joi 05 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9360 articole
Eveniment

Ministrul de Finanțe, la Atena la un forum de energie. Nazare, firmă cu un politician grec condamnat

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, efectuează o vizită oficială la Atena între 5 și 7 noiembrie 2025, pentru a discuta cu omologul său grec, Kyriakos Pierrakakis, despre consolidarea cooperării economice bilaterale și identificarea de oportunități de investiții comune în infrastructura energetică, de transport și digitală, a anunțat Ministerul Finanțelor într-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Vizită oficială la Atena și întâlnire la nivel înalt Întrevederea dintre cei doi miniștri are loc în contextul Forumului Partnership for Transatlantic Energy Cooperation (P-TEC) și al Reuniunii Ministeriale dedicate Coridorului Vertical de Energie, desfășurate în capitala Greciei. Citește și: EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță, care-l acuză de ilegalități la numiri de șefi în companii de stat Agenda discuțiilor include teme precum: - viziunea României de a deveni un hub energetic regional pentru gaze naturale și energie electrică; rolul strategic al Greciei ca poartă de acces către surse alternative de energie, inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG); - cooperarea în domeniul reformelor economice, al digitalizării serviciilor publice și al simplificării - sistemului fiscal pentru atragerea investițiilor străine. România, hub energetic regional în Coridorul Vertical de Energie În cadrul reuniunii, Alexandru Nazare va participa la discuții cu miniștrii energiei din țările implicate în Coridorul Vertical de Energie – Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina – având ca scop reducerea barierelor pentru utilizarea extinsă a acestui coridor strategic. Potrivit Ministerului Finanțelor, Coridorul Vertical de Energie „va asigura transportul gazelor naturale din sudul către nordul Europei, provenite din Marea Caspică (în special Azerbaidjan), precum și gaze lichefiate (LNG) din terminalele din Grecia și Turcia, inclusiv din Statele Unite”. Acest proiect contribuie la diversificarea surselor de aprovizionare și la creșterea rezilienței energetice a Europei Centrale și de Est, reducând dependența de furnizori unici. Poziția strategică a României și infrastructura BRUA România joacă un rol central în cadrul Coridorului Vertical datorită poziției sale geografice și infrastructurii energetice dezvoltate. Conducta BRUA, integrată în sistemul Coridorului, consolidează statutul țării ca nod regional de transport și distribuție a gazelor naturale, contribuind la securitatea energetică a regiunii și la cooperarea transatlantică. Discuții cu oficiali americani pentru consolidarea parteneriatului energetic Pe parcursul forumului de la Atena, ministrul român al Finanțelor va avea întrevederi cu: Chris Wright, Secretarul american al Energiei; Doug Burgum, Secretarul de Interne al SUA și președinte al Consiliului Național pentru Energie. Aceste discuții vor viza consolidarea cooperării transatlantice în domeniul energiei, investițiilor și securității infrastructurilor critice. România, vizibilitate sporită și acces la finanțări internaționale Ministerul Finanțelor subliniază că implicarea activă a României în inițiativele P-TEC va aduce beneficii concrete: creșterea vizibilității țării în Europa Centrală și de Est; acces la finanțări internaționale și tehnologii moderne pentru modernizarea infrastructurii energetice; promovarea investițiilor private și a parteneriatelor public-private în domeniul tranziției verzi. „Participarea activă a României la inițiativele din cadrul P-TEC va contribui la modernizarea infrastructurii energetice și la consolidarea rolului țării noastre în rețeaua energetică europeană și transatlantică”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.

Alexandru Nazare, vizită oficială la Atena (sursa: Facebook/Alexandru Nazare)
Urmărire în trafic și focuri de avertisment (sursa: Facebook/Inspectoratul de Poliție Județean Constanța)
Eveniment

Copil dus zilnic la școală cu mașină neînmatriculată de tatăl fără permis. S-au tras focuri de armă

Un bărbat din județul Constanța care nu a oprit la semnalul polițiștilor a fost imobilizat după o urmărire în trafic și patru focuri de avertisment trase în plan vertical, a anunțat miercuri Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța. Urmărire în trafic și focuri de avertisment Incidentul a avut loc miercuri dimineață, în jurul orei 7:30, pe strada Bisericii din satul Olteni. Citește și: Firea desființează spectacolul organizat de Patriarhul Daniel la sfințirea Catedralei Neamului Polițiștii din cadrul Biroului Siguranță Rutieră al Poliției Municipiului Mangalia au efectuat semnal regulamentar de oprire unui șofer care nu s-a conformat. Bărbatul și-a continuat deplasarea, fiind urmărit de echipajul de poliție. Autoturismul a fost interceptat și blocat în trafic, însă conducătorul auto a coborât și a încercat să fugă, încercând să se ascundă în curțile unor imobile. Pentru prinderea lui, un polițist a executat patru focuri de avertisment în plan vertical. În urma acțiunii, bărbatul a fost imobilizat și condus la sediul poliției pentru audieri. Fără permis și cu numere false de înmatriculare În urma verificărilor, polițiștii au stabilit că bărbatul, în vârstă de 44 de ani, nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. Totodată, s-a constatat că autoturismul pe care îl conducea nu este înmatriculat, iar plăcuțele de înmatriculare montate aparțin unui alt vehicul. Își ducea zilnic copilul la școală cu mașina neînmatriculată Potrivit IPJ Constanța, bărbatul ar fi folosit zilnic același autoturism pentru a-și duce copilul la școală, deși nu avea dreptul legal de a conduce. În cauză, polițiștii au întocmit un dosar de cercetare penală pentru conducerea unui vehicul fără permis, conducerea unui autovehicul neînmatriculat și punerea în circulație a unui autoturism cu numere false de înmatriculare. Cercetările continuă sub coordonarea Parchetului, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a avut loc incidentul.

Escrocherie de peste 283.000 de dolari (sursa: Pexels/Artem Podrez)
Eveniment

Loverboy român online: a convins o americancă să-i dea 283.000 de dolari. A fost arestat la Zalău

Un bărbat din județul Sălaj a fost reținut pentru 24 de ore într-un dosar penal ce vizează infracțiunile de înșelăciune în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată, potrivit unui comunicat transmis de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Operațiunea a fost derulată de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sălaj, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Escrocherie sentimentală de peste 283.000 de dolari Conform anchetatorilor, între anii 2021 și 2024, bărbatul ar fi indus în eroare o femeie din Statele Unite ale Americii, cu care ar fi pretins că are o relație. Citește și: EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță, care-l acuză de ilegalități la numiri de șefi în companii de stat Acesta i-ar fi furnizat informații false și i-ar fi făcut promisiuni nerealiste, determinând-o să îi transfere peste 283.000 de dolari americani, prin mai multe operațiuni bancare. Prin aceste acțiuni, bărbatul ar fi cauzat un prejudiciu semnificativ victimei, folosindu-se de o metodă de tip „romance scam”, frecvent întâlnită în mediul online. Falsuri bancare pentru a-și susține minciunile În cadrul anchetei, polițiștii au stabilit că suspectul a falsificat mai multe extrase de cont bancar, pentru a-și susține afirmațiile mincinoase și pentru a câștiga încrederea victimei. O percheziție domiciliară a fost efectuată la locuința bărbatului, unde au fost descoperite și ridicate documente și obiecte relevante pentru cauză, care vor fi folosite în continuarea investigațiilor. Reținere pentru 24 de ore și măsuri judiciare După administrarea probatoriului, suspectul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat magistraților pentru dispunerea măsurilor legale corespunzătoare. Operațiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului Criminalistic și al Serviciului pentru Acțiuni Speciale al Inspectoratului de Poliție Județean Sălaj. Cazul, parte dintr-un fenomen în creștere Autoritățile avertizează că astfel de escrocherii online, bazate pe manipularea emoțională a victimelor, sunt tot mai frecvente și pot produce prejudicii importante. Poliția Română recomandă cetățenilor prudență sporită în interacțiunile online și verificarea riguroasă a identității persoanelor cu care comunică.

Emeric Ienei a murit (sursa: frf.ro)
Eveniment

Emeric Ienei a murit. Fostul antrenor avea 88 de ani

Fostul mare antrenor Emeric Ienei, cel care a condus echipa Steaua București spre triumful istoric din 1986 în Cupa Campionilor Europeni, s-a stins din viață miercuri, la vârsta de 88 de ani. Anunțul oficial, făcut de FC Bihor Vestea tristă a fost confirmată de clubul FC Bihor, unul dintre cluburile la care Ienei a activat de-a lungul carierei sale de antrenor. Citește și: EXCLUSIV „Diavolul” de la Economie căuta informații despre ministrul Miruță, care-l acuză de ilegalități la numiri de șefi în companii de stat Mesajul de condoleanțe a fost publicat pe pagina oficială de socializare a clubului. Nașterea și formarea unui campion Autor al celei mai mari performanțe din istoria fotbalului românesc – câștigarea Cupei Campionilor Europeni din 1986 cu Steaua București – Emeric Alexandru Ienei (Imre Sándor Jenei) s-a născut la 22 martie 1937, în localitatea Agrișu Mic, județul Arad. A urmat cursurile Facultății de Educație Fizică și Sport din București, formându-se într-un context care avea să-l propulseze spre o carieră remarcabilă atât ca jucător, cât și ca antrenor. Cariera de jucător: performanțe la Steaua și pe plan internațional În calitate de mijlocaș defensiv, Emeric Ienei a evoluat pentru Flamura Roșie Arad (1955-1956), Steaua București (1957-1969) și Kayserispor (Turcia, 1969-1971). A îmbrăcat tricoul Stelei de 254 de ori și a marcat șapte goluri. Potrivit site-ului oficial csasteaua.ro, în perioada petrecută la clubul din Ghencea a cucerit trei titluri de campion al României (1959-60, 1960-61, 1967-68) și patru Cupe ale României (1962, 1966, 1967, 1969). La echipa națională, a bifat șase selecții și a participat la Jocurile Olimpice de Vară din 1964, desfășurate în Japonia, unde România s-a clasat pe locul al cincilea. De la teren la bancă: începuturile carierei de antrenor După retragerea din activitate, Emeric Ienei s-a dedicat antrenoratului. A pregătit echipe importante din țară și din străinătate: Steaua București – 1975-1978, 1983-1984, 1984-1986, 1991, 1993-1994, 1998-2000 FC Bihor Oradea – 1978-1979 CS Târgoviște – 1981-1982 FC Fehérvár (Ungaria) – 1993 Panionios (Grecia) – 1996 Universitatea Craiova – 1996 A antrenat, de asemenea, echipa națională a României (1986-1990 și 2000) și naționala Ungariei (1992-1993). Sub conducerea sa, România a câștigat turneul internațional Cupa Kirin din Japonia. Cupa Campionilor Europeni – momentul care a scris istoria Pe 7 mai 1986, la Sevilla, Emeric Ienei a condus Steaua București către cea mai mare victorie din istoria fotbalului românesc: cucerirea Cupei Campionilor Europeni, după o finală legendară cu FC Barcelona. A fost un moment care a intrat în legendă, consfințind numele lui Ienei drept simbol al excelenței și al profesionalismului. Performanțe ca selecționer În cele 49 de meciuri pe banca naționalei, România a obținut 22 de victorii, 13 egaluri și 14 înfrângeri, cu un golaveraj de 77-56. Sub comanda lui Ienei, tricolorii au participat la două turnee finale majore: Cupa Mondială din 1990 și EURO 2000. În 1989, el a reușit să califice echipa națională la un Campionat Mondial după o pauză de două decenii, aducând-o până în optimile de finală, unde a fost eliminată dramatic de Irlanda, la loviturile de departajare. Recunoaștere și distincții oficiale Emeric Ienei a ocupat și funcții administrative importante: a fost secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului (1997-1998) și președinte al FC Bihor Oradea după retragerea din activitatea de antrenor, în iunie 2000. În 1998, a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea) în Ministerul Apărării Naționale. Pentru meritele sale, a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” Clasa a II-a cu baretă (martie 2008) și, ulterior, cu Ordinul „Steaua României” (9 martie 2017), distincție acordată de președintele Klaus Iohannis. Viața personală Emeric Ienei a avut un fiu din prima căsătorie cu actrița Vasilica Tastaman și o fiică din a doua căsătorie cu Ileana Ienei, fostă campioană olimpică la scrimă, decedată în 2021. Emeric Ienei rămâne una dintre cele mai respectate și iubite figuri din istoria sportului românesc. Cu o carieră de excepție, marcată de performanțe unice și o conduită impecabilă, el a fost și va rămâne sinonim cu excelența și demnitatea în fotbal.

Ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Serban, îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom Foto: Facebook Ciprian Serban
Eveniment

Ministrul PSD al Transporturilor îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom

Ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom: compania ar avea nevoie de 114 milioane de lei ca sa-si plătească datoriile. Banii ar urma să fie folosiți, oficial, pentru majorarea capitalului social al companiei. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Ministrul PSD al Transporturilor îi cere lui Bolojan bani din fondul de rezervă pentru falitul Tarom „Compania TAROM a solicitat alocarea unei noi tranșe din ajutorul de restructurare autorizat, în vederea acoperirii deficitului de lichiditate cu care se confruntă și care nu-i permite plata unor datorii cu termen de plată scadent depășit și care, prin acumularea penalităților de întârziere  sau ca urmare a unor decizii ale creditorilor, pot destabiliza echilibrul financiar al societății, putând conduce, în final, la eșecul procesului de restructurare. Ținând cont de necesitatea asigurării în regim de urgență a surselor de finanțare pentru susținerea procesului de restructurare a companiei TAROM, astfel încât să fie minimizat riscul ca deficitul de lichiditate să afecteze în mod negativ procesul de restructurare și, în același timp, să fie create premizele pentru ca în anul 2026 implementarea planului de restructurare să poată continua în vederea atingerii obiectivele agreate cu Comisia Europeană, se propune alocarea unei noi  tranșe din ajutorul de restructurare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 541/2024, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2025, prin suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pe anul 2025 cu suma de 114.068 mii lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern, proiect inițiat de ministerul Transporturilor.  Tarom nu a mai avut profit din 2008. În 2023, pierderile au fost de 87 de milioane de lei. În acela an, datoriile erau de 1,28 miliarde de lei.  Cu toate acestea, în iulie, în plină criză economică, acţionarii companiei aeriene de stat, printre care și Ministerul Transporturilor, au dat vot favorabil pentru dublarea indemnizației primite de membrii Consiliului de Administrație TAROM.  Decizia a fost susținută şi de Agenţia de Monitorizare a companiilor de stat. Indemnizațiile au crescut de la 12.000 de lei la 24.000 de lei.

Percheziții DNA la generalii lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Generalii lui Călin Georgescu, percheziționați de DNA: Iană (SIE), procurorul Doană, rezerviști SRI

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat percheziții miercuri într-un dosar complex ce vizează influențarea conducerii unei instituții publice din județul Vaslui. Printre persoanele cercetate se numără generalul SIE în rezervă Nicolae Iana, fostul procuror militar DNA Vasile Doană și doi rezerviști ai Serviciului Român de Informații (SRI), potrivit unor surse judiciare citate de G4Media. Ținta grupării: schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare Vaslui Potrivit informațiilor preliminare, ancheta vizează o presupusă încercare de a influența sau înlocui conducerea Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Gruparea ar fi acționat în interesul omului de afaceri Fănel Bogos, considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă din România. Procurorii DNA investighează posibile fapte de corupție, trafic de influență și abuz în serviciu. Cine este generalul în rezervă Nicolae Iana Generalul Nicolae Iana, trecut în rezervă în 2003, a fost ofițer al Serviciului de Informații Externe (SIE). După retragerea din activitate, el a lucrat în mediul privat, inclusiv pentru Sorin Ovidiu Vântu, în cadrul companiei Petromservice, societate creată prin externalizarea unor servicii din Petrom și controlată de sindicatul condus de Liviu Luca. Atât Vântu, cât și Luca au fost ulterior condamnați penal pentru fapte de corupție. Legături cu gruparea Potra–Georgescu Conform publicației Gândul, Nicolae Iana este considerat apropiat de gruparea Horațiu Potra – Călin Georgescu, o rețea controversată cu conexiuni economice și politice extinse, inclusiv în țările arabe, unde Iana ar avea contacte solide. Un alt nume important din anchetă este cel al fostului procuror militar DNA, Vasile Doană, care s-ar fi aflat în legătură cu Iana și ceilalți rezerviști implicați. DNA verifică în prezent posibile acțiuni concertate ale acestora în sprijinul afaceristului Fănel Bogos. Fănel Bogos – un nume greu din industria avicolă Fănel Bogos este considerat unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă românească. De-a lungul anilor, el a fost implicat în mai multe dispute comerciale și investigații privind activitatea economică din sectorul alimentar. Perchezițiile DNA ar putea marca începutul unei anchete de amploare privind interferențele dintre mediul de afaceri, servicii secrete și administrația locală, într-un caz cu potențiale ramificații naționale.

Parcările supermarketurilor, doar pentru clienți (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Supermarketurile pun bariere la intrarea în parcările lor pentru a face loc clienților

Tot mai multe supermarketuri din Iași instalează bariere de acces în parcări pentru a le asigura locuri clienților reali. Parcările supermarketurilor, doar pentru clienți După exemplul Lidl, și Kaufland a montat recent o barieră la magazinul din Tătărași. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR Măsura vine pe fondul aglomerației create de șoferi care ocupă locurile fără a face cumpărături, folosind parcările doar ca zonă de tranzit. Noile reguli urmăresc să reducă disconfortul clienților și să fluidizeze traficul din jurul hipermarketurilor. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șofer condamnat, așteptat la Penitenciarul Copou (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Viața la țară: condamnat pentru conducere fără permis, s-a urcat iar la volan. Tot fără permis

Un șofer condamnat pentru conducere fără permis trebuie să se prezinte voluntar la Penitenciarul din Copou pentru executarea pedepsei. Șofer condamnat, așteptat la Penitenciarul Copou Bărbatul a fost judecat și condamnat în lipsă, instanța reușind să afle doar că se află plecat în străinătate. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR După ce sentința a devenit definitivă, acesta are la dispoziție șapte zile pentru a se preda autorităților. Dacă nu se conformează, riscă o pedeapsă suplimentară pentru evadare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pensiile speciale blochează proiecte PNRR (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Ce proiecte PNRR pierde România din cauza pensiilor speciale

România riscă să piardă finanțări importante prin PNRR, iar printre cauze se numără și menținerea pensiilor speciale. Pensiile speciale blochează proiecte PNRR Ministerul Investițiilor și Finanțelor Publice urmează să publice lista actualizată a proiectelor eligibile, după pierderea celor 7,5 miliarde de euro din fondurile europene acordate în 2020. Citește și: ANALIZĂ Cum a evitat G4Media întrebările incomode pentru candidatul Băluță și l-a ajutat să calmeze alegătorii USR În județul Iași, din cele peste 860 de proiecte aprobate prin PNRR, doar 30 au fost finalizate, restul aflându-se încă în implementare. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, termenul-limită pentru finalizarea tuturor jaloanelor este 31 august 2026, iar plățile finale trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare (sursa: Inquam Photos/George Călin, Octav Ganea)
Eveniment

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Geoană, eliberați din închisoare

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, vor fi eliberați din penitenciar, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a constatat că faptele pentru care au fost condamnați s-au prescris. Decizia a fost luată marți de un complet de judecători condus de Lia Savonea, președinta Instanței Supreme. Condamnările și contextul dosarului Sebastian Vlădescu executa o pedeapsă de 7 ani și 4 luni de închisoare pentru luare de mită, iar Mircea Ionuț Costea avea o condamnare de 6 ani pentru complicitate la luare de mită. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Ambii au fost implicați într-un dosar privind o mită de 20 de milioane de euro primită de la compania austriacă Swietelsky, în legătură cu lucrările de reabilitare a căii ferate București - Constanța. Completul care a decis eliberarea celor doi a fost format din Lia Savonea, Lucia Tatiana Rog, Adrian Glugă, Gheorghe-Valentin Chitidean și Lavinia Valeria Lefterache, prin admiterea unui recurs în casație, o cale extraordinară de atac. Aplicarea deciziei Curții Constituționale Potrivit purtătorului de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, eliberarea celor doi este o consecință a Deciziei nr. 50/2025 a Curții Constituționale, care a reafirmat principiul respectării dreptului la apărare, egalității de șanse și accesului la justiție. CCR a stabilit că modificările procedurale privind prescripția nu afectează răspunderea civilă sau măsurile patrimoniale dispuse anterior. În consecință, Vlădescu și Costea rămân obligați să achite prejudiciile reținute în sarcina lor, iar măsurile de confiscare și asiguratorii au fost menținute. Sebastian Vlădescu: prejudiciu de 3.990.248 lei și 65.000 euro, plus confiscarea specială a 2.177.000 euro Mircea Ionuț Costea: prejudiciu de 3.121.328 lei și 1.919.900 euro În total, măsurile civile dispuse însumează 7.111.577 lei și 4.161.900 euro. Motivele juridice ale eliberării În recursul său, Sebastian Vlădescu a susținut că infracțiunea de luare de mită s-a prescris. Argumentul său s-a bazat pe o decizie anterioară a unui complet ICCJ (din care a făcut parte tot Lia Savonea), conform căreia termenul de prescripție se calculează de la data pretinderii mitei, nu de la momentul primirii efective a banilor. Ulterior, Curtea Constituțională a confirmat că această interpretare se aplică și persoanelor condamnate definitiv, ceea ce a permis eliberarea foștilor oficiali. Vlădescu se afla în detenție din mai 2023, în timp ce Costea a fost încarcerat doar patru luni, fiind adus în România din Turcia după pronunțarea sentinței. Istoricul dosarului și acuzațiile DNA Cei doi au fost trimiși în judecată în noiembrie 2019 alături de Cristian Boureanu și Constantin Dascălu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor — ambii achitați ulterior. Procurorii DNA au acuzat că, între 2005 și 2017, reprezentanții companiei austriece Swietelsky au plătit aproximativ 20 de milioane de euro sub formă de „comisioane” unor oficiali români, pentru facilitarea contractelor de reabilitare a infrastructurii feroviare. În 2005, oficialii companiei au convenit cu Vlădescu, Costea și Mihaela Mititelu (o apropiată a conducerii CNCFR) să le plătească un comision de 3,5% din sumele primite de la statul român, în schimbul garantării finanțării și plății la timp a facturilor. Circuitul fictiv al mitei Pentru a masca mita, a fost creat un circuit financiar fictiv, pornind de la un contract de consultanță fals încheiat cu o firmă de avocatură. Între 2006 și 2011, compania străină a plătit 39,3 milioane de lei fără ca serviciile să fie prestate. Ulterior, banii au fost transferați către societăți controlate de inculpați, prin intermediul unor offshore-uri. Sumele primite, potrivit DNA: Sebastian Vlădescu: 1.000.000 euro Mircea Ionuț Costea: 3.121.328 lei și 2.320.698 euro Mihaela Mititelu: 3.083.498 lei și 1.050.087 euro În 2009, în contextul crizei economice și al schimbării guvernului, s-a convenit un nou comision de 10% din plățile statului către compania austriacă. Banii au fost direcționați prin cinci niveluri de companii offshore, pentru a ascunde proveniența. Vlădescu ar fi primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu – 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu – 2.111.799 euro. Condamnarea omului de afaceri austriac Într-un dosar separat, Josef Hornegger, reprezentantul consorțiului Swietelsky - Wiebe - Takenaka, a recunoscut că a plătit mita. Acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu DNA, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și obligat la plata a 1,1 milioane de euro.

Panourile solare, vulnerabile în fața hackerilor (sursa: Pexels/Carolin Wenske)
Eveniment

Panourile solare pot deveni o bombă cu ceas: hackerii pot deturna invertoarele

Numărul dispozitivelor inteligente dintr-o locuință a ajuns, în 2025, la o medie de 22, iar acestea sunt ținta a aproape 30 de atacuri informatice pe zi, de trei ori mai multe decât în 2024. Datele provin dintr-un raport Bitdefender și Netgear, publicat marți, care arată o creștere alarmantă a amenințărilor din ecosistemul Internet of Things (IoT). Atacurile asupra dispozitivelor smart s-au triplat într-un an Raportul arată că infractorii cibernetici își automatizează atacurile și exploatează dispozitivele învechite sau cu firmware nesecurizat pentru a compromite cât mai multe locuințe. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Cele mai expuse echipamente sunt: Dispozitivele de redare a conținutului online pe televizor – 25,9% dintre vulnerabilități; Televizoarele inteligente – 21,3%; Camerele de supraveghere – 8,6%. Împreună, acestea reprezintă peste jumătate din totalul punctelor vulnerabile detectate în 2025. Actualizările întârziate, principala cauză a breșelor de securitate Potrivit specialiștilor, aproape toate tentativele de atac vizează vulnerabilități deja cunoscute și reparate. Aceasta confirmă că lipsa actualizărilor și gestionarea deficitară a dispozitivelor inteligente rămân cele mai mari riscuri pentru utilizatori. „Deși multe atacuri sunt simple – suprasolicitând dispozitivele sau făcându-le temporar indisponibile –, cele mai periculoase sunt cele prin care infractorii preiau controlul total asupra acestora”, avertizează experții Bitdefender. Recorduri negative și incidente majore în 2025 Analiza, bazată pe date colectate din 6,1 milioane de locuințe inteligente din America de Nord, Europa și Australia (ianuarie – octombrie 2025), a evidențiat o serie de incidente majore de securitate: Cel mai mare atac DDoS din istorie, de 22,2 terabytes pe secundă, declanșat prin routere compromise; Rețeaua malware BadBox, care a infectat peste un milion de dispozitive Android direct din fabrică; Vulnerabilități în invertoarele solare, care pot fi exploatate pentru a destabiliza rețelele electrice naționale. Aceste cazuri arată amploarea riscurilor din ecosistemul IoT și importanța unor măsuri de securitate proactive. Zeci de vulnerabilități ale invertoarelor Invertoarele moderne sunt echipamente IT: au interfețe web sau aplicații cloud, vorbesc protocoale precum Modbus/TCP (inclusiv profilul SunSpec), primesc update-uri de firmware și se integrează cu portaluri ale producătorilor. Suprafața de atac începe de la expunerea directă pe internet a interfețelor de administrare — adesea cu parole implicite sau autentificare slabă — ceea ce permite modificarea setpoint-urilor (tensiune/frecvență), oprirea/dispecerizarea forțată sau schimbarea parametrilor de protecție. Cercetări din 2025 au arătat zeci de vulnerabilități la producători importanți, care pot facilita manipularea producției ori deconectări coordonate cu impact la nivel de rețea, mai ales când mii de dispozitive sunt orchestrate simultan (Forescout). Instabilitate sau chiar pene locale Alt vector este lanțul cloud–API–aplicație mobilă: tokenuri gestionate defectuos, API-uri expuse sau canale necriptate pot permite acces nelimitat la flotă, inclusiv furt de date operaționale (producție, profil de consum) (NIST). Modulele locale (Wi-Fi, Bluetooth) ori gateway-urile de date au avut, de asemenea, probleme critice care pot duce la preluarea controlului dispozitivului dacă nu sunt configurate în mod sigur (blogs.npav.net). La scară de sistem, literatura de specialitate și agențiile de securitate subliniază riscul agregării DER/IBR: atacuri care sincronizează comenzi de oprire/limitare sau modifică reacția la evenimente de frecvență, generând instabilitate sau chiar pene locale (OSTI). Studiile europene și din SUA recomandă tratamentul invertoarelor ca active critice, cu controale minime obligatorii și limitarea accesului remote din afara jurisdicției (solarpowereurope.org). Măsuri de protecție Măsuri esențiale (pentru operatori, integratori, prosumatori): Nu expuneți direct pe internet; folosiți segmentare de rețea și VPN, dezactivați managementul de la distanță neutilizat (topsectorenergie.nl). Schimbați parolele implicite, activați MFA acolo unde există și țineți firmware-ul la zi; retrageți echipamente fără patch-uri (NIST). Criptați comunicațiile și aplicați „zero trust” între portaluri, gateway-uri și invertoare (The Department of Energy's Energy.gov). Aliniați-vă la cadre și standarde dedicate DER/IBR (NREL DERCF, inițiative NIST/NREL) și cerințele NIS2 la nivelul UE (docs.nrel.gov). Bitdefender: 13,6 miliarde de atacuri IoT analizate Cercetătorii Bitdefender au examinat 13,6 miliarde de atacuri IoT și 4,6 miliarde de tentative de exploatare a vulnerabilităților, oferind o imagine detaliată a amenințărilor globale. Studiul subliniază că securitatea cibernetică a devenit o componentă esențială a vieții moderne, în contextul în care dispozitivele conectate sunt tot mai numeroase și mai interdependente. Bitdefender, lider global în securitatea cibernetică Fondată în 2001, Bitdefender are clienți în peste 170 de țări și birouri pe toate continentele. Compania este recunoscută pentru inovațiile sale în: antimalware și analiză comportamentală, securitatea Internetului Lucrurilor (IoT), inteligență artificială aplicată în protecția datelor. Tehnologiile dezvoltate de Bitdefender sunt licențiate de peste 200 de branduri internaționale de securitate, consolidându-și reputația ca unul dintre cei mai importanți actori globali în lupta împotriva criminalității cibernetice.

Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil (sursa: X/Gunvor Group)
Eveniment

Lukoil își vinde activele internaționale, deci și pe cele din România, confirmă Gunvor

Traderul global de materii prime Gunvor a anunțat că este pregătit să răspundă oricăror temeri privind o posibilă influență rusă asupra activelor achiziționate de la compania petrolieră Lukoil, aflată sub sancțiuni internaționale. Declarațiile au fost făcute marți de directorul general al Gunvor, Torbjorn Tornqvist, într-un interviu acordat Bloomberg. Tranzacție majoră între Gunvor și Lukoil Săptămâna trecută, Lukoil a anunțat că a acceptat oferta Gunvor pentru vânzarea activelor sale internaționale, ca urmare a sancțiunilor impuse recent de Statele Unite. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Gunvor, care are o istorie îndelungată de colaborare cu industria energetică rusă, a început deja discuțiile cu autoritățile de reglementare pentru aprobarea tranzacției. Tornqvist a declarat că achiziția va marca o „despărțire curată” de influența rusă și a exclus posibilitatea ca activele să fie revândute ulterior, în cazul ridicării sancțiunilor impuse Lukoil. Totuși, o parte dintre acestea ar putea fi cedate ulterior altor cumpărători, în funcție de strategia comercială a Gunvor. O tranzacție majoră în contextul sancțiunilor internaționale Vânzarea activelor internaționale ale Lukoil este considerată cea mai amplă acțiune de acest fel realizată de o companie rusă după sancțiunile impuse în urma invaziei din Ucraina, începută în februarie 2022. Pe 22 octombrie 2025, președintele Donald Trump a anunțat sancțiuni extinse împotriva celor mai mari companii petroliere ruse – Lukoil și Rosneft. Măsura a fost urmată, pe 15 octombrie, de decizia Mariii Britanii de a viza aceleași companii, dar și 44 de nave petroliere din „flota din umbră” a Rusiei – formată în mare parte din tancuri petroliere vechi și cu proprietari neclar identificați. Aceste măsuri vizează reducerea veniturilor energetice ale Kremlinului. Lukoil, una dintre cele mai internaționalizate companii petroliere ruse Lukoil este compania petrolieră rusă cu cea mai largă prezență internațională, având operațiuni upstream în Kazahstan, Uzbekistan și Azerbaidjan, dar și în Egipt, Emiratele Arabe Unite și mai multe state vest-africane, precum Ghana, Nigeria, Camerun și Congo. În toate aceste proiecte, Lukoil deține participații minoritare, iar contribuția lor la producția totală de țiței a companiei a fost de aproximativ 5% în 2024, conform raportului anual. Activele internaționale, un sfert din valoarea Lukoil Potrivit analistului Kirill Bakhtin de la BCS, activele internaționale ale Lukoil reprezintă aproape 25% din capitalizarea totală a companiei. Însă activitățile de trading internațional rămân chiar mai importante decât explorarea și producția de petrol. În 2024, Lukoil a tranzacționat 59,6 milioane de tone de țiței, echivalentul a 1,19 milioane de barili pe zi, prin intermediul filialei sale comerciale Litasco, deținută integral și cu sedii în Geneva și Dubai. Rețea globală de benzinării și rafinării Lukoil operează o rețea de peste 5.300 de stații de carburanți în 20 de țări și deține mai multe rafinării europene. În 2024, producția totală a acestora a ajuns la 13,5 milioane de tone, echivalentul a 270.000 de barili pe zi. În România, compania rusă controlează rafinăria Petrotel Ploiești și o rețea de 300 de stații de distribuție sub brandul Lukoil. Gunvor promite transparență Gunvor, una dintre cele mai mari companii globale de trading de energie, a transmis că va colabora strâns cu autoritățile pentru a garanta transparența totală a tranzacției și conformitatea cu regimul internațional de sancțiuni. Directorul Torbjorn Tornqvist a subliniat că achiziția marchează o nouă etapă strategică pentru Gunvor, prin extinderea portofoliului internațional, fără implicare rusească: „Această tranzacție va reprezenta o despărțire curată de controlul rusesc și o consolidare a principiilor de independență și transparență comercială”, a declarat acesta pentru Bloomberg.

Armata Română caută soldați voluntari (sursa: Facebook/MApN)
Eveniment

Armata vrea soldați voluntari plătiți încă din 2026, legea trebuie să treacă de Senat

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, a declarat marţi că speră ca proiectul de lege privind pregătirea populaţiei pentru apărare să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare. Iniţiativa urmăreşte întinerirea rezervei operaţionale a Armatei Române printr-un program de instruire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani. Pregătire militară voluntară pentru tinerii între 18 şi 35 de ani „Am fost astăzi la Comisia de apărare din Senat pentru o dezbatere pe proiectul legii pregătirii populaţiei pentru apărare – un proiect pe care ni-l dorim ca armată, ca Minister al Apărării. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Este menit să întinerească rezerva operaţională a Armatei Române”, a explicat ministrul Moşteanu, la Palatul Parlamentului. Potrivit acestuia, proiectul oferă posibilitatea tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani să participe la o pregătire militară voluntară, care va fi remunerată. După finalizarea instruirii, aceştia vor intra în rezerva operaţională a Armatei Române. Limitările actualei legi a rezervei voluntare Ministrul a precizat că legislaţia actuală – Legea nr. 270/2015 – prevede existenţa unei rezerve voluntare formate din persoane care au urmat un program de pregătire militară şi sunt plătite lunar pentru a fi la dispoziţia Armatei. „Proiectul a plecat ca o idee bună, dar execuţia n-a fost strălucită. Din păcate, acest sistem nu este eficient nici din punct de vedere al resursei umane de care Armata are nevoie, nici din punct de vedere financiar”, a explicat Moşteanu. Conform datelor prezentate de ministru, programul actual costă 170 de milioane de lei pe an pentru doar 4.700 de voluntari, o parte dintre aceştia fiind deja persoane cu obligaţii militare – „ceea ce nu este în regulă”, a subliniat el. O nouă lege pentru o rezervă operaţională modernă Moşteanu a anunţat că noul proiect legislativ va păstra anumite elemente din vechea lege, dar le va adapta pentru a forma o rezervă operaţională voluntară mai eficientă. „Vom modifica actuala lege pentru a păstra şi pregăti oameni specializaţi, pe anumite domenii care nu pot fi acoperite de rezerva militară provenită din structurile Armatei sau ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare”, a explicat ministrul. Acesta a adăugat că discuţiile din Comisia de apărare au fost constructive, iar echipa ministerului continuă analiza amendamentelor propuse de senatori. Adoptarea legii înainte de bugetul pe anul viitor Ionuţ Moşteanu şi-a exprimat speranţa ca proiectul de lege să fie adoptat de Senat săptămâna viitoare, astfel încât să poată fi inclus în planificarea bugetară pentru anul 2026. „Săptămâna viitoare sper să treacă şi de Senat pentru ca acest proiect să devină lege înainte de legea bugetului, să putem bugeta pentru anul viitor”, a concluzionat ministrul Apărării. Prin această reformă, Ministerul Apărării îşi propune să modernizeze sistemul de rezervă al Armatei Române, adaptându-l la nevoile actuale de securitate şi la standardele NATO.

Hidroelectrica a depășit un milion de clienți (sursa: Facebook/Hidroelectrica)
Eveniment

Hidroelectrica a depășit un milion de clienți, cei mai mulți fiind gospodării

Hidroelectrica a anunțat că a depășit pragul de un milion de clienți casnici și non-casnici pe piața de furnizare către consumatorul final, la cinci ani de la intrarea sa pe acest segment. Compania a devenit astfel unul dintre cei mai importanți furnizori de energie electrică din România. Un milion de clienți, moment simbolic pentru companie „Astăzi, 4 noiembrie 2025, Hidroelectrica a depăşit pragul de un milion de clienţi casnici şi non-casnici pe piaţa de furnizare către consumatorul final. Citește și: Propaganda trustului lui Budeanu, din care face parte și G4Media, o susține pe Anca Alexandrescu: „Ea vrea să fie cu adevărat primarul general” Acest moment marchează o etapă simbolică în evoluţia companiei, care a intrat pe segmentul de furnizare directă în anul 2020”, se arată în comunicatul transmis de companie. În doar cinci ani, Hidroelectrica a reușit să se impună ca un actor de top în domeniul energiei, atrăgând clienți prin ofertele sale competitive și prin investițiile constante în modernizare. Hidroelectrica, lider al pieței concurențiale din România Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) din iulie 2025, Hidroelectrica deținea o cotă de piață de 17,6%, depășind pentru prima dată concurenții tradiționali și ocupând primul loc între furnizorii din România. Dacă în iunie 2025 cota era de 15,16%, compania a crescut spectaculos într-o singură lună, consolidându-și reputația de furnizor de energie cu cele mai avantajoase oferte, inclusiv după liberalizarea pieței. Investiții în digitalizare și servicii moderne Președintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea, a subliniat importanța digitalizării și a serviciilor moderne în strategia companiei: „Vom continua investițiile în digitalizare, servicii moderne și surse regenerabile pentru a răspunde așteptărilor tot mai ridicate ale clienților noștri. Hidroelectrica a dezvoltat cel mai modern portal de contractare online din România, cu o interfață intuitivă și sigură, care simplifică procesul de încheiere a contractelor și reduce timpul necesar formalităților administrative.” Platforma IHidro, instrument digital pentru clienți De la intrarea pe piața de furnizare, Hidroelectrica a lansat o serie de proiecte strategice de modernizare, printre care platforma digitală IHidro. Aceasta permite clienților acces rapid la informații despre consum, facturi și plăți, oferind o experiență simplificată și eficientă. În paralel, compania a implementat sisteme CRM avansate, care asigură un răspuns prompt și personalizat la solicitările utilizatorilor. Prin aceste demersuri, Hidroelectrica își consolidează poziția de furnizor modern, orientat către client și performanță operațională. Angajament pentru transparență, inovație și sustenabilitate Reprezentanții companiei afirmă că Hidroelectrica rămâne angajată în oferirea unor servicii la standarde europene, bazate pe transparență și inovație. „Cu o tradiţie de peste şase decenii în producţia de energie hidro, Hidroelectrica s-a reinventat prin adaptare continuă la cerinţele pieţei. Compania rămâne ferm angajată în obiectivul de a produce energie 100% verde şi de a sprijini România în atingerea ţintelor de decarbonizare”, se arată în comunicat. Cel mai mare producător de energie regenerabilă din România Hidroelectrica este în prezent cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 de centrale hidroelectrice, cu o putere totală instalată de 6,4 GW, la care se adaugă parcul eolian Crucea, cu o capacitate de 108 MW. Prin extinderea bazei de clienți și modernizarea serviciilor, compania își consolidează statutul de lider al tranziției energetice verzi din România.

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă” Foto: Facebook ANAF
Eveniment

Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă” - presă

Zeci de funcționari au fost angajați sau promovați de ANAF după studii la două așa-numite „universități-fantomă”, scrie site-ul Public Record. Site-ul citează un raport al Curții de Conturi. Citește și: EXCLUSIV „Căpușa” de la Fabrica de Pulberi Făgăraș: cum a apărut SRL-ul de apartament cu un singur angajat la momentul oportun Zeci de funcționari, angajați sau promovați de ANAF după studii la „universități-fantomă”  „Cincizeci de funcționari au fost angajați sau au promovat, pe funcții la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și la Ministerul Finanțelor, pe baza unor studii făcute la două universități fantomă. Situația a fost descrisă pe larg de Curtea de Conturi într-un raport din 2022, obținut de Public Record. Din document și din declarațiile de avere depuse de angajați reiese că nu s-a întâmplat mai nimic, majoritatea au rămas în funcții deși unele acte de studii au fost anulate de judecători.  În perioada controlului la ANAF, instituția era condusă de Mirela Călugăreanu, care, ulterior, a devenit președinte al Curții de Conturi a României”, scrie Public Record.  Universitățile unde au studiat acești funcționari sunt „Europa Ecor US” din București și „Alexandru Ghica” din Alexandria, Teleorman. Ele au avut autorizație provizorie de funcționare, aceasta le-a fost retrasă, dar au funcționat suficient ca să producă efecte. „Mecanismul era simplu: candidații erau racolați, apoi li se fabricau foi matricole și diplome de bacalaureat. Multe documente au fost semnate de o femeie de serviciu, care ca prin minune devenise secretarul universităților.  Cu aceste acte, studenții mergeau să dea licența la alte universități acreditate. În unele cazuri, candidații nici nu se prezentau la examenul de licență, în locul lor prezentându-se oameni cu buletine falsificate”, mai arată Public Record.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră