duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

8851 articole
Eveniment

Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources

Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources. Declarațiile lui Marcel Ciolacu nu doar au dublat prețul acțiunilor Gabriel Resources de la Bursa din Toronto, dar au făcut să explodeze și volumul tranzacțiilor. Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources Astfel, potrivit datelor referitoare la volumul tranzacțiilor cu acțiuni ale Gabriel Resources în ultimul an (martie 2023 - martie 2024), operațiunile au explodat începând din februarie 2024. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Pe 1 februarie, premierul Ciolacu a declarat că încearcă să găsească o cale prin care România să plătească către Gabriel Resources miliardele de dolari pierdute la ICSID (deși, la acea dată, nu exista un verdict). Ca urmare a acestei declarații (dar și a altora, ulterioare), în februarie s-au tranzacționat 7,4 milioane de acțiuni ale Gabriel Resources. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto Spre comparație, cu o lună înainte, ianuarie 2024, se tranzacționaseră numai 1,6 milioane de acțiuni, cam de cinci ori mai puțin. Iar în septembrie 2023, acțiunile Gabriel Resources tranzacționate fuseseră de puțin peste jumătate de milion, adică de 15 ori mai puțin decât în februarie 2024. În numai cinci zile din martie 2024, acțiunile tranzacționate au fost de 1,7 milioane, adică o medie de 350.000 de acțiuni pe zi, aceeași cu media lunii februarie. Volumul tranzacțiilor cu acțiuni Gabriel Resources la Toronto Stock Exchange în ultimele 12 luni (sursa: ca.finance.yahoo.com)

Efectul Ciolacu asupra acțiunilor Gabriel Resources (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Medicii de familie, blocați de sistem (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medicii de familie, blocați de sistem

Medicii de familie, blocați de sistem. Aceștia din Iaşi au ajuns la limita rezistenţei, după ce luna trecută şi luna curentă au avut mari probleme cu sistemul online. Medicii de familie, blocați de sistem Este vorba despre Sistemul Informatic Unic Integrat, unde raportează serviciile medicale şi la care se conectează cardurile de sănătate, care a fost nefuncţional aproape 100%. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Cadrele medicale spun că au oferit servicii medicale care nu ştiu dacă vor mai fi decontate vreodată, şi nu au putut verifica în sistem dacă persoanele sunt sau nu asigurate. Iar în zilele în care a mers cel mai bine sistemul, au putut să încarce toate serviciile medicale prestate abia noaptea, de la 22 la 6. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana
Eveniment

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana

România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana și nu are de plătit nimic către Gabriel Resources a decis, azi, curtea de arbitraj de la Washington „International Settlement of Investment Disputes” – ICSID. Curtea face parte din Grupul Băncii Mondiale. Decizia ar fi fost luată cu un vot de 2 la 1. Citește și: Gabriela Firea șterge pe jos cu aliații: „Nu uităm că PNL l-a susținut necontenit pe Nicușor Dan. Oamenii liberalilor au primit funcții calde pe care nu le-au părăsit” Premierul PSD Marcel Ciolacu a jubilat pe Facebook: „Am câștigat procesul Roșia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru ticăloșia unor antiromâni! Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare!” România a fost reprezentată în acest proces de casa de avocatură românească SC LEAUA & ASOCIATII ȘI firma elvețiană LALIVE SA. Minuta deciziei obligă reclamanții să plătească cheltuielile de judecată Ce conține minuta deciziei: „„Pentru motivele prezentate mai sus, tribunalul arbitral decide următoarele: 1. Respinge în unanimitate obiecțiile pârâtului cu privire la competența Tribunalului și la admisibilitatea pretențiilor. 2. Cu majoritate: a. Respinge pretențiile reclamanților pe fond în temeiul TBI Canada-România și în temeiul TBI Regatul Unit-România. b. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului costurile procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, reprezentată de rata dobânzii la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni, de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală. c. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON și 928.641,70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, așa cum este reprezentată de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni, începând cu data prezentei hotărâri și până la plata integrală. d. Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți”. România a câștigat procesul în dosarul Roșia Montana Gabriel Resources, compania care ar fi urmat să exploateze resursele de aur de la Roşia Montană, a solicitat despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari pentru eşecul proiectului. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni, în cadrul emisiunii „Jurnalul de Seară” de la Digi 24, că România ar putea fi obligată să continue exploatarea de la Roșia Montană. „Eu aş face referendum dacă e oportun să scoatem aurul de Roşia Montană„, a spus Ciolacu într-o discuție informală cu ziariștii, la Palatul Victoria. Însă ideea sa a fost vehiculată încă din 2013 de Traian Băsescu. Însă ideea unui referendum privind soarta aurului de la Roșia Montana a îi aparține lui Traian Băsescu. Citește și: Ciolacu plagiază o idee a lui Băsescu, aprobată și de Ponta: vrea referendum pentru a se decide dacă aurul de la Roșia Montana trebuie exploatat sau nu „Nu am nici o problemă să declansez un referendum național pe tema asta. Dimpotrivă, dacă dezbaterile vor continua și nu găsim un mod de a face proiectul Roșia Montană. Nu exclud posibilitatea să-l organizez, dacă Guvernul nu găsește resurse să discute cu societatea civilă. Îl organizez odată cu europarlamentarele”, spunea fostul șef de stat în septembrie 2013.

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate Foto: PSD
Eveniment

România, cea mai mică alocare pentru Sănătate

România a avut în 2023 cea mai mică alocare din PIB pentru Sănătate din ultimii patru ani, arată date ale ministerului de Finanțe. Citește și: Cine sunt principalii vinovați pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu Tăriceanu și s-a încheiat cu Ponta Potrivit acestui minister, în 2023, cheltuielile la capitolul „Sănătate” din bugetul general consolidat erau de 4,6% din PIB. În termeni nominali, anul trect s-au cheltuit circa 72,5 miliarde de lei din buget pentru Sănătate. România, cea mai mică alocare pentru Sănătate În 2023, ministerul Sănătății nu a putut cheltui toți banii alocați pe hârtie. Potrivit ultimelor estimări publice, execuția bugetară fiind de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei). Tot în 2023, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuției bugetare preliminate. În 2020, an marcat de pandemie, s-a cheltuit pentru Sănătate 5,2% din PIB, în 2021 - 5,3% din PIB, iar în 2022 - 4,7% din PIB. Informațiile apar într-un răspuns la o interpelare a unui deputat AUR. România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.

Principalii vinovați politic în dosarul Roșia Montana: Ponta și Tăriceanu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana

Cine sunt principalii vinovați politic pentru că România va plăti miliarde de dolari în dosarul Roșia Montana: a început cu fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, primul demnitar care a semnat pentru o colaborare dubioasă cu o companie din Canada, și s-a încheiat cu fostul premier PSD Victor Ponta, care nu a vrut să decidă dacă aprobă sau respinge începerea exploatării. Citește și: Aurul și argintul de la Roșia Montană valorează 20 de miliarde de euro, dar statul român nu s-ar alege cu mare lucru, deși are aproape 20% din acțiunile RMGC Principalii vinovați în dosarul Roșia Montana Tăriceanu a fost ministru al Industriilor între 12 decembrie 1996 și 5 decembrie 1997, în guvernul Ciorbea. Semnătura sa apare pe un document din iunie 1997 prin care ministerul Industriilor avizează asocierea dintre Gabriel Resources și Regia Cuprului din Deva. Prin această semnătură, el își dădea acordul pentru asocierea între Gabriel Resources, companie fără experienţă în domeniul minier, înregistrată în Barbados şi Regia Autonomă a Cuprului Deva, asociere care va purta numele de SC Roşia Montană Gold Corporation SA. Documentul a fost publicat de Rise Project. Aceasta este prima semnătură a unui demnitar a statului român în favoarea unui astfel de acord. Asocierea regiei cu Gabriel Resources era pregătită din 1995, în guvernarea Nicolae Văcăroiu (PDSR), când regia din Deva publică un straniu anunț la mica publicitate din Adevărul, ascuns în josul paginii. În anunț se arată că regia intenționează să formeze o societate mixtă, cu capital străin, pentru prelucrarea sterilelor auro-argintifere de la Roșia Montana și Gurabarza. Însă Ponta este principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță. Plângerea Gabriel Resources îl indică clar pe Ponta Litigiul arbitral de la Washington în care Gabriel Resources cere 3,28 miliarde de dolari României pentru interdicția de exploatare a aurului la Roșia Montană a demarat pe 21 iulie 2015. Conform cererii de arbitraj, „Reflectând tratamentul arbitrar acordat atunci Proiectului și nerespectarea investițiilor substanțiale ale Gabriel Resources și a drepturilor legale dobândite de RMGC prin Licență, prim-ministrul Ponta a declarat public că, deși Proiectul a îndeplinit toate condițiile cerute de lege și că Guvernul era obligat să să îl autorizeze, el nu a considerat că acest lucru trebuia făcut. Și că guvernul său a aprobat Legea Roșia Montană și a înaintat-o Parlamentului doar ca o modalitate de a evita să plătească ; și că, deși, în calitate de prim-ministru, trimitea Legea Roșia Montană la Parlament, în calitate de membru al Parlamentului ar fi votat împotriva acesteia, transmițând în termeni clari o respingere politică a Proiectului”. Cererea de arbitraj depusă de Gabriel Resources la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții de pe lângă Banca Mondială poate fi consultată integral aici.

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la SJU Pitesti Foto: Consiliul Județean Argeș
Eveniment

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie

Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie de la spitalul județean Pitești (SJU Pitești), prinsă că lua șpagă pe bandă rulantă: medicul Ramona Ștefanache a câștigat, în anul fiscal 2022, puțin sub 21.500 de lei pe lună, în medie. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Ramona Ștefanache Foto: Facebook Ce salariu uriaș avea șefa secției de psihiatrie Însă Ramona Ștefanache mai avea o slujbă la un spital de stat, la Curtea de Argeș, de unde mai lua, în medie, aproape 5.000 de lei pe lună. În total, ea câștiga în medie, de la stat, ușor peste 26.000 de lei pe lună. Ea mai avea contracte cu două clinici private, de la care însă a luat în total, în tot anul fiscal 2022, circa 12.000 de lei. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a reținut-o pentru 24 de ore pe şefa Secţiei de Psihiatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, urmărită penal luare de mită şi dare de mită, potrivit unui comunicat al parchetului. Ea e acuzată că ar fi luat mită cu valoarea cuprinsă între 50 de lei și 600 de lei de la 147 de pacienți. Soțul Ramonei Ștefanache lucrează la spitalul din Curtea de Argeș, de unde a câștigat, în tot anul 2022, 107.669 lei. Familia deține o casă, un apartament și trei mașini. Procurorii susțin că, în perioada mai-august 2023, șefa secției de psihiatrie de la SJU Argeș ar fi primit în biroul din incinta Secţiei de Psihiatrie din cadrul spitalului, de la pacienţi sau rude ale acestora, diferite sume de bani în bancnote de la 50 la 500 de lei, precum şi bunuri. Potrivit parchetului, șefa secției împărțea mita cu alte cadre medicale. Procurorii au cerut, azi, arestarea preventivă a șefei secției de psihiatrie de la SJU Pitești pentru 30 de zile.

Șefa de la Psihiatrie Pitești, șpăgi zilnice între 50 și 600 de lei
Eveniment

Șefa de la Psihiatrie, șpăgi zilnice

Șefa de la Psihiatrie, șpăgi zilnice. Şefa Secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Piteşti, suspectată că a luat mită de peste 140 de ori, a fost reţinută într-un dosar instrumentat de Serviciul Judeţean Anticorupţie Argeş, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş. Șefa de la Psihiatrie, șpăgi zilnice Potrivit unui comunicat transmis vineri de Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), faţă de suspectă se efectuează urmărirea penală cu privire la săvârşirea în formă continuată a infracţiunilor de luare de mită şi dare de mită. Citește și: EXCLUSIV Acțiunile Gabriel Resources, acționarul majoritar de la Roșia Montană, suspendate temporar de la tranzacționare pe Bursa din Toronto În dosar a mai fost dispusă măsura controlului judiciar faţă de un asistent medical şi un registrator medical din cadrul aceleiaşi unităţi medicale, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, respectiv tăinuire. "În perioada mai-august 2023, inculpata ar fi primit, în biroul de lucru al acesteia situat în incinta Secţiei de Psihiatrie din cadrul SJU Piteşti, în mai multe rânduri, de la pacienţi sau aparţinători ai acestora, diferite sume de bani, în bancnote în cupiuri de la 50 la 500 de lei, precum şi bunuri, în legătură cu atribuţiile sale de serviciu, fiind vorba de cel puţin 147 de acte materiale, privind sume individuale cuprinse între 50 de lei şi 600 de lei. Uneori, sume de bani primite cu titlu de mită erau remise de inculpată şi altor cadre medicale din unitatea medicală unde îşi desfăşura activitatea", se precizează în comunicat. Percheziții și mandate de aducere În cursul zilei de joi au fost efectuate patru percheziţii domiciliare în municipiile Piteşti şi Curtea de Argeş - una la sediul SJU Piteşti, una la sediul Policlinicii Spitalului Municipal Curtea de Argeş unde îşi desfăşoară activitatea medicul psihiatru, una la domiciliul unei persoane fizice şi una la o societate comercială. După finalizarea descinderilor, au fost puse în executare cinci mandate de aducere a unor persoane care aveau calitatea de suspecţi. Şefa Secţiei de psihiatrie a SJU Piteşti urmează să fie prezentată vineri la Tribunalul Argeş, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Balerinii Operei cer public demiterea șefei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Balerinii Operei cer public demiterea șefei

Balerinii Operei cer public demiterea șefei. Opera Naţională Română din Iaşi este zguduită de peste patru luni de zile de un scandal la nivelul corpului de balet. Balerinii Operei cer public demiterea șefei Miercuri, 6 martie 2024, s-a ajuns la faza ameninţărilor, după ce mai bine de 15 balerini şi balerine au protestat în mai multe forme, de la finalul lui 2023. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” Șefa de la balet, Cristina Todi, le-a transmis în cursul zilei de miercuri o înştiinţare, printr-o casă de avocatură. Prin respectiva hârtie, balerinilor li s-a comunicat faptul că, dacă nu încetează acuzațiile publice la adresa acesteia, vor fi daţi în judecată şi li se vor solicita daune morale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nord-estul României, depopulat de părinți (sursa: Salvați Copiii)
Eveniment

Nord-estul României, depopulat de părinți

Nord-estul României, depopulat de părinți. Regiunea Nord-Est (NE) are cei mai mulţi copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Nord-estul României, depopulat de părinți Potrivit unui studiu realizat de Salvaţi Copiii România, aproape unul din trei copii are mama plecată. În perioada 2021-2022, peste 130.000 de copii din regiunea Nord-Est aveau părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Citește și: Fostul ministru PSD Teodorovici îl acuză pe Ciolacu că nu și-a luat bacalaureatul: „A început Hașdeu, a picat treapta a doua, s-a dus la Eminescu, nu a luat bacalaureatul” În prezent, majoritatea copiilor cu ambii părinţi plecaţi au între 11 şi 12 ani, iar peste jumătate dintre părinţii plecaţi au până în 39 de ani. Iaşiul, judeţul cel mai mare ca populaţie din regiune, este din acest punct de vedere cel mai afectat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi condusă de Mihai Busuioc, fost subofițer de poliție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi

Parchetul European, EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, anchetează Curtea de Conturi, după ce această instituție a tocat milioane de euro pentru „transparență”, arată site-ul Context.ro. Curtea de Conturi este condusă de un fost subofițer de poliție, Mihai Busuioc, client PSD, numit în funcție în 2017, cu susținerea politică a lui Liviu Dragnea și voturile parlamentarilor social-democrați. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Curtea de Conturi ar trebui să verifice corectitudinea cheltuirii resurselor publice. Parchetul European anchetează Curtea de Conturi „Parchetul European (EPPO) anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, a confirmat pentru Context.ro instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. Reprezentanții Curții de Conturi condusă de Mihai Busuioc susțin că nu știu nimic despre această investigație. Context.ro a consultat documente care arată că șeful Curții de Conturi a fost implicat direct în derularea proiectului investigat acum de EPPO. Proiectul CCR – SAI pentru cetăţean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru «modernizarea, standardizarea şi transparentizarea» instituției (...) Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29 de mii de euro pe materiale promoționale și peste 52 de mii de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului”, scrie Context.ro. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Poitrivit publicației, ancheta este „in rem”, dar șeful Curții, Mihai Busuioc, ar fi avut „un rol important”. Mihai Busuioc era un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară Vasile Lascăr - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Din poziția de șef al Curții de Conturi unde fusese numit de câteva luni, Busuioc a tras sforile ca, în 2019, să nu mai aibă loc un control chiar al Curții de Conturi la PSD pe terma cheltuirii de către acest partid a subvenției de la stat.

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia (sursa: defapt.ro)
Eveniment

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia

Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia. Aeroportul Otopeni devine din ce în ce mai înghesuit și mai provincial. Comparație nu se poate face nici măcar cu țările din fostul bloc sovietic. Aerohalta Otopeni versus aeroportul din Varșovia În această perioadă, aeroportul Otopeni arată de parcă ar fi în curs de demolare. Citește și: Faima Otopeniului a ajuns în India: canalul de știri WIO News îl clasează pe locul șase al celor mai proaste aeroporturi din lume. Otopeni, constant în topul acestor clasamente Multe spații comerciale sunt închise și acoperite de sus până jos cu prelate care ascund lucrările de renovare. Căile de acces au devenit neîncăpătoare pentru numărul de pasageri iar aglomerația este constantă. Citește și: Patronii de la City Grill vor prelua o parte din spațiile de alimentație publică de pe Otopeni Prin comparație, aeroportul din Varșovia pare de pe altă planetă. Spațiile sunt extrem de generoase, fluxurile de circulație - simple și eficiente, porțile de îmbarcare au suprafețe mari și sunt foarte bine întreținute. Câțiva copii într-o seară oarecare, de exemplu, pot chiar juca baschet la o poartă de îmbarcare fără a deranja pe nimeni.

Falși refugiați ucraineni, jafuri în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Falși refugiați ucraineni, jafuri în România

Falși refugiați ucraineni, jafuri în România. Nu toţi ucrainenii ajunşi în Iaşi au fugit din calea războiului. Doi soţi au găsit în "refugiu" ocazia de a jefui. Falși refugiați ucraineni, jafuri în România Metoda a putut fi aplicată de doar trei ori înainte ca poliţiştii să le dea de urme. Originară din Lugansk, Hanna e căsătorită cu Artur Cheban, un moldo-ucrainean domiciliat în Slobozia, unul dintre raioanele Transnistriei. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși Deşi cei din zonă au văzut războiul doar la televizor, soţii Cheban s-au amestecat printre refugiaţii ucraineni, obţinând permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare emise de autorităţile române. În vârstă de 37 de ani, soţii Cheban nu şi-au căutat de lucru în Iaşi, având propria metodă de câştig, mult mai uşoară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Filosofia vameșilor români: liber la furat (sursa: Facebook/Autoritatea Vamală Română)
Eveniment

Filosofia vameșilor români: liber la furat

Filosofia vameșilor români: liber la furat. Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, împreună cu subalternii săi corupți au contestat decizia Tribunalului București în baza căreia au fost arestați preventiv pentru 30 de zile la cererea procurorilor DNA. Judecătorii de la Curtea de Apel București le-au respins cererea vameșilor de a fi cercetați în stare de libertate. Citește și: Adjunctul ANAF, ex-liberalul azi pesedist Ion Cupă, fost șef la Vamă, le cerea subordonaților șpăgari să-i plătească hainele de lux. Șeful Vămii București împărțea „nota” cu afaceriști Stenogramele din dosarul procurorilor DNA arată că Paul Petrof i-a cerut afaceristului italian Gianluca Carpineta să dea o șpagă de 50.000 de euro mascată sub forma unui avans pentru achiziționarea unui apartament. Mai mult, vameșii arestați preventiv se lăudau că "s-a dat liber la furat" și la Autoritatea Vamală Română și la Direcția Generală Antifraudă Fiscală. Adică să se colecteze ilegal cât mai mulți bani de la afaceriștii din România. Filosofia vameșilor români: liber la furat La data 1 august 2023, vameșii Alexandru Cernat și Nicolae Ștefan Teianu discutau despre ordinele ilegale primite sau pe care urma să le primească de vameșii de la Autoritatea Vamală și inspectorii de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală de la vârful Agenției Naționale de Administrare Fiscală și de la cei mai influenți funcționari din Ministerul Finanțelor. Citește și: STENOGRAME Șeful Direcției Regionale Vamale București negocia șpăgile chiar la el în birou, fără să se ferească. Mai are un dosar la DNA din 2017, uitat de procurori CERNAT ALEXANDRU: Da! Băi, tocmai! TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă! CERNAT ALEXANDRU: Încă nu... TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: E liber la furat pentru colectare! CERNAT ALEXANDRU: ... (neinteligibil)... Nu s-au aranjat unii de la noi, încă se bat! Ar fi bine să rămână așa și să se dea liber! Că nu-i mai... Nu mai schimbă nimeni nimic... Ia gândește-te... O dată ce începi să... TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: Dariusică, noi care zburăm la un nivel jos... Nu cred că... CERNAT ALEXANDRU: Nu stă de tine... CERNAT ALEXANDRU: Nu stă de tine, Fane, da’ uite... Uite, nu stă de tine, da’ stă dă "ochi de gheață" și o belești aiurea, ai înțeles?! (...) TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN: Până-ți demonstrezi tu așa... Te ține-n judecată ani de zile... Șpăgi și favorizarea infractorilor Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au anunțat pe 14 februarie 2024 că Paul Petrof, șeful Direcției Regionale Vamale București, împreună cu vameșii Nicolae Ștefan Teianu, Alexandru Cernat, Marian Vladimir Vulcan și Răzvan Cosmin Stamatescu au fost prezentați judecătorilor de la Tribunalul București pentru a fi arestați preventiv pentru 30 de zile. Paul Petrof, vameșul șef, a fost acuzat de favorizarea făptuitorului; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; luare de mită. Vameșii Teianu, Cernat și Vulcan au fost acuzați de luare de mită în formă continuată. Cel din urmă, Răzvan Cosmin Stamatescu, este acuzat de procurorii DNA de favorizarea făptuitorului; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații; trafic de influență în formă continuată. Cei cinci vameși au încercat să scape de mandatele de arestare preventivă pentru 30 zile. În acest sens, au depus contestații la Curtea de Apel București, dar judecătorii le-au respins definitiv doleanța.

Halep a primit un wild card pentru Miami Open Foto: Instagram
Eveniment

Halep a primit un wild card pentru Miami Open

Simona Halep a primit un wild card pentru Miami Open, turneu care începe pe 17 martie. Ieri, suspendarea Simonei Halep a fost redusă de Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne de la 4 ani la 9 luni. În consecință, Halep poate reveni imediat pe teren. Citește și: Nicușor Dan explică cum acționează mafia imobiliară în București: „Mai întâi s-a dat autorizație de patru etaje, apoi de șase, primăria sectorului a dat opt”. DNA a clasat dosarul Halep a primit un wild card pentru Miami Open „Această scrisoare certifică faptul că Miami Open 2024, prezentat de Itau, parte a circuitului profesionist de tenis ATP și WTA, care distribuie peste 17 milioane de premii totale, începând cu 17 martie și terminând pe 31 martie, se va desfășura în Miami, Gardens, FL, SUA, și va găzdui competiția de calificare la simplu, care adună 96 de jucători masculin și feminin, începând cu duminică, 17 martie 2024, și competiția principală de simplu și dublu cu 320 de jucători în perioada 19-31 martie 2024. Eu, directorul turneului Miami Open 2024, invit oficial jucătorul menționat mai sus (n.r. Simona Halep) și echipa sa de suport la turneul nostru", se arată în invitația primită de Simona, și semnată de James Blake, directorul turneului Miami Open 2024, anunță Antena 3. Simona Halep urmează să decidă, împreună cu echipa ei, dacă va da curs invitaţiei şi va participa la turneul WTA de la Miami.

Judecătoare, a amânat sute de cauze, cu sute de zile, sancționată Foto: CSM
Eveniment

Judecătoare, a amânat sute de cauze, cu sute de zile

O judecătoare din Cluj, Maria Gabriela Mot de la Judecatoria Cluj-Napoca, cu salariu și avere uriașe, a amânat sute de cauze, unele cu sute de zile, arată un raport al Inspecției Judiciare. Secția de judecători a CSM a sancționat-o cu tăierea a 25% din salariu. Citește și: Nicușor Dan explică cum acționează mafia imobiliară în București: „Mai întâi s-a dat autorizație de patru etaje, apoi de șase, primăria sectorului a dat opt”. DNA a clasat dosarul Presa a mai scris despre această judecătoare, când s-a certat în sala de judecată cu o grefieră - care ulterior a fost exclusă din profesie, și când a pierdut un proces de discriminare cu ministerul Justiției, pentru că primea salariu prea mic. A amânat sute de cauze, cu sute de zile „Faptele doamnei judecător Moț Maria Gabriela, din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, constând în amânarea succesivă a pronunțării, într-un număr de 205 cauze penale, pe perioade îndelungate de timp, cuprinse între 69 și 811 zile, de natură să afecteze grav drepturile persoanelor implicate în procedurile judiciare referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare menționate”, a arătat Inspecția Judiciară. CSM i-a tăiat salariul cu 25% timp de trei luni. Moț a câștigat în anul fiscal 2022 suma de 180.000 de lei, inclusiv drepturi salariale restante, pe care le-a câștigat în instanță. Ea deține în conturi echivalentul a peste un milion de lei. În plus, Moț are o casă și un apartament în Cluj Napoca și o casă de vacanță la Răscruci, în județul Cluj.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră