sâmbătă 25 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5836 articole
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina condamnă atacul rusesc de la Sumî. Președintele american, tăcere

Trump tace, Putin ucide civili ucraineni. Un atac aerian rusesc lansat asupra orașului Sumî, situat în nord-estul Ucrainei, a provocat moartea a cel puțin 32 de persoane, potrivit autorităților locale. Acesta este considerat unul dintre cele mai mortale atacuri din ultimele luni pe teritoriul ucrainean. Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina a condamnat atacul, însă din partea președintelui Trump, tăcere. Trump tace, Putin ucide civili ucraineni Trimisul special al Statelor Unite pentru Ucraina, Keith Kellogg, a condamnat ferm atacul, numindu-l „un act care depășește limitele decenței”. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare X (fosta Twitter), oficialul american a criticat dur acțiunea forțelor ruse. „Atacul forțelor ruse asupra țintelor civile din Sumî depășește limitele decenței. Ca fost oficial militar, știu ce sunt loviturile țintite, iar acest lucru este inacceptabil”, a transmis Keith Kellogg. Din partea președinției SUA nu au venit reacții. Sumî, din nou în vizorul armatei ruse Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia, a fost de mai multe ori vizat de atacuri încă de la începutul invaziei ruse în februarie 2022. Bombardamentul recent este unul dintre cele mai sângeroase din regiune, stârnind reacții internaționale puternice și condamnări din partea comunității internaționale.

Trump tace, Putin ucide civili ucraineni (sursa: X/Keith Kellogg)
Trump are o sănătate de fier (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump e sănătos tun, potrivit raportului medical al Casei Albe

Trump are o sănătate de fier. Donald Trump, în vârstă de 78 de ani, se află într-o "stare cognitivă și fizică excelentă", potrivit unui buletin medical oficial publicat duminică de Casa Albă. Evaluarea vine la două zile după prima sa vizită medicală de rutină de la revenirea în funcție, în ianuarie. Trump are o sănătate de fier Raportul oficial, semnat de medicul Casei Albe, căpitanul de marină Sean Barbella, arată că Donald Trump este „pe deplin apt să exercite funcțiile de șef de stat și comandant suprem al forțelor armate”. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Acesta devine astfel cel mai în vârstă președinte ales vreodată în Statele Unite care primește o astfel de evaluare favorabilă. Examinare completă Evaluarea medicală a fost realizată la Centrul Medical Militar Național Walter Reed, situat în apropiere de Washington. În urma testelor, medicul Barbella a concluzionat că fostul președinte are o „funcție cardiacă, pulmonară, neurologică și fizică generală robustă”. Test cognitiv trecut cu succes Trump, care măsoară 190 de centimetri și cântărește aproximativ 100 de kilograme, a trecut cu succes testele pentru detectarea timpurie a deficiențelor cognitive. Testul presupune identificarea unor animale desenate, cum ar fi un leu sau o cămilă, desenarea unor forme precum un cub, dar și probe de memorie, atenție și gândire abstractă. Scorul maxim posibil, de 30 de puncte, a fost atins de Trump, potrivit raportului. Stil de viață activ și pasionat de golf Medicul personal a menționat că Donald Trump menține un stil de viață activ, fiind implicat frecvent în activități sportive, în special golf. Raportul face chiar referire la „victoriile frecvente ale președintelui la evenimentele de golf”, Trump fiind cunoscut pentru pasiunea sa față de acest sport practicat pe proprietățile sale. Fără fumat, fără alcool, complet vaccinat Un alt aspect important subliniat în raport este faptul că Donald Trump este complet vaccinat. Președintele SUA nu a fumat niciodată și nu a consumat alcool de-a lungul vieții.  

Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană (sursa: Pexels/H.Emre)
Internațional

Elvețienii preferă Europa în privința securității și resping avioanele de luptă americane F-35

Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană. Un sondaj publicat duminică de grupul de presă Tamedia arată că elvețienii sunt tot mai favorabili unei apropieri de Uniunea Europeană și NATO în domeniul apărării, în contextul tensiunilor internaționale accentuate. Elvețienii, favorabili apropierii de Uniunea Europeană Potrivit datelor colectate online între 31 martie și 1 aprilie, pe un eșantion de 35.132 de persoane, 77% dintre respondenți susțin o cooperare mai strânsă în materie de securitate cu UE, în timp ce doar 21% se opun acestei direcții. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Sondajul mai relevă că 71% dintre elvețieni privesc cu ochi buni o colaborare consolidată cu NATO. Totuși, o majoritate (56%) se opune aderării oficiale la Alianța Nord-Atlantică, în timp ce 37% ar sprijini un astfel de pas. Această atitudine reflectă o nuanțare a poziției elvețiene tradiționale de neutralitate, fără a renunța complet la principiile sale istorice. Echipamente militare europene, nu americane Un aspect important al sondajului este legat de preferințele privind înzestrarea armatei. Nu mai puțin de 82% dintre respondenți consideră că Elveția ar trebui să se doteze militar din Europa, și nu din Statele Unite. În acest context, 66% dintre cei intervievați resping decizia Consiliului Federal din 2022 privind achiziția de avioane de luptă americane F-35, preferând opțiuni europene precum Rafale (Franța) sau Eurofighter (consorțiu european). Sondajul indică și un sprijin majoritar pentru creșterea cheltuielilor militare: două treimi dintre participanți susțin această direcție, în timp ce doar 18% ar dori o reducere a bugetului apărării.

Atacul rușilor la Sumî: 31 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Imagini infernale: zeci de civili morți pe asfalt după atacul rusesc asupra orașului Sumî

Atacul rușilor la Sumî: 31 morți. Un atac rusesc cu rachete asupra centrului orașului ucrainean Sumî, situat în nord-estul țării, s-a soldat cu cel puțin 31 de morți (VIDEO), printre care și doi copii, potrivit unui nou bilanț furnizat de serviciile de salvare din Ucraina. Alte 84 de persoane au fost rănite, inclusiv zece copii. Atacul rușilor la Sumî: 31 morți „Situaţia la 13:40: 31 de persoane au fost ucise, dintre care doi copii. 84 de persoane sunt rănite, inclusiv 10 copii. Continuăm munca”, au transmis echipele de intervenție pe platforma Telegram. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat prompt, lansând un apel către comunitatea internațională pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei. „Fără o presiune cu adevărat puternică, fără un sprijin adecvat pentru Ucraina, Rusia va continua să ducă acest război”, a avertizat liderul ucrainean. Zelenski l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a ignorat propunerea americană privind o încetare completă și necondiționată a focului, subliniind că Rusia continuă atacurile în ciuda apelurilor internaționale la pace. 20% din Ucraina, sub control rusesc De la începutul invaziei din februarie 2022, considerată o agresiune ilegală, nejustificată și neprovocată, Rusia a reușit să controleze aproximativ 20% din teritoriul ucrainean. Deși ofensiva terestră a stagnat, conflictul este marcat în prezent de atacuri aeriene și cu drone. Acordul privind infrastructura energetică Luna trecută, Ucraina și Rusia au ajuns la un acord de a nu mai ataca infrastructura energetică a celeilalte părți. Cu toate acestea, ambele tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea acestui moratoriu, alimentând escaladarea tensiunilor.

Harvard vs Trump, luptă pentru finanțare (sursa: Pexels/Czapp Arpad)
Internațional

Profesorii de la Harvard dau în judecată administrația Trump pentru a bloca tăierea fondurilor

Harvard vs Trump, luptă pentru finanțare. Profesorii Universității Harvard, prin intermediul Asociației Americane a Profesorilor Universitari (AAUP), au intentat un proces împotriva administrației Trump, potrivit CNN. Motivul? O posibilă suspendare a finanțării federale de aproape 9 miliarde de dolari, condiționată de schimbări majore de politică internă la nivelul universității. Harvard vs Trump, luptă pentru finanțare Procesul a fost însoțit de o solicitare pentru o ordonanță temporară de restricție, prin care să se oprească imediat orice încercare a administrației Trump de a întrerupe finanțarea federală către Harvard. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Potrivit documentelor depuse, decizia guvernului pune în pericol independența academică și dreptul la liberă exprimare al profesorilor și studenților. Eliminarea programelor de diversitate și interzicerea măștilor Universitatea a primit recent o scrisoare din partea unui grup de lucru federal care includea cerințe drastice pentru continuarea finanțării. Printre acestea: desființarea programelor de diversitate, echitate și incluziune (DEI), interzicerea purtării măștilor în timpul protestelor de pe campus și colaborare completă cu autoritățile de imigrare. Scrisoarea a venit în contextul intensificării eforturilor federale de combatere a antisemitismului în campusuri universitare, pe fondul tensiunilor legate de conflictul Israel-Hamas. Profesorii acuză o încălcare a libertății academice Reclamanții susțin că acțiunile administrației Trump încalcă Primul Amendament și Titlul VI din Legea Drepturilor Civile, care interzice discriminarea în programele finanțate de stat. Procesul atrage atenția că este pentru prima dată când o universitate de talia Harvard se confruntă cu o amenințare atât de directă la adresa autonomiei sale instituționale. „Oficialii executivi nu pot constrânge o universitate privată să reducă la tăcere libertatea academică prin folosirea pârghiilor financiare ale guvernului federal”, se arată în dosarul depus în instanță. Suspendarea finanțării, considerată „iminentă” Scrisoarea administrației face parte dintr-o anchetă amplă a mai multor agenții federale, care analizează contracte și granturi în valoare de peste 8,7 miliarde de dolari între Harvard și guvernul federal. Precedentele sunt îngrijorătoare: Universitatea Columbia a pierdut deja 400 de milioane de dolari în finanțare federală, după ce nu a respectat cerințele administrației Trump. Ulterior, Columbia a anunțat o serie de modificări de politică, considerate concesii făcute guvernului. Impact major asupra cercetării academice Profesorii afirmă că această revizuire a provocat deja „daune grave și ireparabile”, prin blocarea cercetării în domenii fără legătură cu acuzațiile de antisemitism. Programele academice întregi ar putea fi închise dacă nu se aliniază viziunii ideologice impuse de guvern, potrivit plângerii. Președintele interimar al Harvard, Alan Garber, a avertizat că retragerea fondurilor ar periclita cercetări științifice esențiale și chiar salvatoare de vieți. Apărarea libertății de exprimare universitară Andrew Manuel Crespo, profesor de drept la Harvard și consilier juridic al AAUP, a declarat că guvernul nu are dreptul să pedepsească opiniile critice prin tăierea fondurilor. „Profesorii de la Harvard au dreptul constituțional de a preda, cerceta și vorbi liber, fără teama că vor fi sancționați financiar pentru opiniile lor”, a declarat Crespo.

Trump vrea să cumpere simpatia groenlandezilor (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump vrea să ofere 10.000 de dolari anual fiecărui groenlandez pentru a obține insula

Trump vrea să cumpere simpatia groenlandezilor. În ciuda refuzului categoric al Danemarcei de a ceda Groenlanda, Donald Trump insistă în planul său de a anexa teritoriul, propunând o nouă strategie: câștigarea opiniei publice locale cu bani. Trump vrea să cumpere simpatia groenlandezilor După ce a fluturat anterior ideea unei intervenții militare, Donald Trump vine cu o nouă ofertă: un cec anual de 10.000 de dolari pentru fiecare dintre cei aproximativ 57.000 de locuitori ai Groenlandei. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Potrivit New York Times, propunerea a fost discutată în cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA, ca alternativă la cele 600 de milioane de dolari pe care Danemarca le alocă anual insulei sub formă de subvenții. Mesajul lui Trump: „Vă vom îmbogăți și proteja” Trump le-a transmis groenlandezilor promisiuni generoase: „Vă vom proteja. Vă vom îmbogăți”. În paralel, echipa sa a lansat o campanie de comunicare agresivă, cu videoclipuri și postări pe rețelele sociale care glorifică rolul armatei americane în Groenlanda în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Apel la identitate: „Aveți rădăcini inuite, ca noi” Campania include și un apel identitar, mizând pe originile comune. Groenlandezii, descendenți ai populațiilor inuite venite din Alaska în urmă cu secole, sunt încurajați să se simtă apropiați de populația indigenă din Alaska, stat american din care SUA speră să creeze un „pod cultural” spre Groenlanda. Miza reală: resursele naturale ale Groenlandei Dincolo de strategia de apropiere și promisiunile financiare, interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda este, în esență, economic. Odată cu topirea ghețarilor cauzată de schimbările climatice, resursele naturale ale insulei – uraniu, aur, cupru, petrol – devin tot mai accesibile. Statele Unite ar putea astfel obține un avantaj strategic și economic major. Reacții dure din partea Danemarcei și Groenlandei Planul lui Trump nu este primit cu brațele deschise. Premierul danez, Mette Frederiksen, a respins categoric ideea: „Nu poți anexa un alt stat”, condamnând presiunile și amenințările administrației americane. La rândul său, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a fost la fel de ferm: „Statele Unite nu vor obține Groenlanda”.

Pilot ucrainean, F-16, ucis în luptă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina a pierdut al doilea pilot de F-16 de când operează aeronavele

Pilot ucrainean, F-16, ucis în luptă. Un pilot ucrainean aflat la manșa unui avion de luptă F-16 a fost ucis sâmbătă, în timpul unei misiuni de luptă. Este a doua pierdere de acest tip anunțată de Ucraina de la livrarea acestor aparate militare în 2024. Pilot ucrainean, F-16, ucis în luptă Potrivit unui comunicat publicat de forțele aeriene ucrainene pe Telegram, pilotul Pavlo Ivanov, în vârstă de 26 de ani, a fost ucis în data de 12 aprilie 2025, în timp ce pilota un F-16 în luptă. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști „A fost ucis în timp ce își apăra țara împotriva invadatorilor ruși”, au precizat forțele armate. Ancheta va stabili circumstanțele tragediei Până în prezent, armata ucraineană nu a oferit detalii despre condițiile exacte ale morții pilotului și nici despre starea aeronavei. O comisie de anchetă va stabili împrejurările producerii tragediei. F-16, esențiale în apărarea aeriană a Ucrainei Forțele ucrainene au subliniat dificultățile misiunilor executate de piloții F-16: „Aproape zilnic, aceștia operează în condiții incredibil de dificile pentru a acoperi atacurile aeriene și a lovi ținte inamice.” Într-un mesaj separat, președintele Volodimir Zelenski a transmis condoleanțe familiei tânărului pilot și camarazilor săi de arme, exprimând recunoștință pentru sacrificiul făcut. A doua pierdere de la livrarea avioanelor F-16 Ucraina a primit primul lot de avioane F-16 în august 2024, după doi ani de solicitări către aliații occidentali. Câteva săptămâni mai târziu, la sfârșitul lunii august, un alt pilot a murit în timpul unei misiuni de apărare împotriva unui atac cu rachete rusești. Avioanele F-16 sunt utilizate de armata ucraineană în principal pentru interceptarea rachetelor rusești, lansate constant asupra teritoriului național de la începutul invaziei din 2022.

Lavrov îl laudă pe Donald Trump (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov îl laudă deșănțat pe Trump: E singurul care înțelege că Ucraina nu trebuie să fie în NATO

Lavrov îl laudă pe Donald Trump. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă că președintele american Donald Trump înțelege mai bine conflictul din Ucraina decât orice alt lider occidental. Lavrov îl laudă pe Donald Trump Vorbind la Antalya Diplomacy Forum, eveniment desfășurat în sudul Turciei, Lavrov a subliniat importanța înlăturării cauzelor de fond ale conflictelor: Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști „Aceasta este singura modalitate de a stabili o pace de durată. În cazul Ucrainei, una dintre cauzele fundamentale este încercarea de a o atrage în NATO”, a spus Lavrov. El a susținut că Donald Trump este „primul și aproape singurul” lider occidental care a declarat deschis că extinderea NATO spre est, incluzând Ucraina, a fost o greșeală. Poziția Kremlinului: NATO, o amenințare pentru Rusia Președintele Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că dorința Ucrainei de a adera la NATO constituie o amenințare directă pentru Rusia. Această idee a fost reluată de Lavrov ca justificare pentru invazia declanșată în februarie 2022. Declarațiile lui Lavrov vin la o zi după ce Vladimir Putin s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu Steve Witkoff, emisar special al lui Donald Trump, pentru a discuta un potențial acord de pace în Ucraina. Lavrov acuză Kievul că atacă infrastructura energetică a Rusiei Ministrul rus a comentat și acordul de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice: „Moscova și-a respectat angajamentul. În schimb, Ucraina lovește infrastructura noastră aproape zilnic.” Lavrov a afirmat că a prezentat Turciei, Statelor Unite, ONU și OSCE o listă cu atacurile recente ale Kievului. Turcia și Rusia discută cooperarea energetică și siguranța maritimă Sâmbătă, Lavrov s-a întâlnit cu omologul său turc, Hakan Fidan, în marja forumului diplomatic de la Antalya. Potrivit agenției Anadolu, cei doi oficiali au discutat despre relațiile bilaterale, cooperarea în sectorul energetic și siguranța navigației în Marea Neagră. Pe lângă relațiile bilaterale, miniștrii de externe ai Rusiei și Turciei au analizat posibile soluții diplomatice pentru conflictul din Ucraina, inclusiv opțiuni de încetare a focului, conform unor surse diplomatice citate de presa turcă.    

Electronice chinezești, scutite de tarifele americane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, înfrângere rușinoasă: a renunțat la tarifele pe smartphone-uri și alte electronice din China

Electronice chinezești, scutite de tarifele americane. În contextul intensificării războiului comercial cu China, Statele Unite au decis să excepteze anumite produse electronice de la suprataxele vamale recente. Electronice chinezești, scutite de tarifele americane Administrația Donald Trump a impus Chinei taxe vamale de până la 145%. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Totuși, smartphone-urile, computerele și alte dispozitive electronice importate din China sunt scutite de aceste suprataxe, conform unui anunț al serviciului vamal american. Semiconductorii scapă de taxa suplimentară de 10% Pe lângă electronice, și semiconductorii vor fi exceptați de la suprataxa generală de 10% aplicată majorității partenerilor comerciali ai SUA. Această decizie este menită să protejeze sectoare esențiale pentru economia digitală americană. Scutirile fiscale oferă o gură de oxigen consumatorilor din Statele Unite, care riscau o creștere semnificativă a prețurilor la produse de larg consum, precum telefoanele mobile și laptopurile. Taxe suplimentare de 125% pentru China Războiul comercial s-a intensificat după ce Donald Trump a anunțat, miercuri, noi taxe vamale de 125% pentru produsele chinezești. În același timp, a acordat o amânare temporară – de 90 de zile – pentru aproximativ 60 de parteneri comerciali care au fost scutiți de suprataxe. Răspunsul Beijingului: taxe majorate pentru produsele americane Ca reacție la decizia Casei Albe, China a anunțat vineri majorarea taxelor vamale la 125% pentru toate produsele americane importate. Măsura a intrat în vigoare sâmbătă și marchează o nouă etapă în tensiunile comerciale dintre cele două superputeri. Trump, optimist în privința unui acord cu China În ciuda escaladării, președintele american s-a arătat „optimist” cu privire la posibilitatea unui acord cu Beijingul. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că „președintele a spus clar că este foarte deschis la ideea unui acord cu China”. Obiectivul: reindustrializarea Americii Donald Trump a justificat ofensiva vamală prin dorința de a reloca activitățile industriale în Statele Unite. Strategia sa economică mizează pe readucerea producției pe teritoriul american, ca mijloc de întărire a economiei naționale.

NATO avertizează: Rusia vizează spațiul cosmic (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rusia se pregătește să desfășoare arme nucleare în spațiu, avertizează Rutte (NATO)

NATO avertizează: Rusia vizează spațiul cosmic. Publicația germană Welt am Sonntag a relatat, citând declarații ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, că Alianța Nord-Atlantică este tot mai îngrijorată de posibila intenție a Rusiei de a plasa arme nucleare în spațiu. NATO avertizează: Rusia vizează spațiul cosmic Mark Rutte a confirmat că NATO are informații privind posibile planuri ale Rusiei de a desfășura arme nucleare în spațiul extraatmosferic. Citește și: FOTO EXCLUSIV Călin Georgescu, în public fără bodyguarzi, dar supravegheat îndeaproape de jandarmi. Jandarmeria spune că e o coincidență Deși capabilitățile actuale ale Rusiei în acest domeniu sunt considerate învechite, o astfel de mutare ar permite Moscovei să își sporească semnificativ puterea strategică. „Desfășurarea armelor nucleare în spațiu ar reprezenta o evoluție extrem de periculoasă și provoacă o îngrijorare profundă în cadrul Alianței”, a declarat Rutte. Armele anti-satelit, o amenințare invizibilă Oficialii NATO avertizează că așa-numitele arme anti-satelit nu sunt concepute pentru a ataca direct Pământul, ci sateliții care susțin infrastructura globală. Distrugerea acestora ar putea genera haos, afectând comunicațiile, navigația, serviciile financiare și multe alte sisteme esențiale care depind de sateliți. Posibilă încălcare a tratatului internațional privind spațiul Mark Rutte a subliniat că desfășurarea de arme nucleare în spațiu ar constitui o încălcare gravă a Tratatului privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic. Acest trata a fost semnat în 1967 și ratificat de majoritatea statelor lumii, inclusiv Rusia și Statele Unite. Spațiul cosmic, tot mai aglomerat și impredictibil Șeful NATO a remarcat intensificarea competiției internaționale pentru controlul spațiului în ultimii ani. Mediul spațial a devenit, potrivit lui Rutte, „aglomerat, periculos și impredictibil”, nu doar din punct de vedere comercial, ci și militar și strategic. Articolul 5 NATO  În contextul amenințărilor emergente, NATO a decis în 2021 că articolul 5 al Tratatului Alianței, referitor la apărarea colectivă, se aplică inclusiv în cazul unui atac provenit din spațiu. Conform acestui articol, un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. De menționat că această clauză a fost invocată o singură dată în istoria NATO, după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.

Israelul anunță extinderea ofensivei în Gaza (sursa: X/@AvichayAdraee)
Internațional

S-a terminat fragila pace din Gaza, Israel a reluat ofensiva armată și se va extinde în toată fâșia

Israelul anunță extinderea ofensivei în Gaza. Armata israeliană va extinde operațiunile militare în „cea mai mare parte” a Fâșiei Gaza, a declarat sâmbătă ministrul apărării, Israel Katz. Anunțul survine într-un moment în care tensiunile revin în forță după o perioadă de armistițiu. Israelul anunță extinderea ofensivei în Gaza Într-un comunicat oficial, Israel Katz s-a adresat direct civililor palestinieni, avertizându-i asupra intensificării operațiunilor și îndemnându-i să evacueze zonele vizate de atacuri. Citește și: FOTO EXCLUSIV Călin Georgescu, în public fără bodyguarzi, dar supravegheat îndeaproape de jandarmi. Jandarmeria spune că e o coincidență „În curând, operațiunile IDF se vor intensifica și se vor extinde în alte zone ale Fâșiei Gaza. Va trebui să evacuați zonele de luptă”, a transmis ministrul apărării. Netanyahu mizează pe presiune militară După două luni de armistițiu, Israelul a reluat bombardamentele și operațiunile terestre în Gaza. Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că presiunea militară este singura cale pentru a determina gruparea Hamas să elibereze ostaticii capturați în timpul atacului din 7 octombrie 2023. Controlul asupra axei Morag Israel Katz a anunțat că armata a preluat controlul asupra așa-numitei „axe Morag”, o zonă strategică ce leagă orașele Rafah și Khan Yunis, situate în sudul Fâșiei Gaza, în apropierea graniței cu Egiptul. Această mișcare consolidează poziția Israelului în sudul teritoriului palestinian, deja afectat de bombardamente și asediu. Locuitorii din Khan Yunis, somați să se retragă Înaintea unei noi operațiuni militare, armata israeliană a cerut populației din Khan Yunis și din cartierele adiacente să evacueze zona. Apelul a fost transmis sâmbătă printr-un mesaj oficial al purtătorului de cuvânt al armatei, Avichay Adraee. „Pentru siguranța voastră, îndreptați-vă imediat spre vest, spre adăposturile cunoscute din Al-Mawasi”, a fost mesajul postat pe rețeaua X. Tot sâmbătă, armata israeliană a anunțat interceptarea a trei proiectile trase din sudul Fâșiei Gaza către teritoriul israelian. Până în prezent, nu au fost raportate victime în urma acestui incident.

Emisarul lui Trump susține cererile Kremlinului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trimisul lui Trump la Putin spune că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei

Emisarul lui Trump susține cererile Kremlinului. La doar două zile după o cină privată cu un emisar al lui Vladimir Putin, Steve Witkoff, trimisul special al administrației Trump pentru negocierile cu Rusia, s-a întâlnit cu președintele Donald Trump la Casa Albă. Potrivit mai multor surse citate de Reuters, Witkoff a susținut că cea mai rapidă cale spre un armistițiu în Ucraina ar fi recunoașterea de către SUA a pretențiilor Rusiei asupra celor patru regiuni estice ucrainene anexate ilegal în 2022. Emisarul lui Trump susține cererile Kremlinului Propunerea, susținută anterior și într-un interviu cu Tucker Carlson, a fost respinsă categoric de Kiev și a generat îngrijorare printre oficialii americani și europeni. Citește și: FOTO EXCLUSIV Călin Georgescu, în public fără bodyguarzi, dar supravegheat îndeaproape de jandarmi. Jandarmeria spune că e o coincidență În timpul întâlnirii de la Casa Albă, generalul Keith Kellogg, alt emisar pentru Ucraina, s-a opus ferm ideii lui Witkoff. El a afirmat că Ucraina ar putea negocia unele condiții privind teritoriile disputate, dar nu va accepta niciodată să le cedeze unilateral. Discuțiile s-au încheiat fără o decizie clară din partea lui Trump. Witkoff a plecat ulterior în Rusia pentru o întâlnire directă cu Vladimir Putin, continuându-și rolul activ în diplomația administrației. Neliniște la Washington O altă sursă de controverse a fost invitația făcută de Witkoff emisarului rus Kirill Dmitriev, aflat sub sancțiuni americane, la o cină privată la reședința sa, o abatere gravă de la protocolul de securitate. Evenimentul a fost ulterior mutat la Casa Albă, dar gestul a provocat alarmă în interiorul Departamentului de Stat și în rândul consilierilor pe securitate națională. Reacțiile nu au întârziat nici în Congres: mai mulți republicani și-au exprimat îngrijorarea față de poziția pro-rusă a lui Witkoff, inclusiv după apariția acestuia în emisiuni Fox News și în interviul acordat lui Carlson. Susținere din partea scepticilor, critici din partea diplomaților Steve Witkoff, un vechi prieten al lui Donald Trump și fost negociator în sectorul privat, a câștigat simpatia unor republicani sceptici față de implicarea SUA în Ucraina. Însă ideea de a susține public revendicările teritoriale ale Rusiei i-a șocat pe mulți oficiali din domeniul securității. Comentariile sale despre „referendumurile” din regiunile ocupate, pe care le-a prezentat ca expresie a voinței populației rusofone, au fost considerate o aliniere retorică la propaganda Kremlinului. Editorialul din Wall Street Journal intitulat „Steve Witkoff se alătură Kremlinului” a reflectat valul de critici tot mai puternice. Obiective neclare și lipsă de coerență în politica externă Administrația Trump este tot mai divizată în privința strategiei față de Ucraina. Deși Trump și-a exprimat dorința de a încheia un acord de pace până în luna mai, negocierile sunt blocate, iar planul general rămâne neclar. Aliații europeni sunt tot mai îngrijorați de lipsa unei strategii coerente din partea Washingtonului. Surse diplomatice au declarat că întâlnirile interne esențiale sunt rare, iar mesajele primite de la diferiți reprezentanți americani sunt contradictorii. Critici din partea societății civile și a democraților Ned Price, fost purtător de cuvânt al Departamentului de Stat sub administrația Biden, a acuzat tandemul Trump–Witkoff de lipsă de profesionalism diplomatic. La rândul său, donatorul republican Eric Levine a cerut înlocuirea imediată a lui Witkoff cu Marco Rubio, acuzându-l pe emisarul special că a elogiat conducerea de la Kremlin. În ciuda controverselor, consilierul pentru securitate națională Mike Waltz l-a apărat pe Witkoff, lăudând experiența sa în negociere și „progresele” înregistrate în doar câteva săptămâni. Îngrijorări internaționale privind siguranța Europei Oficiali europeni care au discutat recent cu echipa Trump spun că lipsa de direcție clară în privința negocierilor cu Rusia pune în pericol nu doar Ucraina, ci și arhitectura de securitate a întregii Europe. În ciuda comunicării continue dintre Witkoff și Kellogg, politica SUA pare lipsită de coordonare internă. Aliații europeni nu se simt liniștiți de planurile americane și se tem că presiunea pentru rezultate rapide ar putea duce la concesii majore în favoarea Moscovei.

Donald Trump cere denunțarea atitudinilor anti-creștine (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump transformă Departamentul de Stat în inchiziție: cere denunțarea atitudinilor anti-creștine

Donald Trump cere denunțarea atitudinilor anti-creștine. Administrația Trump a cerut angajaților Departamentului de Stat să semnaleze orice comportament al colegilor care ar putea indica o „prejudecată anti-creștină”. Măsura face parte dintr-un ordin executiv amplu, emis în luna februarie, care vizează susținerea angajaților de credință creștină din administrația federală. Donald Trump cere denunțarea atitudinilor anti-creștine Potrivit unui document intern obținut de publicația Politico, Departamentul de Stat colaborează cu un grup de lucru la nivel federal pentru a colecta informații despre presupuse cazuri de prejudecăți religioase în timpul administrației prezidențiale anterioare. Citește și: Un lăcătuș mecanic, Casian Nițulescu, cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica Angajații sunt încurajați să trimită rapoarte anonime, cât mai detaliate, care să includă nume, date și locația incidentelor. Mesajul, semnat în numele Secretarului de Stat Marco Rubio, a fost transmis ambasadelor din întreaga lume și publicat într-un anunț intern la nivelul întregului departament. Reacții de îngrijorare în rândul angajaților Unii oficiali din Departamentul de Stat au reacționat cu îngrijorare, comparând inițiativa cu atmosfera opresivă din serialul "Povestea slujitoarei". Aceștia au avertizat că o astfel de politică poate induce o cultură a fricii, mai ales dacă angajații sunt încurajați să se supravegheze reciproc. Criticile subliniază că această măsură pornește de la o presupunere nefondată: că în cadrul instituției ar exista o prejudecată sistematică împotriva creștinilor. Ordinul, axat pe creștinism Deși ordinul executiv pune accent pe identificarea prejudecăților anti-creștine, instrucțiunile interne menționează că vor fi colectate și cazuri de discriminare religioasă în general, în scopuri administrative. Documentul precizează că, „deși ordinul se concentrează pe protejarea creștinilor, orice formă de discriminare religioasă este contrară Constituției și legislației federale”. Critici din partea societății civile Organizația Interfaith Alliance, cunoscută pentru pozițiile sale în favoarea libertății religioase, a criticat ordinul la momentul adoptării. Potrivit acesteia, ordinul ar putea părea că protejează credincioșii creștini, în special catolicii, dar riscă să transforme un concept restrâns de libertate religioasă într-un instrument de discriminare, în special împotriva grupurilor vulnerabile, cum ar fi comunitatea LGBTQ.

Trump a redus tarifele majorității țărilor (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

BREAKING Trump a redus tarifele, pentru majoritatea țărilor, la 10%. Bursa a crescut instantaneu

Trump a redus tarifele majorității țărilor. Totodată, președintele american a declarat că va majora tarifele impuse importurilor din China la 125%, "cu efect imediat", din cauza "lipsei de respect arătate de China față de piețele mondiale". Trump a redus tarifele majorității țărilor Miercuri, în cadrul noului plan comercial, președintele a redus tarifele la 10% pentru majoritatea țărilor, anunțând o pauză de 90 de zile pentru tarifele "reciproc mai mari" care au intrat în vigoare în această săptămână. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Trump a justificat decizia afirmând că "peste 75 de țări" au contactat oficialii americani pentru a negocia dezechilibrele comerciale, iar aceste negocieri vor continua în perioada de pauză. După anunț, piețele bursiere au înregistrat creșteri semnificative. Indicele S&P 500 a urcat cu 7%, marcând cea mai mare creștere zilnică din ultimii cinci ani. Secretarul pentru Comerț, Howard Lutnick, a declarat pe rețelele sociale că el și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, au fost prezenți când Trump a redactat anunțul pe platforma Truth Social, descriind postarea ca fiind "una dintre cele mai remarcabile ale președinției sale". Lutnick a adăugat: "Lumea este pregătită să colaboreze cu președintele Trump pentru a repara comerțul global, în timp ce China a ales o direcție opusă."

Italia aprobă oficial termenul neutru „părinți” (sursa: Facebook/Matteo Salvini)
Internațional

"Părinți", la cerere, în loc de "mamă" și "tată", pe cărțile de identitate, a decis Italia

Italia aprobă oficial termenul neutru „părinți”. Curtea Supremă a Italiei a decis că pe cartea de identitate a minorilor va putea fi folosit termenul „părinți” în locul cuvintelor „tată” și „mamă”, respingând astfel un decret susținut de actualul vicepremier Matteo Salvini în perioada în care era ministru de interne. Italia aprobă oficial termenul neutru „părinți” Instanța a respins apelul depus de Ministerul de Interne în 2019, motivând că impunerea termenilor „tată” și „mamă” poate fi discriminatorie, mai ales în cazul familiilor formate din persoane de același sex. Citește și: Atac șocant al lui Lasconi la Nicușor Dan: „Nu-i poate spune «Te iubesc» propriei sale fiice” Decizia reafirmă dreptul copiilor de a avea acte de identitate care reprezintă realitatea familială în care trăiesc, inclusiv atunci când au doi tați sau două mame. Familiile homosexuale din Italia, recunoscute în documente oficiale Prin această hotărâre, Curtea Supremă confirmă o direcție juridică începută de instanțele italiene în ultimii ani, care au oferit sprijin legal familiilor homosexuale. Un exemplu este decizia din 2022 a unei instanțe din Roma care a permis identificarea ambelor mame ca părinți pe actul de identitate al copilului. Decretul lui Salvini a fost respins și de Curtea de Apel din Roma Anul trecut, Curtea de Apel de la Roma a declarat ilegal decretul lui Salvini, care impunea folosirea exclusivă a termenilor „tată” și „mamă”, chiar și în cazul cuplurilor de același sex. Decizia a fost susținută de mai multe municipalități italiene, aflate în conflict cu Ministerul de Interne în privința înregistrării copiilor în astfel de familii. Guvernul Meloni menține o linie conservatoare Premierul Giorgia Meloni și vicepremierul Matteo Salvini au susținut în mod constant familia tradițională și s-au opus eliminării decretului privind actele de identitate. Coaliția de guvernare de extremă dreapta promovează politici conservatoare, criticate de comunitatea LGTBIQ+ din Italia și de organizațiile internaționale pentru drepturile omului. Sarcina-surogat, incriminată În noiembrie 2024, Parlamentul italian a adoptat o lege care incriminează sarcina-surogat la nivel internațional, chiar dacă procedura este efectuată în alte țări. Această măsură este considerată o nouă lovitură pentru familiile homosexuale, care apelează frecvent la această metodă pentru a avea copii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră