționează că atacul a avut loc „într-o seară caldă de vineri, când familiile se adunau lângă un loc de joacă, un restaurant și clădiri rezidențiale”. Volker Turk a accentuat că nu existau ținte militare evidente în zonă. Pretextele militare ale Rusiei Înaltul Comisar a respins total justificarea oferită de Rusia cu privire la o presupusă prezență militară în regiune. „Toți martorii au declarat că nu exista nicio prezență militară la restaurant sau în zonă în momentul loviturii”, a precizat ONU. Chiar și în cazul unei astfel de prezențe, legea internațională cere discernământ în protejarea vieților civile. Biroul Înaltului Comisar a solicitat „o anchetă rapidă, completă și independentă” privind atacul de la Krivoi Rog și posibilele încălcări ale dreptului internațional umanitar.  

SUA revocă vizele Sudanului de Sud (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Decizie fără precedent: SUA revocă toate vizele pentru Sudanul de Sud din motive de securitate

SUA revocă vizele Sudanului de Sud. Statele Unite au anunțat sâmbătă, 6 aprilie, revocarea tuturor vizelor acordate cetățenilor Sudanului de Sud, acuzând autoritățile de la Juba că refuză să-și repatrieze propriii cetățeni vizați de ordine de expulzare. Decizia a fost comunicată printr-un anunț oficial semnat de secretarul de stat Marco Rubio. SUA revocă vizele Sudanului de Sud „Cu efect imediat, Departamentul de Stat al SUA a revocat toate vizele deținute de cetățenii Sudanului de Sud”, a declarat Marco Rubio. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Măsura vizează atât anularea vizelor deja emise, cât și oprirea emiterii unor noi vize pentru această naționalitate. Prima sancțiune de acest tip de la revenirea lui Trump Aceasta este prima măsură de acest gen aplicată unei întregi naționalități de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, pe 20 ianuarie. Politica migraționistă a fost una dintre prioritățile președintelui republican și în timpul primului său mandat. Rubio: „Toate țările trebuie să-și reprimească cetățenii” „Este timpul ca guvernul de tranziție al Sudanului de Sud să înceteze să profite de pe urma SUA”, a declarat șeful diplomației americane. Rubio a subliniat că respectarea legislației în domeniul imigrației este esențială pentru securitatea națională și pentru siguranța cetățenilor americani. Washingtonul cere cooperare deplină pentru a reconsidera decizia „Suntem gata să revizuim această politică atunci când Sudanul de Sud va fi pe deplin cooperant”, a transmis oficialul american. Până atunci, toate cererile de viză din partea cetățenilor sud-sudanezi vor fi respinse. Criză profundă în Sudanul de Sud Sudanul de Sud, independent din 2011, continuă să fie marcat de instabilitate și violențe. În ciuda unui acord de pace semnat în 2018, țara rămâne fragilă și riscă să se cufunde din nou într-un război civil, potrivit unui avertisment recent al unui înalt oficial ONU. Între 2013 și 2018, conflictul civil a provocat moartea a aproape 400.000 de persoane și strămutarea altor 4 milioane. Precedentele restricții impuse în timpul administrației Trump În 2017, Donald Trump a emis un decret controversat ce interzicea accesul pe teritoriul american pentru cetățenii mai multor state majoritar musulmane – printre care Libia, Siria, Iran, Yemen și Somalia. Sudanul de Sud nu fusese inclus în acea listă, dar actuala măsură marchează o schimbare majoră în abordarea Washingtonului față de această țară africană.

Starmer anunță o nouă ordine economică (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic anunță schimbarea economiei globale: „Lumea așa cum o știam a dispărut”

Starmer anunță o nouă ordine economică. Premierul britanic Keir Starmer a declarat duminică că Marea Britanie este „gata” să intervină mai activ în economie pentru a proteja industria națională, în fața tarifelor vamale impuse de Statele Unite. Într-un articol publicat în cotidianul conservator The Telegraph, liderul laburist a subliniat că „lumea așa cum o cunoșteam a dispărut”. Starmer anunță o nouă ordine economică „Noua lume este mai puțin guvernată de reguli stabilite și mai mult de acorduri și alianțe”, a afirmat Starmer, subliniind necesitatea adaptării politicii economice britanice la noile realități internaționale. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Statele Unite au introdus tarife vamale de 10% pentru importurile britanice, un nivel totuși mai scăzut decât cel de 20% aplicat Uniunii Europene. În acest context, guvernul britanic analizează posibile măsuri pentru a sprijini companiile afectate. „Suntem gata să utilizăm politica industrială pentru a proteja companiile britanice în fața furtunii”, a declarat premierul, recunoscând că, într-o țară cunoscută drept leagănul liberalismului economic, această abordare ar putea stârni reticențe. Totuși, a adăugat el, „nu putem să ne agățăm de vechile noastre sentimente în timp ce lumea se schimbă atât de repede”. Măsuri pentru competitivitate, în pregătire Keir Starmer a anunțat că săptămâna viitoare vor fi prezentate măsuri menite să „îmbunătățească competitivitatea” economiei britanice. Deocamdată, Londra nu a adoptat contramăsuri oficiale față de decizia Washingtonului. Negocieri în desfășurare cu administrația Trump Executivul britanic negociază de mai multe săptămâni cu administrația Trump un posibil acord economic care ar putea duce la reducerea sau eliminarea tarifelor. „Prioritatea imediată este de a rămâne calmi și de a ne bate pentru cel mai bun acord posibil”, a spus Starmer, precizând că „toate opțiunile rămân pe masă”. Consultări cu mediul economic privind o posibilă ripostă Guvernul laburist a lansat o consultare cu mediul de afaceri în legătură cu un eventual răspuns la măsurile americane. „Voi încheia un acord doar dacă el este benefic pentru companiile britanice și pentru securitatea lucrătorilor”, a mai afirmat premierul. Într-o convorbire telefonică avută sâmbătă cu președintele Franței, Emmanuel Macron, cei doi lideri au convenit că un război comercial „nu este în interesul nimănui”, dar că „nimic nu trebuie exclus”.

Proteste masive împotriva lui Donald Trump (sursa: BBC)
Internațional

Proteste masive în SUA și la nivel global împotriva administrației Trump-Musk

Proteste masive împotriva lui Donald Trump. Milioane de oameni au participat sâmbătă la proteste împotriva președintelui Donald Trump și a lui Elon Musk, organizate în toate cele 50 de state ale SUA și în marile capitale internaționale, potrivit CNN. Mișcarea, lansată de o coaliție pro-democrație, denunță o „preluare ostilă” a puterii și un atac sistematic asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale americanilor. Proteste masive împotriva lui Donald Trump Organizatorii au mobilizat peste 1.400 de acțiuni de protest, desfășurate în fața capitolelor de stat, clădirilor federale, birourilor congresuale, sediului Social Security, parcurilor și primăriilor. Citește și: Armata rusă - mai mare, mai solidă, mai pregătită de luptă decât acum trei ani. Arsenalul rus de artilerie, mai mare decât cel european și american la un loc Campania „Hands Off!” cere încetarea acaparării puterii de către miliardari, oprirea corupției din administrația Trump, stoparea tăierilor de fonduri pentru servicii publice esențiale Londra, Paris și alte mari orașe sprijină mișcarea Potrivit organizației Indivisible, aproximativ 600.000 de persoane s-au înscris oficial la evenimentele din SUA și din marile orașe ale lumii, inclusiv Londra și Paris. La proteste au participat și veterani, sindicaliști, organizații LGBTQ+ și grupuri pentru drepturile femeilor. Liderii democrați iau cuvântul La mitingul din Washington, D.C., mai mulți congresmeni democrați au vorbit împotriva administrației Trump. Jamie Raskin, reprezentant din Maryland, a declarat: „Nicio persoană morală nu își dorește un dictator care prăbușește economia și care cunoaște prețul tuturor lucrurilor, dar valoarea nimănui.” Ilhan Omar, reprezentantă din Minnesota, a făcut apel la rezistență: „Dacă vrem o țară care crede în justiție, solidaritate și viitor pentru copii, trebuie să luptăm pentru ea.” Maxwell Frost, din Florida, a îndemnat cetățenii să protesteze, doneze și să se implice legislativ, avertizând asupra „ascensiunii autoritarismului alimentat de miliardari corupți”. Măsurile extreme ale administrației Trump De la revenirea sa la Casa Albă, Trump a accelerat tăierile bugetare federale, cu sprijinul lui Elon Musk, care conduce așa-numitul Departament pentru Eficiența Guvernamentală. Peste 121.000 de funcționari publici au fost concediați. Agenții esențiale, precum USAID, au fost desființate sau grav reduse. Programul de asistență socială (Social Security), de care depind 73 de milioane de americani, este în haos. Atacuri asupra imigranților, minorităților și drepturilor civile Protestatarii au condamnat intensificarea arestărilor de migranți, planurile de deportare în masă, precum și atacurile asupra comunității transgender și a sistemului public de educație. Frost a declarat: „Ei spun că imigranții ne fură locurile de muncă, dar ei sunt cei care le externalizează. Ei spun că persoanele trans sunt o amenințare, dar ei distrug educația și ignoră criza climatică.” Presiuni asupra dreptului la liberă exprimare Arestatea lui Mahmoud Khalil, un refugiat palestinian căruia i-a fost revocată cartea verde pentru participarea la protestele de la Columbia University, ridică întrebări îngrijorătoare despre libertatea de exprimare în America. Organizatorii protestelor au afirmat: „Această administrație atacă pe toți cei care nu fac parte din 1%: veterani, copii, seniori, fermieri, imigranți, persoane transgender și opozanți politici.” Sindicatele funcționarilor federali reacționează Liderii sindicali au luat cuvântul la Washington pentru a condamna distrugerea serviciilor publice: Randy Erwin, președintele National Federation of Federal Employees, a declarat: „Această așa-zisă eficientizare este o glumă crudă. Ne distrug sistemul.” Everett Kelley, președintele AFGE, a afirmat: „Suntem în instanță, în Congres și pe străzi. Și nu doar că suntem acolo – dar le dăm de furcă. Vom continua să luptăm.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră