luni 27 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9629 articole
Eveniment

Alexievici și Llosa avertizează

Scriitorii Svetlana Alexievici şi Vargas Llosa avertizează de la Berlin asupra unui nou fascism rus. Llosa a luat premiul Nobel pentru literatură în 2010, iar Alexievici în 2015. Alexievici și Llosa avertizează asupra unui nou fascism "Asistăm la naşterea unui nou fascism", a asigurat Alexievici, într-o intervenţie online cu prilejul unei manifestaţii convocate duminică la Berlin, care a concentrat sute persoane pentru susţinerea Ucrainei. La rândul său, Vargas Llosa s-a adresat participanţilor printr-un mesaj înregistrat, în care a felicitat "rezistenţa ucraineană" şi a făcut apel la mobilizare împotriva invaziei ruse în această ţară. Adunarea de solidaritate în favoarea Ucrainei a avut loc în piaţa centrală Bebelplatz din Berlin, aproape de Staatsoper Unter den Linden - Opera naţională - şi la câţiva paşi distanţă de Ambasada Rusiei, un loc în care sunt organizate aproape zilnic manifestaţii împotriva invaziei ruse. La manifestaţie au participat, prin mesaje înregistrate sau zoom, diferite personalităţi printre care istoricul britanic Timothy Garten Ash, care a cerut să fie susţinută cererea preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de a oferi ţării sale o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană (UE). După adunarea de la Bebelplatz, un loc istoric unde în 1933 naziştii au ars 25.000 de cărţi ai unor autori cenzuraţi de regim, a avut loc la Staatsoper un concert condus de dirijorul argentiniano-israelian, Daniel Barenboim, în solidaritate cu Ucraina. La concert au fost prezenţi cancelarul german, Olaf Scholz, şi preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a copatronat acest eveniment de strângere de fonduri şi care vor merge la Fondul pentru Ucraina al ONU. Opera naţională, Staatsoper, al cărui director muzical este din 1992 Daniel Barenboim, a anulat săptămâna trecută contractul cu soprana rusă Anna Netrebko. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian Opera din Berlin s-a alăturat astfel anulărilor în cascadă în întreaga Europă ale recitalurilor divei ruse, alături de reprezentaţiile dirijorului rus Valeri Gherghiev, ambii artişti fiind cunoscuţi pentru simpatiile lor pro-Putin.

Alexievici și Llosa avertizează asupra unui nou fascism rus Foto: Facebook Alexievici
Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului care vor ajuta refugiații, a propus Alina Gorghiu Foto: Facebook Gorghiu
Eveniment

Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului

Senatoarea PNL Alina Gorghiu a propus să se acorde cinci zile libere, plătite, pe lună pentru angajaţii Senatului care doresc să ajute refugiații ucraineni. Propunerea a fost făcută de senatorul PNL Alina Gorghiu. Cinci zile libere plătite pentru angajații Senatului "Contextul pandemic din ultimii doi ani, dar mai ales agresiunea militară demarată împotriva Ucrainei de către Rusia, joi, 24 februarie 2022, au subliniat importanţa coordonării capacităţilor de intervenţie şi asistenţă ale statului român, societăţii civile şi organizaţiilor internaţionale, în vederea asigurării asistenţei umanitare, cât mai rapid şi mai eficient cu putinţă. În contextul explicit al tensiunilor curente din Ucraina, eforturile şi resursele Guvernului României au fost îndreptate preponderent către măsuri de sprijin ale refugiaţilor ucraineni, Ministerul Apărării susţinând că România este pregătită să primească peste 500.000 de refugiaţi din Ucraina", a evidenţiat Alina Gorghiu, în documentul transmis Biroului permanent. Ea a subliniat că, din cauza fluxului continuu de refugiaţi şi al numărului ridicat al acestora, serviciile de asistenţă în centrele de primire a refugiaţilor trebuie acordate fără întrerupere, în acest moment existând o criză a resurselor umane la nivelul autorităţilor, iar acestea au venit cu apeluri către cetăţenii care doresc să se implice prin donaţii, dar şi ca voluntari. "Senatul României să vină în sprijinul autorităţilor, în această perioadă de criză umanitară, prin oferirea de zile libere angajaţilor care doresc să se implice în activităţile de voluntariat dedicate asistenţei şi preluării refugiaţilor. Angajaţii Senatului care vor desfăşura activităţi de voluntariat vor putea beneficia de maxim cinci zile libere plătite pe lună, pe perioada crizei umanitare generate de atacurile militare din Ucraina. Zilele libere vor fi acordate în baza unui document doveditor al activităţii de voluntariat desfăşurate care va fi decis în urma consultărilor cu autorităţile locale", se mai arată în documentul aprobat. Gorghiu crede că ajută la imaginea Senatului Secretariatul General al Senatului va lua legătura cu autorităţile competente, Prefectura, primăriile de sector, pentru a obţine informaţii legate despre centrele de primire a refugiaţilor de pe teritoriul Capitalei şi a primi datele de contact ale coordonatorilor. Informaţiile despre centrele din Capitală pentru primirea refugiaţilor vor fi furnizate tuturor angajaţilor Senatului printr-o campanie internă de informare, prin intermediul căreia se va face un apel la solidaritate şi implicare în vederea colaborării în această acţiune umanitară. Citește și: Premierul Israelului, la Moscova cu un avion al Mossad. Efectele vizitei, încă necunoscute. În ecuație intră și pericolul nuclear iranian "Prezenta propunere va contribui semnificativ la creşterea imaginii instituţiei Senatul României, demersul reprezentând dovada solidarităţii, unităţii şi implicării la toate nivelurile. Implementarea acestei măsuri va marca o premieră în activitatea instituţiei şi va contribui, la nivel extern, la poziţionarea instituţiei ca o instituţie deschisă, ce este mereu aproape de oameni şi care răspunde rapid în situaţii de criză. De asemenea, la nivel intern măsura va transmite şi sublinia în cultura organizaţională valori precum implicare civică, solidaritate, generozitate şi unitate", se menţionează în documentul aprobat.

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească (sursa: Inquam Photos/Casian Mitu)
Eveniment

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească

BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească. Biserica Ortodoxă Română continuă să ia poziție față de conflictul din Ucraina. Un comunicat al Patriarhiei insistă că refugiații din țara vecină au nevoie de ajutor și de acum înainte. BOR, pro-refugiați, anti-invazie rusească "Să ajutăm în continuare pe refugiaţi, să ne rugăm pentru pace şi să fim făcători de pace! Încă de la început, Patriarhia Română a luat act cu maximă îngrijorare de începerea războiului din Ucraina, război declanşat de Rusia împotriva unui stat suveran şi independent. Citește și: Purtătorul de cuvânt al BOR, atac dur la Patriarhul Kiril: „opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin” De asemenea, Patriarhia Română a făcut apel la rugăciune şi solidaritate pentru sprijinirea şi ajutorarea cetăţenilor ucraineni refugiaţi în România din cauza războiului. Astfel, în toată Biserica Ortodoxă Română au fost organizate colecte sau acţiuni de ajutorare a refugiaţilor din Ucraina. În ultimele zile, sute de mii de ucraineni au intrat în ţara noastră, fugind din calea războiului. Aceştia au fost întâmpinaţi încă de la intrarea lor în România cu multă compasiune, prietenie şi solidaritate de reprezentaţi ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, care le-au oferit ajutorul. Mulțumiri pentru eparhiile care au ajutat Drept urmare, Patriarhia Română mulţumeşte tuturor eparhiilor care au răspuns la apelul ei de cooperare frăţească şi contribuie în continuare la ajutorarea refugiaţilor ucraineni. În mod deosebit, mulţumim eparhiilor aflate la graniţa cu Ucraina: Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, şi Episcopia Tulcii. În contextul actual, marcat de violenţă şi multă suferinţă în Ucraina, este necesară în continuare ajutorarea refugiaţilor ucraineni care tranzitează România sau rămân aici pentru o vreme. Totodată, suntem chemaţi să înmulţim rugăciunea către Dumnezeu ca să înceteze războiul şi să fie pace, pentru ca refugiaţii să poată reveni în patria lor. Rugăciuni în timpul Postului Sfintelor Paşti Mai ales acum, în timpul Postului Sfintelor Paşti, când rugăciunea stăruitoare susţine pocăinţa sinceră pentru păcate şi face postul roditor de smerenie, pace şi bunătate, este necesar să cultivăm pacea inimii noastre şi să ne rugăm pentru pacea între popoare. Violenţa militară din război nu trebuie imitată prin violenţă verbală, prin atac la persoană sau denigrare. Dacă în slujbele ortodoxe ni se oferă adesea binecuvântarea , este necesar ca această pace să o facem prezentă şi roditoare în Biserică, în familie, în societate şi în relaţiile dintre popoare, spre slava Preasfintei Treimi şi binele omenirii! DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române"

Eveniment

Primarul Chirica, sponsor de modă DIICOT

Primarul Chirica, sponsor de modă DIICOT. Alocarea a 70.000 lei pentru un festival de modă organizat de Asociaţia Kasta Morrely a stârnit dezbateri aprinse în Consiliul Local Iași. Liderul de grup al USR, Răzvan Timofciuc, a cerut excluderea din calendar a acestui eveniment. Primarul Chirica, sponsor de modă DIICOT „În spaţiul public a apărut confirmarea oficială că DIICOT a pornit o investigaţie în privinţa unuia dintre fondatorii acestei asociaţii (...) au fost publicate mărturii ale unor tinere care susţin că au fost abuzate sexual şi psihologic de Morel Bolea. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Având aceste informaţii, nu consider oportun să continuăm finanţarea acestei asociaţii şi propun retragerea din lista de evenimente a acestui parteneriat”, a declarat Timofciuc, în plenul de la sfârşitul lunii februarie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Violența în familie, creștere cu 150% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Violența în familie, creștere cu 150

Violența în familie, creștere cu 150%. Părinţi bătuţi de copii, soţii înspăimântate că trebuie să locuiască în aceeaşi casă cu partenerul care le ameninţă cu moartea, femei care îşi iau copiii şi fug de acasă de teama că nu vor ajunge să-i vadă pe cei mici crescând, fraţi, vecini, gineri şi socri care ajung la violenţe. Violența în familie, creștere cu 150% Judecătorii sunt asaltaţi de la începutul pandemiei de Covid 19 de cereri în care trebuie să decidă dacă admit sau nu emiterea unui ordin de protecţie. Anul trecut au fost mai multe astfel de cereri decât în anii 2018 şi 2019 la un loc. “Se plâng judecătorii, că nu mai fac faţă. Sunt cazuri urgente, sunt cazuri care trebuie rezolvate rapid, sunt tot mai multe, iar alte dosare ajung să stea în aşteptare. Citește și: Discuții Rusia-Ucraina, în Turcia. Moscova continuă invadarea orașelor ucrainene. Lista țărilor „neprietenoase”, publicată de ruși Pandemia, categoric, a dus la creşterea violenţei", crede judecător Corina Varvara, preşedintele Judecătoriei Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Simion, nici un cuvânt de condamnare fermă a Rusiei Foto: Facebook
Eveniment

Simion, nici un cuvânt de condamnare fermă

12 zile de la invadarea Ucrainei și George Simion rezistă: din 24 februarie, când a făcut câteva declarații formale, el nu a mai spus nici un cuvânt de condamnare a Rusiei. În schimb, pe Facebook, AUR continuă mesajele Sputnik și cere autorităților să fie preocupate de soarta românilor din Bucovina de Nord. Aceste mesaje erau difuzate de Sputnik România, în perioada în care acest site era accesibil. Simion, nici un cuvânt de condamnare fermă a Rusiei La 24 februarie, în ziua în care a început invazia rusă, partidul lui Simion a anunțat: "Condamnăm invazia militară a Rusiei în Ucraina. Suntem îngrijoraţi de soarta etnicilor români din nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei, dar şi de ameninţările repetate asupra teritoriului României. AUR va organiza un protest în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse, la ora 18,00". Tot atunci, și Simion a spus câteva cuvinte despre invazie, la solicitarea presei, dar mesajul său nu a fost difuzat masiv pe rețelele sociale, pe filiera fanilor săi. În realitate, protestul din fața ambasadei Rusiei a adurat 35 de secunde, fapt dovedit de imaginile filmate. George Simion nu a spus nimic, s-a dus la jandarmii care păzeau ambasada, a dat mâna cu ei și a plecat. De atunci, el nu a mai spus nimic despre drama civililor atacați de armata rusă sau despre ceea ce ar trebui să facă România pentru a ajuta Ucraina agresată. În schimb, AUR reia pe pagina sa de Facebook atacul al Ucraina pe tema românilor din Bucovina de Nord: „De când a început războiul în Ucraina, niciun oficial român nu și-a exprimat îngrijorarea față de situația etnicilor români de acolo. De ce?”. Propagandiștii lui Putin, preocupați de Bucovina Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord și se prefac a fi preocupați de soarta românilor din Ucraina, scria DeFapt.ro, la 24 februarie. Putin nu s-a sfiit să invite România, Ungaria și Polonia să i se alăture și să rupă bucăți din Ucraina. Citește și: Propagandiștii lui Putin în România vântură teza recuperării Bucovinei de Nord. Lista „patrioților” preocupați de românii din Ucraina Călin Georgescu, fost premier desemnat de AUR și fost viitor președinte de onoare al AUR, a susținut, acum câteva săptămâni, că Ucraina este un stat inventat și că „aveam mai mult de câștigat dacă întreținem niște relații mai bune cu China și Rusia”.

Pensiile românilor, investite parțial în ALRO (sursa: eximbank.ro)
Eveniment

Fiul oligarhului Matchitski, demisie de la ALRO

Fiul oligarhului Matchitski, demisie de la ALRO. Bursa de Valori București a anunțat că luni, 7 martie a.c., trei membri din Consiliul de Administrație al ALRO și-au dat demisia. Cei trei ruși care au decis să părăsească compania sunt Aleksandr Barabanov, Pavel Primakov și Pavel Machitski. Fiul oligarhului Matchitski, demisie de la ALRO Primul era membru neexecutiv în Consiliul de Administrație din 2014 și membru al Comitetului de risc și sustenabilitate din martie 2020. Aleksandr Barabanov a absolvit Institutul de Relații Internaționale din Moscova. El s-a alăturat grupului Rinco/Vi Holding în anul 2006 și este șeful departamentului de contabilitate și raportare corporativă. Citește și: EXCLUSIV Câciu a „uitat” să retragă România din Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Banca bagă bani în ALRO a oligarhului Machitski Cel de-al doilea membru care și-a dat demisia din Consiliul de Administrație, Pavel Primakov, a absolvit Facultatea de Drept la Moscova în anul 2003. La grupul controlat de oligarhul rus Vitali Machitski se ocupa afaceri juridice internaționale. Înainte de a lucra pentru Machitski, Pavel Primakov a fost consilier general la filiala grupului EN+ din Rusia. De la Deripaska la Matchitski Grupul EN+ a fost controlat până în anul 2018 de un alt oligarch rus, Oleg Deripaska, unul dintre acționarii Strabag. În aprilie 2018, Departamentul Trezorerie Statelor Unite ale Americii a inclus grupul EN+ pe lista de sancțiuni ca răspuns la interferența Rusiei în alegerile din SUA, dar și pentru anexarea Crimeei de către Rusia. Citește și: Principalele companii rusești care acționează în România: Lukoil, Alro Slatina, Gazprom și TMK Ultimul demisionar este Pavel Machitski, fiul oligarhului Vitali Machitski. Pavel Machitski s-a alăturat Vimetco NV ca adjunct CFO în 2009. În 2011 a fost numit vicepreședinte al Consiliului de Administrație pentru Alum și membru al consiliului de administrație cu putere conjunctivă în cadrul Vimetco Management România, Vimetco Trading, Vimetco Power România și Conef. Rolul lui Pavel Machitski include, printre alte responsabilități, dezvoltarea afacerii, strategie, planificare financiară, fuziuni și achiziții, finanțare, bugetare, control și raportare, relații cu investitorii și managementul riscului. În 2013, a fost numit membru al Consiliului de Administrație al ALRO.

România, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament Foto: US Air Force
Eveniment

România, rută de aprovizionare a Ucrainei

România este, alături de Polonia, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament, scrie publicația New York Times. Ungaria a fost de acord ca Uniunea Europeană să livreze arme în Ucraina, însă guvernul maghiar nu participă la acest lucru la nivel bilateral şi nu permite tranzitarea Ungariei cu arme letale, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó. România, rută de aprovizionare a Ucrainei cu armament Într-un articol intitulat „Înarmând Ucraina: 17.000 de arme antitanc în șase zile și un corp cibernetic clandestin”, New York Times arată că echipamentele antitanc furnizate de SUA ajung în Ucraina de pe aeroporturile din România. În mai puțin de o săptămână, Statele Unite și NATO au trecut peste 17.000 de arme antitanc, inclusiv rachete Javelin, peste granițele Poloniei și României, descarcându-le din avioane militare de marfă gigantice, astfel încât să poată efectua călătoria pe uscat până la Kiev, capitala Ucrainei și alte orașe mari. Până acum, forțele ruse au fost atât de ocupate în alte părți ale țării încât nu au vizat liniile de aprovizionare cu arme, dar puțini cred că asta poate dura. „Dar acesta este sprijinul vizibil. Ascunse în baze din jurul Europei de Est, forțele din Comandamentul Cibernetic al Statelor Unite, cunoscute sub denumirea de „echipe de cybermisiune” sunt aici pentru a interfera cu comunicațiile digitale ale Rusiei – dar măsurarea ratei de succes a acestor echipe este dificilă”, spun oficialii citați de New York Times. Publicația compară acest efort de aprovizionare a Ucrainei cu arme cu podul aerian din 1948-1949, pentru aprovizionarea Berlinului de Est. Foto: US Air Force Ungaria se teme să nu fie atacată “Astăzi, am luat o nouă decizie, în baza căreia nu permitem transportul prin Ungaria al acestor arme letale – având în vedere că aceste transporturi ar putea fi cu uşurinţă ţinta unor atacuri militare”, a spus ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, menţionând că este important ca Ungaria să nu fie implicată în războiul din vecini. “Această decizie este justificată de securitatea Ungariei şi a comunităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică”, a spus şeful diplomaţiei ungare. Citește și: Viktor Orban nu-l abandonează pe Putin: Ungaria nu permite tranzitul armelor spre Ucraina

Ciolacu, declarație stângace despre războiul din Ucraina. Sursă imagine: Captură video Facebook Marcel Ciolacu
Eveniment

Ciolacu declarație stângace despre războiul din Ucraina

Ciolacu, declarație stângace despre războiul din Ucraina: „România nu are niciun motiv de a intra într-un conflict armat cu Rusia şi nu cred că România va intra într-un conflict armat cu Rusia”. Citește și: Viktor Orban nu-l abandonează pe Putin: Ungaria nu permite tranzitul armelor spre Ucraina Declarația lui Marcel Ciolacu amintește de declarațiile premierului Ungariei. Viktor Orban a spus că interesul Ungariei este să stea departe de conflictul militar dintre Ucraina și Rusia. Ciolacu, declarație stângace despre Ucraina „România nu are niciun motiv de a intra într-un conflict armat cu Rusia şi nu cred că România va intra într-un conflict armat cu Rusia. Cu toţii ştim ce se întâmplă în Ucraina şi eu consider categoric că ceea ce face Vladimir Putin şi la ce instigă să facă poporul rus în acest moment este inacceptabil în anul 2022", a declarat șeful PSD, Marcel Ciolacu, luni dimineață. În privinţa reglementării unei situaţii de criză de către Guvern, el a arătat că „are ştiinţă, cum este şi normal", urmând ca luni să aibă o discuţie cu prim-ministrul, relatează Agerpres. În contextul acestui conflict, liderul PSD a spus că întreaga Europă va fi afectată economic. „Întreaga Europă va fi şi întregul glob, dar în principal întreaga Europă şi este şi normal că ţările cele mai apropiate vor fi afectate cel mai mult. Sunt ferm convins că vom găsi soluţiile cele mai bune să depăşim şi această criză", a susținut șeful PSD.

O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși  Foto: Twitter
Eveniment

O mamă și doi copii, uciși

O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși când se refugiau din Kiev: această imagine este publicată de New York Times la deschiderea site-ului, în această seară. Publicația precizează că fotograful a fost prezent în momentul atacului și a asitat la eforturile soldaților ucraineni de a-i salva pe cei loviți de tirul armatei ruse. O mamă și doi copii, uciși de trăgători ruși Potrivit Reuters, și tatăl copiilor a fost lovit în acel moment. De altfel, fotografia arată patru corpuri ale unor civili, întinse pe asfalt. Ucrainenii care fugeau din orașul Irpin, de lângă Kiev, au fost surprinși duminică de bombardamentele forțelor ruse și forțați să se adăpostească, au declarat martorii citați de Reuters. Irpin, la aproximativ 25 km nord-vest de capitala Ucrainei, a cunoscut lupte intense în ultimele zile. Armata Rusiei se apropie de Kiev, oraș care găzduia aproximativ 3,4 milioane de oameni înainte ca invazia rusă să declanșeze un exod de civili. Locuitorii din Irpin au fugit ținând în brațe copii, bagaje și animale de companie, îndreptându-se spre autobuzele și mașinile care îi așteptau și care îi vor duce mai departe de ciocniri. Soldații au ajutat bărbații și femeile în vârstă care rămâneau în urmă. Unii oameni s-au ghemuit când exploziile au izbucnit în apropiere. Citește și: Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Reporterii Reuters nu au văzut victime, dar mai multe publicații au anunțat că cel puțin trei persoane au fost ucise - o femeie și doi copii.

Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România Foto: Facebook Forțele Aeriene Române
Eveniment

Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România

Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România, că riscă dacă își pun aerodromurile la dispoziția Ucrainei. Polonia tocmai a menționat că nu va face acest lucru și nici nu va ceda Kievului avioanele sale MiG. Orice ţară care îşi pune la dispoziţia Ucrainei aerodromurile pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată că a intrat în conflict, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, relatează Reuters. Rusia avertizează vecinii Ucrainei, menționând România În acest context, el s-a referit la România. "Practic, toate avioanele cu capacitate de luptă ale regimului de la Kiev au fost distruse. Dar ştim cu siguranţă că avioane ucrainene au zburat spre România şi alte ţări vecine", a declarat Igor Konaşenkov, citat de AFP şi EFE. "Folosirea reţelelor de aerodromuri ale acestor ţări pentru a primi avioane militare ucrainene şi utilizarea lor ulterioară împotriva forţelor armate ruse pot fi considerate o implicare a acestor stare în conflictul armat", a mai subliniat Konaşenkov, citat de agenţia de presă Interfax. Aeronava Suhoi 27 aparținând Forțelor Aeriene Ucrainene a părăsit la 1 martie spaţiul aerian al României, anunță MApN. Avionul SU-27, interceptat în prima zi a războiului din Ucraina, fusese interceptat de avioanele F-16 românești. Avionul înarmat fusese escortat până la baza de la Bacău. Un Suhoi ucrainean, returnat după ce a aterizat la Bacău „La solicitarea autorităţilor ucrainene, avionul militar Suhoi 27 aparținând Forțelor Aeriene Ucrainene a părăsit spaţiul aerian al României astăzi, 1 martie, cu respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale”, a explicat Ministerul Apărării. „Avionul Suhoi 27, fără a avea muniţie la bord, a fost escortat de două aeronave de luptă tip MiG-21 LanceR ale Forţelor Aeriene Române până la limita spaţiului aerian naţional, de unde a fost preluat de către aeronave ale Forţelor Aeriene Ucrainene”, a anunțat MApN. Joi, 24 februarie, două aeronave F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană sub comandă NATO au decolat în jurul orei 6.15, pentru clarificarea unei situații aeriene referitoare la un zbor neautorizat în partea de nord a României, care se apropia de spațiul aerian național. Citește și: Preşedintele Poloniei pune la dispoziţia refugiaţilor reşedinţele sale oficiale Ulterior interceptării avionului Su-27, pilotul ucrainean ar fi spus că a fost dezorientat și a intrat în spațiul aerian al României după ce baza aeriană din Ucraina de unde decolase fusese distrusă de primele atacuri cu rachete ale Rusiei.

BOR, atac devastator la Patriarhul Kiril (sursa: Instagram/Vasile Bănescu)
Eveniment

BOR, atac devastator la Patriarhul Kiril

BOR, atac devastator la Patriarhul Kiril. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a postat pe pagina sa de Instagram o fotografie a Patriarhului Kiril al Rusiei. În aceasta, apare și Vladimir Putin, cei doi par a-și împărtăși câte ceva. BOR, atac devastator la Patriarhul Kiril Comentariul adiacent fotografiei este o critică devastatoare la adresa lui Kiril. Iată textul integral: "Datoria lucidității ne obligă să discernem inclusiv între un autentic și demn Întâistătător al Bisericii lui Hristos și un opulent patriarh demisionar din punct de vedere moral și creștin prin complicitatea sa cinică cu politicul asasin și prin asocierea la cele mai hidoase lucruri pe care omul antihristic, care mimează credința în Dumnezeu și patriotismul, este capabil să le comită cu atrocitate: războiul cumplit și nejustificat împotriva altora, bulversarea vieții unui popor liber, îngrozirea, torturarea în varii feluri și uciderea în masă a unor oameni pe care Hristos ne-a poruncit blând să-i iubim ca pe noi înșine, nu să-i strivim sub cizma grea și invadatoare a morții. Chiar când diavolul ne truchează în față realitatea, avem mereu datoria de a discerne și de a mărturisi adevărul." Ucrainenii, "forțele răului" Oficial, Biserica Ortodoxă Română nu a difuzat nici un punct de vedere față de poziția Patriarhului Kiril, una de susținere a invaziei ruse în Ucraina. Citește și: Putin pregătește atacul asupra Odessei, cel mai apropiat punct fierbinte de România. Scene de coșmar la Mariupol, cadavre pe stradă "Fie ca Dumnezeu să ne apere ca situaţia politică actuală din Ucraina, o ţară soră care ne este apropiată, să fie folosită în aşa fel încât forţele răului să învingă", a susţinut Kiril în predica sa de duminică, 27 februarie, a patra zi de război, din timpul liturghiei de la Catedrala Mântuitorului Hristos. "Întărește cu puterea Ta pe poporul credincios din țara Ucrainei, luminează ochii amăgiți cu lumina Ta dumnezeiască, ca să înțeleagă adevărul Tău, să le înmoaie amărăciunea, să stingă vrăjmășia și discordia asupra țării și a poporului ei pașnic înălțat, pentru toată lumea", a predicat patriarhul, potrivit patriarchia.ru.

Bennett, cu avionul Mossad la Moscova (sursa: Sputnik)
Eveniment

Bennett, cu avionul Mossad la Moscova

Bennett, cu avionul Mossad la Moscova. Premierul israelian Naftali Bennet s-a întâlnit sâmbătă la Kremlin cu preşedintele rus Vladimir Putin, o întâlnire misterioasă în plin Sabat evreiesc (ziua odihnei săptămânale instituită de religia iudaică - n.r.), care continuă să fie învăluită în secret, scrie duminică agenţia de presă israeliană TPS. Bennett, cu avionul Mossad la Moscova Bennett a decolat chiar de Sabat, dimineaţa devreme, către Moscova la bordul unui avion folosit de obicei de Mossad, agenţia de informaţii externe a Israelului, după ce vorbise cu Putin miercuri, a doua oară într-o săptămână. Ministrul construcţiilor şi locuinţelor Zeev Elkin, care are o experienţă semnificativă în întâlnirile cu Putin, a fost şi el prezent la întrevedere şi a ajutat la translaţie. Miercuri, Elkin s-a întâlnit cu ambasadorul rus în Israel. După ce ambasadorul ucrainean în Israel a cerut o reuniune de urgenţă, Elkin l-a invitat la cină la el acasă, vineri seară. Citește și: Rusia ocupă, pas cu pas, coasta Mării Negre și se apropie de Odessa. De aici, până la granița cu România mai sunt circa 150 km În vizita sa la Moscova, Bennett a mai fost însoţit şi de consilierul pe probleme de securitate naţională şi director al Consiliului Securităţii Naţionale, Eyal Hulata, şi de consilierul diplomatic Shimrit Meir. Ministrul apărării Benny Gantz, şeful diplomaţiei Yair Lapid şi ministrul finanţelor Avigdor Liberman au fost puşi la curent în avans cu privire la călătoria lui Bennett. Zelenski a transmis că nu a rezultat "nimic nou" După întâlnirea cu Putin de la Kremlin, Bennett a vorbit de două ori cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu şeful statului francez Emmanuel Macron. Consilierul de presă al lui Zelenski, Serghei Nikiforov, a declarat că "nimic nou nu a rezultat în urma reuniunii" de la Kremlin şi că Kievul aşteaptă o întâlnire directă între Zelenski şi Putin. Apoi, Bennett a zburat la Berlin pentru a-l întâlni pe cancelarul german Olaf Scholz. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a declarat că, în discuţia de 90 de minute, accentul a fost pus pe rezultatele convorbirilor pe care Bennett le-a avut cu Putin la Moscova. Scholz şi Bennett au căzut de acord să rămână în contact strâns şi s-au angajat să acţioneze pentru încheierea conflictului din Ucraina cât mai repede cu putinţă, potrivit lui Hebestreit. Acordul nuclear de la Viena, printre teme Bennett s-a întors în Israel la primele ore ale zilei de duminică. Conţinutul şi rezultatul navetei diplomatice a lui Bennett încă nu sunt cunoscute, remarcă TPS. Potrivit unei surse din Ierusalim, întrevederea lui Bennett cu Putin a durat circa trei ore şi a fost coordonată cu SUA, Germania şi Franţa, pe fondul menţinerii unui dialog constant cu Ucraina. Bennett a vorbit cu Putin despre situaţia comunităţilor israeliene şi evreieşti ca urmare a conflictului din Ucraina şi despre progresele negocierilor pe teme nucleare de la Viena. Bennett a exprimat opoziţia Israelului privind revenirea la acordul nuclear cu Iranul, potrivit sursei citate. O altă sursă de la Washington a declarat că Bennett a vorbit vineri cu consilierul pe probleme de securitate naţională al SUA, Jake Sullivan, şi l-a informat că va zbura la Moscova a doua zi pentru o întâlnire cu Putin. Bennett nu a cerut acordul părţii americane, ci doar a informat Casa Albă, iar Sullivan nu a avut nimic de obiectat, dar nici nu a părut încântat de idee, potrivit sursei citate. Oficiali ai Casei Albe au adus clarificări şi au spus că sunt sceptici în legătură cu şansele lui Bennett de a-l influenţa pe Putin, potrivit sursei citate. Nu este clar de ce Bennett, evreu practicant, a simţit nevoia urgentă să zboare sâmbătă la Moscova, remarcă TPS. Majoritatea comentatorilor au declarat că acţiunile lui Bennett sunt îndrăzneţe, dar foarte riscante. Linia ciudat-neutră a Israelului La nivel diplomatic, Israelul a încercat să păstreze o linie aparent neutră şi să nu se facă prea mult remarcat, dând dovadă de un oarecare sprijin pentru Ucraina şi aliniindu-se cu Occidentul, încercând totodată să nu înfurie Moscova, cu care are relaţii şi cu care îşi coordonează acţiunile militare împotriva ţintelor teroriste în interiorul Siriei. Potrivit TPS, Israelul a condamnat anemic invazia Rusiei în Ucraina, acuzând-o de gravă încălcare a ordinii internaţionale, dar nu şi a dreptului internaţional. Israelul nu a anunţat deocamdată niciun fel de sancţiuni împotriva Rusiei. Bennett a declarat de mai multe ori că executivul pe care îl conduce "adoptă o politică măsurată şi responsabilă" faţă de criza din Europa.

Machitski, cetățean de onoare al Slatinei (sursa: ALRO)
Eveniment

Machitski, cetățean de onoare al Slatinei

Oligarhul rus Vitali Machitski, cetățean de onoare al Slatinei. Acesta controlează producătorul de aluminiu ALRO și nu a fost inclus pe lista de sancțiuni adoptate la nivel internațional împotriva apropiaților președintelui Vladmir Putin. Fără legătură cu acest fapt, Machitski este cetățean de onoare al orașului Slatina din 2010. Prin grija lui Darius Vâlcov, fost primar al Slatinei și ex-ministru de Finanțe. În urmă cu 20 de ani, compania rusească Gazprom a decis să vândă o parte din gazele de pe piața românească printr-o firmă controlată de Vitali Machitski. Totul, ca recompensă pentru că acesta deblocase negocierile cu Turcia pentru finalizarea contrucției gazoductului Blue Stream. Mandatat de Gazprom să negocieze cu Turcia Vitali Machitski, unul dintre primii oligarhi de la Moscova, și-a extins afacerile în România la finalul anilor 1990. Guvernul de la București a vândut prin Bursa de Valori un pachet de 49% din acțiunile producătorului de aluminiu ALRO. Se întâmpla în 1997. 41,85% din aceste acțiuni a fost cumpărat de rușii de la Marco Grup, care aveau să devină acționari majoritari în anul 2002. În toată această perioadă, rușii lui Machitski au vândut aluminiu în Turcia, afacere de pe urma căreia și-a câștigat influența la Ankara. Citește și: Principalele companii rusești care acționează în România: Lukoil, Alro Slatina, Gazprom și TMK Tot în acea perioadă, compania rusească Gazprom construise 30% din gazoductul Blue Stream prin care Rusia urma să furnizeze gaze naturale Turciei. Dar construcția gazoductului a fost blocată de turci. Conducerea Gazprom a decis atunci ca oligarhul Vitali Machitski să facă parte din echipa de negociatori. El susținea într-un interviu pentru Interfax că și-a folosit conexiunile din Turcia făcute în urma exportului de aluminiu din România pentru a debloca afacerea Blue Stream. "Ulterior am început să vindem noi înșine gaz, în baza unui contract cu Gazprom. Am făcut comerț în Turcia și suntem încă unul dintre cei doi furnizori principali ai României. Avem un acord cu Gazprom pentru a furniza României un total de 60 de miliarde de metri cubi de gaz în perioada 2002-2030”, spunea Vitali Machitski. Machitski, cetățean de onoare al Slatinei În iulie 2010, orașul Slatina era condus de primarul Darius Vâlcov, ales pe listele Partidului Democrat Liberal, partid controlat pe atunci de președintele Traian Băsescu. Pe 13 iulie 2010, primarul Darius Vâlcov a decis să-I acorde lui Vitali Machitski titlul de Cetățean de Onoare al Slatinei. "Sunt onorat să primesc această distincţie ca o subliniere a rezultatelor obținute de Alro şi aş vrea să le mulţumesc autorităţilor locale din Slatina pentru recunoaşterea realizărilor Companiei, precum şi tuturor angajaţilor pentru efortul depus şi pentru dedicaţie", declara Machitski, Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Vimetco, acționarul majoritar al Alro, potrivit unui comunicat postat pe site-ul companiei la acea dată. "Compania a evoluat de la un producător de lingouri, la un producător integrat de aluminiu, ca parte unui Grup internaţional. Dorim să continuăm programul implementat pentru a consolida poziţia Alro pe piaţa internaţională de aluminiu, păstrându-ne, în acelaşi timp, poziţia de Companie responsabilă social, pentru Slatina", se mai menționa în comunicatul citat.

Trebuie crescută „imediat” producția de petrol spune Elon Musk Foto: Captura YouTube
Eveniment

Trebuie crescută „imediat” producția de petrol

Trebuie crescută „imediat” producția de petrol și gaze, a recomandat miliardarul american Elon Musk, pe Twitter, referindu-se la criza din Ucraina. Trebuie crescută „imediat” producția de petrol „Urăsc să spun asta, dar trebuie să creștem imediat producția de petrol și gaze. Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare”, a scris el pe Twitter. „Evident, acest lucru ar afecta negativ Tesla, dar soluțiile de energie sustenabilă pur și simplu nu pot reacționa instantaneu pentru a compensa exporturile rusești de petrol și gaze”, a continuat e. Lauren Boebert, congresmman republican l-a completat: „America finanțează războiul Rusiei cumpărând petrol și gaze rusești, mai degrabă decât producându-le pe ale noastre”. Antreprenorul miliardar Elon Musk a afirmat sâmbăta trecută, într-un mesaj pe Twitter ca răspuns la un apel al unui responsabil ucrainean, că grupul său SpaceX a activat serviciul de internet prin satelit Starlink în Ucraina şi că compania trimite echipamente în ţară, notează AFP. Stalink, activ în România Starlink, serviciul de internet prin satelit lansat de o companie deţinută de antreprenorul american Elon Musk, a fost autorizat din România, conform lui Sabin Sărmaş, deputat PNL şi preşedintele Comisiei de IT din Camera Deputaţilor. “Starlink, renumitul serviciu de internet prin satelit a lui Elon Musk, a fost autorizat şi în România. Ce înseamnă asta pentru noi, românii? Că suntem cu un pas mai aproape să avem acces la internet în orice colţ al ţării, oricât de izolat ar fi el, pentru că pe lângă internetul de mare viteză prin fibră optică, vom avea pe scară largă şi internet prin satelit”, a scris Sărmaş pe reţeaua socială de business LinkedIN, conform ZF. Citește și: Abominabil – ex-fotbalistul Daniel Pancu, laude pentru sângerosul cecen Ramzan Kadîrov, prietenul lui Putin: „A făcut multe lucruri bune pentru popor. Acolo poți să omori femeile”. Și Florentin Petre îl laudă pe Kadîrov

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră