luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9602 articole
Eveniment

Propaganda Kremlinului îndeamnă cetățenii ruși înroleze

Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Potrivit unui analist BBC al presei din Rusia, Francis Scarr, acest mesaj este complet diferit de cele de până acum, mesaje în care cetățenii ruși sunt îndemnați să lupte împotriva Vestului decadent. Rusia nu produce smartphone-uri. Propaganda Kremlinului îndeamnă pe cetățenii ruși să se înroleze În videoclip, apar două adolescent, dintre care una anunță că strânge bani pentru un smartphone. Colega ei arată, aparent fără legătură cu discuția, că tatăl ei s-a înrolat, simțtea că trebuie să fie alături de cei de pe front. Cea care dorea un telefon nou spune că tatăl ei a rămas cu o traumă după ce, într-un alt război, neprecizat, tancul său a fost lovit. Never mind the "existential threat" posed by the "satanic" West, this propaganda video tells Russian men the real reason why they should sign up to fight in Ukraine: so they can buy their teenage daughter a new smartphone pic.twitter.com/2ks9CPyn3E— Francis Scarr (@francis_scarr) December 18, 2022 Conversația este întrerupăt de tată, care îi spune fiicei sale că nu are bani de telefon, pentru că nu și-a primit salariul la fabrică. Această informație pare a fi ceva banal în Rusia de azi. Fata pleacă supărată. Tatăl, devastat, își ia haina și iese din casă... Citește și: VIDEO+FOTO Propagandă putinistă bolnavă: copiii de la o grădiniță din Moscova, învățați cum să manevreze un Kalașnikov și un aruncător de grenade Final fericit: peste șase luni, tatăl se întoarce de pe front. În timp ce fiica sa îl îmbrățișează fericită, se vede că în mână are un smartphone. În octombrie, un videoclip arăta că copiii de la o grădiniță din Moscova sunt învățați, de către un veteran al armatei ruse, cum să manevreze un pistol mitralieră Kalașnikov și un aruncător de grenade. Instrucția a fost filmată și a devenit virală pe rețelele sociale. Scenele au fost filmate la grădiniția 31 din Korolyov, lângă Moscova. Scopul lecției a fost de a demonstra „calități care disting un adevărat apărător al Patriei”, au spus oficialii locali într-o postare online care a fost ulterior eliminată.

Propaganda Kremlinului îndeamnă pe cetățenii ruși să se înroleze Foto: Kremlin.ru
Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Foto: Facebook Karl Nehammer
Eveniment

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen

Majoritatea austriecilor susţin veto-ul ţării lor în cazul aderării României la Schengen, potrivit unui sondaj publicat de presa din Austria și citat de news.ro. Astfel, 52 la sută dintre cei chestionaţi au spus că aprobă decizia blocării României şi Bulgariei la Schengen, iar 34 la sută au declarat că nu sunt de acord. Majoritatea austriecilor susţin veto-ul în cazul Schengen Veto-ul pentru Schengen este cel mai mult aprobat de votanţii OeVP (popularii conservatori, de dreapta) şi FPOe 9extema dreaptă). Pe de altă parte, sondajul confirmă că naţionalişii din Partidul Libertăţii (FPOe) se bucură de cea mai mare popularitate şi au depăşit partidele tradiţionale austriece. De altfel, conservatorii cancelarului Karl Nehammer se află abia pe locul al treilea în preferinţele electoratului. Cu 26 la sută, Partidul Libertăţii se află pe primul loc, devansându-i pe social-democraţii din SPOe, cotaţi cu 24 la sută, şi pe conservatorii din OeVP, care au 22 la sută. Citește și: Der Standard, Austria: OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Investițiile în Neptun Deep, estimate la 4 miliarde euro NEOS, un partid cu orientare liberală, relativ nou în peisajul politic austriac, şi Verzii, care sunt parteneri minoritari la guvernare, se află pe locul patru, la egalitate, cu 11 procente.

Consumul de băuturi alcoolice a crescut cu 50% Foto: Facebook Crama Gârboiu
Eveniment

Consumul de băuturi alcoolice a crescut cu 50

Consumul de lichioruri, alcool etilic de fermentaţie alimentar şi alte băuturi alcoolice distilate, a crescut cu 50%, în 2021, în România, arată datele Institutului Național de Statistică. Astfel, consumul mediu de lichioruri, alcool etilic de fermentaţie alimentar şi alte băuturi alcoolice distilate, a sărit de la 0,8 litri, în 2020, la 1,2 litri alcool 100%, pe locuitor, în anul 2021. Consumul de băuturi alcoolice a crescut cu 50% Consumul mediu de băuturi, pe locuitor, a crescut anul trecut la toate băuturile, comparativ cu 2020, cel de bere majorându-se cu 0,3 litri, cel de vinuri cu 2,6 litri. Resursele totale de alcool (în echivalent alcool 100%), provenite din băuturi alcoolice distilate, vinuri şi bere, au fost asigurate, în proporţie de 70,1% din producţie, în anul 2021. Importul de băuturi alcoolice distilate, vinuri şi bere (în echivalent alcool 100%) a crescut faţă de anul precedent cu 55,8% (+120.700 hl alcool 100%), iar exportul a crescut cu 7,8% (+4.700 hl alcool 100%). Citește și: Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste Consumul mediu de băuturi nealcoolice, pe locuitor, a înregistrat o creştere cu 12,7% (+26,4 litri). Consumurile medii de băuturi nealcoolice, pe locuitor, au evoluat astfel: consumul de băuturi răcoritoare a crescut cu 28,5% (+25,5 litri), consumul de bere fără alcool cu 25,7% (+0,9 litri), iar consumul de apele minerale s-a menţinut constant.

OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia Foto: Putin și șeful OMV, Rainer Seele, in 2017 Kremlin.ru
Eveniment

OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia

Publicația Der Standard, din Austria, scrie, într-o analiză publicată sâmbătă, că OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia, așa că a amânat exploatarea gazelor din offshore-ul românesc. Ziarul austriac arată și că, acum, pentru a demara exploatarea, ar fi nevoie de investiții de circa patru miliarde de euro. OMV n-a vrut să „bruscheze” Rusia „Rusia, ca furnizor de gaze al Austriei de mulți ani, nu ar trebui să fie bruscată, motiv pentru care OMV (…) nu a urmărit proiectul Neptun Deep cu graba necesară. Acest lucru este negat de partea austriacă”, a scris Der Standard. Ziarul amintește că anunțul privind descoperirea zăcământului a fost făcut în 2012, iar OMV a fost entuziasmat. „Ceva de genul acesta se întâmplă de obicei o singură dată în viața unui manager”, a spus atunci Gerhard Roiss, care a condus OMV din 2011 în 2015. Exploatarea a fost înghețată și pe fondul intervenției statului român, care, printre altele, dorea taxe mai mari. În plus, prețul gazelor scăzuse puternic. Însă, odată cu invadarea Ucrainei, prețurile la gaze au crescut, iar proiectul a rdevenit atractiv pentru OMV. „Pentru a extrage gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, două miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare cotă de impozitare din UE, de 23 la sută, a fost între timp modificată de Parlamentul României și a devenit mai prietenoasă investitorilor. În unele puncte însă, se doresc încă îmbunătățiri, potrivit OMV. Primele gaze ar putea fi extrase în 2027, dacă (…) se va da undă verde pentru investiție în 2023”, mai arată Der Standard. Citește și: Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste Gazele din acest permietru, aflat la 170 de kilometri de Constanța, sunt la o adâncime de maxum 1.000 de metri.

Medicii au replantat brațele unei adolescente (sursa: bittv.info)
Eveniment

Medicii au replantat brațele unei adolescente

Medicii au replantat brațele unei adolescente. O echipă de medici de la Spitalul pentru Copii "Sfânta Maria" din Iaşi a reuşit, după 20 de ore petrecute în sala de operaţie, să replanteze braţele fetei de 15 ani, una dintre victimele care se afla într-un autocar răsturnat la intrarea în municipiul Paşcani în noaptea de vineri spre sâmbătă. Medicii au replantat brațele unei adolescente "Din fericire, intervenţia chirurgicală până în acest moment a fost un succes. S-a reuşit replantarea celor două membre. Unul dintre ele era amputat, celălalt era devascularizat. În sala de operaţii practic au participat trei medici anestezişti, cinci chirurgi plasticieni, doi medici ortopezi, un număr foarte mare de asistente medicale, infirmieri şi brancardieri. Fără suportul şi participarea tuturor acestor colegi, practic un singur om nu ar fi putut să realizeze nimic, nu ar fi avut cum să ajungă la vreun rezultat la acest copil", a declarat Sidonia Susanu, medicul şef al Secţiei de Chirurgie Plastică, Microchirurgie reconstructivă din cadrul Spitalului pentru Copii "Sf Maria". Ea a declarat, totodată, că fetiţa este detubată şi respiră singură. "Sperăm să aibă o evoluţie bună. Va fi nevoie ulterior de intervenţii chirurgicale de reconstrucţie şi de acoperire a defectelor cutanate ale membrului superior drept. Noi suntem convinşi că intervenţiile ulterioare vor fi cu reluarea funcţionalităţii ambelor membrelor superioare în proporţie de 85%", a declarat Sidonia Susanu. 20 de ore de intervenție chirurgicală Medicul a ţinut să precizeze că tratamentul acestui copil a început încă de la locul accidentului, a continuat în Compartimentul de Primire Urgenţe a Spitalului Municipal Paşcani, iar ulterior în autospeciala care a transferat-o la Spitalul pentru Copii din Iaşi şi chiar în UPU de la Spitalul pentru Copii "Sf. Maria" din Iaşi. Astfel, echipa de medici din sala de operaţie a fost pregătită din timp cu tot ce a fost necesar pentru ca pe parcursul celor 20 de ore intervenţii chirurgicale să fie prevenite şi tratate orice modificări ale statusului biologic al pacientului. Coordonator al echipei medicale care a efectuat operaţia, dr Sidonia Susanu a precizat că fata va avea nevoie de un program intens de recuperare de kinetoterapie şi fizioterapie. Medicul a menţionat că adolescenta va rămâne internată în ATI şi în următoarele 5-7 zile, pentru tratament suportiv. "Faptul că s-a intervenit foarte repede şi s-a putut revasculariza foarte repede, cât şi vârsta foarte tânără a pacientei ne încurajează să sperăm că evoluţia va fi foarte bună. Următoarea operaţie o planificăm în cursul zilei de luni, pentru reevaluarea leziunilor. După trecerea fenomenelor inflamatorii acute, în 3-5 zile va mai urma reconstrucţia structurilor nervoase ale membrului superior stâng, după care, după încă 3-4 zile, acoperirea defectelor cutanate", a declarat dr Sidonia Susanu. 25 de răniți în accident Adolescenta de 15 ani este una dintre cele 35 de persoane care se aflau vineri noaptea într-un autocar cu artişti care se deplasa de la Botoşani spre un festival în judeţul Ialomiţa. La intrarea în municipiul Paşcani, autocarul s-a răsturnat. Un număr de 25 de persoane, dintre care 12 minori, au avut nevoie de îngrijiri medicale. Şaisprezece dintre victime au refuzat să fie aduse la spitalele din Iaşi, fiind tratate la Spitalul Paşcani. Citește și: Rusia, unde jurnaliști sunt arestați, bătuți, uciși, reclamă „cenzura politică” din Republica Moldova, după ce au fost suspendate licențele a șase posturi TV pro-ruse care dezinformau Alte şapte persoane, printre care două fete de 15 ani, au fost transportate la Spitalul Sfântul Spiridon şi la Spitalul Sf Maria. Una din fete a suferit în accident amputaţie totală de braţ stâng şi amputaţie parţială de braţ drept, traumatism cranio cerebral urmat de pierderea stării de conştienţă, plăgi contuze în partea dreaptă a feţei şi în regiunea fronto temporală dreaptă.

Pentagonul are birou de "Dosare X" (sursa: defense.gov)
Eveniment

Pentagonul are birou de "Dosare X"

Pentagonul are birou de "Dosare X". Noul demers al Pentagonului de a investiga rapoartele referitoare la OZN-uri nu a oferit până în prezent nicio dovadă conform căreia extratereştrii ar fi vizitat Pământul sau s-ar fi prăbuşit pe planeta noastră. Pentagonul are birou de "Dosare X" Cu toate acestea, demersul Pentagonului de a investiga anomalii, obiecte neidentificate - în spaţiu, pe cer sau chiar sub apă -, a condus la sute de noi rapoarte care sunt în curs de cercetare, au declarat vineri înalţi responsabili din armată. Până în prezent, însă, nimic nu indică existenţa vieţii extraterestre inteligente. Ronald Moultrie, subsecretar de stat pentru informaţii şi securitate, a declarat că "până acum nu am văzut nimic care ar sugera că a existat o vizită extraterestră, o prăbuşire extraterestră sau ceva de acest gen". Sean Kirkpatrick, directorul recent înfiinţatului Birou de soluţionare a anomaliilor în toate domeniile (AARO) al Pentagonului, nu a exclus posibilitatea vieţii extraterestre şi a subliniat că are o abordare ştiinţifică în cadrul acestei cercetări. "Aş spune doar că ne structurăm analiza astfel încât aceasta să fie foarte amănunţită şi riguroasă. Vom parcurge tot", a adăugat el, vineri, în cadrul primei conferinţe de presă organizate de la înfiinţarea AARO, în luna iulie. Nu UFO, ci UAP Misiunea AARO se concentrează asupra activităţilor inexplicabile din proximitatea instalaţiilor militare, în spaţiul aerian restricţionat şi în "alte zone de interes", iar scopul său este de a contribui la identificarea posibilelor ameninţări la adresa siguranţei operaţiunilor militare americane şi a securităţii naţionale. Citește și: Cercetătorii ruși de la o fostă bază de arme biologice vor să readucă la viață viruși preistorici. Oamenii de știință avertizează că e un joc riscant și riscăm o nouă pandemie Un raport guvernamental de anul trecut a documentat peste 140 de cazuri pe care armata americană le numeşte oficial "fenomene aeriene neidentificate" (Unidentified Aerial Phenomena - UAP) observate începând din 2004. Toate, cu excepţia unuia - o situaţie atribuită unui balon mare, dezumflat - rămân neexplicate şi sunt supuse unor analize suplimentare, potrivit raportului. Sute de cazuri investigate Pentru celelalte 143 de cazuri, raportul a constatat că sunt disponibile prea puţine date pentru a se putea cunoaşte cu exactitate dacă este vorba despre unele sisteme aeriene sofisticate, dezvoltate fie de guvernul american, de o entitate comercială sau de o putere străină precum China sau Rusia. Raportul din 2021 a inclus câteva fenomene UAP, obiecte enigmatice cu o viteză şi manevrabilitate ce depăşeau tehnologia aviatică cunoscută şi lipsite de orice mijloc vizibil de propulsie sau de suprafeţe de control al zborului, notează Reuters. Kirkpatrick a declarat că de atunci au mai fost documentate câteva sute de cazuri. Cifra exactă urmează să fie dezvăluită în curând, însă un înalt oficial din marină a declarat în mai că numărul total al cazurilor raportate ajunsese deja la 400.

Cercetătorii ruși vor să readucă la viață viruși preistorici Foto: Institutul Vector
Eveniment

Cercetătorii ruși vor să readucă la viață viruși preistorici

Cercetătorii ruși de la o fostă bază de arme biologice, Centrul de Cercetări Vector, din Novosibirsk, vor să readucă la viață viruși preistorici, conservați în mamuții descoperiți în gheața din Siberia. Însă alți cercetători au rezerve față de acest proiect, arată că centrul rusesc de cercetări nu este atât de sigur pe cât susține, iar omenirea riscă o nouă pandemie. Cercetătorii ruși vor să readucă la viață viruși preistorici Acest proiect, care ar urma să studieze evoluția virușilor, a debutat anul trecut. Un proiect similar au avut oamenii de știință francezi, care au anunțat că au reînviat un virus „zombi” care s-a aflat sub albia unui lac din Yakutia timp de aproape 50.000 de ani. Dar cercetătorii francezi au spus că, spre deosebire de oamenii de știință ruși, ei s-au concentrat exclusiv asupra unor viruși care infectează ameobe și care prezintă un pericol neglijabil pentru animale sau oameni. „«Cercetarea inițiată de Vector este foarte, foarte riscantă», a declarat pentru The Times profesorul Jean-Michel Claverie, de la Centrul Național de Cercetare Științifică de la Universitatea din Aix-Marseille. «Sistemul nostru imunitar nu a întâlnit niciodată acest tip de viruși. Unele dintre ele ar putea avea o vechime de 200.000 sau chiar 400.000 de ani». El a avertizat că virușii care au ucis mamuți și alte animale preistorice vor putea infecta oamenii. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Laborator de maximă securitate, pe standardele Cernobîl Un fost laborator sovietic de arme biologice, Centrul de Cercetare de Stat Vector de Virologie și Biotehnologie este unul dintre cele 59 de biolaboratoare de maximă securitate din lume. Este, de asemenea, unul dintre cele două site-uri cărora li se permite să păstreze mostre ale virusului mortal al variolei, celălalt fiind în Statele Unite. Cu toate acestea, reputația sa a avut de suferit după o serie de accidente”, a scris The Times. There has been an explosion at the State Research Center of Virology and Biotechnology (VECTOR) near the Russian city of Novosibirsk. The research center has one of the most comprehensive collections of dangerous viruses in the world.https://t.co/1zgIFD9ymP pic.twitter.com/xomqx1hQe9— Radio Free Europe/Radio Liberty (@RFERL) September 17, 2019 În 2004, o cercetătoare s-a injectat accidental cu Ebola și a murit. În 2019, a avut loc o explozie și un incendiu și mai mulți muncitori au fost răniți, la acest centru de cercetări biologice. Acest centru are, probabil, cea mai mare colecție de viruși din lume. Institutul de cercetări Vector Foto: Twitter Unii cercetători se întreabă de ce ar avea omenirea nevoie de studii precum cel de la Novosibirsk, când se știe că există riscul unor accidente. A second Russian-made COVID-19 vaccine called "EpiVacCorona" was developed by Novosibirsk-based “VECTOR, the famed State Research Center of Virologyand Biotechnology that once studied bioweapons and now is one of two global repositories of theeradicated smallpox virus” (17/19) pic.twitter.com/lol7JbYYUd— Marek Naczyk (@MNaczyk) October 11, 2022

Primarul Vienei, solidar cu România și Bulgaria Foto: Facebook
Eveniment

Primarul Vienei, solidar cu România și Bulgaria

Primarul Vienei, social-democratul Michael Ludwig, a anunțat, pe Twitter, că este solidar cu România și Bulgaria: „Voi continua să lucrez pentru a mă asigura că acest zid va cădea, iar Bulgaria și România vor deveni parte a zonei Schengen”, a scris el. Primarul Vienei, solidar cu România și Bulgaria „Viena este un oraș cosmopolit, care se bazează pe deschidere, coeziune socială, iar locuitorii ei pun întotdeauna unitatea înainte de diviziune. În lumina ultimelor evoluții, este important pentru mine să iau o poziție ca primar”, a arătat edilul-șef al capitalei Austriei. El a precizat că la Viena trăiesc 45.000 de persoane cu „rădăcini românești” și 20.000 cu rădăcini bulgare. „Ei joacă un rol important în economia, cultura și societatea noastră. Apreciez realizările românilor și bulgarilor, care au rol important în economia și cultura Austriei“, a scris Ludwig. Oficialul amintește și că instituțiile Uniunii Europene au verificat riguros și au ajuns la concluzia că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile pentru a fi primite în spațiul de liberă circulație, prin urmare, „este important ca toate piedicile în calea călătoriilor dintre țările noastre să fie reduse”. Die @Stadt_Wien ist als Weltstadt für ihre Offenheit bekannt. Von daher ist es für mich als Bürgermeister wichtig, meine Position zu den aktuellen Entwicklungen betreffend einem zukünftigen Schengen-Beitritt von Bulgarien und Rumänien auch offen darzulegen. pic.twitter.com/46eLtaqk2o— Michael Ludwig (@BgmLudwig) December 16, 2022 Primarul Vienei afirmă în scrisoarea sa că a simțit că trebuie să ia atitudine și că zidul care separă cele două țări trebuie să cadă: „Ca metropolă, Viena reprezintă solidaritatea socială și vienezii pun pe primul loc colaborarea, nu separarea. Voi continua să lucrez pentru a mă asigura că acest zid va cădea, iar Bulgaria și România vor deveni parte a zonei Schengen în viitor. Întrucât nu este posibil ca într-o Europă unită să îndepărtezi alte țări pentru motive politice interne”, a transmis primarul Michael Ludwig. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită

Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare Foto: Facebook Forțele Aeriene ale Japoniei
Eveniment

Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare

Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste: premierul Fumio Kishida a prezentat un plan pe cinci ani pentru întărirea capacității militare, spunând că este „un punct istoric de cotitură”. „Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare gravă a legilor care interzic folosirea forței și a zdruncinat bazele ordinii internaționale”, se arată în documentul de strategie. Japonia investește sute de miliarde de dolari în apărare Potrivit acestui plan, Japonia va investi 320 de miliarde de dolari care prevede, printre altele, achiziționarea de rachete capabile să lovească China. Cheltuielile militare vor situa Japonia pe locul III în lume, după SUA și China. „Japonia renunță la strategia pacifistă de apărare postbelică pentru a contracara celei mai mari provocări strategice fără precedent reprezentată de agresiunea militară în creștere a Chinei”, a scris Financial Times. Principala noutate, numită în documente ''capacitate de contraatac'', stipulează că Japonia trebuie să dispună de mijloace militare pentru a lovi ţinte în teritoriu inamic ''în cadrul unor măsuri minim necesare de autoapărare'', pentru a face faţă la ceea ce autorii documentelor apreciază drept ''cel mai grav climat de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial''. Rachete cu rază lungă și avioane noi „«Războiul din Ucraina ne-a arătat necesitatea de a putea susține o bătălie, ceva pentru care Japonia nu a fost pregătită până acum», a declarat Toshimichi Nagaiwa, general în retragere al Forței de Autoapărare Aeriană. «Japonia începe târziu, este ca și cum am fi în urmă cu 200 de metri într-un sprint de 400 de metri», a adăugat el. Cheltuielile Chinei pentru apărare le-au depășit pe cele ale Japoniei la începutul secolului, iar acum are un buget militar de peste patru ori mai mare. Prea puține muniții și lipsa pieselor de schimb, ceea ce ține la sol avioanele și scoate alte echipamente militare din acțiune sunt problemele cele mai urgente pe care Japonia trebuie să le abordeze, au declarat surse militare pentru Reuters. Planul lui Kishida va dubla cheltuielile de apărare la aproximativ 2% din produsul intern brut pe parcursul a cinci ani, depășind limita de cheltuieli, auto-impusă, de 1%, care este în vigoare din 1976. Această măsură va crește bugetul ministerului apărării la aproximativ o zecime din toate cheltuielile publice, la nivelurile actuale (…) Această majorare va oferi de lucru producătorilor de echipamente militare japoneze, cum ar fi Mitsubishi Heavy Industries (MHI) (7011.T), care se așteaptă să dirijeze dezvoltarea a trei dintre rachetele cu rază mai lungă de acțiune care vor face parte din noua forță de rachete a Japoniei. MHI va construi, de asemenea, următorul avion de luptă al Japoniei alături de BAE Systems și Leonardo SPA, într-un proiect comun între Japonia, Marea Britanie și Italia, anunțat săptămâna trecută”, scrie Reuters. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită China a acuzat Japonia că face afirmații false în noua strategie de apărare. În schimb, Taiwanul a spus că speră la o cooperare militară extinsă cu Japonia.

PNL are cel mai penal primar (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

PNL are cel mai penal primar

PNL are cel mai penal primar. Luni a fost vizitat de procurori în dosarul Vixen’s, iar miercuri a fost chemat la audieri în calitate de suspect în dosarul “Veranda”. PNL are cel mai penal primar Dar primarul Mihai Chirica primește și vești bune: s-ar putea vedea scăpat săptămâna viitoare de un alt dosar “greu”. În care este judecat pentru abuz în serviciu: dosarul Skoda. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Epopeea dosarelor penale ale lui Mihai Chirica este, însă, departe de a se finaliza. Iată un scurt istoric al acestora. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pensionarii speciali trăiesc mai bine, mult (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensionarii "speciali" trăiesc mai bine, mult

Pensionarii "speciali" trăiesc mai bine, mult. Speranţa de viaţă sănătoasă separă pensionarii speciali de cei din sistemul public. Pensionarii "speciali" trăiesc mai bine, mult În România, media este de 60,5 ani la femei şi 59,3 ani la bărbaţi. Câţi beneficiari au Casele sectoriale de pensii şi câţi sunt înregistraţi la Casa de Pensii Publice? Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Este de remarcat că numărul beneficiarilor Caselor sectoriale creşte mai repede în comparaţie cu pensionarii CNPP. Continuarea, în Ziarul de Iași.

CE susține aderarea României la Schengen (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

CE susține aderarea României la Schengen

CE susține aderarea României la Schengen. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, că Executivul comunitar susţine "complet" aderarea României la Spaţiul Schengen, adăugând că ea va lucra "neobosit" pentru găsirea unei soluţii, în scurt timp. CE susține aderarea României la Schengen Ea a fost primită, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis şi are o întrevedere cu şeful statului şi cu premierul Nicolae Ciucă. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România contează pe sprijinul Comisiei Europene în ceea ce priveşte aderarea la Schengen. "Din nefericire, nu am trecut linia de sosire, dar sunt destul de optimist că vom avansa cu o viteză decentă", a adăugat şeful statului. Preşedinta Comisiei Europene a reiterat sprijinul acordat ţării noastre. "Aş vrea să profit de ocazie să transmit poporului român că susţinem complet aderarea dumneavoastră la Spaţiul Schengen. Noi, Comisia, ne-am făcut o misiune din a vă evalua eforturile şi trebuie să spun că a fost un rezultat excepţional şi pozitiv. Îndepliniţi toate cerinţele necesare şi astfel eu voi lucra neobosit alături de dumneavoastră, domnule preşedinte, alături de celelalte state membre, astfel încât să găsim o soluţie cât mai rapid posibil", a transmis Ursula von der Leyen. Orban Viktor, la Cotroceni Ursula von der Leyen va participa la Palatul Cotroceni la ceremonia de semnare a Acordului între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită "Cred că semnarea acestui acord este extrem de importantă şi arată încă o dată că sunteţi un mare susţinător al nostru nu numai când vine vorba de energia verde, ci şi ca parte a Europei. Şi când vorbim de parte a Europei şi de susţinere vreau să vă mulţumesc pentru susţinerea în chestiunea Schengen. Din păcate, nu am ajuns la linia de final încă, dar sunt destul de optimist că această chestiune se va mişca cu o viteză decentă şi contăm pe sprijinul Comisiei Europene", a afirmat Iohannis, în debutul întâlnirii. Acordul va fi semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban.

Schengen în 2023, doar în februarie (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Schengen în 2023, doar în februarie

Schengen în 2023, doar în februarie. Consiliul European care urmează să fie convocat în prima decadă a lunii februarie la Bruxelles este considerat un "moment crucial" în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen în anul 2023, au precizat surse guvernamentale pentru Agerpres. Schengen în 2023, doar în februarie Conform surselor citate, următoarea şansă de a pune pe agenda Consiliului JAI aderarea României la Schengen este în luna februarie la Consiliul European, unde unul din subiectele de pe agendă urmează să fie cel legat de migraţia ilegală. Aceleaşi surse au subliniat că, în măsura în care preşedinţia suedeză nu va accepta discutarea subiectului extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, o decizie în privinţa admiterii României în Schengen în anul 2023 este puţin probabilă. Citește și: Aurescu, despre convocarea ambasadorului la Viena: Ultima oară când am procedat așa, după fraudarea alegerilor din Belarus. Plus: Organizațiile evreiești ne-au susținut în Austria "Intuitiv, dacă preşedinţia suedeză nu va accepta extinderea, şansele ca decizia să mai fie luată în anul 2023 sunt foarte mici", au transmis aceleaşi surse. Cât priveşte poziţia Austriei, sursele citate au precizat în privinţa retrimiterii ambasadorului României la Viena la post că acest lucru se va întâmpla în măsura în care Austria va da semnale pozitive pe tema aderării României la Spaţiul Schengen. Olanda nu dă șanse Bulgariei așa repede Pe de altă parte, premierul olandez. Mark Rutte, vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Acesta a declarat joi pentru Euractiv că Sofia mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. „Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ”, a declarat Rutte. Preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Cum România și Bulgaria sunt evaluate la pachet în privința Schengen, pare imposibil ca vreuna din cele două țări să prindă zona de liberă circulație anul viitor.

Croația refuză să instruiască militari ucraineni (sursa: flickr/Zoran Milanović)
Eveniment

Croația refuză să instruiască militari ucraineni

Croația refuză să instruiască militari ucraineni. Parlamentarii croaţi au respins vineri la limită propunerea ca ţara lor să se alăture misiunii de sprijin a UE pentru armata ucraineană, după ore de dezbateri încinse care reflectă diviziunile profunde între premier şi preşedintele ţării. Croația refuză să instruiască militari ucraineni O majoritate de două treimi era necesară pentru a adopta propunerea, care ar fi însemnat ca până la 100 de militari ucraineni să fie instruiţi în Croaţia în următorii doi ani. Preşedintele Zoran Milanović (foto), care este comandantul suprem al forţelor armate croate, s-a opus propunerii. Din cei 107 parlamentari care au votat în legislativul de 151 de locuri, 97 au susţinut decizia, iar zece au fost împotrivă. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Deputaţii opoziţiei au declarat că nu vor să devină ostatici ai neînţelegerilor dintre principalii lideri politici şi au afirmat că legea fundamentală nu impune voturi parlamentare în chestiuni în mod normal aprobate de preşedinte în acord cu guvernul. Drept răspuns la invazia Rusiei din Ucraina la începutul lui februarie, UE a convenit în octombrie să lanseze Misiunea de Asistenţă Militară pentru sprijinirea Ucrainei (EUMAM Ucraina) şi a numit un general polonez să conducă programul de instruire care urmează să aibă loc în mare parte în Polonia. Guvernul vrea, președintele se opune Preşedintele Zoran Milanović a refuzat să ia în considerare propunerea guvernului ca Croaţia să se alăture EUMAM Ucraina. El a spus că Croaţia nu trebuie să fie implicată în război şi că propunerea ar încălca Constituţia, întrucât nu clarifică baza pentru declararea Ucrainei ţară aliată, în contextul în care ea nu este nici membră a UE, nici a NATO. Guvernul a trimis propunerea parlamentului, sperând să-şi asigure majoritatea de două treimi necesară pentru adoptarea de decizii în chestiuni militare. "Participarea la această misiune militară este o decizie raţională, principială şi coerentă a Croaţiei, este în interesul său naţional", a spus premierul Andrej Plenković înainte de vot, respingând criticile potrivit cărora procedurile legale au fost încălcate.

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi Foto: Twitter
Eveniment

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi

Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi, iar majoritatea sunt din China, scrie Izvestia, citând Asociația dealerilor auto din această țară. În stocuri se mai află circa 20-30.000 de mașini. Mai rău, au dispărut mașinile cu prețuri medii, precum Kia, Volkswagen, Hyundai, Toyota sau Renault, scrie Izvestia. În 2022, 45 de mărci de mașini au părăsit Rusia. În acest moment, în țară operează doar 14 producători, dintre care trei sunt autohtoni și 11 chinezi. Ținând cont de volumul actual al vânzărilor, rezervele de mașini sunt suficiente pentru o lună. În aceste condiții, un Kia Picanto a ajuns să coste peste 60.000 de dolari, arată Izvestia. Saloanele auto din Federația Rusă nu mai au mașini noi „Depozitele centrelor auto s-au epuizat semnificativ, au rămas puține automobile – unii dealeri mai au câte 10, alții 20. Situația stă în felul următor: un centru auto vindea pe lună circa 30 de mașini și atunci când a rămas cu circa zece modele este clar că nu poate face față cererii”, a explicat reprezentantul Asociației, Alexei Poșekoldin, citat de Izvestia. În total, potrivit expertului, în Rusia există circa 3000 de centre auto. „De facto, în toată țara, au rămas câteva zeci de mii de mașini noi. Dacă ne referim la branduri, atunci fiecare dealer are, în medie, mai puțin de 1000. În 2023, majoritatea centrelor vor rămâne cu depozitele goale”, a adăugat acesta. Deficitul potențial de mașini noi este estimat la 1,1 mln de unități pentru anul viitor. „Anul trecut s-au vândut aproape 1,7 mln de mașini. Anul curent îl vom încheia cu o cifră de circa 650 mii. Reiese că deficitul constituie 1,1 mln de automobile. Puțin probabil că va fi acoperit anul viitor”, consideră Podșekoldin. Importul paralel de mașini nu poate îmbunătăți situația - volumele sale sunt prea mici și nu pot acoperi cererea, a subliniat expertul. Producătorii chinezi își sporesc prezența pe piața rusă, dar capacitățile lor încă nu sunt suficiente pentru a acoperi cererea, a declarat Yang Haytseer, vicepreședintele Uniunii Naționale a Automobilelor (NAU). Citește și: Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră