România, inclusă de presa pro-Kremlin în topul țărilor „neprietenoase” cu Rusia
România ocupă locul al optulea în ediția din iunie 2026 a „Topului țărilor neprietenoase”, realizat de publicația rusă Vzgliad, fiind plasată la egalitate cu Canada și Țările de Jos, cu un indice de 60 de puncte.
Topul evaluează ceea ce autorii săi definesc drept „gradul de ostilitate” al guvernelor occidentale față de Federația Rusă și pune accentul, în această ediție, pe sprijinul acordat Ucrainei, pe participarea la exerciții NATO și pe consolidarea capacităților militare europene.
România, alături de Canada și Țările de Jos
Cu cele 60 de puncte acordate de autorii clasamentului, România se află sub statele considerate de Vzgliad principalii promotori ai unei confruntări tot mai directe cu Rusia.
Germania și Letonia conduc clasamentul, fiind urmate de Marea Britanie, Estonia și Franța. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia ocupă împreună poziția a cincea, iar Lituania se află pe locul al șaselea.
România este plasată însă înaintea Greciei, Bulgariei, Luxemburgului, Sloveniei și Croației.
Publicația nu detaliază toate criteriile care au determinat punctajul acordat Bucureștiului, însă îl înscrie într-o evaluare mai largă a statelor care sprijină Ucraina și contribuie la întărirea posturii defensive a NATO.
Din perspectiva publicației ruse, România face parte astfel din grupul guvernelor occidentale care susțin „strategia confruntațională” a Europei, chiar dacă rolul său este descris ca fiind mai redus decât cel al Germaniei, Poloniei sau statelor baltice.
Topul realizat de o publicație apropiată de Kremlin
Vzgliad este o publicație de analiză politică fondată în 2005 și considerată de numeroși observatori ai presei drept apropiată de Kremlin și de cercurile conservatoare și naționaliste din Rusia.
Ziarul este editat de compania „Delovaia Gazeta Vzgliad”, aflată sub controlul Expert Institute for Social Research, organizație asociată frecvent cu Administrația Prezidențială rusă.
Fostul redactor-șef Aleksandr Șmelev a declarat că, în perioada 2007–2008, publicația îl susținea în mod deschis pe Vladimir Putin și găzduia unele dintre cele mai dure materiale de propagandă ale epocii.
Germania și Letonia, în fruntea clasamentului
Potrivit topului, Germania ocupă primul loc, fiind acuzată că își intensifică sprijinul tehnico-militar pentru Kiev.
Berlinul ar fi semnat cu Ucraina un acord pentru dezvoltarea unui nou sistem de apărare antiaeriană și ar fi anunțat alocarea a încă 400 de milioane de dolari pentru achiziționarea de sisteme de apărare aeriană.
Letonia se află pe locul al doilea, după ce Riga a convenit cu Kievul construirea unei fabrici de drone destinate armatei ucrainene.
Marea Britanie și Estonia împart locul al treilea, iar Franța ocupă poziția a patra.
Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia sunt plasate pe locul al cincilea, în principal pentru sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei și pentru participarea la exercițiile NATO desfășurate în apropierea frontierelor Rusiei și Belarusului.
Exercițiile NATO, prezentate drept o escaladare
Autorii clasamentului susțin că luna iunie a marcat trecerea Europei de la pregătirea logistică și industrială pentru o confruntare de lungă durată la exersarea concretă a unor scenarii militare.
Sunt invocate exercițiile Ramstein Flag, la care au participat 18 state NATO, manevrele navale BALTOPS din Marea Baltică și exercițiile Gallant Boar, desfășurate în zona coridorului Suwałki.
Potrivit publicației, indicatorul mediu de „ostilitate” a crescut cu șapte puncte în numai o lună, tocmai pe fondul intensificării acestor activități.
Coordonatorul proiectului, Alexei Neceaev, susține că statele europene preiau treptat atribuții care erau asigurate anterior în mare măsură de Statele Unite și își dezvoltă propriile capacități militare.
În interpretarea sa, Europa „învață să amenințe fără SUA”, pe fondul concentrării Washingtonului asupra Orientului Mijlociu și regiunii Asia-Pacific.
Flancul estic al NATO, în centrul discursului rus
Expertul militar Alexei Anpilogov, citat de Vzgliad, afirmă că NATO nu mai organizează doar exerciții cu rol demonstrativ, ci pregătește reacții rapide la un posibil conflict cu Rusia.
El invocă desfășurarea de trupe în Polonia și statele baltice, modernizarea infrastructurii de transport și adaptarea podurilor, tunelurilor și conductelor de combustibil pentru deplasarea tehnicii militare grele.
Pentru presa apropiată Kremlinului, apartenența României la NATO, sprijinul pentru Ucraina și rolul său strategic la Marea Neagră sunt suficiente pentru a o integra în categoria guvernelor „neprietenoase”.
