luni 29 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5171 articole
Internațional

Record de execuții în Arabia Saudită

Record de execuții în Arabia Saudită. Arabia Saudită a depășit pragul de 300 de execuții în 2024, potrivit unui bilanț actualizat de AFP. Acest record ridică semne de întrebare în privința respectării drepturilor omului în regat, care aplică strict legea islamică. Record de execuții în Arabia Saudită Conform Ministerului saudit de Interne, patru persoane condamnate pentru infracțiuni de drept comun au fost executate recent cu arme de foc, ceea ce aduce numărul total al execuțiilor din acest an la 303. Citește și: Premieră în Parlamentul României: susținătorii lui Călin Georgescu, de la POT, ar fi făcut senatoare o videochatistă Comparativ, în 2023, regatul a executat 170 de persoane, conform Amnesty International. Recordul anterior a fost stabilit în 2022, cu 196 de execuții. Arabia Saudită se situează astfel pe locul trei la nivel global în privința numărului de execuții, după China și Iran, conform Amnesty International. Reacții internaționale Taha al-Hajji, director juridic al European Saudi Organisation for Human Rights (ESOHR), a calificat execuțiile din 2024 drept "de neînțeles". Acesta a atras atenția asupra vitezei cu care sunt efectuate pedepsele capitale, uneori aproape o execuție pe zi. Activiștii pentru drepturile omului au avertizat că Arabia Saudită ar putea depăși toate recordurile în materie de execuții până la sfârșitul anului, accentuând necesitatea unei reacții internaționale mai ferme. Arabia Saudită și legea islamică Execuțiile sunt o parte centrală a aplicării stricte a legii islamice în regat, fiind impuse pentru o gamă variată de infracțiuni, inclusiv crime, trafic de droguri și infracțiuni de drept comun. Totuși, criticii consideră că sistemul judiciar saudit este opac și nu oferă garanții suficiente pentru un proces echitabil. Recorduri anterioare și tendințe În ultimii ani, execuțiile din Arabia Saudită au crescut semnificativ: În 1995: 192 de execuții. În 2022: 196 de execuții, marcând un record modern. În 2024: Ritmul actual sugerează că acest an ar putea înregistra cel mai mare număr de execuții din istoria recentă a regatului. Creșterea execuțiilor Creșterea numărului execuțiilor din Arabia Saudită subliniază persistența unor practici controversate într-un context internațional în care tot mai multe state renunță la pedeapsa cu moartea. În timp ce autoritățile saudite justifică execuțiile prin aplicarea legii islamice, organizațiile pentru drepturile omului cer intervenții mai ferme din partea comunității internaționale.

Record de execuții în Arabia Saudită (sursa: touristsaudiarabia.com)
Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului

Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului. Kremlinul a calificat marți aderarea Ucrainei la NATO drept o amenințare "inacceptabilă", intensificând retorica împotriva aspirațiilor Kievului de a se alătura Alianței Nord-Atlantice după încheierea războiului. Declarațiile au fost făcute în contextul reuniunii miniștrilor de externe NATO de la Bruxelles. Aderarea Ucrainei la NATO, avertizările Kremlinului Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că aderarea Ucrainei contravine principiului potrivit căruia securitatea unei țări nu trebuie să fie în detrimentul altora. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga De asemenea, acesta a declarat că o astfel de decizie nu ar elimina motivele inițiale ale "operațiunii militare speciale" lansate de Rusia în Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a subliniat recent că relațiile de "bună vecinătate" cu Ucraina sunt imposibile dacă țara vecină devine membră NATO. Presiunile Ucrainei Autoritățile de la Kiev au reiterat în cadrul reuniunii NATO cererea de aderare, subliniind necesitatea unor garanții de securitate pentru teritoriul ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski a sugerat posibilitatea unei încetări a focului dacă zonele aflate sub controlul Kievului ar fi plasate "sub umbrela NATO". Oficialii ucraineni, însă, au respins ideea ca doar o parte din țară să beneficieze de aceste garanții. Sprijinul Occidentului Cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în timpul unei vizite la Kiev, anunțând un nou pachet de ajutor militar de 650 de milioane de euro. În paralel, SUA au aprobat un alt pachet de ajutor militar în valoare de 725 de milioane de dolari, incluzând rachete Stinger, muniție HIMARS și drone. Dmitri Peskov a criticat aceste măsuri, acuzând administrația Biden că "toarnă gaz pe foc" și prelungește conflictul. Totuși, Kremlinul susține că astfel de ajutoare nu vor schimba dinamica de pe front. Rusia își menține poziția Rusia a reiterat că "operațiunea militară specială" în Ucraina va continua până la atingerea obiectivelor declarate. În ciuda declarațiilor occidentale, Kremlinul susține că trupele ruse au inițiativa pe front, având câștiguri zilnice în fața unei armate ucrainene slăbite. Dialogul Rusia-Germania Deși Kremlinul a criticat retorica lui Olaf Scholz de la Kiev, Dmitri Peskov a afirmat că dialogul cu liderul german rămâne posibil. Vladimir Putin și Scholz au purtat recent o convorbire telefonică, prima de acest fel după 2022, în care președintele rus și-a reafirmat opoziția față de extinderea NATO.

Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta

Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta. La 30 de ani de la semnarea Memorandumului de la Budapesta, Ucraina a condamnat marți acest acord, prin care a renunțat la arsenalul său nuclear, al treilea ca mărime din lume, în schimbul unor garanții de securitate care nu au fost respectate. Ucraina critică Memorandumul de la Budapesta Ministerul de Externe al Ucrainei a catalogat memorandumul drept „un monument al miopiei în luarea unor decizii de securitate strategică” și a avertizat că ignorarea intereselor Ucrainei în arhitectura de securitate europeană este sortită eșecului. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Kievul insistă ca statele membre NATO să invite oficial Ucraina să adere la alianță în timpul reuniunii miniștrilor de externe. „Singura garanție reală de securitate pentru Ucraina și un factor de descurajare a agresiunii ruse este statutul de membru deplin al NATO”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski a exclus revenirea la negocieri similare Acordurilor de la Minsk, afirmând: „Gata cu Memorandumul de la Budapesta. Gata cu Acordurile de la Minsk. De două ori ajunge, nu mai putem cădea în aceeași capcană a treia oară.” Contextul conflictului cu Rusia Memorandumul de la Budapesta a fost denunțat de Ucraina încă din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și sprijinul acordat de Moscova grupărilor paramilitare în estul Ucrainei. Conflictul din est a dus la un armistițiu fragil și multiple runde de negocieri, fără rezultate de durată. În prezent, invazia rusă continuă să provoace distrugeri și victime, iar Kievul consideră că orice acord temporar ar lăsa deschisă calea unei noi agresiuni. Presiuni asupra comunității internaționale Ucraina îndeamnă Statele Unite, Regatul Unit, Franța și China, toate semnatare ale Memorandumului din 1994, să ofere garanții de securitate concrete. „SUA și Regatul Unit trebuie să-și asume rolul de garanți ai securității noastre”, a transmis Ministerul de Externe al Ucrainei. Opoziția Rusiei la integrarea Ucrainei în NATO Rusia se opune categoric aderării Ucrainei la NATO, considerând acest pas o amenințare majoră la adresa securității sale. Cu toate acestea, Kievul rămâne ferm în solicitarea sa, subliniind că integrarea euro-atlantică este esențială pentru securitatea sa și stabilitatea regională.

„România, parte a Rusiei”, susține Dughin (sursa: X/Alexander Dugin)
Internațional

„România, parte a Rusiei”, susține Dughin

„România, parte a Rusiei”, susține Dughin. Un cont de pe platforma X, aparent asociat lui Aleksandr Dughin, ideologul președintelui rus Vladimir Putin, a stârnit controverse luni seară, după publicarea unui mesaj provocator: „România va fi parte a Rusiei”. Mesajul a fost postat pe contul @Agdchan, care include numele și fotografia lui Dughin, alimentând speculații privind autenticitatea acestuia. „România, parte a Rusiei”, susține Dughin Textul postat susține că elitele progresiste și democratice din SUA caută locuri unde să se refugieze, menționând locații precum Canada, Israel, Londra, Paris sau Dubai. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga În ceea ce privește Republica Moldova, mesajul afirmă că aceasta „va fi în curând parte a României”, iar România, la rândul ei, „va fi parte a Rusiei”. Strategii de propagandă Acest mesaj apare pe fondul tensiunilor geopolitice și al retoricii agresive din regiune. Deși autenticitatea contului rămâne neconfirmată, declarația a atras atenția publicului și a analiștilor politici, fiind considerată parte a unei posibile strategii de propagandă. Controverse privind contul @Agdchan Contul @Agdchan afișează numele și imaginea lui Aleksandr Dughin, dar nu există o confirmare oficială că ar aparține ideologului rus. Totuși, limbajul folosit și temele abordate sunt în concordanță cu pozițiile exprimate anterior de Dughin, cunoscut pentru viziunea sa despre dominația Rusiei în Europa de Est. Implicații geopolitice Mesajul adaugă un nou strat de tensiune în relațiile dintre România, Republica Moldova și Rusia, sugerând posibile scenarii de influență și anexare. Rămâne de văzut dacă această declarație va genera reacții oficiale din partea autorităților române sau internaționale.

Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale

Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale. Președintele rus Vladimir Putin a făcut luni declarații ironice referitoare la decizia de a renumăra voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale din România, după victoria surprinzătoare a candidatului pro-rus Călin Georgescu. Putin ironizează renumărarea voturilor alegerile prezidențiale Liderul de la Kremlin a declarat, în timpul unei întâlniri cu tineri oameni de știință, eveniment transmis la televiziunea de stat: Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga "Un candidat nu a fost pe placul autorităţilor şi au decis să repete numărarea voturilor". Comentariile lui Vladimir Putin reflectă interesul Moscovei pentru situația politică din România, în contextul competiției dintre candidații cu orientări politice opuse. Rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale ar putea influența relațiile dintre România și Rusia, precum și poziționarea țării pe scena geopolitică europeană. Contextul renumărării voturilor în România Decizia renumărării celor 9,4 milioane de voturi a fost luată săptămâna trecută de Biroul Electoral Central, în urma unui ordin al Curții Constituționale. Situația a generat controverse, mai ales având în vedere rezultatele strânse dintre candidați. Călin Georgescu, candidat pro-rus, a câștigat primul tur al alegerilor cu aproape 23% din voturi, depășind-o pe candidata pro-europeană Elena Lasconi, care a obținut locul al doilea. Premierul social-democrat Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul al treilea, fiind la doar 2.740 de voturi diferență de Lasconi. Validarea rezultatelor Curtea Constituțională din România a validat luni seară rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, respingând solicitarea candidatului Cristian Terheș de anulare a acestora. Turul al doilea al scrutinului este programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Maia Sandu donează 100.000 de euro (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Maia Sandu donează 100.000 de euro

Maia Sandu donează 100.000 de euro. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat luni că va dona suma de 100.000 de dolari, care însoțește Premiul Reinhard Mohn 2025, primit pentru angajamentul său exemplar în apărarea și promovarea democrației. Premiul este acordat de Fundația Bertelsmann din Germania. Maia Sandu donează 100.000 de euro "Acest premiu este o recunoaştere a curajului cetăţenilor Republicii Moldova care au demonstrat că îşi doresc o democraţie autentică şi au luptat pentru ea. Citește și: Becali și presa care susține AUR dau primele semne că vor la guvernare. „Cu Ponta poți să stai de vorbă”, spune latifundiarul din Pipera Este o validare a eforturilor noastre comune pentru libertate şi o societate construită pe valori europene. Moldova a demonstrat că democraţia poate rezista chiar şi în cele mai dificile circumstanţe", a declarat Maia Sandu. Președinția de la Chișinău a precizat că cea mai mare parte a sumei va fi direcționată către proiecte de dezvoltare în satul natal al Maiei Sandu, Risipeni, situat în raionul Florești. Această inițiativă reflectă angajamentul său față de comunitatea locală și dorința de a sprijini dezvoltarea rurală. Premiul Reinhard Mohn Premiul Reinhard Mohn este acordat o dată la doi ani personalităților care contribuie semnificativ la soluționarea provocărilor sociale și politice contemporane. Printre laureați se numără lideri globali precum Joachim Gauck, fost președinte al Germaniei, Toomas Hendrik Ilves, fost președinte al Estoniei, Rita Süssmuth, fostă președintă a Bundestagului, și Kofi Annan, fost secretar general al ONU. Prin donația sa, Maia Sandu reafirmă valorile europene pe care le promovează atât la nivel național, cât și internațional, subliniind importanța solidarității și a dezvoltării comunitare. Premiul Reinhard Mohn este o recunoaștere a eforturilor sale de a apăra democrația și de a inspira cetățenii Republicii Moldova.

Trump critică grațierea lui Hunter Biden (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Trump critică grațierea lui Hunter Biden

Trump critică grațierea lui Hunter Biden. Președintele ales al SUA, republicanul Donald Trump, a stârnit controverse luni, calificându-i pe susținătorii săi încarcerați pentru atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 drept „ostatici”. Declarația vine în contextul grațierii acordate de Joe Biden propriului fiu, Hunter Biden, inculpat în două dosare penale. Trump critică grațierea lui Hunter Biden "Graţierea dată de Joe lui Hunter include ea şi Ostaticii din 6 ianuarie, aflaţi deja de ani în detenţie?", a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social. Citește și: Becali și presa care susține AUR dau primele semne că vor la guvernare. „Cu Ponta poți să stai de vorbă”, spune latifundiarul din Pipera "Ce abuz şi eroare judiciară!", a adăugat președintele ales, care va fi învestit pe 20 ianuarie. Asaltul Capitoliului, moment controversat Pe 6 ianuarie 2021, aproximativ 10.000 de susținători ai lui Trump au mărșăluit către Capitoliu pentru a protesta împotriva certificării victoriei lui Joe Biden. Circa 800 dintre aceștia au pătruns în clădire, ceea ce a dus la ciocniri violente. Cinci persoane au murit, iar aproape 140 de polițiști au fost răniți. Peste 1.000 de participanți au fost arestați, dintre care peste 350 au fost acuzați de agresiune sau obstrucționarea justiției. Grațierea lui Hunter Biden: motive și controverse Președintele democrat Joe Biden a anunțat duminică grațierea fiului său, Hunter Biden, inculpat în două dosare penale. Acesta era acuzat de evaziune fiscală pentru neplata unor taxe în valoare de 1,4 milioane de dolari între 2016 și 2019, precum și de deținere ilegală de armă, după ce ar fi mințit în completarea unui formular federal în 2018. Hunter Biden a recunoscut în trecut că a fost dependent de droguri și alcool, dezvăluind acest lucru într-o carte autobiografică. Dosarele împotriva sa au fost intens criticate de republicani, care susțin că președintele Joe Biden ar fi profitat de poziția sa politică pentru a-l ajuta pe fiul său în afacerile acestuia din străinătate. Republicanii denunță nepotism și corupție Liderii republicani și Donald Trump acuză administrația Biden de favoritism, susținând că președintele democrat l-a sprijinit pe Hunter Biden în afaceri controversate, inclusiv în Ucraina, în perioada când Joe Biden a fost vicepreședinte. Ei afirmă că Joe Biden ar fi beneficiat personal de pe urma acestor afaceri. Trump continuă să susțină că susținătorii săi încarcerați pentru incidentele din 6 ianuarie sunt victime ale unui „abuz judiciar” și promite să ia măsuri pentru a le face dreptate. Criticile sale față de grațierea lui Hunter Biden subliniază tensiunile politice dintre cele două tabere, într-o Americă tot mai divizată.

Joe Biden justifică grațierea fiul său (sursa: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Joe Biden justifică grațierea fiul său

Joe Biden justifică grațierea fiul său. Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că l-a grațiat pe fiul său, Hunter Biden, implicat în cazuri de fraudă fiscală și posesie ilegală de arme. Decizia a stârnit controverse, mai ales în contextul promisiunii anterioare a președintelui că nu va interveni în procesele juridice care îl implică pe fiul său. Președintele SUA și-a justificat decizia. Hunter Biden: acuzații și procesul legal Hunter Biden, în vârstă de 54 de ani, a pledat vinovat în fața acuzațiilor fiscale federale și deținerea ilegală de arme. Citește și: Becali și presa care susține AUR dau primele semne că vor la guvernare. „Cu Ponta poți să stai de vorbă”, spune latifundiarul din Pipera Procesul său includea acuzații legate de consumul de droguri, iar sentințele erau programate pentru luna decembrie. Decizia de grațiere a fost anunțată chiar înainte ca instanța să emită o hotărâre finală, generând reacții mixte din partea publicului și a comunității politice. Joe Biden justifică grațierea fiul său Într-o declarație publicată pe site-ul Casei Albe, președintele Biden a explicat că decizia sa a fost motivată de convingerea că fiul său a fost tratat incorect din cauza legăturii familiale: "Este clar că Hunter a fost tratat diferit. Nicio persoană rezonabilă care analizează faptele nu poate ajunge la altă concluzie decât aceea că Hunter a fost ales pur și simplu pentru că este fiul meu - și asta este greșit." "Eroarea judiciară" Joe Biden a subliniat că sistemul de justiție a fost contaminat de influențe politice în cazul fiului său: "Cred în sistemul de justiție, dar politica brută a contaminat acest proces, conducând la o eroare judiciară. Odată ce am luat această decizie, nu mai avea niciun sens să o amân," a declarat președintele. Reacțiile publice Textul complet al grațierii, inclusiv argumentele detaliate ale președintelui, a fost publicat pe site-ul oficial al Casei Albe. Biden și-a încheiat declarația cu un apel către poporul american, cerând înțelegere pentru decizia sa atât ca tată, cât și ca lider al națiunii. "Sper că poporul american va înțelege de ce un tată și un președinte au luat această decizie," a transmis Biden. Grațierea lui Hunter Biden a generat opinii împărțite. Susținătorii președintelui consideră decizia un act de dreptate împotriva unui proces judiciar influențat politic. De cealaltă parte, criticii văd această mișcare ca un potențial abuz de putere și o încălcare a promisiunii de a respecta independența justiției. Implicații politice Grațierea fiului său reprezintă una dintre cele mai personale și controversate decizii ale președintelui Biden. Pe măsură ce reacțiile continuă să apară, cazul Hunter Biden va rămâne un subiect central în dezbaterea despre justiție, influență politică și responsabilitate prezidențială.

Protestele proeuropene din Georgia irită Kremlinul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Protestele proeuropene din Georgia irită Kremlinul

Protestele proeuropene din Georgia irită Kremlinul. Kremlinul a reacționat la valul de proteste proeuropene din Georgia, descriindu-le drept o tentativă de "Revoluție Portocalie", similară cu cele întâmplate pe Maidanul ucrainean. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a comparat situația cu evenimentele din Ucraina, susținând că protestele urmăresc destabilizarea țării. Protestele proeuropene din Georgia irită Kremlinul În cadrul unei conferințe de presă, Dmitri Peskov a declarat: Citește și: Becali și presa care susține AUR dau primele semne că vor la guvernare. „Cu Ponta poți să stai de vorbă”, spune latifundiarul din Pipera "Paralela cea mai directă este cu cele întâmplate în Maidan, în Ucraina. Există toate indiciile că se încearcă organizarea unei Revoluții Portocalii." Acesta a mai acuzat protestatarii de încălcarea legii prin atacuri asupra poliției, dar a subliniat că Rusia nu intenționează să intervină în criza din Georgia. Medvedev: "Georgia urmează calea Ucrainei" Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, acum vicepreședinte al Consiliului Securității Rusiei, a întărit poziția Kremlinului. Pe Telegram, acesta a avertizat că Georgia riscă să repete soarta Ucrainei: "Georgia ia rapid calea Ucrainei, în abisul întunecat. De obicei, astfel de lucruri se termină foarte prost." Zelenski: Rusia amenință întreaga Europă Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat, în cadrul unei conferințe comune cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, că Rusia nu limitează presiunile doar asupra Ucrainei, ci încearcă să destabilizeze și Republica Moldova și Georgia. "Rusia folosește metode diferite pentru fiecare țară, însă obiectivul este același, unul antieuropean," a declarat Zelenski, referindu-se la tensiunile politice dintre forțele proeuropene și cele proruse din regiune. Proteste împotriva guvernului prorus din Georgia Protestele din Georgia au izbucnit ca reacție la decizia guvernului, considerat prorus, de a suspenda negocierile de integrare cu Uniunea Europeană. Manifestațiile au scos în stradă mii de georgieni, susținători ai unui parcurs european. Republica Moldova și victoria Maiei Sandu Zelenski a adus în discuție și Republica Moldova, unde candidata proeuropeană Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, în ciuda ingerințelor Rusiei în favoarea opozantului prorus. "Vom continua să facem tot posibilul pentru a pune capăt acestui război început de Rusia nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva întregii Europe unite," a subliniat liderul ucrainean. O criză geopolitică în plină desfășurare Protestele din Georgia și reacțiile internaționale evidențiază un nou capitol în conflictul geopolitic dintre Rusia și susținătorii integrării europene din fostele state sovietice. Acțiunile Kremlinului și mișcările proeuropene din regiune rămân sub o atentă observație internațională.

Georgia, proteste violente contra politicii anti-UE (sursa: X/Anna Gvarishvili)
Internațional

Georgia, proteste violente contra politicii anti-UE

Georgia, proteste violente contra politicii anti-UE. Poliția din Georgia a utilizat tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii care s-au adunat în Tbilisi, duminică seara, în semn de opoziție față de decizia guvernului de a suspenda discuțiile privind aderarea la Uniunea Europeană. Mai mulți demonstranți au fost reținuți, iar protestele continuă să escaladeze. Georgia, proteste violente contra politicii anti-UE De câteva zile, mii de oameni protestează împotriva partidului de guvernământ Visul Georgian, acuzându-l de adoptarea unor politici autoritare, antioccidentale și proruse. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe LasconiSuspendarea discuțiilor de aderare la UE pentru patru ani a intensificat nemulțumirile și a adus criza politică din Georgia la un nou nivel. Poliția intervine în forță Luni dimineața, forțele de ordine i-au îndepărtat pe protestatari din fața clădirii Parlamentului. Demonstranții au aruncat cu petarde, iar poliția a răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri de apă. Protestatarii au fost forțați să părăsească bulevardul central Rustaveli, iar un număr neprecizat de persoane au fost reținute. Potrivit Ministerului de Interne, în ultimele zile, 113 ofițeri de poliție au fost răniți în timpul confruntărilor. Presiuni interne și internaționale Președinta prooccidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a cerut Curții Constituționale să anuleze alegerile recente, câștigate de Visul Georgian, pe care opoziția și șefa statului le consideră fraudate. De asemenea, patru grupuri de opoziție au îndemnat georgienii să participe la proteste, cerând angajatorilor să le ofere concedii plătite conform legislației muncii. Uniunea Europeană și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de ceea ce percep ca fiind o îndepărtare a Georgiei de la drumul prooccidental și o apropiere de influența Rusiei. În replică, partidul de guvernământ a declarat că acționează pentru a proteja suveranitatea țării împotriva interferențelor externe. Suspendarea discuțiilor de aderare la UE și violențele de pe străzile Tbilisi subliniază criza politică profundă din Georgia, o țară cu 3,7 milioane de locuitori, prinsă între aspirațiile europene și influența Rusiei. Pro-UE sau pro-Rusia, viitorul Georgiei rămâne incert.

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul

Ucraina în NATO, soluția terminării războiul. Volodimir Zelenski, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO reprezintă o condiție esențială pentru securitatea țării sale. Într-un interviu pentru agenția de presă japoneză Kyodo, liderul de la Kiev a subliniat că, odată ce integrarea în Alianța Nord-Atlantică devine o certitudine, Ucraina va căuta o încheiere rapidă a conflictului cu Rusia și recuperarea pe cale diplomatică a teritoriilor ocupate. Ucraina în NATO, soluția terminării războiul Zelenski a menționat că mulți soldați nord-coreeni desfășurați în vestul Rusiei pentru a sprijini trupele Moscovei au fost uciși, calificându-i drept „carne de tun”. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe LasconiAproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, dar liderul ucrainean a subliniat necesitatea unor dovezi clare înainte de a publica cifre exacte. În contextul avansării rapide a forțelor ruse în estul Ucrainei, Zelenski a afirmat că sprijinul oferit de partenerii internaționali „nu este suficient”. El a cerut NATO să accelereze invitația oficială pentru integrarea Ucrainei, recunoscând că armata ucraineană nu dispune de forța necesară pentru recucerirea teritoriilor pierdute, inclusiv Crimeea anexată în 2014. „Trebuie să găsim soluții diplomatice. Astfel de măsuri pot fi luate în considerare doar atunci când vom fi suficient de puternici pentru a preveni o nouă agresiune rusă”, a explicat Zelenski. Pericolul global al soldaților nord-coreeni Președintele ucrainean a avertizat că revenirea soldaților nord-coreeni în țara lor după acumularea de cunoștințe despre tehnologiile moderne de război, precum dronele, ar putea avea un impact devastator asupra stabilității Asiei. Zelenski s-a referit și la declarațiile președintelui ales al SUA, Donald Trump, care a afirmat că ar putea opri războiul din Ucraina în doar o zi. Liderul ucrainean a precizat că echipa lui Trump analizează deja „planul de victorie” al Kievului și că nu există nicio posibilitate de capitulare din partea Ucrainei. „Aceasta este o realitate, iar eu cred că Trump înțelege acest lucru”, a subliniat Zelenski. Aprecierea sprijinului internațional Zelenski a exprimat recunoștință față de state precum Japonia, SUA, Coreea de Sud și numeroase țări europene pentru sancțiunile impuse Rusiei și sprijinul militar oferit. Totuși, el a accentuat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar pentru a-și consolida forțele și a înfrunta provocările actuale din război. Volodimir Zelenski rămâne ferm în angajamentul său pentru securitatea și independența Ucrainei, subliniind importanța unui sprijin internațional continuu și a soluțiilor diplomatice pentru a încheia conflictul cu Rusia.

Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei (sursa: Facebook/ Nancy Faeser)
Internațional

Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei

Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei. Ministrul de interne german, Nancy Faeser, a atras atenția asupra unei amenințări crescânde de confruntare între Rusia și NATO, subliniind necesitatea unei abordări prudente și decisive pentru protejarea securității naționale. Germania avertizează asupra creșterii agresivității Rusiei Nancy Faeser a declarat că, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, Europa se confruntă cu un „punct de cotitură” în securitatea internă. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Ministrul a acuzat Rusia că duce un război hibrid, utilizând campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și acte de sabotaj controlate de stat. Creșterea sabotajelor: infrastructura critică, în pericol Faeser a confirmat o intensificare semnificativă a activităților de sabotaj rusești, subliniind importanța protejării infrastructurii critice. Ea a amintit că guvernul german a propus o lege pentru îmbunătățirea securității fizice a facilităților esențiale, precum nodurile energetice, rețelele de transport și telecomunicațiile. Apel la sprijinul opoziției pentru securitate națională Ministrul a făcut apel la opoziția CDU/CSU să sprijine adoptarea legii, avertizând că blocarea acesteia ar fi „iresponsabilă” în contextul actualelor amenințări. Coaliția de guvernare nu deține o majoritate în parlament, fiind necesar sprijinul opoziției pentru a asigura trecerea legislației. Planuri pentru adăposturi naționale Faeser a anunțat planuri pentru dezvoltarea unei rețele naționale de identificare a buncărelor și a altor adăposturi accesibile. Printre acestea se numără parcările subterane, stațiile de metrou și subsolurile clădirilor publice, care vor fi integrate în aplicații de navigație și avertizare. Recomandări pentru o mai bună securitate Deși conceptul adăposturilor este în curs de dezvoltare, Faeser a recunoscut că „nu se pot compensa decenii de neglijență în doar câțiva ani”. Între timp, autoritățile germane oferă recomandări pentru protejarea locuințelor individuale, inclusiv măsuri simple pentru întărirea pivnițelor. În fața riscurilor tot mai mari, Nancy Faeser îndeamnă la o abordare echilibrată, care să combine decizia fermă cu prudența, pentru a răspunde eficient amenințărilor la adresa securității europene.

Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza (sursa: Facebook/ Itamar Ben Gvir)
Internațional

Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza

Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza. Ministrul Securității Naționale al Israelului, Itamar Ben Gvir, și alte figuri politice din extrema dreaptă au propus măsuri controversate pentru Fâșia Gaza, inclusiv încurajarea emigrării palestinienilor și recolonizarea teritoriului. Declarațiile au stârnit reacții puternice pe plan internațional. Extremiștii israelieni propun colonizarea Fâșiei Gaza Ministrul Itamar Ben Gvir a declarat că premierul Benjamin Netanyahu este „deschis” ideii de a încuraja emigrarea palestinienilor din Gaza, considerând războiul actual o „oportunitate istorică” pentru a pune capăt Hamas și pentru a recoloniza teritoriul. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Propunerea sa se bazează pe promovarea unei „emigrări voluntare” pentru a aduce, în opinia sa, pacea. Presiuni pentru recucerirea Gazei Bezalel Smotrich, ministrul finanțelor, a solicitat recucerirea Fâșiei Gaza, estimând că populația palestiniană ar putea fi redusă la jumătate în doi ani prin strămutare. El a susținut că noua administrație a lui Donald Trump ar putea sprijini astfel de inițiative. Reacții internaționale și condamnări Autoritatea Națională Palestiniană (ANP) a condamnat ferm propunerile extreme, denunțând apelurile ca fiind „rasiste” și avertizând asupra transformării Gazei într-un „pământ ars” de către armata israeliană. ANP a cerut intervenția comunității internaționale pentru a opri implementarea acestor măsuri. Strategii pentru recolonizare Ministrul Locuințelor, Yitzhak Goldknopf, a promovat relocarea evreilor în Gaza ca răspuns la atacurile Hamas, din octombrie 2023. Vizitele sale în zonele de frontieră subliniază dorința de reînființare a coloniilor evreiești, văzută de extrema dreaptă ca o soluție strategică. Îngrijorări privind drepturile omului Propunerile de „migrație voluntară” sunt criticate ca fiind o formă mascată de strămutare forțată, incompatibilă cu drepturile omului și legislația internațională. Comunitatea internațională continuă să monitorizeze situația și să avertizeze asupra consecințelor umanitare.

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor

Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat nevoia urgentă a țării sale pentru arme suplimentare și garanții de securitate din partea NATO înainte de orice discuție posibilă cu Rusia, în contextul războiului declanșat de Moscova în 2022. Ucraina cere sprijin NATO înaintea negocierilor Volodimir Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri cu noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Citește și: Cine îl susține pe Călin Georgescu: Geolgău, bombardier din Italia, care s-a opus restricțiilor din pandemie și care acum o înjură pe Lasconi Vizita lor simbolică în capitala Ucrainei, în prima zi a mandatelor lor, transmite un mesaj puternic de sprijin pentru Kiev. Vizita oficialilor europeni survine într-un moment de maximă tensiune între Rusia și Occident, amplificată de atacurile Ucrainei pe teritoriul rusesc cu rachete americane și britanice. De asemenea, Rusia a răspuns lansând o rachetă hipersonică experimentală și continuând retorica amenințătoare, inclusiv referiri la opțiuni nucleare. Condițiile Ucrainei pentru negocieri Președintele Zelenski a evidențiat necesitatea unor livrări suplimentare de arme, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, precum și un progres concret privind aderarea Ucrainei la NATO. Potrivit acestuia, "invitația Ucrainei de a adera la NATO este necesară pentru supraviețuirea noastră". Liderul de la Kiev consideră că doar prin consolidarea acestor elemente, Ucraina poate intra în negocieri dintr-o poziție de forță. Mesajul european de solidaritate Antonio Costa, președintele Consiliului European, a declarat că vizita sa la Kiev reprezintă "un mesaj clar" al solidarității europene. Kaja Kallas, cunoscută pentru poziția sa dură împotriva Moscovei, a subliniat că apartenența la NATO este cea mai puternică garanție de securitate pentru Ucraina. Dificultățile de pe scena politică internațională În timp ce armata rusă continuă să câștige teritoriu în estul Ucrainei, țara se confruntă și cu atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, lăsând milioane de oameni fără curent electric pe măsură ce iarna se apropie. La nivel politic, președintele Zelenski a avertizat asupra scăderii sprijinului internațional dacă Kievul ar solicita intervenția directă a trupelor europene. Provocările viitoare pentru NATO și UE Deși Ucraina își dorește o integrare rapidă în NATO, există rezerve în rândul mai multor state membre care se tem de riscul unui conflict direct cu Rusia. Totuși, Uniunea Europeană încearcă să mențină un sprijin unitar pentru Kiev, deși acest lucru devine din ce în ce mai dificil, după cum a recunoscut Kaja Kallas. Președintele Zelenski insistă că Ucraina trebuie să fie într-o poziție puternică înainte de a intra în negocieri cu Rusia. În același timp, sprijinul internațional rămâne esențial, iar mesajele de solidaritate ale liderilor europeni vin într-un moment critic pentru viitorul Ucrainei.

40% din bugetul Rusiei pentru război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

40% din bugetul Rusiei pentru război

40% din bugetul Rusiei pentru război. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat bugetul de stat pentru perioada 2025-2027, care include o sumă considerabilă pentru apărare. Conform decretului publicat duminică pe portalul oficial de informaţii juridice, cheltuielile pentru apărare sunt estimate la 13,5 trilioane de ruble (aproape 126,844 miliarde de euro) pentru anul 2025. 40% din bugetul Rusiei pentru război Suma alocată apărării pentru 2025 reprezintă o creştere de 24,4% faţă de anul 2024, reflectând angajamentele financiare pentru continuarea campaniei militare din Ucraina. Citește și: Un membru al Academiei îl laudă pe Călin Georgescu: „Pare să aibă știința zonelor obscure ale jocurilor pe care le fac puternicii lumii” Aceasta echivalează cu 6,31% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat al Rusiei pentru anul viitor. Cheltuielile pentru apărare şi securitate naţională vor reprezenta aproximativ 40% din cheltuielile totale ale bugetului Rusiei. Aceasta va depăşi alocările financiare pentru sectoarele educaţie, sănătate, economie şi politică socială, cumulate. Proiecţii pentru 2026 şi 2027 Deşi în 2025 cheltuielile pentru apărare sunt semnificative, acestea vor suferi o uşoară reducere în anii 2026 şi 2027, conform legii bugetului, aprobată în noiembrie anul trecut de către ambele camere ale Parlamentului Rusiei. Este important de menţionat că cifrele incluse în bugetul militar pentru anul 2025 nu reflectă alocările clasificate, care sunt destinate finanţării efortului militar al Rusiei, precum şi alte cheltuieli sensibile, considerate secrete.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră