marți 30 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8909 articole
Eveniment

Bode, scrisoare dură către omologul din Austria

Ministrul de Interne, Lucian Bode (PNL), a transmis o scrisoare neobișnuit de dură către omologul din Austria, Gerhard Karner. Scrisoarea a fost publicată pe pagina de Facebook a lui Bode. În mesaj, ministrul român de Interne îi spune omologului din Austria că „pe minciuni și nedreptate nu se poate construi nimic măreț și durabil”. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Ministrul român de Interne reia afirmația potrivit căreia Austria ar fi susținut până la 16 noiembrie aderarea României la spațiul Schengen, dar și-ar fi schimbat radical poziția, două zile mai târziu. Bode, scrisoare dură către omologul din Austria Iată textul integral al scrisorii trimise de Bode lui Karner: „Mărturisesc că speram să vă scriu această scrisoare în același spirit în care am scris omologilor mei din celelalte state membre UE, omologii mei și ai dumneavoastră, cei care au asigurat un demers corect și onest față de procesul aderării României la spațiul Schengen, cei care au efectuat analize temeinice, dar juste, cei care au înțeles că avem datoria de a ne îndeplini misiunea față de structurile pe care le reprezentăm, față de statele în a căror slujbă suntem și față de Uniunea Europeană, căreia cu toții îi aparținem și în ale cărei valori credem. Vă scriu însă, din păcate, pentru a-mi exprima profunda indignare față de votul dumneavoastră din Consiliul JAI, împotriva aderării României la spațiul Schengen, asta după ce pe 23 noiembrie la Viena, în prezența colegilor noștri, îmi dădeați asigurări că sunteți "un prieten al României", iar poziția dumneavoastră “nu este împotriva României ci împotriva unui sistem nefuncțional care nu trebuie extins cu niciun stat". Este o decizie nedreaptă, injustă, fără nicio justificare reală, care creează la nivelul UE prejudicii uriașe și un precedent periculos în actualul context geopolitic. Pentru că nu doar meritul României și al cetățenilor români a fost călcat în picioare odată cu acest vot, dar și valorile și principiile care ne ghidează la nivel european. Toate statele membre au putut vedea cum Austria a adoptat o decizie arbitrară ce încalcă flagrant dreptul României de a fi stat membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, iar argumentele pe care le-ați avut la finalul acestui proces pur și simplu nu au nicio legătură cu realitatea. Domnule ministru, Ați făcut un joc politic nedemn de o țară care are o tradiție politică așa de bogată și care este o democrație consolidată de atât de mult timp. În întrevederea noastră din luna ianuarie m-ați asigurat de susținerea Austriei pentru aderarea la spațiul Schengen, iar în cadrul Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București, Austria și-a dat acordul pe o declarație comună în care toți membrii salutau susținerea aderării României la spațiul Schengen. Nimeni nu a putut înțelege ce s-a întâmplat în două zile, de ce v-ați schimbat fundamental poziția, în condițiile în care nu apăruse niciun element nou. Ați tratat românii și România într-o manieră nedreaptă, discriminatorie și ilogică. Îmi pare rău să vă spun, dar modul acesta de conduită și acțiune nu este adecvat pentru niciun om politic al Uniunii Europene. Dumneavoastră știți, la fel de bine ca mine, că problema migrației pe care ați invocat-o nu poate fi imputată României. Au înțeles-o toate celelalte state membre, domnule ministru. Ați reușit să stârniți revolta nu doar a românilor din Austria, dar și a propriilor cetățeni, care cunosc realitățile din teren și știu că e injust și imoral să pedepsiți milioane de cetățeni europeni folosindu-vă de argumente false. România rămâne însă fermă și profund atașată obiectivului de aderare la spațiul Schengen, pentru care nu doar ministerul pe care îl conduc, ci și celelalte structuri implicate în procesul de aderare vor continua să lucreze cu aceeași determinare și aceeași încredere neclintită în valorile europene. În încheiere, vă rog să le transmiteți tuturor celor din subordinea dumneavoastră, cu care am avut o bună colaborare, tot respectul meu și mulțumiri pentru efortul comun pe care îl facem pentru apărarea securității cetățenilor europeni. Cel puțin față de subordonații dumneavoastră și față de cetățenii care v-au acordat un vot de încredere, rămâneți, domnule ministru, cu o datorie morală. Pentru că pe minciuni și nedreptate nu se poate construi nimic măreț și durabil”.

Bode, scrisoare dură către omologul din Austria Foto: Inquam/ Octav Ganea
Cum a reușit un polițist din Vaslui să-și ducă pensia specială la 13.000 lei/ lună Foto: Poliția Română
Eveniment

A reușit să-și ducă pensia specială la 13.000 lei/ lună

Cum a reușit un polițist din Vaslui să-și ducă pensia specială la 13.000 lei/ lună: acesta și-a pontat zeci de ore suplimentare în ultimele luni de activitate. Deși abuzul era evident, întrucât își trecuse un număr atât de mare de ore suplimentare, încât, dacă le-ar fi respectat, ar fi trebuit să stea 24 din 24 de ore la serviciu, justiția i-a protejat pensia specială. Respectivul polițist era șef la direcția de resurse umane. A reușit să-și ducă pensia specială la 13.000 lei/ lună Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui a sesizat situația și l-a dat în judecată, atât pe el cât și pe alți colegi care au recurs la această metodă, solicitând instanței să nu ia în calcul perioadele în care aceștia și-au trecut numărul imens de ore suplimentare, scrie Vremea Nouă, un site de știri din Vaslui. Însă instanța de judecată a respins plângerea IPJ. De altfel, în 2021, agenția Mediafax scria că IGPR a trimis controlul intern la IPJ Vaslui datorită modului scandalos în care sunt calculate pensiile. Vremea Nouă explică faptul că pensiile militare sunt calculate din media veniturilor brute pe cele mai bune șase luni din ultimii cinci ani. Veniturile sunt mai mari în acele șase luni, pentru că majoritatea poliţiştilor fac atunci ture suplimentare, adică îşi majorează volumul de muncă şi implicit salariul. Iar baza de calcul a viitoarei pensii de serviciu o reprezintă 65% din această medie, pentru ca în final, pensia propriu-zisă să fie egală cu 80% din baza de calcul. Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a arătat, sâmbătă, că impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. El a arătat că doar pensiile pentru militari au un impact de 11 miliarde de lei asupra bugetului. Câciu a făcut aceste declarații la Prima TV. Citește și: Câciu: Impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. Doar pensiile „militare”: 11 miliarde de lei La un PIB estimat la 1.552 miliarde de lei în anul 2023, ar însemna că aceste pensii reprezintă circa 0,8% din PIB.

Pașapoarte pentru cai, închisoare pentru oameni (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pașapoarte pentru cai, închisoare pentru oameni

Pașapoarte pentru cai, închisoare pentru oameni. Funcţionara care a luat şpagă pentru a furniza acte false pentru transportul ori sacrificarea animalelor ar putea fi pusă în libertate. Pașapoarte pentru cai, închisoare pentru oameni Ea a invocat o decizie recentă a Curţii Constituţionale pentru a obţine anularea sentinţei de condamnare la închisoare. Curtea de Apel va decide în februarie dacă ea are şanse de a fi eliberată. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Femeia a fost prinsă în flagrant în 2018, pe când primea o ultimă rată de 1.500 lei de la reprezentanţii unei firme pentru a le preda o sacoşă cu 206 paşapoarte false pentru cabaline. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Soţul, fratele, tatăl luptă în Ucraina (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Soţul, fratele, tatăl luptă în Ucraina

Soţul, fratele, tatăl luptă în Ucraina. Pentru 45 de copii ai refugiaţilor din Ucraina, „şcoala online” a început fizic. Soţul, fratele, tatăl luptă în Ucraina A fost un moment care le-a adus aproape de lacrimi pe mamele care s-au mutat în Iaşi după ce Rusia a invadat ţara vecină. Clopoţelul a sunat, purtat de un copil printre bănci, iar toţi micuţii au cântat, au aplaudat şi s-au pregătit de ore. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Doar că la Centrul „Don Bosco” al Caritas Iaşi nu este o şcoală propriu-zisă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

George Simion și oamenii săi au ocupat o benzinărie OMV timp de cel puțin 40 de minute Foto: Captură video Ziarul Incomod
Eveniment

George Simion și oamenii au ocupat o benzinărie OMV

George Simion și oamenii săi au ocupat o benzinărie OMV timp de cel puțin 40 de minute, arată imaginile filmate și postate pe pagina de Facebook a liderului AUR. În imagini se vede un grup de circa 40 de persoane, fluturând drapele tricolore și strigând lozinci. Și sâmbătă a avut loc un protest asemănător. George Simion și oamenii săi au ocupat o benzinărie OMV Benzinăria OMV ocupată azi se află în cartierul Albert din Ploeiști, scrie Ziarul Incomod din Prahova. Potrivit acestei publicații, protestarii au intrat și în incinta magazinului benzinăriei, unde au scandat: “PSD și PNL, slugile la OMV”, “Afară cu OMV din țară”, “Vrem Petromu’ înapoi” și “Jos Guvernul”. „Vrem Petromul recuperat”, a scris George Simion, pe pagina sa de Facebook. La mitingul susținut în incinta benzinăriei Petrom, el a susținut că Petrom a fost vândut OMV pentru ca România să fie primită în Uniunea Europeană. Sâmbătă, Simion și echipa sa au ocupat o benzinărie PMV din Pitești. ”Știți cum este? Politicienii români spun că nu mai trebuie să mergem în Austria la ski și la shopping. 99,9% dintre români nu merg la ski și la shopping în Austria. Le dau o veste: 99% dintre români sunt afectați de faptul că sunt prețuri mari la pompă, de faptul că nu avem gaze naturale extrase încă și nu există un plan concret de a extrage gazele naturale din Marea Neagră, în sensul ăsta Austria favorizând Rusia în mod clar. Și lemnele cu care ar trebui să se încălzească mare parte din populația rurală care există lângă păduri nu sunt accesibile pentru această populație pentru că anumite companii austriece taie aceste lemne și le duc direct în Ungaria, în Austria, se încălzesc austriecii, ungurii, iar noi nu avem voie”, a declarat George Simion la Antena 3. Citește și: George Simion, primit cu ostilitate la Târgul de carte Gaudeamus: „Nu aveţi ce căuta aici. Sunteţi o ruşine” Nici la evenimentul de sâmbătă poliția și jandarmeria nu au intervenit.

Aderarea la zona euro va accelera reformele Foto: Banca Națională a Bulgariei
Eveniment

Aderarea la zona euro va accelera reformele

Guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei afirmă că aderarea la zona euro va accelera reformele structurale. Croatia va intra, de la 1 ianuarie 2023, atât în zona euro, cât și în Schengen. Aderarea la zona euro va accelera reformele ''Introducerea euro reprezintă o normalizare şi o modernizare a regimului monetar bulgar'', a afirmat, la o conferinţă desfăşurată la Sofia, guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimitar Radev, transmite Novinite. Oficialul a explicat că "Aderarea la zona euro va accelera procesul de implementare a reformelor structurale în Bulgaria, un proces care este serios întârziat. Vor fi îmbunătăţite condiţiile de finanţare şi vor creşte investiţiile în ţară. Combinarea tuturor factorilor va crea un mediu pentru o creştere sustenabilă, va accelera convergenţa şi, desigur, va duce la majorarea veniturilor". La aceeaşi conferinţă, dedicată avantajelor adoptării euro, ministrul de Finanţe, Rositsa Velkova, a anunţat că majorarea salariului minim în Bulgaria la 850 leva va duce la creşterea deficitului cu aproximativ un miliard de leva. Intrarea în zona euro va extinde oportunităţile pentru majorarea veniturilor şi va îmbunătăţi mediul de afaceri în Bulgaria, susţine ministrul de Finanţe. Oficialul a adăugat: "Vom participa la luarea deciziilor în cadrul Eurogrup (-miniştrii de Finanţe din zona euro-n.r.). În prezent nu ne este permis să participăm! Politica monetară a BCE se reflectă direct asupra noastră". Rugată să comenteze protestele formaţiunii naţionalistă Vazrazhdane (Renaşterea) din faţa clădirii unde avea loc conferinţa, Velkova a reamintit decizia Adunării Naţionale a Bulgariei, cu majoritate constituţională, de a continua drumul spre introducerea euro. Euro ar atrage investiții străine Analiştii consideră că aderarea la zona euro ar ajuta Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene, să atragă mai multe investiţii străine şi să obţină un rating suveran mai bun, ceea ce i-ar reduce costurile de finanţare a datoriilor sale. Ţara vecină a decis în urmă cu mult timp să îşi ancoreze moneda naţională de euro. Mulţi bulgari se tem că stabilirea abuzivă a preţurilor în timpul trecerii la euro ar putea duce la creşterea preţurilor. Un raport al Băncii Centrale Europene, care a analizat introducerea euro în 2002 în 12 ţări, a constatat că "nu există dovezi ale unui impact semnificativ asupra preţurilor la nivel agregat ca urmare a trecerii la moneda euro". Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Agenţiile de rating Standard & Poor's şi Fitch, care acordă Bulgariei un calificativ de tip investment grade (-recomandat pentru investiţii-n.r.) "BBB", au apreciat că aderarea la euro ar fi un element pozitiv pentru ratingul Bulgariei.

Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului

Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului, inclusiv 76 de posturi în străinătate: se organizează Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior. Potrivit proiectului de hotărâre de guvern, noua structură va fi finanțată de Secretariatul General al Guvernului. Încă un val de sinecuri la nivelul Guvernului Agenția era, legal, înființată prin OUG 147/2022, emisă în octombrie 2022. Acolo era prevăzut că această structură preia activitățile, posturile, personalul și patrimoniul Direcției investiții străine și Departamentului comerț exterior, cu excepția Direcției politici comerciale. Proiectul hotărârii de guvern privind organizarea și funcționarea Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior arată că noua agenție va avea 250 de angajați, dintre care 76 de posturi sunt destinate „rețelei de reprezentare economică externă”. Acest număr de posturi nu ia în calcul demnitarii care vor conduce această structură, precum și personalul care va lucra la cabinetele demnitarilor. La 250 de angajați, vor fi 125 de mașini, adică o mașină la doi angajați. Mașinile vor fi preluate, în cea mai mare parte, de la ministerul Antreprenoriatului. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest În nota de fundamentare a acestui proiect de hotărâre de guvern nu există nici o informație cu privire la impactul bugetar al înființării acestei noi structuri.

Austria a susținut România în Schengen (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Eveniment

Austria a susținut România în Schengen

Austria a susținut România în Schengen. Cel puțin până de curând. Partea austriacă nu a semnalat, înainte de 18 noiembrie, că s-ar opune aderării României la Schengen, au declarat, pentru Agerpres, surse guvernamentale. Austria a susținut România în Schengen Sursele au precizat că, dimpotrivă, între iulie 2021 şi noiembrie 2022, au existat aproape 30 de contacte în care partea austriacă fie a arătat că susţine aderarea Romaniei la Schengen, fie a apreciat colaborarea poliţienească şi la nivel de frontiere dintre cele doua state. Ultima declaraţie de susţinere a fost pe 16 noiembrie, la Forumul Salzburg, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Interne la Bucureşti. Inclusiv ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner (foto), reafirma pe 24 ianuarie 2022, cu ocazia unei întâlniri de lucru pe care a avut-o la Viena cu omologul său român, Lucian Bode, sprijinul pentru aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie şi aprecia buna colaborare operativă pe linie de combatere a migraţiei ilegale. Citește și: Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest Conform surselor, anterior datei de 18 noiembrie 2022, atunci când ministrul Gerhard Karner a anunţat că Austria nu susţine aderarea României la Schengen, contactele bilaterale indicau o cooperare poliţienească extrem de strânsă şi cu rezultate pozitive, inclusiv în materie de migraţie, nefiind transmis niciun semnal privind existenţa unui flux migratoriu ilegal prin ţara noastră către Austria. De asemenea, partea austriacă nu a transmis pe niciun canal, între 6 iulie 2021 şi 18 noiembrie 2022, că ar fi probleme legate de aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie.

Rusia intensifică producția armelor de distrugere (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Rusia intensifică producția armelor de distrugere

Rusia intensifică producția armelor de distrugere. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat, duminică, că Rusia îşi intensifică producţia "celor mai puternice mijloace de distrugere" pentru a contracara presupusa ameninţare din partea Occidentului Rusia intensifică producția armelor de distrugere "Inamicul nostru nu s-a implantat puternic doar în gubernia Kiev a micii noastre Rusii. El este şi în Europa, în America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelandă şi în alte locuri care au jurat supunere naziştilor timpurilor noastre", a scris Medvedev duminică într-un mesaj pe contul său de Telegram. "Iată de ce ne intensificăm producţia celor mai puternice mijloacelor de distrugere. Inclusiv a celor bazate pe noi principii", a adăugat fostul preşedinte rus, fără a da alte detalii. Afirmaţiile lui Medvedev intervin după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, la Bişkek, ca Rusia ar putea lua în considerare adoptarea a ceea ce el a numit ca fiind conceptul loviturii preventive al Washingtonului. Lovitura nucleară preventivă "În primul rând, Statele Unite au dezvoltat conceptul de lovitură preventivă. În al doilea rând, ei dezvoltă un sistem de atac care vizează dezarmarea" inamicului, a declarat presei preşedintele Putin. Poate că Moscova ar trebui să se gândească la adoptarea "ideilor dezvoltate de americani pentru a-şi asigura propria securitate". "Doar ne gândim la asta", a precizat liderul rus, într-un răspuns la întrebarea unui reporter, în care i s-a cerut să-şi clarifice declaraţia de la începutul acestei săptămâni cu privire la utilizarea armelor nucleare. Citește și: Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor (surse The Times). SUA iau în considerare să trimită rachete cu rază lungă În urmă cu câteva zile, Vladimir Putin avertiza că riscul unui război nuclear este în creştere, dar că Rusia nu va ataca prima.

20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România Foto: Facebook ministerul austriac de Interne
Eveniment

20.000 migranți ilegali traversat România spre Vest

Antena 3 contrazice poziția României și susține varianta Austriei: acest post susține că ar deține un document care arată că 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România mergând spre Vest. Documentul ar fi elaborat de guvernul de la Viena, dar, la ora redactării acestei știri, el nu fusese postat pe site-ul Antenei 3 și nici nu apărea în înregistrarea știrii de pe site. 20.000 de migranți ilegali ar fi traversat România „Potrivit documentului în care Austria justifică refuzul de a primi România în Spațiul Schengen, această țară susține că până la finalul acestui an are peste 100.000 de cereri de azil depuse de migranții care au ajuns acolo. De asemenea, în document se mai spune că din România au venit aproximativ 20.000 de migranți, în timp ce prin Bulgaria au trecut aproximativ 35.000 de migranți. Totodată, Austria susține că nu respinge cu desăvârșire aderarea României la Spațiul Schengen, ci mai degrabă vrea o amânare, să se rediscute acest aspect în 2023 și ar avansa și o dată în acel document: vorbea despre jumătatea anului viitor”, arată Antena 3. Însă datele Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, citate de news.ro, susțineau că migranții ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România. Astfel, în primele 9 luni din 2022 s-a înregistrat o creștere a migrației de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest, dar în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale, arătau statisticile citate de news.ro. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Antena 3 mai arată și faptul că PPE, din care face parte și PNL, îl susține pe cancelarul austriac Karl Nehammer. „Manfred Weber, liderul popularilor europeni, a declarat că Austria are nevoie de sprijin și spunea de asemenea și faptul că va beneficia cancelarul austriac de tot sprijinul popularilor europeni pentru a rezolva situația migrației din Austria”, mai arată Antena 3.

Parlamentul Bulgariei a aprobat primul pachet de ajutoare militare către Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Parlamentul Bulgariei pachet ajutoare militare Ucraina

O decizie majoră la Sofia: Parlamentul Bulgariei a aprobat primul pachet de ajutoare militare către Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, a mulțumit pe Twitter pentru acest „vot istoric”. The number of countries providing security assistance to Ukraine has expanded by one more important partner. I thank the Bulgarian Parliament for its historic vote to provide the first military aid package. It will arrive soon to strengthen our army and bring our victory closer.— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) December 10, 2022 Lista echipamentelor care va fi trimisă este secretă, dar demnitarii bulgari au explicat că este vorba doar de echipament militar ușor și muniție. Parlamentul Bulgariei a aprobat ajutoare militare către Ucraina Aproximativ 148 din cei 240 de parlamentari au votat în favoarea deciziei, în timp ce socialiștii și Partidul Renașterea, care este pro rus și ultranaționalișt, au fost împotrivă, explică Reuters. Pe de altă parte, legislativul de la Sofia a aprobat trimiterea până la 50 de militari ca parte a misiunii Uniunii Europene de instruire a Forțelor Armate ucrainene. Bulgaria a fost una dintre cele câteva sfere ale blocului comunitar care nu trimiseseră ajutor militar Ucrainei, asta în contextul în care, anterior, Partidul socialist care a format o coaliție, care a căzut în iunie a fost binevoitor față de Rusia și a blocat o propunere anterioară, în luna mai. Ministrul interimar al Apărării a spus că Bulgaria, care este o țară membră a NATO, nu-și permite să trimită sisteme de rachete antiaeriene cum ar fi S-300 de producţie sovietică și nici avioane de tip MiG-29 sau Su-25 care sunt tot de producție sovietică. Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene Deși Bulgaria nu a mai trimis până acum arme Ucrainei, trebuie notat faptul că producătorii săi de armament au înregistrat în timp, o creștere a exporturilor, datorită faptului că Guvernul de la Sofia a aprobat exporturi de arme de peste jumătate de miliarde de euro, majoritatea dintre acestea fiind destinate Poloniei care este unul dintre ”hub-urile esențiale pentru trimiterea de arme în Ucraina”.

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel (sursa: Facebook/Nobel Prize)
Eveniment

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel

Războiul lui Putin, denunțat la Nobel. Laureaţii ucrainean, rus şi belarus ai Premiului Nobel pentru Pace au denunţat la unison, în timp ce au primit prestigioasa recompensă sâmbătă, la Oslo, războiul "nebunesc şi criminal" pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în Ucraina. Războiul lui Putin, denunțat la Nobel Cetăţeni ai celor trei principale state protagoniste ale conflictului, militantul belarus Ales Beliaţki, aflat în detenţie în ţara sa, ONG-ul rus Memorial, dizolvat la ordinul justiţiei din Rusia, şi Centrul ucrainean pentru Libertăţi Civile (CCL) au fost premiate pentru angajamentul lor în favoarea "drepturilor omului, democraţiei şi coexistenţei paşnice" în faţa forţelor autoritare. "Poporul Ucrainei vrea pace mai mult ca oricine în lume", a declarat preşedinta CCL, Oleksandra Matviiciuk. "Însă, pentru o ţară atacată, pacea nu poate fi obţinută depunând armele. Aceasta nu ar fi pace, ci ocupaţie", a spus ea. Înfiinţat în 2007, CCL documentează în prezent crimele de război comise de trupele ruse în Ucraina: distrugerile de imobile rezidenţiale, de biserici, şcoli şi spitale, bombardamentele asupra culoarelor de evacuare, strămutarea forţată a populaţiei, torturile şi crimele. Discurs scris la lumina lumânării Consecinţă a bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice ucrainene, Matviiciuk şi-a scris discursul de mulţumire pentru Premiul Nobel la lumina unei lumânări, a mărturisit ea pentru AFP, cu puţin timp înainte de ceremonia de premiere. În nouă luni de invazie rusă, CCL a numărat "peste 27.000 de episoade" de crime de război şi "acesta este doar vârful aisbergului", potrivit Oleksandrei Matviiciuk. "Războiul transformă oamenii în cifre. Trebuie să redăm numele tuturor victimelor crimelor de război", a subliniat ea. Cu vocea gâtuită de emoţie în timpul discursului său susţinut la Grand Hotel din Oslo, Maitviiciuk a îndemnat din nou la înfiinţarea unui tribunal internaţional care să-i judece pe (Vladimir) "Putin, (pe aliatul său belarus Aleksandr) Lukaşenko şi alţi criminali de război". "Ambiţiile imperiale" ale URSS Colaureatul rus, preşedintele Memorial, Ian Ratcinski, a denunţat "ambiţiile imperiale" moştenite de la Uniunea Sovietică şi care "încă sunt în floare astăzi". Rusia lui Vladimir Putin a deturnat sensul istoric al luptei antifasciste "în folosul propriilor interese politice", a spus el. De acum, "a rezista Rusiei echivalează cu a rezista fascismului", a deplâns el. O denaturare ce furnizează "justificarea ideologică a războiului de agresiune nebunesc şi criminal împotriva Ucrainei", a afirmat Ratcinski, în pofida interdicţiilor impuse de Moscova de a critica public invazia. Fondat în 1989, Memorial a lucrat timp de decenii pentru a face lumină asupra crimelor comise în timpul regimului totalitar al lui Stalin şi pentru a păstra vie memoria victimelor sale, apoi pentru a strânge informaţii cu privire la încălcarea libertăţilor şi drepturilor în Rusia. În contextul în care opoziţia şi media sunt reduse la tăcere în Rusia, ONG-ul a fost dizolvat la sfârşitul lui 2021 de justiţia rusă, care a ordonat de asemenea confiscarea birourilor sale din Moscova, pe 7 octombrie, chiar în seara în care organizaţiei i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace. "Astăzi, numărul de deţinuţi politici din Rusia este mai mare decât numărul lor total din întreaga Uniune Sovietică la începutul perioadei de perestroika, în anii 1980", a subliniat Ratcinski. Beliațki, închis în Belarus Al treilea laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Beliaţki, părintele ONG-ului de apărare a drepturilor omului Viasna, se află în detenţie din iulie 2021. În aşteptarea unui proces în urma căruia el riscă 12 ani de închisoare pentru "contrabandă" de bancnote în folosul opoziţiei faţă de regimul represiv al lui Lukaşenko, militantul de 60 de ani nu a fost autorizat să transmită un discurs de mulţumire pentru Nobel. Reprezentându-l la ceremonie, soţia sa, Natalia Pintciuk, a fost nevoită să se rezume la a repeta unele dintre declaraţiile lui, printre care cea în care el îndeamnă la o contracarare a "internaţionalei dictatorilor". Citește și: VIDEO Putin, cu un pahar de șampanie în mână, promite că va continua să atace rețelele de utilități ucrainene În Ucraina, Rusia vrea să stabilească o "dictatură vasală, acelaşi lucru cum este Belarus astăzi, unde vocea poporului oprimat este ignorată, cu baze militare ruse, o enormă dependenţă economică, o rusificare culturală şi lingvistică", a spus Ales Beliaţki prin vocea soţiei sale. "Bunătatea şi adevărul trebuie să se poată proteja", a mai afirmat el. La Stockholm, unde sunt decernate alte Premii Nobel (medicină, fizică, literatură, chimie şi economie) sunt nu mai puţin de 26 de câştigători ce vor participa anul acesta la festivităţi. Pandemia de COVID-19 i-a împiedicat în 2020 şi 2021 pe laureaţi să vină în capitala suedeză pentru a-şi primi recompensa şi cecul lor de zece milioane de coroane (circa 900.000 de euro).

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei  Foto: Twitter
Eveniment

Pentagonul dat Ucrainei lovească interiorul Rusiei

Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor, susțin surse The Times. Este vorba de „un acord tacit” al oficialilor militari din SUA, scrie publicația britanică. În plus, potrivit The Times, SUA iau acum în considerare posibilitatea să ofere Kievului arme cu rază lungă, fie sisteme ATACMS, fie drone care pot rămâne în aer circa 24 de ore. Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească interiorul Rusiei „Washingtonul este acum mai puțin îngrijorat de faptul că noi lovituri cu rază lungă în interiorul Rusiei ar putea duce la o escaladare dramatică. Atacurile răzbunătoare ale Moscovei au implicat până în prezent lovituri convenționale cu rachete împotriva țintelor civile. Anterior, Pentagonul a fost precaut cu privire la atacurile Ucrainei asupra Rusiei, deoarece se temea că Kremlinul va riposta fie cu arme nucleare tactice, fie prin țintirea națiunilor NATO vecine. (…) Washingtonul nu vrea să fie văzut în mod public dând undă verde atacurilor Kievului asupra pământului rus. Poziția sa cu privire la atacurile Ucrainei în interiorul Rusiei a fost definită săptămâna aceasta de Antony Blinken, secretarul de stat, care a spus: „Nu i-am încurajat și nici nu le-am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei”. Cu toate acestea, o sursă din ministerul Apărării din SUA a spus: „Nu îi spunem Kievului: «Nu loviți rușii [în Rusia sau Crimeea]». Nu le putem spune ce să facă. Depinde de ei cum își folosesc armele. Dar când folosesc armele pe care le-am furnizat, singurul lucru asupra căruia insistăm este ca armata ucraineană să se conformeze legilor internaționale ale războiului și convențiilor de la Geneva”, relatează The Times. Publicația britanică arată că, acum, SUA iau în considerare să furnizeze Kievului arme cu rază lungă de acțiune. „Nimic nu este în afar discuțiilor”, a spus un oficial american, sub acoperirea anonimatului. ⚡️Lithuania called on the USA or European countries to provide Ukraine with long-range missiles, such as American-made ATACMS, or a European analogue - Politico. pic.twitter.com/2Iel3nwkKj— FLASH (@Flash_news_ua) December 7, 2022 Sistemele ATACMS ar avea un impact „dramatic” Kievul vrea sisteme ATACMS, care bat la 190 de mile și, potrivit The Times, ar avea un impact „dramatic”. În plus, Ucraina speră să primească drone de tip MQ-1C Grey Eagle, care au o rază de acțiune de 250 de mile, sunt înarmate cu patru rachete Hellfire sau opt rachete Stinger, pot rămâne în aer mai mult de 24 de ore și sunt echipate cu sisteme de recunoaștere sofisticate. Un expert citat de The Times apreciază că administrația SUA este prea preocupată de riscul escaladării conflictului, iar Ucraina ar trebui să primească armele necesare pentru a câștiga războiul. Publicația de la Londra mai arată că loviturile pe teritoriul Rusiei, la distanțe de sute de kilometri de front, cu drone ucrainene modificate au fost o lovitură strategică dură pentru Kremlin. „Perspectiva ca valuri de drone ucrainene să se îndrepte către bazele militare rusești a stârnit îngrijorări în rândul armatei ruse. «Nu suntem în măsură să contracarăm eficient aceste drone. Vor avea loc raiduri masive asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei, precum și asupra altor ținte militare și de infrastructură. Teoretic, pot ajunge chiar la Moscova» , a declarat un soldat rus anonim pentru canalul Volya Telegram”, mai scrie The Times. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews)

Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei, spune ministrul Adrian Caciu Foto: Facebook
Eveniment

Impactul bugetar pensiile speciale, 12 miliarde lei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, spune că impactul bugetar pentru pensiile militare şi cele speciale este de 12 miliarde de lei. El a arătat că doar pensiile pentru militari au un impact de 11 miliarde de lei asupra bugetului. Câciu a făcut aceste declarații la Prima TV. La un PIB estimat la 1.552 miliarde de lei în anul 2023, ar însemna că aceste pensii reprezintă circa 0,8% din PIB. Impactul bugetar pentru pensiile militare şi speciale, 12 miliarde de lei „Impactul bugetar pentru pensiile speciale în 2022 este de 12 miliarde de lei. (…) Sintagma este, mă rog, pur politică sau pură de comunicare. Marea parte, de fapt, sunt pensiile militare, care nu au legătură cu pensiile speciale. Când am spus 12 miliarde, includ pensiile militare. Dacă dau pensiile militare jos şi alea încă o dată, nu au legătură cu pensii speciale, sunt nişte pensii care sunt stabilite şi prin tratate internaţionale şi sunt stabilite de Alexandru Ioan Cuza, pentru cine nu ştie, cred că au fost primele pensii din România înainte de sistemul de pensii pe model Bismark. Dacă le dau la o parte rămâne un miliard lei. Acolo trebuie vină această reformă cu care vine domnul ministru Budăi şi sunt convins că în zilele, săptămânile următoare lucrurile vor fi clarificate din perspectiva aceasta”, a declarat ministrul de Finanțe, citat de news.ro. El a fost întrebat dacă i se pare corect ca o persoană să iasă la pensie la 50 de ani sau să primească o pensie mai mare decât salariul. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) „Eu nu o să mă pronunț” “Nu mi se pare corect. Să stabilim pentru toată lumea acelaşi lucru. Mi se pare corect dacă suntem cetăţeni egali într-o ţară, să avem aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii”, a precizat ministrul Finanţelor. Însă el a refuzat să propună o soluție: „Eu nu o să mă pronunţ asupra acestui domeniu. Ştiu că s-a tot încercat şi sunt o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi până la urmă este o chestiune de decizie politică, dar ceea ce ştiu este că avem o reformă a pensiilor speciale. Din ce am înţeles de la domnul ministru al Muncii este gata proiectul, trebuie să îl punem în dezbatere publică, iar acolo se va urmări…. Nici în PNRR nu se cere tăierea pensiilor speciale, ci o reformă, o reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, alte condiţii de pensionare”.

"Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR

"Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR. Consiliile Judeţene Iaşi, Suceava şi Botoşani s-au reunit degrabă zilele acestea ca să adopte un proiect de construire pe bani europeni (PNRR) a unor piste cicloturistice. "Autostrăzi pentru biciclete", finanțate prin PNRR Cel mai lung traseu va fi în Botoşani, 112 km. Iaşiul urmează să stabilească pe unde va trece drumul cicloturistic lung de 36 km – prin UAT-urile Deleni şi Hârlău –, iar în Suceava vor fi amenajaţi 55 km în acest sens. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Pentru acest tip de proiecte depuse în parteneriat, sunt eligibile trasee care traversează minim trei judeţe şi sunt continue pe o lungime de cel puţin 150 km. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră