Eveniment
Rafila vrea medici din afara UE
Doar unul din zece medici rezidenți din România este dispus să lucreze în mediul rural iar 21% și-ar schimba cariera pentru una în domeniul IT. Acestea sunt două dintre concluziile unui studiu recent care confirmă realitatea cu care se confruntă, de ani buni, sistemul medical din România. Rafila vrea medici din afara UE.
Pe de o parte, doleanțele rezidenților explică deficitul de medici în zonele rurale, pe de alta, atrag atenția asupra incapacității unui sistem de a insufla motivația necesară continuării carierei în domeniul ales inițial. O lipsă de motivație care stă și la baza exodului medicilor români primiți cu brațele deschise, în special în Germania, Franța și Marea Britanie, țări în care România a ajuns printre primele locuri la capitolul "țara care își exportă medicii".
În același timp, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, se gândește să "importe" medici din afara Uniunii Europene.
Rotaru în România, Nussberger în Elveția
Mădălina Rotaru (căsătorită Nussberger) este astăzi un medic reumatolog de succes în Elveția, țară unde a ajuns în urmă cu zece ani, imediat după ce și-a încheiat studiile de medicină în România. Deși a întâmpinat multe obstacole (amintind, printre altele, într-un recent interviu pentru Berner Zeitung și de faptul că mulți pacienți elvețieni nu înțelegeau germana literară pe care o vorbea), deși s-a gândit de multe ori să se întoarcă în țară, a preferat să treacă peste toate greutățile.
Pentru că dorea să-și poată profesa meseria la standarde înalte. A lucrat în mai multe spitale din țara cantoanelor (printre care Aarau și St. Gallen), iar azi este unul dintre specialiștii în reumatologie din Elveția.
Citește și: Medicul care refolosea stimulatoare cardiace de la cadavre, arestat. A pus ilegal câte un stimulator pe săptămână timp de cinci ani
Chiar dacă teoria a învățat-o în România, practica a alungat-o, infrastructura fiind unul dintre motive. Nussberger a amintit de frustrarea pe care un medic o simte din cauza lipsei de echipamente de examinare și chirurgicale, disponibile doar în spitalele mari. Însă nu doar infrastructura alungă medicii tineri din țară, ci și nepotismul care există în sistem și salariile mici. Potrivit unui studiu privind migrația medicilor români în Franța, realizat de doi academicieni francezi, motivațiile economice sunt primul factor de plecare: "70% dintre medicii români stabiliți în Franța menționează remunerația drept motiv principal pentru plecarea lor. Diferențele de nivel de trai dintre cele două țări sunt semnificative: salariul minim în 2021 era de 458 de euro în România, față de 1.554 de euro în Franța. Iar decalajele sunt și mai mari pentru lucrătorii cu înaltă calificare, precum medicii. Un medic generalist debutant primea un salariu mediu de 470 de euro în România, în timp ce același profesionist dintr-un mediu spitalicesc francez primește 2.300 de euro la începutul carierei.".
500 de comune nu au nici un medic
"Nu pot învinovăți pe nimeni că își caută un loc de muncă în Occident", a declarat, pentru Berner Zeitung, Cristina Vladu, specialist în politici de sănătate, continuând: "Dacă ar pleca în străinătate, ar dobândi experiență și s-ar întoarce, nu ar fi atât de tragic. Dar majoritatea aleg să rămân acolo, iar asta este devastator pentru sistemul de sănătate din România.".
Infrastructura, salariile mici și exodul medicilor a provocat în România un decalaj din ce în ce mai mare în domeniul asistenței medicale, cei din mediul rural suferind enorm din cauza absenței medicilor. Potrivit Cristinei Vladu, "Unele regiuni sunt considerate adevărate «deșerturi medicale», aproximativ 500 de comunități neavând, în prezent, nici un serviciu medical de bază.".
Formăm medici, dar nu-i păstrăm
Potrivit unui studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, speranța de viață în România rămâne printre cele mai scăzute din UE, fiind cu șase ani sub media UE, iar rata mortalității evitabile prin prevenție fiind a treia cea mai ridicată din UE: "Deficiențele majore în ceea ce privește capacitatea sistemului de sănătate de a oferi populației un tratament adecvat și în timp util sunt demonstrate de ratele ridicate ale mortalității prin cauze tratabile, asociate bolilor cardiace ischemice (considerate deopotrivă evitabile și tratabile), accidentelor vasculare cerebrale, pneumoniei și cancerului colorectal.".
Una dintre cauzele lacunelor în tratarea pacienților este și lipsa personalului medical. Potrivit raportului OECD, deși România formează un număr suficient de profesioniști în domeniul sănătății, mulți dintre ei aleg să migreze către alte țări: "Deși România oferă formare unei forțe de muncă numeroase din domeniul sănătății, în 2019, sistemul său de învățământ generând al cincilea cel mai mare număr de absolvenți în domeniul medical (4.967) și al treilea cel mai mare număr de absolvenți de asistență medicală (17.549) din UE (...) migrația personalului medical a avut ca rezultat numărul redus de profesioniști din domeniul sănătății care lucrează în România, ceea ce afectează accesul populației la asistența medicală.".
Mai puține rețete, mai puțini doctori
Dacă în România exodul de medici este justificat prin probleme care se nasc după terminarea studiilor, în alte țări, precum Franța, Germania sau Elveția, deficitul de medici și nevoia de a importa cadre medicale din alte țări provin în special din cauza examenului din timpul facultății cunoscut drept "numerus clausus": un sistem de limitare a numărului de studenți la medicină, introdus în 1971, în Franța, cu intenția de a limita numărul de absolvenți ai facultăților de medicină.
"Am blocat atunci pregătirea medicilor din cauza unei idei care azi e de neconceput: «Cu cât vor fi mai puțini medici, cu atât vor fi mai puține rețete de rambursat»", a afirmat recent, pentru France Bleu, François Bayrou, secretar general al CNR (Conseil National de la Refondation). Adăugând că această idee de a-i departaja pe cei mai buni dintre cei buni a funcționat, în special, pentru bugetul de asigurări sociale.
Totuși, examenul, extrem de dur, de reglementare a numărului de absolvenți de medicină (preluat și de Germania și Elveția), introdus în lege în urmă cu mai bine de 50 de ani, a fost luat în discuție în Franța abia în 2019. Atunci, guvernul a anunțat un plan de a creștere numărul de studenți admiși la studii medicale cu aproximativ 20% până în 2020 și de a desființa examenul "numerus clausus", permițând un respiro școlilor de medicină, care vor căpăta astfel mai multă flexibilitate. Cu toate acestea, potrivit previziunilor, stagnarea forței de muncă în acest domeniu va continua până în 2030.
Un absolvent de Medicină din trei pleacă din România
Până atunci, medicii din alte țări europene, în special din România, sunt întâmpinați cu brațele deschise. Potrivit unui studiu al OCDE din mai 2020, o treime dintre medicii formați în România lucrează în străinătate, țara noastră având cea mai mare rată de emigrare a medicilor din lume, urmată de Zimbabwe, Belize și Republica Dominicană.
În Elveția, potrivit Berner Zeitung, trei din patru medici licențiați provin din străinătate, România aflându-se printre primele 4 țări, după Germania, Italia și Franța. Există și unele nemulțumiri la adresa medicilor români care profesează în Elveția, în special din cauza menținerii examenului numerus clausus (de exemplu, Martin Leschhorn, de la Medicus Mundi Elveția, spune că, „Din moment ce medicii germani sunt mai greu de obținut, Elveția îi folosește acum pe cei mai slabi."). Dar Philippe Luchsinger, președintele Medicilor Generaliști și Pediatrilor, susține că acest lucru echilibrează deficitul de medici în toate regiunile și disciplinele, observând un fenomen interesant: "Căutăm în primul rând furnizori de bază în zonele rurale. Cu toate acestea, medicii imigranți nu acoperă această nevoie, căci un număr peste medie dintre ei se îndreaptă spre disciplinele specializate din marile spitale, în timp ce 40% dintre elvețienii instruiți merg în îngrijirea de bază.". În Germania, potrivit Asociației Medicale, în 2022, numărul medicilor proveniți din România se ridica la 4.721, țara noastră situându-se pe locul doi la capitolul "export", foarte aproape de Siria (5.404).
În Marea Britanie, conform celor mai recente date (iunie 2022), numărul medicilor români era de 5.519.
În ceea ce privește Franța, care a fost și prima destinație a exodului, numărul medicilor români care au migrat crește de la an la an. În 2017, era estimat că peste 40% dintre medicii care veneau din afara Franței proveneau din România (de șapte ori mai mult decât în 2007).
Rafila vrea medici din afara UE
În vara anului trecut, Daniel Coriu, președintele Colegiului medicilor din România, declara pentru hotnews.ro că, de fapt, în România nu ne confruntăm cu un deficit de medici, ci mai degrabă cu o proastă distribuire zonală: "Practic, noi, în ansamblu, nu avem un deficit de medici. Poate că ar mai fi nevoie de câteva mii. Dar faptul că ei sunt concentrați doar în cateva județe, acest dezechilibru, repartiția medicilor este marea problemă. Nu avem un deficit foarte mare de medici, poate doar la nivelul medicilor de familie - de 1.400 și ceva. Dar în rest, nu avem un deficit foarte mare. Noi putem să îl compensăm cumva, dar acest dezechilibru este dramatic.".
După câteva luni, la sfârșitul anului, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, avea să declare, într-un interviu pentru TVR, că una dintre soluții posibile pentru a redresa problema generată de lipsa de personal din sistemul de sănătate ar fi să aducem medici din afara Uniunii Europene.
În acest scop, ministrul a anunțat că în luna martie va fi organizată o întâlnire la care vor participa reprezentanţi ai celor 53 de state membre ale regiunii europene OMS și reprezentanţi ai Comisiei Europene: "Trebuie să găsim pârghiile prin care şi eventualul flux de personal medical calificat din alte ţări decât din Uniunea Europeană să fie posibil, dar în nişte condiţii reglementate, care să poată să fie eventual aplicate, inclusiv proceduri de echivalare sau de completare a studiilor în ţările membre ale Uniunii Europene.".
