joi 29 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10406 articole
Eveniment

Peste 1,7 milioane de români își serbează onomastica de Florii. Cele mai populare prenume și semnificația sărbătorii

Peste 1,7 milioane de români își celebrează onomastica de Florii, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin. Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, numărul total al celor sărbătoriți este de 1.774.826. Dintre aceștia, majoritatea sunt femei, 1.169.568, în timp ce 605.258 sunt bărbați care poartă nume inspirate din flori. Cele mai frecvente nume de flori în România În rândul femeilor, cel mai întâlnit prenume este Florentina, purtat de 134.696 de persoane. Urmează Viorica, cu 125.495, și Liliana, cu 99.514. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan Lista este completată de nume precum Anemona, Angela, Angelica, Brândușa, Crina, Dalia, Gențiana, Gherghina, Hortensia, Narcisa sau Steluța, fiecare evocând delicatețea și simbolistica lumii florale. La bărbați, clasamentul este dominat de Florin, purtat de 343.630 de români. Pe următoarele poziții se află Viorel, cu 131.260 de sărbătoriți, și Florian, cu 50.947. Alte nume întâlnite sunt Bujor, Crin, Mugurel, Mărgărit, Narcis sau Trandafir. Semnificația religioasă a Floriilor Credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc în această zi Intrarea Domnului în Ierusalim, un moment cu o profundă încărcătură spirituală. Potrivit tradiției Bisericii, acesta este singurul moment din viața pământească în care Iisus Hristos acceptă să fie aclamat ca Împărat. Intrarea Sa în Ierusalim are loc în împlinirea profețiilor din Vechiul Testament, pentru a fi recunoscut drept Mesia, Mântuitorul lumii. Mulțimea îl întâmpină cu ramuri de finic și măslin, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului”, expresie a credinței că Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea. Prin această intrare solemnă, este anticipată biruința asupra morții și speranța Învierii, care va urma. Originea și evoluția sărbătorii Primele mențiuni despre sărbătoarea Floriilor datează din secolul al IV-lea. Sărbătoarea este evocată de personalități precum Sfântul Epifanie și de pelerina apuseană Egeria, care descrie modul în care era celebrată la Ierusalim. De asemenea, mari părinți ai Bisericii – Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie și Sfântul Chiril al Alexandriei – au lăsat predici memorabile dedicate acestei zile. În trecut, această duminică mai era cunoscută și sub denumirea de „Duminica aspiranților”, când catehumenii cereau să fie primiți la botez, dar și „Duminica grațierilor”, deoarece împărații acordau iertări în cinstea ei. Tradiții și obiceiuri de Florii Una dintre cele mai răspândite tradiții este sfințirea ramurilor de salcie. Credincioșii le duc la biserică, iar apoi le așază la icoane, ferestre sau uși, considerând că acestea protejează locuința de rele. Salcia simbolizează fertilitatea și renașterea naturii și amintește de ramurile cu care a fost întâmpinat Mântuitorul la intrarea în Ierusalim. În unele zone ale țării, oamenii se încing cu ramuri de salcie, în credința că vor fi feriți de boli și vor avea parte de sănătate tot anul. Apicultorii folosesc aceste ramuri pentru a înconjura stupii, iar gospodarii le îngroapă în pământ, convinși de puterea lor protectoare. O legendă populară spune că salcia a fost binecuvântată de Maica Domnului, după ce s-a transformat într-o punte pentru a o ajuta să traverseze un râu. De unde vine denumirea de „Florii” Denumirea populară a sărbătorii provine de la Flora, zeița romană a florilor și a primăverii. În timp, această tradiție s-a suprapus peste semnificația creștină a Intrării Domnului în Ierusalim. În folclor există și obiceiuri mai puțin cunoscute, precum arderea mugurilor de salcie în timpul furtunilor, pentru a alunga norii și grindina. Dezlegarea la pește și începutul Săptămânii Patimilor Floriile marchează un moment important în Postul Paștelui: este ziua în care credincioșii au dezlegare la pește. Totodată, această sărbătoare deschide Săptămâna Patimilor. Începând din seara de duminică, în biserici sunt oficiate deniile – slujbe speciale care rememorează ultimele zile din viața lui Iisus Hristos, până la momentul Învierii.

Peste 1,7 milioane de români își serbează onomastica de Florii. Cele mai populare prenume și semnificația sărbătorii
De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer
Eveniment

De ce România plătește vaccinurile anti-COVID nefolosite iar Polonia se va bate în procese cu Pfizer

Decizia unui tribunal belgian, chiar dacă nu este definitivă, a reaprins o dezbatere complexă: cine poartă responsabilitatea pentru contractele masive de vaccinuri anti-COVID și pentru costurile uriașe generate de acestea? Polonia este obligată să plătească aproximativ 5,6 miliarde de zloți (aproximativ 1,3 miliarde de euro) companiei Pfizer. România are de plătit 600 de milioane de euro. România s-a aflat în același mecanism, dar a ales un alt drum atunci când consecințele au devenit evidente. Un contract semnat în incertitudine pandemică Autoritățile de la Varșovia au anunțat că vor contesta decizia, subliniind că „Polonia intenționează să utilizeze toate mijloacele legale disponibile pentru a modifica această hotărâre și pentru a-și apăra interesele”, potrivit Ministerului Sănătății. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Acordul care stă la baza litigiului a fost încheiat în mai 2021, într-un moment în care pandemia domina încă toate deciziile politice și economice. Konrad Korbiński, director general în cadrul Ministerului Sănătății, explică contextul: „Contractul a fost semnat într-un moment în care aveam deja aproape 109 milioane de doze contractate și 30 de milioane în depozite. Cu toate acestea, guvernul de atunci a decis să participe la o nouă comandă, de aproape 89 de milioane de doze pentru anii 2022–2024.” Contractul a fost negociat de Comisia Europeană în numele statelor membre, ceea ce limitează responsabilitatea directă a fiecărei țări în parte. „Totul sau nimic”: condițiile impuse de Pfizer Fostul viceministru al sănătății, Janusz Cieszyński, susține că marja de negociere a statelor a fost practic inexistentă: „Nu am avut nicio posibilitate să negociem condițiile, pentru că timpul era extrem de limitat, iar miza era sănătatea polonezilor.” El descrie contractele drept un mecanism rigid: „Acordurile cu Pfizer au fost încheiate pe principiul «totul sau nimic». Polonia ar fi putut ieși din mecanismul comun în mai 2021, dar asta ar fi însemnat să pierdem accesul rapid la vaccinuri și să riscăm să rămânem fără ele.” O cursă globală care a împins Europa spre decizii radicale Jurnalista Klara Klinger, redactor-șef al Rynek Zdrowia, care a urmărit îndeaproape negocierile, descrie acea perioadă ca pe o cursă contracronometru: „A fost o competiție globală între state și companii farmaceutice. Toată lumea încerca să își asigure cât mai rapid vaccinuri pentru populație.” În acest context, Uniunea Europeană a ales o strategie de volum: „Comisia Europeană a considerat că Europa trebuie să fie prima. Problema era că vorbim despre un vaccin care încă nu exista pe scară largă, iar cererea era uriașă.” Dar această strategie a venit cu un preț: „Pfizer a impus condiții foarte dure: comenzi mari, asumarea riscurilor financiare și lipsa unei clauze de retragere din contract”, explică Klinger. Decizia critică: de ce nu s-a retras Polonia Momentul decisiv a fost mai 2021, când statele aveau doar câteva zile pentru a decide dacă rămân în contract. Klara Klinger își amintește presiunea din acea perioadă: „Am avut doar cinci zile pentru a decide. A existat o presiune puternică din partea Comisiei Europene pentru a nu exista retrageri. Ni s-a spus că, dacă rămânem, vom fi într-o poziție privilegiată și vom primi vaccinurile la timp.” Singura țară care a ales să iasă din acord a fost Ungaria. Pentru restul statelor, inclusiv Polonia, riscul de a rămâne fără vaccinuri a fost considerat prea mare. Războiul din Ucraina și refuzul Pfizer În 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, contextul s-a schimbat radical. Guvernul polonez a cerut renegocierea contractului, invocând presiunea economică și umanitară. Însă, potrivit Klarei Klinger, răspunsul Pfizer a fost previzibil: „Pentru companie, contractul este contract. Vorbim despre costuri, venituri și obligații față de acționari. Este de înțeles că nu au acceptat această solicitare.” O problemă generalizată în Uniunea Europeană Un aspect esențial este că Polonia nu a fost singura țară cu surplus de vaccinuri. „În toată Uniunea Europeană, statele au aruncat milioane de doze expirate. Dacă ar fi să vorbim despre responsabilitate, ar trebui să fie un proces colectiv”, afirmă Klinger. Diferența majoră a fost însă de strategie: majoritatea statelor au acceptat pierderile. Polonia a ales să conteste contractul. Renegocierea refuzată și consecințele Comisia Europeană a reușit ulterior să renegocieze contractul, reducând comenzile cu aproximativ 35%. „Toate statele au acceptat această soluție, cu excepția Poloniei și României”, subliniază Klinger. Privind retrospectiv, decizia Poloniei pare costisitoare: „Am vrut să evităm risipa. Dar acum suntem în situația de a plăti mai mult”, explică jurnalista. Un verdict controversat: interesul public ignorat? Decizia tribunalului belgian a stârnit critici. Klara Klinger spune deschis: „Sunt surprinsă de verdict. Instanța nu a ținut cont deloc de interesul public, ci doar de cel al companiei. Vorbim despre costuri inutile și impact asupra mediului.” Responsabilitate împărțită și o lecție dureroasă Analiza cazului arată că nu există un singur vinovat. Michał Dworczyk, fost oficial guvernamental, sintetizează situația: „Comenzile de vaccinuri s-au dovedit, în aproape toate țările, a fi excesive.” În același timp, criticii subliniază că Polonia ar fi putut reduce pierderile dacă accepta compromisul propus de Comisia Europeană. Asemănările între România și Polonia Atât România, cât și Polonia au intrat în schema de achiziții coordonată de Comisia Europeană, fără control real asupra negocierilor cu Pfizer. Ambele state au comandat volume mari de vaccinuri într-un climat de panică și incertitudine, în care riscul de a avea prea puțin era perceput ca fiind mai periculos decât riscul de a avea prea mult. Rezultatul a fost identic: stocuri excedentare, milioane de doze neutilizate și presiune financiară generată de contracte rigide, greu de ajustat ulterior. Supra-comandarea vaccinurilor Și România a comandat mult mai multe doze decât a utilizat. Motivele sunt aproape identice: - incertitudine totală în 2020–2021 - frica de variante noi - presiune politică și mediatică pentru „asigurarea stocurilor” Rata scăzută de vaccinare În privința ratei de vaccinare, România și Polonia sunt aproape „surori de situație”. În ambele țări rata de vaccinare a fost sub media UE, au existat mesaje publice ambigue, iar curentele anti-vaccin au avut multă vizibilitate. Asta a dus direct la problema centrală: stocuri mari + cerere mică = risipă inevitabilă Unde diferă România de Polonia Diferența majoră dintre abordarea României și cea a Poloniei constă atât în volumul contractat cât și în privința strategiei de apărare inițială. Polonia este obligată să plătească aproximativ 1,3 miliarde de euro (pentru 60 de milioane de doze), în timp ce România are de plată circa 600 de milioane de euro (pentru aproximativ 28 de milioane de doze). Polonia a fost prima țară care a anunțat oficial Pfizer și Comisia Europeană (încă din 2022) că invocă „forța majoră” și criza refugiaților din Ucraina pentru a opri plățile. România a urmat acest trend mai târziu, refuzând recepția dozelor în 2023, dar fără a avea aceeași argumentație legată de presiunea bugetară cauzată de război. În timp ce Polonia a încercat să creeze o coaliție de state (alături de Ungaria) care să negocieze dur cu Pfizer, România a avut o poziție mai rezervată la nivel diplomatic, așteptând mai întâi clarificări de la nivelul Comisiei Europene înainte de a intra în conflictul juridic direct. După sentință, Polonia a fost extrem de vocală imediat după decizia din 1 aprilie, afirmând clar că va ataca sentința la Curtea de Apel din Bruxelles. În România, reacția oficială a fost mai precaută, autoritățile concentrându-se pe dificultatea tehnică de a găsi fondurile necesare în bugetul Sănătății.

Europenii vor trăi ca românii înainte de '89: benzină pe cartelă și restricții de circulație din cauza crizei petrolului
Eveniment

Europenii vor trăi ca românii înainte de '89: benzină pe cartelă și restricții de circulație din cauza crizei petrolului

Un scenariu de raționalizare a combustibilului, declanșat de blocarea Strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20–25% din petrolul transportat pe mare la nivel global și circa 20% din gazul natural lichefiat, ar putea genera cea mai severă criză de aprovizionare energetică din ultimele decenii. Într-un astfel de context, guvernele ar fi nevoite să introducă rapid măsuri restrictive asupra consumului, de la limitarea accesului la combustibil până la restricții de mobilitate, cu impact direct asupra vieții cotidiene și a economiei. Turbulențe pe piețele globale Închiderea Strâmtorii Ormuz a generat turbulențe majore pe piețele globale, alimentând creșteri accelerate ale prețurilor la energie și amplificând temerile privind eventuale disfuncționalități în aprovizionare. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Escaladarea tensiunilor a fost declanșată de loviturile militare lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, urmate de atacuri de represalii ale Teheranului asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului, care au dus la blocarea aproape totală a acestei rute strategice. Considerată unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, Strâmtoarea Ormuz asigură circulația a aproximativ un sfert până la o treime din transporturile globale de petrol și circa 20% din gazul natural lichefiat. În acest context, impactul asupra piețelor a fost imediat: potrivit estimărilor Uniunii Europene, prețurile gazelor au crescut cu aproximativ 70%, iar cele ale petrolului cu 50%, ceea ce a generat costuri suplimentare de circa 13 miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili. Ce va declanșa închiderea Strâmtorii Ormuz Închiderea Strâmtorii Ormuz nu este doar un titlu alarmist din presa internațională, ci un scenariu cu potențialul de a rescrie radical viața de zi cu zi. Prin acest punct strategic trece aproximativ un sfert din petrolul transportat la nivel global și o cincime din gazul natural lichefiat. Blocarea lui nu înseamnă doar scumpiri, ci începutul unei crize energetice de proporții istorice. Primele efecte sunt deja vizibile: prețurile la energie cresc accelerat, iar piețele reacționează cu nervozitate. Însă adevărata schimbare nu se vede în grafice, ci în modul în care ar putea fi reorganizată viața cotidiană. Pentru că, în lipsa unei aprovizionări stabile, guvernele nu ar avea altă opțiune decât să introducă raționalizarea combustibilului. Benzina nu mai este un drept, ci o cotă Într-un astfel de scenariu, accesul la combustibil nu ar mai fi liber. Fiecare șofer ar primi o cantitate limitată de carburant, stabilită săptămânal — de exemplu, 10–15 litri. Distribuția ar putea fi digitalizată, prin coduri QR sau aplicații, sau clasică, prin cupoane. Această schimbare aparent tehnică ar avea un impact profund: deplasările nu ar mai fi spontane, ci calculate. Drumul până la muncă, vizitele sau chiar cumpărăturile ar deveni decizii strategice. Mașina personală ar înceta să mai fie un simbol al libertății și ar deveni un bun gestionat strict. Orașe reorganizate de criză Pe lângă limitarea cantității de combustibil, autoritățile ar introduce restricții de circulație. Sistemul numerelor pare-impare ar redeveni normă: într-o zi circulă mașinile cu număr par, în alta cele cu număr impar. Autostrăzile ar avea limite de viteză reduse, nu din grijă pentru siguranță, ci pentru economie. Fiecare kilometru parcurs ar conta. În paralel, transportul public ar deveni supraaglomerat. Trenurile și autobuzele ar transporta mai mulți oameni ca niciodată, iar bicicletele și carpooling-ul ar fi încurajate agresiv prin politici publice. Panica, primul efect al crizei Înainte de stabilizarea sistemului, primul reflex ar fi panica. Benzinăriile ar deveni puncte de tensiune: cozi lungi, rezervoare golite rapid, oameni care încearcă să își facă stocuri. Această reacție, deși previzibilă, ar agrava criza. De aceea, guvernele ar încerca să controleze nu doar distribuția combustibilului, ci și comportamentul populației. Transportul global încetinește Efectele nu s-ar opri la nivel individual. Transportul aerian ar fi printre primele afectate. Biletele s-ar scumpi dramatic, multe rute ar dispărea, iar unele companii aeriene nu ar supraviețui. Pe mare, navele de containere ar întârzia sau ar fi redirecționate, iar costurile transportului ar exploda. Modelul economic „just-in-time”, care ține magazinele aprovizionate constant, s-ar prăbuși. Asta ar însemna rafturi mai goale, livrări întârziate și o economie care începe să funcționeze cu sincope. Cine primește combustibilul? Într-un context de criză, prioritățile devin clare. Combustibilul ar fi direcționat în primul rând către serviciile esențiale: ambulanțe, pompieri, poliție. În schimb, deplasările neesențiale ar fi descurajate sau chiar limitate. Ideea de mobilitate liberă ar fi înlocuită de una de mobilitate justificată. Agricultura și industria, sub presiune Criza combustibilului nu afectează doar mobilitatea, ci și producția. Fermierii, dependenți de motorină și îngrășăminte, ar resimți imediat șocul. Costurile ar crește, producția ar scădea, iar prețurile alimentelor ar urma inevitabil același traseu. În industrie, sectoarele energofage, chimia, siderurgia, producția de aluminiu, ar reduce activitatea sau chiar ar închide temporar. Nu din lipsă de cerere, ci din imposibilitatea de a susține costurile energetice. O criză care schimbă mentalități Pentru Europa, acest scenariu ar veni într-un moment deja fragil, marcat de costuri ridicate și competitivitate în scădere. În ciuda rezervelor strategice și a măsurilor de urgență, realitatea ar fi greu de evitat: energia ar deveni un bun rar. Raționalizarea combustibilului nu ar fi doar o măsură economică, ci un experiment social. Ar forța o redefinire a priorităților, a mobilității și, poate, a ideii de confort. Într-o lume obișnuită cu abundența, criza ar readuce o lecție simplă: resursele nu sunt infinite, iar libertatea de a le consuma vine întotdeauna cu un preț.

Armă cu aer comprimat și muniție, descoperite într-un colet pe Aeroportul din Cluj: pachetul nu avea documente legale
Eveniment

Armă cu aer comprimat și muniție, descoperite într-un colet pe Aeroportul din Cluj: pachetul nu avea documente legale

Inspectorii vamali și polițiștii de frontieră au descoperit o armă cu aer comprimat și 200 de proiectile într-un colet verificat la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, potrivit unui comunicat transmis de Autoritatea Vamală Română. Controlul a avut loc în cadrul unor acțiuni de verificare desfășurate asupra bunurilor expediate prin servicii de curierat. Rolul echipelor canine în identificarea coletului Potrivit autorităților, descoperirea a fost posibilă cu sprijinul echipelor canine din cadrul Direcției Regionale Vamale Cluj, care au contribuit decisiv la identificarea coletului suspect. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Prezența acestora a facilitat selecția pentru control a expedierii în care au fost găsite bunurile interzise sau nedeclarate. Colet fără documente legale Autoritatea Vamală Română a precizat că pachetul provenea din spațiul intracomunitar, însă nu era însoțit de documentele necesare care să ateste legalitatea transportului și deținerii. "Coletul, provenit din spaţiul intracomunitar, nu era însoţit de documente din care să reiasă respectarea condiţiilor legale privind introducerea în ţară, procurarea şi deţinerea acestui tip de bunuri. Bunurile au fost indisponibilizate, în vederea continuării verificărilor de către instituţiile competente", se menţionează în comunicat. În urma controlului, arma și muniția aferentă au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor. Controale permanente pentru prevenirea transporturilor ilegale Reprezentanții instituției subliniază că astfel de acțiuni fac parte dintr-un efort constant de combatere a introducerii ilegale de bunuri în România. "Autoritatea Vamală Română, în cooperare cu celelalte instituţii abilitate, desfăşoară permanent acţiuni de control pentru prevenirea şi combaterea introducerii ilegale de bunuri în ţară, în vederea asigurării respectării legislaţiei în vigoare." Autoritățile continuă verificările pentru a stabili toate circumstanțele cazului.

Mircea Lucescu, în recuperare după infarct: anunțul medicilor de la Spitalul Universitar
Eveniment

Mircea Lucescu, în recuperare după infarct: anunțul medicilor de la Spitalul Universitar

Reprezentanții Spitalul Universitar de Urgență București au anunțat că starea de sănătate a antrenorului Mircea Lucescu evoluează favorabil, în acord cu patologia diagnosticată, după infarctul miocardic acut suferit vineri. Evoluție firească, cu dinamică pozitivă Potrivit unității medicale, evoluția pacientului este una așteptată și monitorizată atent de echipa de specialiști. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan ''Având în vedere interesul firesc manifestat în spaţiul public, facem precizarea că evoluţia pacientului este firească patologiei existente, cu o dinamică pozitivă. SUUB va comunica oficial orice element de interes public, dacă va fi necesar, făcând apel la respectarea demnităţii şi intimităţii individuale a fiecărui pacient'', informează spitalul. Internare de urgență după un episod medical grav Mircea Lucescu a fost internat de urgență la finalul săptămânii trecute, după ce i s-a făcut rău în timpul unei ședințe tehnice a echipei naționale. Medicii au confirmat că antrenorul a suferit un infarct miocardic acut, episod care a survenit într-un context de stres intens, după ratarea calificării la Cupa Mondială 2026, în urma înfrângerii suferite în fața Turciei.

A sechestrat trei copii într-o cușcă și i-a umilit: pedeapsă cu suspendare pentru agresor
Eveniment

A sechestrat trei copii într-o cușcă și i-a umilit: pedeapsă cu suspendare pentru agresor

Un tânăr de 19 ani, Andrei Poșchin, a fost condamnat la închisoare cu suspendare, după ce a sechestrat trei copii într-o cușcă și i-a supus unor acte de umilire, inclusiv urinând deasupra lor, într-un incident care a șocat comunitatea din Miroslava. Sechestru de copii, închisoare cu suspendare În fața instanței, acesta a susținut că reacția sa a fost provocată de injuriile venite din partea unuia dintre copii și a încercat să minimizeze gravitatea faptelor, însă declarațiile martorilor au contrazis versiunea sa. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Judecătorii au stabilit că faptele au fost motivate de dorința de a-și impune autoritatea și de a obține respect în comunitate, condamnându-l la o pedeapsă de 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere timp de 4 ani. În plus, instanța a dispus plata unor daune morale de câte 100.000 de lei pentru fiecare victimă, iar sentința a rămas definitivă după respingerea apelului de către Curtea de Apel. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cătălin Urtoi, revocat din conducerea CNIR: acuzații de prejudiciu și declarații controversate
Eveniment

Cătălin Urtoi, revocat din conducerea CNIR: acuzații de prejudiciu și declarații controversate

Ieșeanul Cătălin Urtoi a fost revocat din Consiliul de Administrație al Compania Națională de Investiții Rutiere, în urma unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor, care a invocat încălcări ale atribuțiilor de conducere. Cătălin Urtoi, revocat din conducerea CNIR Autoritățile au motivat măsura prin existența unor „declarații beligerante, incompatibile cu funcția” și prin imputarea unor cheltuieli considerate prejudicii aduse companiei. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Decizia încetării mandatului, aplicată și în cazul lui Marius Bota, a fost fundamentată pe prevederile Legii societăților, în baza unui raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor, care a constatat existența unor prejudicii și a solicitat recuperarea acestora. Suma imputată lui Urtoi, de 6.463,37 lei, vizează cheltuieli precum închirierea unor locuri de parcare, deplasări interne și un zbor către Iași, însă plata a fost efectuată după termenul-limită, motiv pentru care AGA a decis sancționarea și solicitarea de penalități. Continuarea, în Ziarul de Iași

Constructorul stadionului Santiago Bernabéu vine în România: spaniolii câștigă tronsonul A8 Lețcani–DN24
Eveniment

Constructorul stadionului Santiago Bernabéu vine în România: spaniolii câștigă tronsonul A8 Lețcani–DN24

Constructorul spaniol FCC Construcción, cunoscut pentru implicarea în proiecte majore precum stadionul Santiago Bernabéu, a fost desemnat câștigător pentru tronsonul Lețcani – DN24 din Autostrada A8. FCC Construcción, contract A8 Lețcani–DN24 Contractul, în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro, urmează să fie validat după expirarea perioadei legale de contestații. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Proiectul vizează construcția a 17,7 kilometri de autostradă, incluzând 18 poduri, 6 tuneluri – cele mai late din România – și două noduri rutiere. Dacă nu vor fi depuse contestații, lucrările ar putea începe în perioada următoare, marcând un pas important pentru infrastructura din zona Moldovei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Licitație de 18 milioane de euro, trucată la Spitalul Militar din București în favoarea familiei sponsorului lui Sorin Oprescu
Eveniment

Licitație de 18 milioane de euro, trucată la Spitalul Militar din București în favoarea familiei sponsorului lui Sorin Oprescu

Florentina Ioniță, general–maior (r) și fostă șefă a Spitalului Militar Central, s-a ales cu un nou dosar de corupție pentru că ar fi trucat licitația pentru achiziția unor roboți chirurgicali în valoare de 18 milioane de euro. Citește și: Generalul Florentina Ioniță, trecută în rezervă de președintele Nicușor Dan după acuzațiile de corupție la Spitalul Militar Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat că, pe lângă faptul că licitația ar fi fost trucată, prețul de achiziție al unui robot Versius a fost mai mare cu 59% decât cel din oferta concurentă. Contractul cu dedicație a fost atribuit firmei Medical Innovation Solutions, patronată și administrată de cântăreața Laura Galea, care urma să livreze șase roboți Versius. Până acum s-au recepționat trei roboți în valoare de 10,6 milioane euro.   Generăleasa Ioniță a coordonat personal licitația În toamna anului 2024, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila”, aflat sub conducerea autoritară a generalului–maior Florentina Ioniță, a anunțat organizarea unei licitații pentru achiziționarea unor roboți chirurgicali. Valoarea estimată a contractului a fost de 132 milioane lei. Conform anunțului de licitație, reprezentantul spitalului pentru această licitație a fost chiar generalul Florentina Ioniță. Citește și: EXCLUSIV Spitalul Militar Central, condus ilegal de comandantul Florentina Ioniță-Radu, care se pontează și din Sharm El-Sheikh și și-a delegat toate atribuțiile. Spitalul, risc major la incendii Din același document mai aflăm lista completă a persoanelor implicate în organizarea, desfășurarea și finalizarea procedurii de achizitie: Ioniță–Radu Florentina, Bazga Ionuț, Dumitrescu Gheorghe, Tudor Gabriela, Veza Marcela, Oczelak Cristina, Mitrea Mioara Valentina, Mititelu Andrei, Mateș Ileana Mariana, Albița Ioan Ovidiu, Tănase Mihai, Ioniță Bogdan Cristian, Sbîrnea Alexandra, Șerban Alexandru-George, Ionescu Ioana Iulia. A câștigat firma familiei sponsorului lui Sorin Oprescu La licitație au fost depuse două oferte. Într-un final, după contestații, acordul-cadru a fost atribuit firmei Medical Innovation Solutions pentru suma de 89,95 milioane lei, echivalentul a 18 milioane de euro. Societatea Medical Innovation Solutions este patronată și administrată de cântăreața Laura Galea, fiica afaceristului Cătălin Galea, potrivit unei anchete realizată de snoop.ro. Afaceristul a fost sponsorul și asociatul lui Sorin Oprescu, fostul primar al Bucureștiului. Totodată, a fost partener de afaceri cu mai mulți membri ai familiei Oprescu, inclusiv Mircea Oprescu, fiul fostului edil. Ulterior, în iunie și septembrie 2025, Spitalul Militar Central a semnat două contracte subsecvente, în valoare de 29,95 milioane lei, respectiv de 14,975 milioane lei, în baza cărora a recepționat trei roboți chirurgicali Versius de la firma Laurei Galea. Firma câștigătoare, favorizată  Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a trimis o echipă de audit din cadrul Direcției audit intern pentru a verifica licitația condusă de generalul–maior Florentina Ioniță, fosta șefă a Spitalului Militar. În urma controlului, s-a constatat că există „indicii de structurare a achiziției de o manieră să favorizeze robotul chirurgical Versius, fapt ce contravine dispozițiilor legislației privind achizițiile publice, care interzic ca elemente ale achiziției să fie concepute cu scopul de a favoriza sau dezavataja nejustificat anumiți operatori economici”. Totodată, conform raportului de audit, s-au constatat indicii privind supraevaluarea prețului de achiziție în cadrul licitație organizate, unde prețul robotului Versius a fost cu 59% mai mare decât cel al ofertei concurente (care prezenta caracteristici de performanță similară sau chiar superioare). Criteriile de evaluare au fost manipulate grosolan „Cum s-a întâmplat asta? S-au interpretat abuziv nişte criterii de punctaj”, a declarat ministrul Radu Miruță. Mai mult, factorii de evaluarea stabiliți au punctat diferențele robotului Versius față de robotul concurent da Vinci deși aspectele punctate nu erau relevante și nu aduceau avantaje reale pentru Spitalul Militar. „Era un criteriu care măsura performanţa energetică, cât consumă robotul chirurgical atunci când este în stand-by. Şi pentru a trage de păr un anumit rezultat, s-a menţionat că unul va fi scos din priză şi că nu consumă nimic, caracteristica fiind de consum în stand-by, nu în cutie”, a precizat ministrul Apărării. Ministrul Miruță a sesizat DNA: prejudiciu de 16 milioane lei Prejudiciul estimat a fost calculat la aproximativ 16 milioane lei, echivalentul a 3,2 milioane euro. Sumă ce reprezintă diferența de preț dintre cele două propuneri financiare admisibile la licitație. „Este genul de situaţie care trebuie să fie descurajată şi trebuie să fie oprită. Mai mult decât atât, s-a luat decizia achiziţionării acestor roboţi după ce, pentru roboţii existenţi la vremea respectivă în spital, tocmai se plătise mentenanţă, se plătiseră servicii pentru perioada următoare, chiar dacă roboţii au fost scoşi din uz. Dacă sunt scoşi din uz, nu ar mai trebui să se plătească mentenanţă şi revizii pentru ceva ce pleacă din sala de operaţii şi merge în cutii”, a declarat Radu Miruţă, ministrul Apărării Naționale. La propunerea echipei de audit, ministrul Radu Miruță a dispus sesizarea Direcției Naționale Anticorupție pentru „suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea unor infracțiuni”. În plus, a fost sesizată și Direcția de prevenire și investigare a corupției din cadrul MApN, pentru cercetări administrative. 

Mort la 36 de ani după ce și-a făcut analizele. Avusese un infarct cu două zile înainte
Eveniment

Mort la 36 de ani după ce și-a făcut analizele. Avusese un infarct cu două zile înainte

Un bărbat în vârstă de 36 de ani a murit la câteva ore după ce a ajuns la spital, unde i-au fost efectuate mai multe investigații, printre care electrocardiograma și coronarografia. Fumători, obezi, nu-și fac analize Tânărul suferise un infarct miocardic, însă s-ar fi prezentat la medic abia după aproximativ două zile de la apariția simptomelor. Citește și: Bolojan, 3 anunțuri cruciale: este gata de guvern minoritar, se rupe definitiv de PSD dacă se retrage de la guvernare, nu-i face concurență lui Nicușor Dan în 2030 Șef lucrări dr. Ovidiu Mitu, medic specialist cardiologie, care s-a ocupat de acest caz, atrage atenția că situația nu este una izolată. Tot mai mulți tineri ajung să facă infarct în jurul vârstei de 30 de ani, pe fondul prezentării târzii la medic și al factorilor de risc tot mai frecvenți. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pasagerii unui tren de mare viteză din China, blocați cinci ore fără curent și aer condiționat într-un tunel
Eveniment

Pasagerii unui tren de mare viteză din China, blocați cinci ore fără curent și aer condiționat într-un tunel

Pasagerii unui tren de mare viteză din China au fost blocați timp de cinci ore fără curent și aer condiționat într-un tunel, în timpul unei furtuni. Urmare a acestei situații, temperaturile din tren au crescut, iar unii pasageri au leșinat.  Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual China comunistă are 43.000 km de linie de mare viteză, două treimi din totalul liniilor existente la nivel global. Statele Unite și Marea Britanie au, în schimb, porțiuni foarte scurte pentru trenuri de mare viteză. Pasagerii unui tren de mare viteză din China, blocați cinci ore fără curent într-un tunel „Ani de zile, calea ferată de mare viteză din China a fost vândută ca un simbol al vitezei, puterii și mândriei naționale. Dar în spatele rețelei de 50.000 km, încep să apară fisuri în moduri pe care pasagerii nu le pot ignora. Când trenurile se opresc în tuneluri fără curent electric, fără ventilație și fără un plan clar de salvare, povestea se schimbă de la inovație la risc. Pe 29 martie, pasagerii de la bordul trenului D3665 au fost blocați într-un tunel întunecat ca smoala timp de aproape 5 ore. Temperaturile au crescut, oxigenul a scăzut, iar oamenii au leșinat, în timp ce copiii plângeau de panică. Personalul a așteptat instrucțiuni în loc să acționeze, expunând o discrepanță periculoasă între amploarea sistemului și răspunsul la situații de urgență. Problema mai profundă este structurală. Datoria feroviară a Chinei a ajuns, se pare, la peste 850 de miliarde de dolari, în timp ce doar aproximativ 5-6% din rute sunt profitabile. Extinderea rapidă, construcția grăbită și presiunea întreținerii creează un sistem în care defecțiunile nu mai sunt rare, ci previzibile. Când inginerii înșiși spun că nu ar călători cu aceste trenuri, nu este vorba de frică. Este un avertisment din interior”, scrie un expert în China, Ken Cao, cu peste 50.000 de urmăritori, pe Twitter. 

Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice furate în Olanda au fost recuperate - presa olandeză
Eveniment

Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice furate în Olanda au fost recuperate - presa olandeză

Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice furate în Olanda au fost recuperate, anunță Telegraaf din Olanda. „Surse din Olanda și România au raportat acest lucru publicației Dagblad van het Noorden”, scrie Telegraaf. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual „Coiful românesc care a fost furat de la Muzeul Drents în ianuarie anul trecut a fost recuperat”, anunță și RTL Olanda.  Se pare că casca este ușor avariată. De asemenea, se pare că au fost recuperate două brățări. Guvernul român a fost notificat, conform surselor RTL.  Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice furate în Olanda au fost recuperate „Poliția din Nordul Olandei și Parchetul din Nordul Olandei au fost solicitate să ofere o reacție. Niciunul dintre ei nu dorește să comenteze. Un purtător de cuvânt al Parchetului face referire la o conferință de presă programată pentru joi după-amiază la Muzeul Drents din Assen”, mai arată publicația olandeză. „Mai multe surse confirmă pentru DVHN că casca de aur a lui Coțofenești a fost recuperată după mai bine de paisprezece luni. Nu este încă clar dacă casca este deteriorată, unde au fost găsite comorile de artă furate sau dacă au fost efectuate arestări. Serviciul Public de Procuratură și muzeul în sine nu doresc să confirme informațiile. Muzeul Drents declară pe site-ul său că a fost închis pe 2 aprilie «din cauza unor circumstanțe neprevăzute»”, mai arată Telegraaf.  „Din cauza noilor evoluții din ancheta privind furtul unor comori de artă românească de la Muzeul Drents din Assen, Serviciul Public de Parchet (PM) organizează o conferință de presă în această după-amiază la Assen. PM nu este încă dispus să confirme dacă coiful de aur al lui Cotofenești și cele trei brățări de aur au fost recuperate”, anunță și RTV Drenthe.  Tezaurul a fost furat anul trecut în noaptea de vineri, 24 ianuarie, spre sâmbătă, 25 ianuarie. Hoţii înarmaţi cu exploziv au intrat în Muzeul Drents şi au spart vitrinele pentru a fura coiful de aur de la Coțofenești şi trei brăţări din aur. Aceste comori arheologice fuseseră împrumutate de la Muzeului Naţional de Artă a României (MNIR). Directorul instituţiei a fost demis imediat pentru decizia sa de a împrumuta aceste artefacte. Ministerul Culturii a anunţat, în septembrie 2025, că România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Olanda.

Medicii își apără teritoriul: AI nu poate da diagnostice și nu poate comunica cu pacientul
Eveniment

Medicii își apără teritoriul: AI nu poate da diagnostice și nu poate comunica cu pacientul

Medicii atrag atenția că inteligența artificială poate deveni un sprijin important pentru pacienți, însă nu poate înlocui rolul medicului. AI, doar să clarifice și să explice Folosită corect și cu înțelegerea limitelor sale – faptul că nu stabilește diagnostice, nu prescrie tratamente și nu poate substitui examinarea clinică – inteligența artificială poate fi o unealtă utilă. Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Mai ales în condițiile în care sistemul spitalicesc din România nu permite întotdeauna timpul necesar pentru ca pacientul să înțeleagă în detaliu informațiile primite la consult. Pneumologul ieșean Traian Mihăescu explică faptul că inteligența artificială poate fi utilizată în anumite etape pregătitoare ale actului medical, pentru informare și clarificarea unor termeni sau proceduri, însă nu poate înlocui relația directă, comunicarea și încrederea dintre medic și pacient. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Numărul uriaș de gratuități la parcările din București: 90.000 la doar 45.000 locuri de parcare
Eveniment

Numărul uriaș de gratuități la parcările din București: 90.000 la doar 45.000 locuri de parcare

Numărul uriaș de gratuități la parcările din București: 90.000 la doar 45.000 locuri de parcare, arată primarul Ciprian Ciucu. Acum, el vrea să le elimine complet.  Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Numărul uriaș de gratuități la parcările din București: 90.000 la doar 45.000 locuri de parcare „Aș vrea să vă argumentez de ce am luat decizia de a propune eliminarea tuturor gratuităților acordate parcărilor, inclusiv pentru electrice în zona centrală, acolo unde PMB are parcări. În primul rând pentru că astăzi serviciul public de parcări nu își mai justitfică existența: există cca. 90.000 de gratuități pentru cca. 45.000 de locuri de parcare. E doar absurd.   Dacă vreți primari care să “vă cumpere” cu gratuități populiste, ați votat greșit. Dacă vreți un primar care să ia decizii nepopulare dar care să facă ceea ce este corect pe termen lung, mergeți pe mâna mea.   De ce am decis să propun eliminarea gratuității, inclusiv la electrice: - Mașinile electrice ocupă același spațiu ca cele termice; - Parcarea gratuită stimulează supraaglomerarea domeniului public; - Reduce spațiul pentru pietoni, biciclete, transport public; - Aduce inechitate socială: proprietarii de mașini electrice sunt, în medie, mai înstăriți; - Cetățenii fără mașină subvenționează indirect parcarea lor gratis, a celor cu electrice;   Unii dintre posesorii de electrice folosesc parcarea nelimtat (nu le mai mută) ceea ce blocheaza rotația locurilor de parcare și afecteaza viața economică din zonă.   Pierdere de venituri pentru oraș: - Parcarea este una dintre puținele surse directe de venit local; - Costurile de întreținere (marcaje, control) rămân.   PARCAREA GRATUITĂ transmite că „mașina este soluția”! În orașele civilizate sunt și alte soluții cum ar fi transportul în comun, astăzi Centrul fiind bine afluit.   Aerul curat se obține cu Zone cu Emisii Reduse (va urma, am dat în lucru câteva zone pe care să pilotăm astfel de politici!) și prin infrastructura de încărcare! Dați-mi timp și veți vedea!   Oricum parcarea este foarte ieftină în București: cca. 16,5 lei pe zi, dacă îți faci abonament. Nu cred eu că cei care își cumpără electrice își bazează decizia în acestă gratuitate. Au alte motive, inclusiv nobile și au respectul meu”, a scris Ciucu, pe Facebook.    El a mai spus că primăria Capitalei are nevoie de bani pentru parcări subterane. 

Justiția duduie: procurorii au trimis în judecată o angajată a unui liceu care a aruncat cu un dosar înspre alta
Eveniment

Justiția duduie: procurorii au trimis în judecată o angajată a unui liceu care a aruncat cu un dosar înspre alta

Administratorul de patrimoniu al Liceului Tehnologic „Carol I” din Iași, instituție cunoscută anterior sub denumirea de Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări, a fost trimis în judecată pentru purtare abuzivă. Unde a fost lovită femeia de serviciu Acesta este acuzat că ar fi jignit și ar fi lovit cu un dosar o femeie de serviciu din cadrul unității de învățământ, incidentul ajungând în atenția anchetatorilor și ulterior în instanță.  Citește și: Grindeanu aruncă primarilor o mega-șpagă, în bătălia cu Bolojan: le va da pensiile speciale, legiferate din 2019, dar amânate anual Procurorii menționează în dosar că femeia de serviciu ar fi fost lovită în zona pieptului și mâinilor. Ambele persoane implicate continuă să lucreze la același liceu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră