marți 12 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9671 articole
Eveniment

Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate

Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat miercuri că suma totală necesară pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru preşedintele României din acest an este estimată la 1,39 miliarde lei. Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate "Astăzi au fost adoptate trei hotărâri de Guvern care stabilesc în detaliu calendarul acţiunilor electorale, măsurile tehnice şi cheltuielile pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României în datele de 24 noiembrie 2024 - primul tur, respectiv 8 decembrie - al doilea tur de scrutin", a spus Constantin într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Constantin a adăugat: "Suma totală necesară pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 este estimată la 1,39 miliarde lei"" Înregistrarea alegătorilor din străinătate El a menţionat că 24 septembrie este data limită până la care alegătorii care doresc să voteze în străinătate trebuie să se înregistreze în registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul formularului online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. "5 octombrie este data-limită pentru depunerea candidaturilor şi a semnelor electorale la Biroul Electoral Central. (...) 25 octombrie - începerea campaniei electorale, 23 noiembrie, ora 7,00 - încheierea campaniei electorale. (...) 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00 este prima zi a votării în străinătate, 23 noiembrie - a doua zi a votării în străinătate - votul începe în a doua zi la ora 7,00 la ora locală şi se încheie la ora 21,00. 24 noiembrie este ziua votării în ţară - votul începe la ora 7,00 şi se închide la orele 21,00", a mai punctat Constantin. Pe 29 noiembrie se va aduce la cunoştinţa opiniei publice cine sunt cei doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin şi în aceeaşi zi este şi începerea campaniei electorale pentru al doilea tur de scrutin. Pe 7 decembrie, ora 7,00, se încheie campania electorală la nivel naţional, iar 8 decembrie este ziua votării pentru turul al doilea. Votul se desfăşoară între orele 7,00 şi 21,00, a mai spus Constantin.

Costurile alegerilor prezidențiale au fost anunțate (sursa: Facebook/Administrația Prezidențială a României)
Afișul Elenei Lasconi nu avea autorizație (sursa: Facebook/Elena Lasconi)
Eveniment

Afișul Elenei Lasconi nu avea autorizație

Afișul Elenei Lasconi nu avea autorizație. Un banner al Elenei Lasconi ar putea fi dat jos de pe un bloc din municipiul Sibiu, prin decizia procurorului sau a judecătorului, după ce poliţiştii au deschis un dosar de cercetare penală in rem pentru amplasarea afişului, fără autorizaţie de construire, de către o agenţie de publicitate, în zona de protecţie a centrului istoric, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ), Elena Welter. Afișul Elenei Lasconi nu avea autorizație "La data de 13 august a.c., la nivelul Poliţiei Municipiului Sibiu, s-a înregistrat sesizarea Serviciului Public de Poliţie Locală Sibiu prin care se reclamă montarea unui banner pe calcanul unui imobil de pe Bulevardul General Vasile Milea, din municipiul Sibiu, fără autorizaţie de construire", a explicat reprezentanta IPJ Sibiu, Elena Welter. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Aceasta a adăugat: "În cauză, s-a deschis un dosar de cercetare penală in-rem, care vizează săvârşirea infracţiunii de executarea de lucrări de construire fără autorizaţie, în conformitate cu prevederile articolului 24, litera a) din Legea nr. 50/1991R. Menţionăm că, în conformitate cu prevederile articolului 241 din acelaşi act normativ, procurorul sau instanţa de judecată poate dispune, din oficiu sau la cerere, oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal." Sesizare pe aplicaţia Sibiu City App. Purtătoarea de cuvânt a Primăriei Municipiului Sibiu, Mirela Gligore, a precizat, pentru AGERPRES, că totul s-a aflat după ce o persoană a făcut o sesizare pe aplicaţia Sibiu City App. "Primăria Sibiu nu a primit solicitare de autorizare şi nici nu a emis certificat de urbanism sau autorizaţie de construcţie sau de amplasament pentru utilizarea locaţiei menţionate în scopul publicităţii. În urma unei sesizări primite pe Sibiu City App în data de 6 august, Poliţia Locală - Compartimentul Disciplina în Construcţii a efectuat un control în teren în această locaţie şi a întocmit o notă de constatare în acest sens. Având în vedere că spaţiul se află în zona de protecţie a centrului istoric, iar nerespectarea legislaţiei în regimul construcţiilor şi amenajărilor în astfel de zone reprezintă o faptă penală, în data de 8 august Poli?ia Locală a transmis Inspectoratului Judeţean de Poliţie o adresă de sesizare, IPJ fiind instituţia abilitată să ia măsuri în astfel de cazuri", a arătat Mirela Gligore. USR respectă legea Contactat de către corespondentul AGERPRES, liderul organizaţiei municipale USR, Adrian Echert, a transmis, prin intermediul purtătorului de cuvânt al filialei judeţene, că partidul pe care îl reprezintă "acordă o mare importanţă respectării legii" şi "situaţia va fi remediată în cel mai scurt timp". "USR colaborează cu o agenţie de publicitate la nivel naţional pentru gestionarea campaniilor noastre publicitare. Agenţia respectivă este responsabilă de contractarea locaţiilor pentru materialele publicitare şi de asigurarea că toate avizele şi autorizaţiile necesare sunt obţinute. Având în vedere că vorbim de sute de locaţii la nivel naţional, nu este în sarcina USR să verifice individual fiecare amplasament. Menţionăm că USR acordă o mare importanţă respectării legii şi reglementărilor locale şi naţionale. Ne aşteptăm ca agenţiile cu care colaborăm să îndeplinească toate obligaţiile legale în vigoare şi suntem încrezători că situaţia va fi remediată conform normelor legale în cel mai scurt timp. USR rămâne dedicat transparenţei şi respectării legii şi va continua să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu principiile sale de corectitudine şi legalitate", a declarat presedintele organizaţiei municipale USR Sibiu, Adrian Echert. Bannerul amplasat ilegal o prezintă pe Elena Lasconi, lidera USR, cu următorul mesaj: "Sufletul unei naţii, viitorul unei generaţii. Elena Lasconi, Preşedinte". Acest banner se află în apropierea sensului giratoriu aflat la intersecţia Bulevardului Vasile Milea cu Strada Calea Dumbrăvii, una din zonele cele mai circulate din municipiul Sibiu.

Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad

Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad. Varianta Ocolitoare Bârlad se deschide joi, iar pe cei 11,28 kilometri se va putea circula de la ora 15:00, a anunţat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu. Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad "Varianta Ocolitoare Bârlad se deschide mâine! De la ora 15:00 se va putea circula pe cei 11,28 kilometri", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Grindeanu a adăugat: "Astfel, traficul rutier de tranzit nu va mai fi nevoit să traverseze municipiul Bârlad, iar circulaţia spre şi dinspre Vama Albiţa (frontiera cu Republica Moldova) se va desfăşura în condiţii mai bune." El a menţionat că noua Variantă Ocolitoare are pe traseu trei intersecţii (DN24, DN24D şi DN24A), patru poduri, trei pasaje şi două parcări de scurtă durată.

Măsuri urgente pentru blocajele de trafic (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Măsuri urgente pentru blocajele de trafic

Măsuri urgente pentru blocajele de trafic. Premierul interimar din Bulgaria, Dimitar Glavchev, a avut miercuri o reuniune cu ministrul Internelor, Atanas Ilkov, precum şi cu miniştrii Transporturilor, Krasimira Stoyanova, şi Dezvoltării Regionale, Violeta Koritarova, pentru a discuta măsuri urgente pentru a rezolva problema blocajelor de trafic apărute la punctul de trecere a frontierei de lângă podul Giurgiu-Ruse, informează biroul de presă al consiliului de miniştri. Măsuri urgente pentru blocajele de trafic Glavchev le-a cerut miniştrilor bulgari să discute cu omologii lor români pentru a-şi coordona eforturile. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Premierul bulgar a fost ferm că fluxul de camioane ar trebui separat în două şiruri, unul pentru cele din ţările membre UE şi altul pentru cele din ţările terţe. În acest scop, traficul ar trebui să fie reorganizat încă dinainte de punctul de trecere a frontierei. "Faceţi tot ce este posibil pentru a accelera trecerea podului peste Dunăre. Vă cer acţiuni rapide şi să găsiţi soluţii eficiente", le-a spus premierul bulgar miniştrilor de resort. Va fi organizată o nouă rundă de discuţii cu reprezentanţii autorităţilor române cu privire la lansarea liniei de feribot Ruse-Giurgiu, care ar permite diminuarea traficului pe pod. Miniştrii au subliniat că, deoarece feribot-ul de la Oryahovo-Bechet nu a putut funcţiona timp de trei zile, din cauza nivelului redus al apelor Dunării, asta a creat probleme suplimentare şi a direcţionat şi mai multe camioane spre Ruse.

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii (sursa: Inquam Photos/george Călin)
Eveniment

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat, referitor la subiectul privind mărirea "ilegală" a salariului său de la AEP, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii Greblă a răspuns, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, despre cum comentează informaţiile apărute într-o anchetă de presă potrivit căreia şeful AEP şi-a majorat "ilegal" salariul. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Da, e bine că am fost întrebat, inclusiv în acest context. Deci, în ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", a afirmat Toni Greblă. Sesizarea Curții de Conturi Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. " După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă. Greblă nu a verificat legalitatea salariului Greblă a subliniat că a intrat în legalitate pe această speţă din momentul în care a semnat angajamentul de plată. " Raportul Curţii de Conturi nu a fost finalizat, însă eu am intrat în legalitate încă de atunci, am semnat angajamentul de plată, astfel încât din punct de vedere al Curţii de Conturi lucrurile sunt închise, dar ele trebuie formalizate prin raportul care îl încheie, cum bine ştiţi, după fiecare control", a afirmat el. Întrebat dacă la momentul semnării ordinului nu l-a interesat ce salariu va avea la AEP, el a spus că l-a interesat acest aspect, dar nu i-a verificat legalitatea. "M-a interesat, dar n-am stat să-l şi verific să văd dacă este legal sau nu. Deci până nu am chemat Curtea de Conturi nu mi-a spus nimeni că este ceva în neregulă", a declarat Greblă. Demisia nu e luată în calcul Şeful AEP a punctat că, faţă de cele arătate, nu se impune o demisie a sa, întrebat despre faptul că "mai multe voci" i-au solicitat, în spaţiul public, acest lucru. "Acum aud o singură voce, a dumneavoastră, care pune o asemenea problemă. Nu, nu am de gând să demisionez şi nimeni nu mi-a cerut acest lucru şi în afară de dumneavoastră nimeni nu mi-a cerut acest lucru. V-am răspuns la o întrebare, nu consider că acesta ar fi un motiv temeinic, serios, pentru ca, cel puţin în această perioadă, să iau în calcul vreo posibilitate de a demisiona şi a lăsa conducerea Autorităţii Electorale fără preşedinte, fără conducător", a declarat Greblă.

Percheziții la medici șpăgari de la oncologie Timișoara Foto: Ziua de Vest
Eveniment

Percheziții la medici șpăgari de la oncologie Timișoara

Direcția Generală Anticorupție desfășoară percheziții la o rețea de medici șpăgari de la secția de oncologie a Spitalului Municipal Timișoara. Acum doi ani, un caz asemănător era depistat la aceeași secție din același spital. Citește și: Un deputat PNL, apropiat de Bolojan, atac extrem de dur la conducerea partidului: „Coaliția cu PSD a adus stabilitatea băltirii” Percheziții la medici șpăgari de la oncologie Timișoara Potrivit presei locale, șapte medici și o asistentă sunt audiați la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, fiind suspectați că ar fi cerut mită pentru tratarea pacienților bolnavi de cancer. Unul dintre aceștia a fost prins în flagrant, asupra lui fiind găsită suma de 1.000 de euro, bani pe care nu i-a putut justifica. Flagrantul a avut loc după ce medicul a încheiat un examen Papanicolau făcut unei paciente, el fiind specializat în ginecologie oncologică. În total, oamenii legii au făcut 9 percheziții: 7 în locuințe de cadre medicale, iar două în Spitalul Municipal, în Camera de Gardă și Ambulatoriu, la Secția de Chirurgie Oncologică. Opinia Timișoarei amintește că, în 2022, de la aceeași Secție de Chirurgie Generală Oncologică, anchetatorii l-au ridicat pe medicul Octavian Mazilu, care ar fi primit bani pentru a programa o pacientă la operație. Însă anchetatorii susțin că acesta încasase de alte 25 de ori bani de la pacienți și aparținători în mai puțin de două luni. În 2023, Mazilu a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare.

A lucrat cu uraniu radioactiv, Guvernul spune că pensia sa ar trebui tăiată Foto: Pro TV
Eveniment

A lucrat uraniu radioactiv, Guvernul spune pensia sa ar trebui tăiată

Un pensionar a lucrat zeci de ani cu uraniu radioactiv, iar acum Guvernul îi spune că pensia sa ar trebui tăiată cu 36%. Totuși, pensia nu va fi tăiată, ci înghețată. Citește și: Un deputat PNL, apropiat de Bolojan, atac extrem de dur la conducerea partidului: „Coaliția cu PSD a adus stabilitatea băltirii” În situații asemănătaore sunt circa 6.500 de foști angajați ai companiei uraniului. A lucrat cu uraniu radioactiv, Guvernul spune că pensia sa ar trebui tăiată Gabriel Farnas, președinte al Sindicatului Exploatare - Preparare Uraniu,a prezentat pentru DeFapt.ro o decizie de recalculare a pensiei. Farnas a contribuit la pensie peste 34 de ani. Alți peste nouă ani au fost adăugați fiindcă a lucrat în condiții grele. Până la recalculare, pensia lui Farnas era de 6.956 de lei. Acum, recalcularea arată că el ar merita doar 4.370 de lei. Totuși pensia sa nu va fi redusă, ci înghețată până va fi egală cu cei care au un număr identic de puncte. DeFapt.ro a scris la 12 august despre uriașa pensie specială a unui fost „tablagiu”, pensionat la 42 de ani și pe care PSD l-a pus secretar de stat la Interne.

Ciolacu și Ciucă nu sunt prieteni (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu și Ciucă nu sunt prieteni

Ciolacu și Ciucă nu sunt prieteni. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu are o relaţie de prietenie cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, fiind doi oameni care se respectă. Ciolacu și Ciucă nu sunt prieteni "Eu şi domnul Ciucă suntem doi oameni de bună credinţă. Am mai multă experienţă politică, mai multă experienţă să lucrez cu oamenii politici, cu consultanţii. Îmi place să cred că şi eu şi domnul Ciucă continuăm să avem filtru propriu, al nostru, când facem anumite atacuri, când luăm anumite decizii. Cred că e foarte important să ne conservăm onestitatea", a spus Ciolacu la Gândul.ro. El a fost întrebat dacă ar putea spune că este prieten cu Nicolae Ciucă. "Nu. Nu avem prietenie. Suntem doi oameni care ne respectăm. Am avut încredere unul în altul", a răspuns premierul. Ciolacu a menţionat că "a avut şi dezamăgiri" din partea lui Ciucă. "Am intrat într-o zonă de campanie şi normal că fiecare dintre noi avem temerile noastre. Eu sunt mai imun pentru că am luat microbii ăştia de foarte mult timp şi organismul a început să reacţioneze şi are anticorpii necesari la cei din jur", a arătat acesta.

Ciolacu face din nou promisiuni electorale (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu face din nou promisiuni electorale

Ciolacu face din nou promisiuni electorale. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că va fi un preşedinte al României care va fi pe teren, care va interveni dacă se încalcă regulile, şi consideră că preşedintele ţării nu trebuie să fie de aceeaşi culoare politică cu premierul. Ciolacu face din nou promisiuni electorale Marcel Ciolacu fost întrebat, la Gândul.ro, dacă va fi un preşedinte jucător în cazul în care va fi ales în această funcţie de români. "Voi fi un preşedinte care va fi pe teren, care va interveni dacă se încalcă regulile. Voi fi un preşedinte care va sta lângă prim-ministru indiferent din ce partid va face parte, pentru că România are nevoie în următorii ani de dialog, atât intern cât şi extern. E o perioadă în care România va trebui să facă reforme pentru a accede la OECD, e perioada când vor fi cele mai mari investiţii din sistemul public. România, anul viitor, va ajunge la 10% investiţii din PIB", a spus Ciolacu. Acesta a adăugat că în perioada următoare preşedintele nu trebuie să aibă toată puterea şi nu trebuie să fie de aceeaşi culoare politică cu premierul. "Puterea trebuie împărţită, mai ales în următorii ani prin care va trece România. (...) Dacă în perioada de campanie electorală voi fi nevoit să iau o decizie care mă va duce să pierd funcţia de preşedinte, dar va face bine României, nu voi avea nici cea mai mică reţinere", a afirmat Ciolacu.

Poza lui Ciolacu cu Hayssam, "decupată" (sursa: media)
Eveniment

Poza lui Ciolacu cu Hayssam, „decupată”

Poza lui Ciolacu cu Hayssam, „decupată”. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, neagă că ar fi avut vreo relaţie cu Omar Hayssam, omul de afaceri sirian care a fost condamnat pentru terorism. Poza lui Ciolacu cu Hayssam, „decupată” Ciolacu a precizat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Craiova, că fotografia în care apare alături de sirian ar fi fost decupată dintr-o poză mai mare, făcută la o vânătoare în urmă cu 25 de ani. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "N-am avut nicio relaţie, am fost la o vânătoare în care a fost invitat şi Omar Hayssam şi, dintr-o poză imensă, cum se face când se termină vânătoarea, cu vânatul în faţă şi vânătorii în jur, s-a decupat şi a rămas... Ştiţi când a fost făcută acea poză? Acum 25 de ani. Dacă mă pot întoarce la 30 de ani, o fac cu plăcere", a declarat Marcel Ciolacu, candidatul PSD pentru Preşedinţia României.

Cum scapi de comisionul agențiilor imobiliare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum scapi de comisionul agențiilor imobiliare

Cum scapi de comisionul agențiilor imobiliare. O ieșeancă a cumpărat un apartament pentru fiica sa, "uitând" să mai plătească și comisionul datorat firmei de intermedieri imobiliare. Cum scapi de comisionul agențiilor imobiliare În instanță a încercat, fără a reuși, să demonstreze că nu avea nicio obligație. A fost obligată la plată, dar judecătorii au cenzurat pretențiile agenției, care depășeau cu mult legea. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Cazul Irinei P. este unul tipic, întâlnit relativ frecvent în relațiile cu agențiile imobiliare. Aflată în căutarea unei locuințe, femeia a contractat la sfârșitul lui martie 2021 serviciile unei agenții. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Premierul Ciolacu face noi promisiuni electoratului (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Premierul Ciolacu face noi promisiuni electoratului

Premierul Ciolacu face noi promisiuni electoratului. Guvernul ia în calcul să aprobe, ca măsură provizorie, până la sfârşitul anului, ca aceia care au de plătit arierate să achite numai suma de bază, fără dobânzile accesorii, şi să aibă posibilitatea unui credit fiscal acordat de stat, a declarat, marţi, premierul Marcel Ciolacu. Premierul Ciolacu face noi promisiuni electoratului "Tot se vorbeşte de taxe noi. Până la urmă doriţi un breaking news în complexitatea sa. Avem arierate de 180 de miliarde de lei. Asta înseamnă 8% din PIB. Cu alte cuvinte, am avea excedent bugetar dacă am colecta toate arieratele. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Normal că nu se pot colecta toate. Gândiţi-vă că mai avem evaziune fiscală şi gap de TVA de aproape 10 puncte procentuale din PIB. Deci, ne-am dus la 18% din PIB pe evaziune şi gap de TVA şi pe aerierate, dar discuţia de bază este cum să oprim investiţiile ca să nu avem deficit. Eu cred că e o abordare incorectă. Şi atunci, ministrul Finanţelor, după ce am avut o discuţie foarte aplicată pe zona de arierate, a venit cu nişte propuneri, până la sfârşitul anului, pe o perioadă limitată, în cazul în care-ţi plăteşti aceste arierate, statul român îţi scade tot ce înseamnă dobândă accesorie. Deci plăteşte-mi banii, baza, arieratele, eu îmi fac socoteala, 180 de miliarde, nu adaug la ea accesoriile", a afirmat Ciolacu. Credit fiscal acordat de stat Potrivit acestuia, ministrul Finanţelor a venit, totodată, cu propunerea ca statul să acorde credit fiscal. "Mai mult, ministrul Finanţelor a venit cu propunerea să dau credit fiscal. Eu, stat, îmi recuperez banii, iei credit fiscal şi pe urmă îţi urmăreşti plata. Ai scăpat de dobânzi şi de accesorii şi mie îmi plăteşti baza. Adevărat, pe o perioadă limitată, (...) pentru că altfel creezi o permanenţă şi normal că cei care au plătit consideră: domnule, noi am fost proştii care am plătit şi acum faceţi facilităţi celor care n-au plătit? Dar e o abordare corectă. Eu, prim-ministru, nu urmăresc oamenii să-i bag în puşcărie. Nu sunt procuror, nu sunt judecător. Eu un singur lucru vreau: vreau taxele pe care să le plătim cu toţii", a transmis Marcel Ciolacu.

Moartea prin înec: România, fruntașa UE (sursa: Facebook/Salvamar Eforie Nord)
Eveniment

Moartea prin înec: România, fruntașa UE

Moartea prin înec: România, fruntașa UE. România este de departe pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba despre decesele prin înec, în condiţiile în care, în anul 2021, aproximativ 21% dintre toate victimele acestui gen de incident din blocul comunitar au fost raportate în ţara noastră, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat. Moartea prin înec: România, fruntașa UE Conform acestor date, în 2021, în Uniunea Europeană au fost raportate 5.004 decese prin înec, cu 532 mai multe decât în 2020 (4.472). Însă, în rândul statelor membre, România este de departe pe primul loc, cu 1.033 de decese prin înec, în anul 2021, aproximativ 21% din totalul consemnat la nivelul UE. Urmează, la distanţă, Franţa, cu 653 decese prin înec, Polonia (466) şi Germania (457). Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Cel mai mic număr de decese prin înec au fost raportate în Luxemburg (1), Malta (3) şi Cipru (9). Repartiţia pe sexe arată că ponderea deceselor prin înec este de două ori mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor, în aproape toate ţările UE. Excepţiile sunt Austria, cu 33 decese prin înec în rândul bărbaţilor, şi 19 în rândul femeilor, şi Malta, un bărbat şi două femei. În România, din cele 1.033 decese prin înec raportate în anul 2021, un număr de 700 au fost bărbaţi şi 333 femei.

OUG pentru aprobarea neimpozitării pensiilor mici (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

OUG pentru aprobarea neimpozitării pensiilor mici

OUG pentru aprobarea neimpozitării pensiilor mici. Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că neimpozitarea pensiilor până la 3.000 de lei este o măsură "corectă" şi va fi aprobată printr-o ordonanţă de urgenţă. OUG pentru aprobarea neimpozitării pensiilor mici Întrebat într-o conferinţă de presă, dacă va fi luată măsura neimpozitării pensiilor până la 3.000 de lei, Ciolacu a explicat că acest prag a fost trecut prin recalculare de aproximativ 800.000 de persoane. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă "Da, pentru că a fost trecut acel prag de aproximativ 800.000 de persoane. Şi am vorbit şi cu doamna ministru (al Muncii), am avut întâlnire şi cu ministrul Finanţelor. Nu vă ascund că mă sfătuiesc, în continuare, în acest domeniu cu doamna primar Lia Olguţa Vasilescu, fiindcă avem cu toţii de învăţat, nu le ştim pe toate. (...) Efort bugetar: 800 de milioane de lei Ori dădeam o derogare pentru cei 800.000, dar creşterea nu era nu uniformă, puteai să spui că au crescut pensiile cu 300 - 400 de lei, vorbesc nominal, nu procentual, dar au fost creşteri şi mai mari. Şi atunci mi se pare corectă această abordare - creşterea pragului până la 3.000 de lei la impozitare", a afirmat prim-ministrul. El a precizat că măsura va fi aprobată printr-o ordonanţă de urgenţă, având în vedere că este vacanţă parlamentară şi durează "foarte mult" procedura. Potrivit lui Ciolacu, efortul bugetar nu este unul foarte mare. Impactul financiar va fi în jur de 800 de milioane de lei, a indicat premierul.

Salariul lui Toni Greblă la control (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Salariul lui Toni Greblă la control

Salariul lui Toni Greblă la control. Raportul de audit al Curţii de Conturi despre care se vorbeşte în spaţiul public nu are în acest moment caracter public, acesta a trecut de faza de conciliere şi urmează să fie supus aprobării Plenului, precizează reprezentanţii instituţiei. Salariul lui Toni Greblă la control "Având în vedere comentariile recente apărute în spaţiul public referitoare la unul dintre rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, care în acest moment încă nu are caracter public, dorim să asigurăm o informare corectă a tuturor celor interesaţi. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă În acest sens, vă invităm să consultaţi Regulamentul privind activitatea de audit public extern ( RAAPE) disponibil pe site-ul instituţiei la următorul link. Menţionăm faptul că raportul de audit în cauză a parcurs etapa de conciliere la data de 22 august, urmând să fie supus aprobării Plenului Curţii de Conturi. (art. 28, art. 29 şi art. 30 din RAAPE)", au explicat reprezentanţii Curţii de Conturi pe pagina de Facebook a instituţiei. Sesizarea depusă de Clotilde Armand Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus, luni dimineaţă, o plângere în format electronic la Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu sumele încasate de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă. "Toni Greblă a semnat un ordin ilegal prin care şi-a mărit salariul cu 50%, vorbim de mii de euro/lună, scriu jurnaliştii de la Snoop.ro. Toni Greblă, demnitarul care trebuie să vegheze la corectitudinea alegerilor din noiembrie - decembrie 2024, recunoaşte senin că a semnat ordinul ilegal şi că dă banii înapoi", a precizat Armand, conform unui comunicat USR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră