Eveniment

10095 articole

Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație

Nașterea unui copil deschide dreptul familiei la mai multe forme de sprijin financiar, însă banii nu vin toți automat și nici nu sunt solicitați în același loc. În 2026, părinții pot beneficia de alocația de stat pentru copil, indemnizația pentru creșterea copilului și, dacă revin la muncă, de stimulentul de inserție. În unele localități există și ajutoare suplimentare pentru nou-născuți, acordate din bugetele locale. Termenele sunt importante: pentru unele drepturi, întârzierea nu înseamnă pierderea completă a banilor, dar poate însemna pierderea unor luni de plată. Alocația pentru copil: 719 lei pe lună până la 2 ani În 2026, alocațiile de stat au fost menținute la nivelul din decembrie 2025. Citește și: Pensia alimentară, reguli noi în 2026: procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici Pentru un nou-născut, alocația este de: - 719 lei pe lună, de la naștere până la împlinirea vârstei de 2 ani; - 719 lei pe lună până la 3 ani, în cazul copilului cu dizabilitate; - după împlinirea vârstei de 2 ani, alocația obișnuită este de 292 de lei pe lună, până la 18 ani; - pentru copilul cu dizabilitate, cuantumul de 719 lei se menține și între 3 și 18 ani. În mod normal, cuantumurile ar trebui indexate anual cu inflația, însă Legea nr. 141/2025 prevede expres că în 2026 alocațiile rămân la nivelul acordat pentru decembrie 2025. Alocația nu vine automat după naștere Este una dintre cele mai utile precizări pentru părinți: înregistrarea copilului la Starea Civilă nu este suficientă pentru ca alocația să înceapă automat să fie virată. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Legea nr. 61/1993 prevede că stabilirea dreptului se face pe baza unei cereri și a documentelor justificative. Dreptul există începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata începe, în principiu, în luna următoare depunerii cererii. Dacă părinții depun cererea mai târziu, nu pierd imediat toate sumele restante: alocația poate fi plătită retroactiv, însă pentru cel mult 12 luni anterioare depunerii cererii. De aceea, este recomandat ca dosarul să fie depus cât mai curând după obținerea certificatului de naștere. Alocația poate fi cumulată cu indemnizația de creștere Alocația copilului și indemnizația pentru creșterea copilului sunt două drepturi diferite. Părintele care intră în concediu de creștere poate primi în același timp alocația copilului și indemnizația pentru creștere. Alocația aparține, juridic, copilului, în timp ce indemnizația este dreptul părintelui care întrerupe sau reduce activitatea pentru a-l îngriji. Legea permite expres cumularea alocației cu indemnizația sau cu stimulentul de inserție. Indemnizația de creștere: între 1.651 și 8.500 de lei Pentru indemnizația de creștere a copilului nu există o sumă identică pentru toți părinții. În 2026, indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Sunt stabilite însă două limite: - indemnizație minimă: 1.651 lei pe lună; - indemnizație maximă: 8.500 lei pe lună. Pentru stabilirea celor 12 luni pot fi luate în calcul și anumite perioade asimilate prevăzute de lege, nu numai lunile în care părintele a lucrat efectiv. Concediul și indemnizația se acordă, de regulă, până când copilul împlinește 2 ani, respectiv până la 3 ani pentru copilul cu dizabilitate. Atenție: din indemnizație se reține 10% CASS Din august 2025, indemnizația pentru creșterea copilului este supusă contribuției de asigurări sociale de sănătate. Prin urmare, în 2026, din dreptul stabilit se reține 10% CASS. Astfel, o indemnizație stabilită la nivelul minim de 1.651 lei înseamnă, după reținerea CASS, aproximativ 1.486 de lei efectiv încasați, iar la indemnizația maximă de 8.500 lei plata după CASS este de aproximativ 7.650 de lei. Alocația de stat pentru copil nu este afectată de această reținere. Când trebuie cerută indemnizația pentru a nu pierde bani Termenul este important. Pentru părintele care beneficiază de concediu de maternitate, indemnizația pentru creșterea copilului poate fi acordată începând cu ziua următoare încetării concediului de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la naștere, dacă cererea este depusă în 60 de zile lucrătoare de la acel moment. Pentru persoanele care nu au dreptul la concediu de maternitate, indemnizația poate fi stabilită începând cu data nașterii, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la naștere. Dacă aceste termene sunt depășite, dreptul nu dispare, însă indemnizația se acordă, în principiu, începând cu data depunerii cererii, ceea ce înseamnă că părintele poate pierde plata pentru perioada anterioară. Unde se depune dosarul pentru indemnizație Pentru salariați există practic două demersuri. Cererea pentru concediul de creștere a copilului se adresează angajatorului. Părintele trebuie să îl anunțe, de regulă, cu cel puțin 10 zile înainte de terminarea concediului de maternitate sau înainte de data la care dorește să înceapă concediul pentru creșterea copilului. Cererea și actele pentru indemnizația de creștere a copilului se depun la primăria localității sau sectorului unde solicitantul are domiciliul ori reședința, documentele fiind transmise ulterior către AJPIS/APISMB. În 2026 există și posibilitatea depunerii cererii prin HUB-ul de servicii al Ministerului Muncii. Printre documentele uzuale se află actul de identitate, certificatul de naștere al copilului și actele care dovedesc veniturile și perioadele luate în calcul. Stimulent de inserție de până la 1.500 de lei Părinții eligibili pentru concediul de creștere care reiau activitatea profesională și obțin venituri pot solicita stimulentul de inserție. Sunt două situații principale. Dacă părintele începe să obțină venituri înainte ca bebelușul să împlinească 6 luni, stimulentul este de 1.500 de lei pe lună. În cazul copilului cu dizabilitate, limita este de un an. Stimulentul de 1.500 de lei se plătește până când copilul ajunge la vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilitate. Dacă revenirea la activitate are loc după împlinirea vârstei de 6 luni, stimulentul este de 650 de lei pe lună. După terminarea perioadei obișnuite de concediu pentru creștere, stimulentul de 650 de lei poate continua, în condițiile legii, până când copilul împlinește 3 ani, respectiv 4 ani pentru copilul cu dizabilitate. Stimulentul de inserție nu se acordă automat Simpla întoarcere la serviciu nu determină automat intrarea banilor în cont. Stimulentul se acordă pe bază de cerere. Pentru părintele care revine la muncă în timpul perioadei în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere, o regulă esențială este termenul de 30 de zile lucrătoare de la data realizării veniturilor. Dacă solicitarea este făcută în această perioadă, stimulentul poate fi acordat începând cu ziua următoare celei în care părintele a început să realizeze venituri. Dacă termenul este depășit, plata se face începând cu data depunerii cererii. Prin urmare, amânarea dosarului poate însemna pierderea unor sume. Pentru salariați mai există o obligație: intenția de revenire la serviciu trebuie comunicată în scris angajatorului cu cel puțin 30 de zile înainte. Indemnizația și stimulentul nu se primesc în același timp Un părinte nu poate încasa simultan indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție. În momentul în care sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea stimulentului, plata indemnizației pentru creștere se suspendă. Alocația copilului continuă însă să fie plătită, indiferent dacă părintele se află în concediu de creștere sau s-a întors la serviciu. Unele primării dau bani în plus pentru nou-născuți Pe lângă drepturile naționale, unele autorități locale acordă propriile stimulente pentru nașterea unui copil. Aceste ajutoare nu există însă în toate localitățile, iar cuantumurile, condițiile și termenele sunt stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale. Un exemplu este Bucureștiul, unde în 2026 DGASMB acordă un stimulent financiar de 2.500 de lei net pentru fiecare nou-născut, dacă sunt îndeplinite condițiile programului. Printre acestea se află domiciliul sau reședința de cel puțin șase luni în București și înregistrarea nașterii într-o maternitate din municipiu. Aici termenul este deosebit de scurt: dosarul trebuie depus în cel mult o lună de la nașterea copilului. Ajutorul se acordă o singură dată și numai pe bază de cerere. De aceea, părinții ar trebui să verifice imediat după naștere site-ul primăriei și al direcției locale de asistență socială. Un program local poate exista într-un an și poate fi modificat, suspendat sau eliminat în altul. Bani nu vin automat după naștere Pentru un părinte care tocmai a avut un copil, regula cea mai simplă este aceasta: alocația de stat trebuie solicitată, indemnizația pentru creșterea copilului trebuie solicitată, iar stimulentul de inserție trebuie solicitat. Nici faptul că nașterea a fost înregistrată la Starea Civilă, nici faptul că angajatorul știe că salariatul a devenit părinte nu înlocuiesc procedurile pentru acordarea acestor drepturi. Diferența este că, în cazul alocației, legea permite recuperarea retroactivă a sumelor pentru cel mult 12 luni, în timp ce pentru indemnizația de creștere și stimulentul de inserție depășirea termenelor legale poate face ca dreptul să fie acordat numai de la data cererii. Un mic „calendar” pentru părinți după naștere După obținerea certificatului de naștere, părinții ar trebui să verifice cât mai repede alocația de stat și eventualele ajutoare oferite de primărie, deoarece unele programe locale au termene de numai câteva săptămâni. Părintele care dorește să intre în concediul de creștere trebuie să pregătească din timp documentele privind veniturile și să respecte termenul pentru solicitarea indemnizației. Iar dacă decide să revină la serviciu înainte de expirarea concediului, trebuie să verifice imediat condițiile pentru stimulentul de inserție și să nu confunde reluarea activității cu acordarea automată a banilor. În 2026, cele trei drepturi principale se pot completa: copilul poate primi alocația, iar părintele poate beneficia, în funcție de situația sa profesională, fie de indemnizația pentru creștere, fie de stimulentul de inserție. Diferența o face însă respectarea procedurilor și, mai ales, a termenelor.

Eveniment

Ajutorul de deces a ajuns la 9.192 de lei în 2026: trei ani la dispoziție pentru depunerea cererii

Ajutorul de deces este unul dintre drepturile acordate prin sistemul public de pensii care poate fi obținut într-un termen relativ scurt după pierderea unei persoane apropiate. În 2026, suma a fost majorată, iar legea stabilește clar cine poate cere banii, ce documente trebuie prezentate și în cât timp trebuie făcută plata. Un lucru important, adesea înțeles greșit, este că ajutorul nu se acordă automat soțului, copiilor sau moștenitorilor. Îl primește persoana care dovedește că a suportat cheltuielile provocate de deces. Cât este ajutorul de deces în 2026 Potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026, începând cu intrarea acesteia în vigoare, cuantumul ajutorului este: Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap - 9.192 de lei, în cazul decesului unui asigurat sau pensionar; - 4.596 de lei, în cazul decesului unui membru de familie al unui asigurat sau pensionar, dacă persoana decedată nu era la rândul ei asigurată sau pensionară. A doua sumă reprezintă jumătate din ajutorul acordat în cazul decesului unui asigurat sau pensionar. Cuantumul este stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar pentru o cerere formulată ulterior se ia în calcul suma prevăzută de lege la data decesului, nu cea existentă în ziua depunerii cererii. Cine poate încasa cei 9.192 de lei În cazul decesului unui pensionar sau al unei persoane asigurate în sistemul public de pensii, ajutorul se acordă unei singure persoane. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Aceasta poate fi: - soțul sau soția supraviețuitoare; - un copil; - unul dintre părinți; - o altă rudă; - chiar o persoană fără legătură de rudenie cu decedatul. Condiția esențială este ca solicitantul să poată demonstra că el a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Prin urmare, gradul de rudenie nu oferă în sine prioritate. Dacă, de exemplu, înmormântarea unui pensionar a fost plătită de un nepot, acesta poate solicita ajutorul dacă face dovada cheltuielilor, chiar dacă pensionarul are și copii. Legea permite inclusiv plata către o persoană juridică ce demonstrează că a suportat costurile respective. Ajutorul se acordă și dacă persoana nu mai lucra la data decesului Există și o regulă mai puțin cunoscută. Ajutorul integral se poate acorda și în cazul unei persoane care a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii în ultimele șase luni înainte de deces, chiar dacă în ziua decesului nu mai era asigurată. Nu este impus un stagiu minim de cotizare realizat în aceste șase luni. În general, acordarea ajutorului de deces nu este condiționată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare. Când se primesc 4.596 de lei pentru un membru de familie Un asigurat sau pensionar poate primi ajutor de deces și atunci când moare un membru al familiei care nu era asigurat și nici pensionar în sistemul public. Legea consideră membri de familie, între alții: - soțul sau soția; - copiii până la 18 ani; - copiii care își continuă studiile, până la terminarea acestora, dar fără a depăși 26 de ani; - copiii care și-au pierdut capacitatea de muncă înainte de limitele de vârstă prevăzute de lege; - părinții și bunicii oricăruia dintre soți. În această situație, solicitantul trebuie să dovedească și propria calitate de asigurat sau pensionar la data decesului membrului de familie. Ce acte trebuie pregătite Pentru ca plata să nu fie întârziată de lipsa unor documente, dosarul trebuie pregătit complet. În mod obișnuit, pentru o persoană fizică sunt necesare: - cererea pentru acordarea ajutorului de deces; - certificatul de deces, în original și copie; - actul de identitate al solicitantului, în original și copie; - actele de stare civilă din care rezultă relația de rudenie, dacă este cazul; - dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original; - dovada calității de asigurat, atunci când este necesară; - extras de cont, dacă se solicită plata prin virament bancar. În situațiile speciale pot fi solicitate documente suplimentare: adeverință de studii pentru un membru de familie cu vârsta între 18 și 26 de ani, documente medicale pentru copilul inapt de muncă, declarație pe propria răspundere că membrul de familie decedat nu era asigurat sau pensionar ori procură specială, dacă solicitarea este făcută prin mandatar. Ce poate dovedi că ai plătit înmormântarea Aceasta este una dintre cele mai importante părți ale dosarului. Legea prevede că solicitantul trebuie să facă dovada că a suportat cheltuielile legate de deces, iar dovada poate fi făcută prin mijloace de probă admise de lege. În practică, este prudent ca persoana care achită serviciile funerare să păstreze facturile, chitanțele și celelalte documente justificative emise pe numele său. De aceea, atunci când familia știe cine va solicita ajutorul, este util ca documentele pentru serviciile funerare să fie eliberate încă de la început pe numele acelei persoane. Pot fi astfel evitate explicații și documente suplimentare la depunerea cererii. Unde se depune cererea Cererea se depune la casa teritorială de pensii competentă. Pentru decesul unui pensionar sau asigurat, competența revine, în principiu, casei de pensii din raza domiciliului persoanei decedate. Dacă este solicitat ajutorul pentru decesul unui membru de familie neasigurat, este competentă casa de pensii din raza domiciliului asiguratului sau pensionarului care solicită dreptul. În cât timp trebuie plătiți banii Ajutorul de deces este unul dintre drepturile pentru care legea stabilește un termen scurt de plată. Casa teritorială de pensii trebuie să îl achite în termen de trei zile lucrătoare de la solicitare, dacă sunt îndeplinite condițiile și dosarul conține documentele necesare. Pentru persoanele fizice, plata poate fi făcută și prin virament într-un cont bancar. Nu este obligatoriu să ceri banii imediat după înmormântare Deși este recomandată depunerea rapidă a documentelor, dreptul nu se pierde după câteva zile sau săptămâni. Persoana îndreptățită are la dispoziție trei ani, calculați de la data emiterii certificatului de deces, pentru a depune cererea și actele justificative. Prin urmare, dacă familia nu a putut face demersurile imediat, din cauza situației emoționale sau pentru că nu avea toate documentele, dreptul nu se pierde. Atenție însă: va fi achitat cuantumul ajutorului prevăzut de lege la data decesului, nu cel valabil la momentul depunerii cererii. Cea mai importantă regulă: păstrați documentele de plată Pentru familii, cea mai utilă regulă practică este simplă: persoana care urmează să solicite ajutorul de deces trebuie să păstreze toate actele originale care demonstrează plata cheltuielilor funerare. Ajutorul nu este o moștenire și nici un drept rezervat automat rudelor apropiate. Este o sumă destinată compensării parțiale a cheltuielilor provocate de deces, iar cel care dovedește că le-a suportat este cel care poate încasa banii.

Eveniment

Restanțele la întreținere în 2026: cât cresc penalitățile și după câte zile te poate da asociația în judecată

O lună în care întreținerea nu este plătită nu înseamnă automat proces sau executare silită. Legea stabilește mai multe etape până când o restanță ajunge în instanță: termenul de plată, perioada după care pot începe penalitățile, notificarea proprietarului și, în cele din urmă, acțiunea asociației de proprietari. Important este și faptul că penalitățile nu pot crește la nesfârșit. Regulile sunt stabilite în principal prin Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari. În cât timp trebuie plătită întreținerea Lista lunară de plată este afișată de asociația de proprietari, iar termenul de achitare a cotelor de contribuție este de maximum 30 de zile calendaristice de la data afișării. Citește și: Afacere în apartament după 25 august 2026: noile reguli CATUC pentru schimbarea destinației locuinței De exemplu, dacă lista este afișată la 1 septembrie și asociația stabilește termenul maxim prevăzut de lege, suma trebuie achitată până la începutul lunii octombrie. După expirarea termenului de plată, suma devine restantă. Asta nu înseamnă însă că penalitățile pot fi adăugate chiar din ziua următoare. Când încep să curgă penalitățile Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalități pentru sumele restante, dar în limite foarte clare. Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august Penalitățile pot fi aplicate numai după trecerea a încă 30 de zile de la termenul scadent. Cu alte cuvinte, dacă proprietarul întârzie câteva zile sau două-trei săptămâni, asociația nu îi poate calcula imediat penalități în baza acestei prevederi. Legea spune că penalitatea nu poate fi mai mare de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere. Este însă un plafon maxim. Asociația poate aproba o penalitate mai mică sau poate avea propriul sistem, atât timp cât nu depășește limita legală. Cât de mari pot deveni penalitățile Există o protecție importantă pentru proprietari: penalitățile nu pot depăși suma restantă asupra căreia au fost calculate. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Astfel, dacă un proprietar datorează 1.000 de lei, penalitățile aferente acelei datorii nu pot ajunge la 1.500 sau 2.000 de lei. Plafonul este de 1.000 de lei. În cel mai rău caz, pentru o datorie inițială de 1.000 de lei, proprietarul poate ajunge să aibă de achitat 2.000 de lei: 1.000 de lei debit principal și maximum 1.000 de lei penalități. La penalitatea maximă de 0,2% pe zi, o datorie de 1.000 de lei generează 2 lei penalitate pentru fiecare zi pentru care aceasta poate fi legal calculată. Asociația este obligată să aplice penalitatea maximă? Legea spune că asociația poate stabili un sistem propriu de penalități. Limita de 0,2% pe zi reprezintă maximul permis, nu o penalitate care se aplică automat în toate blocurile. Cuantumul concret trebuie să rezulte din regulile adoptate de asociație. Contractul-cadru privind administrarea condominiilor prevede inclusiv indicarea hotărârii adunării generale prin care a fost stabilit procentul penalităților. Prin urmare, proprietarul care observă penalități pe lista de plată poate cere asociației să îi arate baza în care acestea au fost stabilite și modul de calcul. Administratorul trebuie să-l anunțe pe restanțier În cazul apariției restanțelor, administratorul are obligația de a notifica în scris proprietarul cu privire la datoriile existente și de a informa președintele și comitetul executiv al asociației. Notificarea este importantă mai ales pentru proprietarii care nu locuiesc efectiv în apartament și nu verifică lunar avizierul. Responsabilitatea față de asociație aparține însă proprietarului apartamentului. Faptul că locuința este închiriată și chiriașul s-a obligat prin contract să achite întreținerea nu mută automat obligația legală a proprietarului față de asociație. După cât timp poate asociația să dea proprietarul în judecată Legea stabilește un prag clar, prin articolul 78. Asociația, prin președinte, îl poate acționa în instanță pe proprietarul care nu și-a plătit cotele de contribuție mai mult de 90 de zile de la termenul scadent, ceea ce înseamnă, raportat la termenul maxim de plată, 120 de zile de la afișarea listei. Cronologia arată astfel: Ziua 0: Este afișată lista de întreținere. Ziua 30 (Termenul scadent): Suma trebuie plătită. După această zi, datoria devine oficial restantă. Ziua 60 (După încă 30 de zile): Pot începe să fie aplicate penalitățile de întârziere. Ziua 120 (După 90 de zile de la scadență): Asociația are dreptul legal să deschidă acțiune în instanță împotriva proprietarului. Asociația trebuie să plătească taxă de timbru pentru proces? Acțiunea prin care asociația urmărește recuperarea cotelor de contribuție restante este scutită de taxa judiciară de timbru, atât în primă instanță, cât și în căile de atac. Acest lucru face ca recuperarea în instanță a datoriilor să fie relativ accesibilă pentru asociație și explică de ce ignorarea repetată a listelor de plată poate deveni rapid o problemă serioasă pentru proprietar. Ce se întâmplă dacă asociația câștigă procesul O hotărâre favorabilă asociației poate fi pusă în executare potrivit regulilor Codului de procedură civilă. În acest punct, problema nu mai este doar una dintre proprietar și administrator. Poate începe executarea silită, iar la debit și penalități se pot adăuga și costurile procedurii de executare. De aceea, o datorie relativ mică lăsată nerezolvată poate deveni semnificativ mai costisitoare. Plata cheltuielilor comune nu poate fi refuzată O altă confuzie frecventă apare atunci când proprietarul spune că nu folosește liftul, casa scării, terasa sau o altă parte comună și, prin urmare, nu dorește să contribuie la anumite cheltuieli. Conform Articolului 85 din Legea nr. 196/2018, proprietarul nu poate fi scutit de cheltuielile privind proprietatea comună doar pentru că renunță să o folosească. Există unele excepții prevăzute de lege sau care pot fi stabilite în condițiile acesteia, de exemplu pentru anumite cheltuieli de funcționare a ascensorului. Ce trebuie verificat dacă penalitățile par prea mari Proprietarul ar trebui să ceară situația detaliată a debitului: ce sumă reprezintă întreținerea propriu-zisă, pentru ce luni, ce procent de penalizare a fost folosit și din ce dată au început să fie calculate penalitățile. Trei lucruri merită verificate în primul rând: penalizarea să nu depășească 0,2% pe zi, să nu fi început înainte de perioada permisă de lege și totalul penalităților să nu depășească debitul asupra căruia au fost aplicate. Restanța nu dispare dacă apartamentul este vândut în grabă Proprietarii care acumulează datorii nu ar trebui să pornească de la ideea că problema se rezolvă pur și simplu prin vânzarea locuinței. Conform Articolului 33 din Legea nr. 196/2018, un proprietar nu poate vinde legal apartamentul prin notar fără o adeverință oficială eliberată de asociația de proprietari. Această adeverință atestă fie plata la zi a tuturor cheltuielilor, fie existența restanțelor detaliate. În practică, cu cât restanța este lăsată mai mult timp, cu atât soluția devine mai complicată: apar penalități, notificări, posibilitatea unui proces și, după obținerea unei hotărâri, executarea silită. Pentru un proprietar care știe că nu poate achita integral întreținerea, cea mai bună variantă este să discute cu asociația înainte ca datoria să ajungă în instanță și să păstreze toate chitanțele și documentele privind plățile efectuate. Pe scurt: o restanță nu produce penalități imediat, penalizarea nu poate depăși 0,2% pe zi și nici valoarea debitului, iar asociația poate acționa proprietarul în instanță după depășirea termenului prevăzut de Legea nr. 196/2018. Ignorarea unei datorii mici este însă riscantă: odată ajunsă la executare silită, factura poate deveni considerabil mai mare.

Eveniment

De la zaț de cafea, la energie solară: trei modele de afaceri care reduc risipa și consumurile

În timp ce administrația locală se confruntă încă cu probleme de colectare a deșeurilor și iluminat ineficient, trei inițiative private din Iași arată că sustenabilitatea poate fi aplicată concret, prin investiții și disciplină. Negru Zi recuperează zilnic zațul de cafea Cafeneaua Negru Zi colectează zilnic 7–10 kilograme de zaț, folosit ulterior pentru compost sau fertilizare, potrivit Ziarul de Iași. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA Plasticul a fost eliminat din paharele „to go”, apa filtrată este oferită gratuit, iar deșeurile sunt colectate separat. Rocanotherworld, festival cu politici Zero Waste Festivalul Rocanotherworld aplică din 2021 măsuri de reducere a deșeurilor. Plasticul de unică folosință a fost eliminat din zona de food, paharele sunt reutilizabile, ambalajele sunt colectate prin SGR, iar o parte din iluminat folosește energie solară. Bellaria, primul hotel cu EU Ecolabel Hotelul Bellaria a obținut certificarea europeană Ecolabel și a introdus dispensere reutilizabile, senzori de prezență, sisteme de economisire a apei și procese digitalizate. În 2025, consumul de electricitate a scăzut cu 6,3%, iar deșeurile reziduale cu 5,2%. Cele trei exemple arată că sustenabilitatea poate deveni practică zilnică, chiar dacă presupune costuri suplimentare și schimbări de comportament.

Eveniment

„Amendamentul Fritz” divide juriștii: legea nouă care încheie un mandat pentru o faptă din trecut

Curtea Constituțională a respins critica privind o prevedere din noua legislație a integrității, supranumită public „amendamentul Fritz”. Norma poate duce la încetarea unor mandate chiar și pentru incompatibilități sau conflicte de interese constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă termenul de trei ani nu s-a împlinit. Doi profesori de Drept, două interpretări Potrivit Ziarul de Iași, profesorul Valerius Ciucă, de la UAIC Iași, consideră că soluția CCR ridică probleme de retroactivitate și previzibilitate. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA În opinia sa, o lege nouă nu ar trebui să atașeze o sancțiune nouă unui fapt consumat sub vechea legislație. În schimb, profesorul Marius Bălan apreciază că, strict tehnic, decizia CCR poate fi justificată, deoarece norma poate fi tratată drept una tranzitorie, aplicabilă situațiilor care continuă să producă efecte. Riscul folosirii justiției în lupta politică Ambii experți avertizează însă asupra unei probleme mai largi. Este vorba despre folosirea legislației și a justiției ca instrumente de confruntare politică, fenomen descris de Bălan prin termenul „lawfare”.

Eveniment

Confundat cu autorul unui accident, un șofer a rămas trei săptămâni fără permis: judecătorii spun că Poliția nu a greșit

Un șofer din Iași, care lucra pentru Bolt și Uber, cere despăgubiri după ce a rămas fără permis timp de trei săptămâni, fiind confundat cu autorul unui accident rutier. El solicită 6.924 de lei pentru veniturile pierdute, 30.000 de lei daune morale și 500 de lei pentru evaluarea psihologică, potrivit Ziarul de Iași. Două Skoda roșii, la 46 de secunde distanță Accidentul s-a produs în noiembrie 2022, în zona Podul de Piatră, unde un copil de 11 ani a fost lovit de o Skoda roșie. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA Camerele de supraveghere surprinseseră mașina reclamantului cu doar 46 de secunde înainte, iar polițiștii au considerat inițial că el ar putea fi șoferul căutat. Permisul i-a fost reținut, însă verificarea ulterioară a imaginilor a scos la iveală o a doua Skoda roșie, condusă de adevăratul autor. Judecătoria a respins cererea Șoferul susține că perioada fără permis i-a provocat pierderi financiare, anxietate și tulburări de somn. Judecătoria a respins însă acțiunea, apreciind că suspiciunile polițiștilor au avut o bază concretă și că măsura nu a fost ilegală. Dosarul a ajuns acum la Tribunal, unde instanța urmează să decidă asupra apelului.

Eveniment

Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli

O perioadă de muncă neluată în calcul, venituri sau sporuri omise, o încadrare greșită a anilor lucrați în condiții deosebite ori speciale sau chiar respingerea cererii de pensionare pot duce la o decizie pe care pensionarul o consideră incorectă. În 2026, aceasta poate fi contestată, însă procedura nu mai este aceeași ca în urmă cu câțiva ani. Cea mai importantă regulă este termenul: decizia emisă de casa teritorială de pensii poate fi atacată în 45 de zile de la comunicare, direct în instanță. Dacă termenul este lăsat să treacă, decizia devine definitivă. În 2026, contestația se depune direct la tribunal Una dintre cele mai importante schimbări aduse de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii privește chiar modul în care sunt contestate deciziile caselor de pensii. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 Potrivit art. 127, deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Tribunalul este cel care soluționează în primă instanță litigiile privind deciziile de pensionare. Prin urmare, pensionarul nu trebuie să aștepte o nouă verificare administrativă înainte de a merge în instanță. Pentru litigiile privind drepturile de pensie, cererea se adresează tribunalului în a cărui rază teritorială își are domiciliul reclamantul. În practică, dosarele sunt soluționate de secțiile sau completele specializate în conflicte de muncă și asigurări sociale. Un avantaj important este că aceste litigii sunt scutite de taxă judiciară de timbru. Pensionarul nu trebuie, așadar, să plătească o taxă de timbru pentru a cere instanței anularea sau modificarea unei decizii de pensie. De unde vine termenul de 30 de zile și Comisia de Contestații Aici apare una dintre cele mai mari surse de confuzie. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap Sub vechea Lege nr. 263/2010, decizia casei de pensii trebuia contestată în 30 de zile de la comunicare la Comisia Centrală de Contestații. Era o procedură administrativă prealabilă și obligatorie. Aceasta nu mai este regula aplicabilă unei decizii de pensie contestate în procedura actuală. În prezent, Legea nr. 360/2023 stabilește termenul de 45 de zile și sesizarea directă a instanței. Chiar CNPP precizează în ghidurile sale actuale că deciziile caselor teritoriale pot fi contestate în 45 de zile la instanța competentă. De aceea, pensionarii trebuie să fie atenți la ghidurile, modelele de contestație și articolele mai vechi disponibile online. Un formular care îi îndrumă să formuleze contestație către Comisia Centrală de Contestații poate descrie procedura veche. Cele 45 de zile se calculează de la comunicare, nu de la data scrisă pe decizie Un detaliu esențial este momentul de la care începe să curgă termenul. Legea vorbește despre 45 de zile de la comunicarea deciziei, nu pur și simplu de la data la care documentul a fost emis. De exemplu, o decizie poate fi emisă de casa de pensii la 1 octombrie, dar poate ajunge prin poștă câteva zile mai târziu. Pentru respectarea termenului de contestare contează comunicarea acesteia. Tocmai de aceea este recomandabil ca pensionarul să păstreze plicul, confirmarea de primire sau orice document din care rezultă data la care decizia i-a fost comunicată. Este una dintre cele mai simple dovezi dacă, ulterior, apare o discuție privind respectarea termenului. Ce poate contesta pensionarul Nu numai o decizie prin care cererea de pensionare a fost respinsă poate fi atacată. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Pensionarul poate considera greșită și o decizie prin care pensia a fost acordată, dar cuantumul rezultat este prea mic. Printre problemele care pot justifica verificarea unei decizii se numără: - perioade de vechime care nu apar în calcul; - venituri sau sporuri care nu au fost valorificate; - perioade lucrate în grupa I sau grupa a II-a ori în condiții deosebite sau speciale tratate incorect; - stagiul de cotizare calculat greșit; - punctele utilizate la stabilirea pensiei calculate eronat; - anumite documente depuse de solicitant care nu au fost valorificate; - îndeplinirea greșită a condițiilor privind vârsta sau stagiul necesar; - respingerea cererii de pensionare. Important este ca pensionarul să nu se limiteze la afirmația că „pensia este prea mică”, ci să arate, pe cât posibil, ce element al deciziei consideră greșit. Ce trebuie să conțină cererea adresată tribunalului Pentru a permite instanței să înțeleagă problema, cererea trebuie să identifice clar pensionarul, casa de pensii care a emis actul și decizia contestată. Este util să fie indicate numărul și data deciziei, data comunicării acesteia și motivele pentru care pensionarul consideră că actul este nelegal sau greșit. De exemplu, dacă problema este o perioadă de muncă omisă, aceasta trebuie identificată cât mai precis. Dacă sunt în discuție sporuri sau venituri, trebuie arătat ce documente le dovedesc. Dacă pensionarul contestă modul în care a fost valorificată o anumită perioadă, trebuie explicat motivul. La cerere se pot atașa, după caz: - copia deciziei contestate; - dovada datei la care aceasta a fost comunicată; - carnetul de muncă sau copii relevante; - adeverințe privind vechimea; - adeverințe privind veniturile sau sporurile; - documente privind grupele de muncă ori condițiile deosebite sau speciale; - alte înscrisuri care susțin calculul solicitat. Cu cât problema este identificată mai clar, cu atât instanța poate verifica mai ușor modul în care casa de pensii a stabilit drepturile. Pensionarul poate cere anularea sau modificarea deciziei În funcție de situație, obiectivul procesului poate fi diferit. Dacă cererea de pensionare a fost respinsă nejustificat, pensionarul poate cere anularea deciziei și recunoașterea drepturilor care i se cuvin. Dacă pensia a fost stabilită, dar calculul este greșit, poate solicita anularea în tot sau în parte a deciziei și obligarea casei de pensii la emiterea unei decizii corecte, cu valorificarea perioadelor, veniturilor sau celorlalte elemente omise. În funcție de caz, pot rezulta și diferențe de bani aferente perioadei pentru care pensia ar fi trebuit plătită în cuantumul corect. Atenție la termenul de 30 de zile Termenul de 30 de zile nu a dispărut complet din legislația pensiilor. De exemplu, Articolul 99 din Legea nr. 360/2023 permite pensionarului să ceară anularea deciziei prin care i-a fost admisă cererea de pensionare, în termen de 30 de zile de la comunicare. Este însă o procedură diferită de contestarea unei decizii considerate greșite. Cu alte cuvinte: 45 de zile – termen pentru contestarea în instanță a deciziei casei teritoriale de pensii; 30 de zile – poate interveni în alte proceduri, inclusiv atunci când persoana dorește anularea propriei decizii de admitere a pensionării. Cele două termene nu trebuie confundate. Ce se întâmplă după hotărârea tribunalului Tribunalul judecă litigiul în primă instanță. Dacă una dintre părți nu este mulțumită de soluție, hotărârea poate fi atacată cu apel, care va fi judecat de Curtea de Apel competentă. Atenție majoră la termene: spre deosebire de procesele obișnuite unde termenul este de 30 de zile, în litigiile de pensii se aplică legislația specială a asigurărilor sociale și a muncii. Astfel, termenul de apel este de numai 10 zile de la comunicarea hotărârii. Așadar, în traseul unui litigiu apar două termene stricte: 45 de zile pentru a ataca decizia inițială a Casei de Pensii la Tribunal. 10 zile pentru a formula apel împotriva sentinței date de Tribunal Ce greșeli frecvente fac pensionarii în acest proces Deși legea oferă pârghiile necesare pentru corectarea erorilor, drumul de la o decizie nedreaptă la o pensie corectă este plin de capcane birocratice. În practică, mulți pensionari pierd procese clare nu pentru că nu ar avea dreptate, ci din cauza unor erori de procedură sau a neatenției. Pentru a le evita este vital să cunoașteți capcanele. Greșeala nr. 1: pensionarul trimite contestația la vechea Comisie Este probabil una dintre cele mai periculoase confuzii. Un pensionar găsește pe internet un model redactat în urmă cu câțiva ani și formulează o „contestație către Comisia Centrală de Contestații”, bazându-se pe vechea Lege nr. 263/2010. În 2026 însă, pentru deciziile caselor teritoriale de pensii supuse actualei proceduri, calea prevăzută de Legea nr. 360/2023 este sesizarea directă a instanței în termen de 45 de zile. Folosirea unei proceduri depășite poate însemna pierdere de timp tocmai într-o situație în care termenul legal continuă să curgă. Greșeala nr. 2: pensionarul așteaptă răspunsuri și explicații de la Casa de Pensii Este firesc ca persoana să ceară mai întâi lămuriri casei de pensii. Problema apare atunci când presupune că o petiție, o cerere de explicații sau o solicitare de reverificare îi prelungește automat termenul de contestare. Termenul de 45 de zile prevăzut de lege pentru atacarea deciziei nu trebuie tratat ca un termen orientativ. Pensionarul care consideră că decizia este greșită trebuie să urmărească separat termenul în care poate sesiza instanța. Greșeala nr. 3: se uită data la care a fost primită decizia După câteva săptămâni, pensionarul poate ști când a fost emisă decizia, dar nu mai poate demonstra cu ușurință când a primit-o. De aceea este important să fie păstrate plicul, confirmarea de primire și orice document privind comunicarea. Într-un proces în care se discută dacă acțiunea a fost sau nu formulată în termen, această dată poate deveni esențială. Greșeala nr. 4: contestația spune doar „pensia este calculată greșit” O astfel de afirmație este prea generală pentru a explica problema. Pensionarul ar trebui să compare decizia cu documentele pe care le deține și să identifice cât mai precis ce consideră că lipsește: o perioadă de vechime, un spor, o adeverință, o grupă de muncă, un venit sau un alt element utilizat la stabilirea pensiei. Nu este necesar ca pensionarul să poată reproduce singur toate formulele de calcul ale casei de pensii. Este însă important să arate ce anume contestă și pe ce documente își întemeiază susținerea. Greșeala nr. 5: originalele sunt predate fără a fi păstrate copii Actele vechi de muncă pot fi dificil sau chiar imposibil de obținut din nou. Carnete de muncă, adeverințe emise de foști angajatori, documente provenite din arhive și dovezi privind sporurile sau grupele de muncă trebuie păstrate cu atenție. Pensionarul ar trebui să aibă copii ale tuturor documentelor pe care le folosește în procedură și să păstreze dovada depunerii sau transmiterii lor. Avocatul nu e obligatoriu Pensionarul se poate adresa instanței și fără avocat. Totuși, asistența juridică poate fi utilă în dosarele complicate, mai ales dacă problema presupune interpretarea unor perioade de grupă de muncă, a unor adeverințe vechi, a legislației succesive sau refacerea unui calcul complex al pensiei. Important pentru pensionarii care ezită să meargă în instanță din cauza costurilor este faptul că litigiile privind drepturile și obligațiile de asigurări sociale sunt scutite de taxă judiciară de timbru. Ce trebuie verificat imediat după primirea unei decizii de pensie O decizie de pensionare nu ar trebui pusă deoparte imediat după ce pensionarul vede suma finală. Trebuie verificată și motivarea, perioadele valorificate și elementele folosite pentru stabilirea dreptului. Dacă apar neconcordanțe, primul reper trebuie să fie chiar data comunicării documentului. În 2026, regula esențială este simplă: decizia casei teritoriale de pensii se contestă direct la tribunal, în maximum 45 de zile de la comunicare. Vechea procedură a contestației în 30 de zile la Comisia Centrală de Contestații nu mai este procedura aplicabilă actualelor decizii de pensie. Iar pentru pensionari, una dintre cele mai costisitoare greșeli nu este neapărat să nu aibă dreptate, ci să descopere prea târziu că au avut dreptate după expirarea termenului în care puteau cere instanței să verifice decizia.

Eveniment

Aproape 100 km de autostradă, construită de firmele lui Umbrărescu, ratează finanțarea PNRR - presă

Din cei 132,4 km de autostradă rămaşi să fie finanţaţi prin PNRR, doar 45,9 km vor fi gata până pe 31 august, data limită, scrie news.ro. Ceilalți 86,1 km vor fi gata spre sfârșitul anului și se vor finanța de la buget. Citește și: Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi la avere de 2 milioane de euro - presă Este vorba de tronsoanele de autostradă Paşcani - Bacău (A7) şi segmentul care include tunelurile dintre Margina şi Holdea (autostrada Bucureşti Nădlac - A1). Toate cele trei segmente de pe tronsonul Bacău-Pașcani sunt construite de asocierea SA&PE CONSTRUCT SRL – SPEDITION UMB SRL – TEHNOSTRADE SRL, adică, practic, de firmele lui Dorinel Umbrărescu. Pro Infrastructură avertiza din 2022 că Grindeanu i-a dat prea multe contracte lui Umbrărescu Conform datelor prezentate de Alin Şerbănescu, la solicitarea News.ro, graficul de execuţie abia a depăşit 65% la loturile 1 şi 2 şi 50%, la lotul 3. Segmentul Margina-Holdea, de pe A1, este construit tot de asocierea Spedition UMB SRL - Tehnostrade SRL - SA&PE Construct SRL - Euro-Asfalt d.o.o. La acest loc, lucrările sunt la un stadiu de 72%. Segmentul Adjud - Bacău (45,9 km) ar urma să fie inaugurat pe 31 august sau 1 septembrie, conform informaţiilor oferite News.ro de Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. Se va plăti prin PNRR ce s-a făcut până pe 31 august. Restul, din buget de stat", explică Alin Şerbănescu pentru News.ro ce se va întâmpla în cazul segmentelor finanţate prin PNRR, neîncheiate. "La final de contract, calculăm şi vedem dacă au fost întârzieri nejustificate", adaugă el. Diferenţa de aproximativ 700 de milioane de euro - bugetul lucrărilor care nu ar fi încheiate până pe 31 august 2026 - a fost deja distribuită către alte proiecte. „Din punct de vedere contractual, tot ce e pe A7, la nord de Focşani, trebuia să fie gata din noiembrie, anul trecut. De la Bacău, mai departe, e o întreagă discuţie ce se mai deschide anul acesta. Se pierde finanţarea prin PNRR iar, dacă CNAIR finanţează de la buget lucrările rămase, finanţarea o să fie ţârâita şi, pentru că va fi cu ţârâita, constructorul n-o să mai tragă cum a tras, să termine iar ceea ce rămâne la nord de Bacău se va duce în funcţie de alocarea bugetară”, a explicat Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructura. Încă din martie 2026, Pro Infrastructura a avertizat că firmele lui Umbrărescu vor rata finalizarea in calendarul PNRR. „Autostrada A7: risc semnificativ să pierdem bani gratuiți din PNRR. S-au redus drastic șansele să respectăm ținta renegociată în toamna anului trecut necesară accesării tuturor banilor gratuiți, nerambursabili, din PNRR: deschiderea circulației pe cei 96,32 kilometri ai Autostrăzii A7 Adjud Nord-Roman Nord (Săbăoani) până la 31 august 2026 (...) Acum se vede cel mai clar lipsa capacității UMB de a-și onora la timp obligațiile contractuale asumate, așa cum am avertizat public încă din toamna anului 2022 și ulterior am explicat de nenumărate ori, în ciuda criticilor nefondate și chiar a injuriilor pe care le-am încasat 3 ani de zile”, explica asociația.

Eveniment

Afacere în apartament după 25 august 2026: noile reguli CATUC pentru schimbarea destinației locuinței

Tot mai multe apartamente de bloc sunt folosite astăzi pentru activități profesionale: cabinete medicale, birouri de avocatură, saloane de înfrumusețare, sedii de firme sau diferite puncte de lucru. Însă înscrierea unei firme la o anumită adresă nu înseamnă automat că apartamentul poate fi transformat într-un spațiu deschis clienților sau pacienților. Din 25 august 2026 intră în vigoare Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor – CATUC, adoptat prin Legea nr. 169/2026. Noul cod înlocuiește, între altele, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții și reorganizează regulile privind intervențiile asupra clădirilor, schimbarea destinației și intrarea în legalitate. Sediu social într-un apartament Prima distincție importantă este între sediul social sau profesional declarat la o adresă și desfășurarea efectivă a unei activități în acel apartament. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație O societate poate avea sediul social într-un apartament fără ca acolo să funcționeze propriu-zis un birou, magazin sau cabinet. Legea societăților permite chiar ca, atunci când administratorul declară pe propria răspundere că la sediul social nu se desfășoară activitate, să nu fie necesar avizul privind schimbarea destinației prevăzut de legislația condominiilor. Reguli asemănătoare există pentru PFA, întreprinderile individuale și familiale. Cu alte cuvinte, simpla existență a unei firme înregistrate la adresa apartamentului nu transformă locuința în spațiu comercial. Situația se schimbă însă atunci când apartamentul este folosit efectiv pentru o altă funcțiune: vin zilnic pacienți într-un cabinet, clienți într-un salon, angajați într-un birou sau se desfășoară o activitate comercială incompatibilă cu destinația de locuință. Un scaun stomatologic sau un salon nu sunt doar „mobilier nou” Proprietarul nu poate evita regulile privind schimbarea destinației doar pentru că nu a demolat pereți. Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august Destinația juridică și urbanistică a unui spațiu privește modul în care acesta este folosit, nu numai modificările fizice făcute în interior. CATUC include schimbarea de destinație între intervențiile care pot privi clădirile existente. În același timp însă, noul cod păstrează o excepție importantă: schimbarea destinației se poate face fără autorizație de construire atunci când pentru realizarea ei nu sunt necesare lucrări de construire sau desființare care trebuie autorizate și când noua funcțiune se încadrează în documentațiile de urbanism aprobate. Prin urmare, formula „orice schimbare de destinație cere autorizație de construire” ar fi greșită. În practică, primul lucru care trebuie verificat este dacă noua funcțiune – cabinet, birou, salon, comerț etc. – este permisă de reglementările urbanistice aplicabile imobilului. Certificatul de urbanism arată regimul juridic, economic și tehnic al proprietății și restricțiile aplicabile. Când devin obligatorii acordurile vecinilor În cazul apartamentelor din bloc intervine și Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari, care rămâne extrem de importantă. Citește și: Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită Pentru schimbarea destinației unei locuințe este necesar avizul scris al comitetului executiv al asociației de proprietari, precum și acordul scris prealabil al proprietarilor direct afectați, adică al vecinilor cu care apartamentul se învecinează pe orizontală și verticală. Mai mult, proprietarul și vecinii respectivi trebuie să semneze o convenție în care este precizată activitatea care urmează să se desfășoare în spațiu și numărul de persoane luat în calcul la repartizarea anumitor cheltuieli ale asociației. Este importantă aici o altă nuanță: CATUC nu introduce, ca regulă generală, un nou „drept de veto” al întregii asociații. Cerințele privind vecinii și comitetul executiv existau deja în Legea nr. 196/2018. De ce contează dacă în apartament vin clienți sau pacienți Diferența dintre un sediu social formal și un punct de lucru real poate deveni foarte concretă într-un bloc. Un cabinet medical, un salon de cosmetică sau o activitate comercială pot genera trafic suplimentar pe casa scării, zgomot, deșeuri specifice, consumuri diferite, modificări ale instalațiilor sau necesitatea unor condiții speciale de evacuare și securitate. În funcție de activitate și de caracteristicile spațiului pot deveni necesare și autorizații sau avize prevăzute de legislații speciale, de exemplu, în domeniul sanitar, al securității la incendiu, protecției mediului sau sănătății și securității în muncă. Înregistrarea activității la Registrul Comerțului nu înlocuiește aceste autorizații. Chiar legislația privind PFA precizează că autorizarea funcționării prin Registrul Comerțului nu exonerează titularul de obligația de a obține avizele, autorizațiile sau licențele cerute de legile speciale. Dacă sunt necesare lucrări, regulile se schimbă Transformarea unui apartament într-un cabinet sau salon presupune deseori mai mult decât introducerea unor echipamente. Pot apărea recompartimentări, modificări ale instalațiilor sanitare ori electrice, intervenții la fațadă, realizarea unui acces separat, modificarea căilor de evacuare sau alte lucrări. CATUC stabilește care dintre acestea necesită autorizare și care pot fi realizate în regim simplificat ori fără autorizație. Inclusiv în cazul pereților interiori există diferențe. Codul permite, în anumite condiții, modificări ale compartimentărilor nestructurale, demontabile și realizate din materiale ușoare fără autorizația clasică, însă numai dacă sunt respectate condițiile prevăzute de lege, inclusiv cele referitoare la căile de evacuare și securitatea la incendiu. Autorizația de regularizare Una dintre marile noutăți ale CATUC este autorizația de regularizare, dar mecanismul trebuie înțeles corect. Aceasta privește în primul rând lucrările executate fără autorizație sau cu nerespectarea autorizației, nu simplul fapt că o firmă a fost înregistrată la adresa unui apartament. Regula permanentă prevăzută de CATUC este destul de restrânsă: regularizarea vizează anumite locuințe unifamiliale de dimensiuni reduse, anexe și închideri de balcoane. Există însă o fereastră tranzitorie de maximum un an de la intrarea în vigoare a codului în care regularizarea poate fi solicitată și pentru alte categorii de construcții și lucrări executate ilegal. Aceasta înseamnă că, până la 25 august 2027, unele intervenții mai vechi realizate fără autorizație ar putea beneficia de procedura tranzitorie, dacă îndeplinesc condițiile legale. Regularizarea nu este o amnistie Faptul că există această procedură nu înseamnă că orice lucrare poate fi „iertată” prin plata unei taxe. Pentru emiterea autorizației trebuie respectate reglementările urbanistice și cerințele fundamentale privind calitatea construcțiilor. Pot fi necesare expertize privind rezistența și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena și sănătatea, protecția mediului, accesibilitatea, protecția împotriva zgomotului sau performanța energetică. Dacă neconformitățile pot fi corectate, primăria poate impune lucrări de aducere la conformitate. Dacă cerințele legale nu pot fi îndeplinite, se poate ajunge la desființarea lucrărilor nelegale. Ministerul Dezvoltării a subliniat expres că autorizația de regularizare nu reprezintă o legalizare automată. Pentru un cabinet medical ori un salon se adaugă, după caz, condițiile speciale impuse activității respective. Normele DSP sau cele de securitate la incendiu nu sunt însă cerute automat oricărui birou, ci în funcție de destinație, capacitate și legislația sectorială aplicabilă. Nici „firma certificată” nu este obligatorie în orice situație Și aici există o capcană. CATUC întărește cerințele privind proiectarea, verificarea și calitatea lucrărilor, însă nu rezultă că orice recompartimentare interioară trebuie executată obligatoriu de o „firmă certificată”, sub sancțiunea imposibilității recepției. Codul prevede inclusiv situații în care lucrările pot fi realizate în regie proprie, cu respectarea proiectului tehnic și a cerințelor legale. Pentru lucrările autorizate, recepția la terminarea lucrărilor rămâne însă esențială. Așadar, proprietarul trebuie să verifice concret ce tip de intervenție execută, ce proiect și specialiști sunt necesari și ce regim de autorizare i se aplică. Apartament folosit de un avocat versus cabinet stomatologic Diferența se vede cel mai bine într-un exemplu. Un avocat își poate stabili sediul profesional într-un apartament fără ca acolo să primească clienți și fără să modifice locuința. Într-o asemenea situație nu vorbim automat despre transformarea apartamentului într-un spațiu profesional cu acces public. Dacă însă același apartament este transformat într-un cabinet stomatologic cu sală de așteptare, pacienți, instalații medicale, circuite funcționale și eventual modificări constructive, situația juridică este cu totul alta. Trebuie verificată compatibilitatea urbanistică a funcțiunii, schimbarea destinației, acordurile cerute în condominiu, lucrările care necesită autorizare și toate avizele specifice activității medicale. Același principiu este valabil pentru saloane de înfrumusețare, cabinete de kinetoterapie, birouri cu angajați și clienți sau alte puncte de lucru. Ce ar trebui verificat înainte de a deschide o afacere într-un apartament Înainte de investiții, proprietarul ar trebui să afle mai întâi ce destinație are apartamentul în acte și dacă activitatea dorită este permisă urbanistic. Urmează verificarea necesității schimbării destinației, obținerea acordurilor prevăzute de Legea nr. 196/2018, stabilirea eventualelor lucrări și a regimului lor de autorizare, precum și identificarea avizelor speciale necesare activității. Abia după aceste etape ar trebui făcută investiția propriu-zisă. Cea mai costisitoare greșeală poate fi tocmai inversarea ordinii: proprietarul amenajează mai întâi cabinetul sau salonul, cumpără echipamentele și începe activitatea, iar ulterior descoperă că funcțiunea nu este permisă, vecinii nu își dau acordul ori modificările făcute nu pot fi aduse în legalitate. CATUC nu interzice firmele în apartamente și nici nu obligă toate sediile sociale să devină spații comerciale. Dar, din 25 august 2026, proprietarii trebuie să facă mai atent diferența dintre o adresă folosită pentru înregistrarea firmei și transformarea efectivă a unei locuințe într-un spațiu destinat unei alte activități.

Eveniment

Talonul de pensie, util pentru transport, rețete compensate și împrumuturi CAR: ce faci dacă l-ai pierdut

Deși pare doar o hârtie primită lunar odată cu pensia sau prin poștă, talonul de pensie este unul dintre documentele pe care pensionarii ajung să le folosească cel mai des. Dovedește nu numai suma plătită, ci și calitatea de pensionar și venitul lunar, informații cerute în numeroase proceduri. În plus, în 2026, documentul este important pentru accesarea unor facilități, pentru bilete de tratament, anumite servicii medicale sau sociale și, frecvent, pentru obținerea unui împrumut de la o Casă de Ajutor Reciproc. Ce este, de fapt, talonul de pensie Documentul cunoscut popular drept „cupon de pensie” sau „talon mov” apare în legislație sub două forme. Citește și: Talonul de pensie în 2026, explicat rând cu rând: ce reprezintă fiecare sumă și reținere Pentru pensionarii care primesc pensia la domiciliu prin Poșta Română, CNPP emite documentul de plată, remis odată cu banii. Pentru cei care primesc pensia în cont bancar sau pe card, CNPP întocmește documentul de informare privind sumele plătite, transmis lunar la domiciliu. Pe talon pot fi verificate cuantumul pensiei și, după caz, diferitele sume sau rețineri operate asupra acesteia. Tocmai de aceea documentul poate servi și ca dovadă recentă a venitului pensionarului. De ce nu trebuie aruncat imediat ultimul talon Pensionarul nu are obligația de a păstra pentru totdeauna fiecare talon primit lunar. Citește și: Analize gratuite pentru pensionari prin CAS în 2026: cum funcționează programarea și cum eviți listele lungi de așteptare Este însă prudent să păstreze cel puțin exemplarele recente și, în special, ultimul talon. Numeroase instituții sau organizații solicită dovada calității de pensionar sau a cuantumului pensiei. Un exemplu îl reprezintă biletele de tratament balnear acordate prin sistemul public. În 2026, casele teritoriale de pensii continuă să solicite pensionarilor, între documentele necesare, talonul de pensie. Este talonul necesar pentru medicamente compensate? Talonul poate fi important și în relația cu sistemul de sănătate, în special atunci când trebuie dovedit venitul din pensie. Citește și: Scutiri și reduceri la impozitul pe casă în 2026: ce s-a schimbat pentru pensionari și persoanele cu handicap În 2026 continuă programul prin care pensionarii cu venituri din pensii și indemnizație socială de până la 2.020 de lei lunar inclusiv beneficiază de compensare de 90% din prețul de referință pentru medicamentele din sublista B, indiferent dacă realizează sau nu alte tipuri de venituri. Totuși, talonul nu trebuie privit ca un „bilet obligatoriu” pentru orice rețetă compensată. Calitatea de asigurat și drepturile pacientului sunt verificate și prin sistemele informatice de sănătate. Documentul devine relevant mai ales atunci când trebuie dovedit nivelul pensiei sau categoria din care face parte beneficiarul. Transport gratuit sau redus: atenție la o confuzie frecventă Nici aici talonul lunar de pensie nu trebuie confundat cu documentele speciale de călătorie. Legea nr. 147/2000 acordă pensionarilor, în condițiile prevăzute de aceasta, șase călătorii simple pe an cu reducere de 50% pentru transportul intern feroviar, rutier sau naval. Pentru aceste călătorii sunt prevăzute documente speciale de transport și legitimarea calității de pensionar. Transportul urban gratuit pentru pensionari nu este însă un drept național identic în toate localitățile și depinde de regulile stabilite de fiecare autoritate locală, iar documentele solicitate pot diferi. Talonul poate servi drept dovadă a calității sau venitului de pensionar pentru obținerea unor facilități locale, acolo unde regulamentul autorității respective îl solicită. De ce îl cer Casele de Ajutor Reciproc Talonul este frecvent cerut și pensionarilor care solicită împrumuturi de la CAR. Motivul este simplu: instituția trebuie să verifice venitul solicitantului și capacitatea acestuia de rambursare. De exemplu, CARP Iași solicită între documentele pentru pensionari actul de identitate, carnetul de membru și ultimul cupon de pensie. Nu există însă o listă unică, stabilită prin lege, pentru toate CAR-urile. Fiecare organizație poate avea propriile condiții și poate solicita, suplimentar, decizia de pensionare, giranți sau alte documente. Ce faci dacă ai pierdut talonul de pensie Pierderea talonului nu înseamnă pierderea pensiei și nici a calității de pensionar. În primul rând, pensionarul trebuie să stabilească pentru ce are nevoie de document. Dacă instituția acceptă o dovadă echivalentă, soluția cea mai simplă este solicitarea unei adeverințe de la casa teritorială de pensii. Casele de pensii precizează că, atunci când talonul nu a fost primit sau nu mai poate fi prezentat, pensionarul poate solicita o adeverință care să ateste calitatea de pensionar și venitul din pensie și care să țină locul talonului. Unde se cere documentul înlocuitor Solicitarea se adresează casei teritoriale de pensii în evidența căreia se află pensionarul. În practică, este cerută o cerere pentru eliberarea adeverinței, împreună cu actul de identitate. Casele teritoriale pot solicita și decizia de pensionare sau un talon mai vechi, dacă acestea există. Modalitatea de depunere diferă în funcție de casa teritorială: documentele pot fi depuse la ghișeu, trimise prin poștă și, în unele județe, transmise și prin e-mail. De aceea este util ca pensionarul să verifice procedura publicată de propria casă de pensii înainte de deplasare. Dacă talonul nu a ajuns prin poștă Situația este puțin diferită atunci când pensionarul nu a pierdut documentul, ci pur și simplu nu l-a primit. Pentru beneficiarii care primesc pensia pe card, CNPP arată că documentele de informare care nu au fost ridicate se păstrează la structurile Poștei Române și sunt arhivate o perioadă de 24 de luni, după care sunt transmise caselor teritoriale de pensii. Documentele pot fi solicitate de beneficiar sau de persoana împuternicită. Așadar, înainte de a cere o adeverință, pensionarul poate verifica dacă documentul se mai află la unitatea poștală. Talonul poate fi primit și electronic Pentru pensionarii care primesc pensia în cont curent sau pe card există și o soluție care reduce riscul pierderii hârtiei. La cerere, CNPP poate transmite documentul de informare în format electronic în contul personal deschis în Portalul CNPP. Documentul electronic produce aceleași efecte juridice ca exemplarul fizic și trebuie acceptat ca document valid de instituțiile și autoritățile publice. Pentru activarea serviciului, pensionarul cu cont pe portalul CNPP depune cererea prin secțiunea dedicată documentului de informare. Ulterior, documentele lunare pot fi accesate din zona „Datele mele din sistemul public de pensii – Document informare plată pensie”. Documentul electronic conține inclusiv un identificator unic și un cod QR prin care autenticitatea sa poate fi verificată. Poate o instituție să refuze talonul electronic? În relația cu instituțiile și autoritățile publice, nu. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede expres că documentul electronic are aceeași valoare juridică precum cel fizic și că instituțiile publice nu pot condiționa acordarea unui serviciu de prezentarea talonului pe hârtie. În relația cu entități private – de exemplu un anumit CAR – trebuie însă verificată procedura internă a acestora. Duplicat sau adeverință? Diferența importantă Unul dintre cele mai utile lucruri de știut este că pensionarul nu trebuie să meargă la casa de pensii cerând neapărat „duplicatul talonului”. În practica mai multor case teritoriale, pentru un talon pierdut, neridicat sau care nu a ajuns la beneficiar se eliberează o adeverință de venit și de calitate de pensionar care ține locul documentului. De aceea, dacă documentul este necesar urgent pentru o facilitate sau pentru un dosar, formularea cea mai sigură este: „solicit o adeverință care să ateste calitatea de pensionar și venitul din pensie”. Pierderea hârtiei nu înseamnă, așadar, pierderea drepturilor. Important este ca pensionarul să știe ce document poate cere în locul ei și să păstreze, pe cât posibil, ultimul talon primit, decizia de pensionare și celelalte acte importante din dosarul de pensie.

Eveniment

Pensia alimentară, reguli noi în 2026: procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici

Pensia alimentară nu este o sumă pe care un părinte o poate plăti sau nu, în funcție de relația pe care o are cu fostul partener. Este o obligație față de copil, iar atunci când plata nu se face voluntar există două mecanisme diferite: executarea silită, prin care pot fi recuperați banii, și, în anumite condiții, răspunderea penală pentru abandon de familie. În 2026 a apărut și o schimbare importantă pentru părinții care cer în instanță majorarea pensiei de întreținere. Prin Decizia nr. 36/2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că, într-un proces care privește exclusiv majorarea pensiei, nu mai sunt obligatorii nici audierea copilului de peste 10 ani, nici ancheta psihosocială. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 495 din 16 iunie 2026 și este obligatorie pentru instanțe. Cum se stabilește pensia alimentară Denumirea folosită de Codul civil este „pensie de întreținere”. Citește și: Șomajul, facultatea, armata și concediul pentru creșterea copilului pot conta la pensie: ce ani sunt recunoscuți în 2026 La stabilirea acesteia, instanța ia în calcul atât nevoile copilului, cât și mijloacele părintelui obligat la plată. Codul civil stabilește plafoanele până la care poate ajunge obligația unui părinte: până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil; până la o treime din venitul lunar net pentru doi copii; până la jumătate din venitul lunar net pentru trei sau mai mulți copii. Aceste procente reprezintă limite maxime, nu sume minime garantate. Instanța stabilește cuantumul concret în funcție de situația familiei. Pensia poate fi stabilită fie într-o sumă fixă, fie ca procent din venitul net al părintelui. În plus, dacă pensia a fost stabilită într-o sumă fixă, aceasta se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației. Dacă veniturile părintelui sau nevoile copilului se modifică, instanța poate majora ori reduce pensia. Ce înseamnă creșterea salariului minim din iulie 2026 Salariul minim brut a crescut de la 4.050 de lei la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026, potrivit HG nr. 146/2026. Citește și: Vouchere, tichete și bani în plus pentru pensionarii cu pensii mici: ajutoare de stat în 2026 Într-un caz standard, acest brut corespunde unui salariu net de aproximativ 2.699 de lei, față de circa 2.574 de lei în prima jumătate a anului. Astfel, dacă un părinte câștigă exact salariul minim net și instanța stabilește pentru un singur copil plafonul maxim de 25%, rezultatul orientativ ar fi: ianuarie–iunie 2026: 2.574 lei × 25% = aproximativ 644 lei; din iulie 2026: 2.699 lei × 25% = aproximativ 675 lei. Important: acestea nu reprezintă o „pensie alimentară minimă” stabilită de lege. Sunt doar exemple matematice ale plafonului de 25%, calculate pentru un anumit nivel al venitului. Noutatea din 2026 Până la intervenția ÎCCJ existau practici diferite privind necesitatea audierii copilului și efectuarea anchetei psihosociale atunci când unul dintre părinți solicita doar majorarea pensiei de întreținere. Citește și: Drepturile mamelor la revenirea la serviciu: mitul celor 6 luni de protecție împotriva concedierii Prin Decizia nr. 36 din 23 februarie 2026, Înalta Curte a stabilit că, în procedurile având ca obiect majorarea pensiei de întreținere datorate copilului, nu este obligatorie audierea copilului care a împlinit 10 ani. Rațiunea este importantă: un proces de acest tip privește în principal modificarea unei obligații patrimoniale în funcție de veniturile părintelui și de nevoile copilului, fără ca minorul să fie atras automat într-un conflict financiar între adulți. Judecătorul poate însă aprecia, în funcție de circumstanțele concrete ale dosarului, că audierea este necesară. Nici ancheta psihosocială nu mai este obligatorie Aceeași decizie stabilește că ancheta psihosocială nu trebuie efectuată automat într-un proces care are ca obiect majorarea pensiei de întreținere. ÎCCJ a arătat că art. 531 din Codul civil, care reglementează modificarea pensiei, nu impune o asemenea anchetă. Judecătorul rămâne însă liber să o dispună dacă situația concretă a familiei o justifică. Practic, un proces simplu de majorare a pensiei nu mai trebuie încărcat obligatoriu cu două proceduri, audierea minorului și ancheta psihosocială, care pot prelungi soluționarea dosarului. Când poate fi cerută majorarea pensiei Pensia stabilită cu câțiva ani în urmă nu rămâne obligatoriu neschimbată până la majoratul copilului. Codul civil permite instanței să o majoreze atunci când se schimbă nevoile copilului sau mijloacele părintelui care plătește. Pot conta, de exemplu, creșterea veniturilor acestuia, înaintarea în vârstă a copilului, cheltuielile cu școala, transportul, alimentația ori alte nevoi justificate. De regulă, pensia majorată se datorează de la data introducerii cererii de chemare în judecată. Codul civil permite acordarea ei pentru o perioadă anterioară doar dacă introducerea acțiunii a fost întârziată din culpa debitorului. Ce poate face părintele dacă pensia nu este plătită Pentru recuperarea banilor, părintele la care locuiește copilul nu trebuie să deschidă un nou proces prin care să demonstreze încă o dată că celălalt părinte datorează pensia. Dacă există deja un titlu executoriu – în mod obișnuit hotărârea prin care a fost stabilită pensia – acesta poate fi pus în executare. Mai mult, hotărârile primei instanțe privind sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sunt executorii de drept, tocmai pentru că legea consideră că aceste venituri nu pot fi amânate până la finalizarea tuturor căilor de atac. Părintele creditor se poate adresa unui executor judecătoresc, căruia îi prezintă titlul executoriu și solicită recuperarea ratelor neachitate. Executorul poate pune poprire pe salariu Una dintre cele mai eficiente metode este poprirea veniturilor. În cazul obligațiilor de întreținere, Codul de procedură civilă permite urmărirea salariilor și a altor venituri periodice până la jumătate din venitul lunar net al debitorului. Limita este mai mare decât în cazul datoriilor obișnuite, pentru care regula generală este de până la o treime. Executorul poate urmări, în condițiile legii, veniturile și bunurile debitorului, inclusiv prin poprire asupra salariului sau asupra sumelor existente în conturile bancare. Prin executare pot fi recuperate atât ratele restante, cât și, pe măsură ce devin scadente, sumele periodice datorate potrivit titlului. Dacă părintele refuză să plătească nu șterge datoria Un argument de tipul „nu am vrut să dau banii celuilalt părinte” nu înlătură obligația. Pensia este destinată copilului. Nici conflictele dintre părinți, nici disputele privind programul de vizitare nu permit suspendarea unilaterală a plății. Dacă părintele consideră că pensia este prea mare sau că situația sa financiară s-a schimbat, trebuie să ceară instanței diminuarea ei. Până când instanța modifică titlul, obligația stabilită anterior trebuie respectată. Când neplata devine problemă penală Executarea silită și răspunderea penală sunt două lucruri diferite. Codul penal sancționează, ca abandon de familie, neplata cu rea-credință, timp de trei luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească sau notarială. Pedeapsa prevăzută de art. 378 este închisoarea de la șase luni la trei ani sau amenda. Așadar, simplul fapt că există trei rate neachitate nu înseamnă automat condamnare penală. Trebuie dovedită și rea-credința. Există o diferență între părintele care are posibilitatea să plătească, dar refuză deliberat, și cel care se află într-o imposibilitate obiectivă de plată. Situația concretă este analizată de organele judiciare. Plângerea penală nu pornește automat Pentru această formă a abandonului de familie, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În cazul copilului minor, demersurile sunt făcute prin reprezentantul său legal, în condițiile legii. Codul penal prevede și o posibilitate de înlăturare a răspunderii: dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul își îndeplinește obligațiile, fapta nu se pedepsește. Dacă plata intervine ulterior, dar înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, legea prevede anumite soluții favorabile privind pedeapsa. Executarea silită și plângerea penală se pot folosi separat Plângerea penală nu este o procedură de recuperare a banilor care să înlocuiască executorul judecătoresc. Pentru recuperarea efectivă a restanțelor, instrumentul principal rămâne executarea silită. Dacă sunt îndeplinite și condițiile infracțiunii de abandon de familie, neplata poate avea, separat, consecințe penale. Cu alte cuvinte, părintele nu trebuie să aștepte trei luni pentru a merge la executor. Executarea silită poate fi cerută pentru sumele ajunse la scadență, în timp ce termenul de trei luni este relevant pentru eventuala răspundere penală. Restanțele nu trebuie lăsate ani întregi nerecuperate Codul de procedură civilă prevede, ca regulă generală, un termen de trei ani pentru dreptul de a obține executarea silită, calculat potrivit regulilor aplicabile creanței și titlului executoriu. În cazul prestațiilor periodice pot apărea particularități privind momentul de la care curge prescripția pentru fiecare sumă scadentă. Din acest motiv, un părinte care acumulează restanțe nu ar trebui să amâne nejustificat sesizarea executorului. Copilul major poate avea în continuare drept la întreținere Obligația părintelui nu se oprește în orice situație exact în ziua în care copilul împlinește 18 ani. Codul civil prevede că părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major dacă acesta își continuă studiile, până la terminarea lor, fără a depăși vârsta de 26 de ani. După majorat însă, titularul dreptului este copilul major, care își poate exercita singur drepturile în justiție. Regula esențială pentru părinți Pensia alimentară nu trebuie confundată cu o datorie între foști parteneri. Beneficiarul real este copilul. Dacă plata încetează, părintele la care se află copilul poate apela la executor fără să aștepte trei luni. Dacă neplata continuă timp de cel puțin trei luni și este făcută cu rea-credință, situația poate trece din zona exclusiv civilă în cea penală. Iar din 16 iunie 2026, procesele care urmăresc exclusiv majorarea pensiei de întreținere au o regulă procedurală mai clară: copilul de peste 10 ani nu trebuie audiat automat, iar ancheta psihosocială nu mai reprezintă o etapă obligatorie. Scopul este ca o dispută în esență financiară să poată fi soluționată fără implicarea inutilă a minorului și fără formalități care nu sunt necesare în fiecare dosar.

Eveniment

„La Mița Biciclista”, aproape în faliment: pierderi de milioane, datorii mai mari decât veniturile, taxe neplătite la stat

Atacul lui Edmond Niculușcă, „fața” de la „La Mița Biciclista”, împotriva patiseriei din Piața Amzei se suprapune peste o situație financiară foarte proastă a restaurantului de lângă Ambasada Franței. Pierderi anuale de milioane de lei Restaurantul „La Mița Biciclista” este operat de Amzei District SRL, firmă în care sunt asociați Aurel Iancu, Alberto Mihai Groșescu și Edmond Jean Niculușcă Drangă. Amzei District SRL funcționează din 2022 și nu a avut profit în nici un an. Mai mult, datoriile sunt uriașe: de la peste 236.000 de lei în 2022, la mai mult de 13,5 milioane de lei în 2025. Anul trecut, veniturile firmei au fost mai mici decât datoriile de 13,5 milioane de lei: au ajuns la 12 milioane de lei. Și tot anul trecut, firma care operează „La Mița Biciclista” a avut pierderi de 4,3 milioane de lei. Datorii și la stat Că situația firmei este dezastruoasă o arată și neplata taxelor către stat. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Potrivit portalului ANAF, la data de 30 iunie 2026, Amzei District SRL avea obligații restante la buget de peste 186.000 de lei, aproape 170.000 de lei - datorii la asigurările sociale și peste 67.000 de lei - la asigurările de sănătate. În total, firma care operează „La Mița Biciclista” avea taxe restante de aproximativ 423.000 de lei la finalul lunii iunie a.c. Margarina din merdenele a luat foc Un clip publicat de Edmond Niculușcă a provocat un val de reacții pe rețelele sociale după ce acesta a ironizat clienții unei patiserii vechi din Piața Amzei, cunoscută pentru merdenelele sale. În material, Niculușcă a comparat produsele patiseriei cu oferta localului pe care îl reprezintă și a vorbit despre consumatorii de merdenele pe un ton considerat de mulți utilizatori drept ironic, elitist și nepotrivit. Reacțiile au apărut rapid. Numeroși internauți au criticat mesajul, acuzând lipsă de bun gust, snobism și atacarea unui comerț de cartier cu tradiție. Alții au transformat episodul într-o glumă virală, folosind formule precum „Je suis merdenea” și anunțând susținere pentru patiseria din Piața Amzei. În urma criticilor, Edmond Niculușcă și-a cerut scuze public, afirmând că mesajul a rănit oameni, amintiri și un simbol al locului. Și pagina „La Mița Biciclista” a publicat un mesaj, recunoscând că materialul video a fost o greșeală de comunicare.

Eveniment

Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită

Blocajul istoric din primăriile din România, unde o cerere de autorizare pentru modificări simple în apartament putea să zacă în sertare luni sau chiar ani de zile, primește o lovitură dură. Din 25 august 2026, Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC / Legea nr. 169/2026) schimbă complet regulile jocului. Pentru o serie de lucrări de renovare și recompartimentare, birocrația clasică este înlocuită cu o procedură simplificată: "Notificarea prealabilă". Iar cea mai bună veste pentru cetățeni este apariția mecanismului aprobării tacite: dacă autoritățile depășesc termenul legal și tac, tăcerea lor echivalează cu un „DA”. Aprobarea tacită, noua procedură pentru renovări Una dintre cele mai importante schimbări aduse de noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor este apariția unei proceduri simplificate pentru anumite lucrări care, până acum, puteau trimite proprietarul într-un lung circuit birocratic. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Din 25 august 2026, când intră în vigoare CATUC (Legea nr. 169/2026), unele lucrări de renovare și modificare a locuinței vor putea fi realizate în baza unei notificări prealabile, fără parcurgerea procedurii clasice de autorizare. Mai mult, legea introduce pentru această procedură un mecanism extrem de important: aprobarea tacită. Dacă primăria nu reacționează în termenul legal, tăcerea autorității produce efecte juridice. Asta nu înseamnă însă că proprietarul poate depune o hârtie și, după 15 zile, poate începe șantierul. Procedura are condiții clare, iar lucrările pot începe numai după parcurgerea tuturor termenelor prevăzute de Cod. Pasul 1: verifică dacă lucrarea poate fi făcută prin notificare Pentru proprietarii de apartamente, lista lucrărilor care pot intra în procedura de notificare trebuie citită mult mai restrictiv decât în cazul unei case. Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august Codul prevede expres posibilitatea închiderii în mod unitar a logiilor și balcoanelor din locuințele colective. În schimb, regula privind modificarea sau remodelarea pereților interiori nestructurali este formulată pentru locuințele unifamiliale. Prin urmare, proprietarul unui apartament nu trebuie să considere că poate demola prin simplă notificare orice perete zidit doar pentru că acesta nu face parte din structura de rezistență. O atenție specială este necesară și în cazul bucătăriilor și băilor. Deși art. 294 menționează renovarea și extinderea acestora, într-un condominiu asemenea lucrări pot implica pereți, coloane de instalații, ventilații sau alte părți comune ale clădirii. Încadrarea concretă trebuie făcută prin proiectul tehnic și în funcție de intervenția efectivă, nu doar după denumirea lucrării. Pasul 2: nu este suficient să anunți primăria „Notificare” poate suna ca și cum proprietarul ar trimite pur și simplu o adresă primăriei prin care anunță ce dorește să facă. Citește și: Balcoanele închise fără autorizație intră sub reguli noi din 25 august: cum pot fi legalizate și când se ajunge la demolare În realitate, procedura este mai serioasă. Potrivit art. 295 din Cod, notificarea trebuie făcută înainte de începerea lucrărilor și este transmisă autorității locale competente. Dosarul presupune completarea formularului de notificare și anexarea unui proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat, întocmit de specialiști în funcție de lucrare: arhitecți cu drept de semnătură, ingineri constructori sau alți ingineri de specialitate. Se achită, de asemenea, taxele prevăzute de lege. Important pentru proprietari: Codul permite transmiterea documentelor atât în format scris, cât și digital. Prin urmare, legea nu obligă proprietarul, în toate situațiile, să folosească exclusiv o platformă electronică. Pasul 3: din momentul depunerii începe termenul de 15 zile lucrătoare După primirea notificării, primăria are la dispoziție maximum 15 zile lucrătoare pentru a analiza documentația. În acest interval, autoritatea poate lua mai multe decizii. Poate solicita clarificări tehnice ori completarea documentației cu alte acte obligatorii. Poate constata că sunt necesare documentații suplimentare pentru obținerea unor avize sau acorduri. Sau poate informa proprietarul că lucrarea nu poate fi făcută prin simpla notificare și că este necesară o autorizație de construire, desființare, regularizare ori modificare, după caz. Există însă și a patra situație: primăria nu răspunde deloc. Aici intervine aprobarea tacită. Dacă primăria tace, notificarea este aprobată tacit Articolul 296 din CATUC stabilește expres că aprobarea tacită produce efecte la împlinirea termenului de 15 zile lucrătoare de la primirea notificării. Cu alte cuvinte, dacă documentația a fost transmisă, iar autoritatea nu a cerut clarificări, nu a solicitat alte documente și nici nu a comunicat că este necesară o autorizație, proprietarul nu rămâne blocat la nesfârșit în așteptarea unui răspuns. După expirarea celor 15 zile lucrătoare intervine efectul juridic al aprobării tacite. Dar acesta este punctul în care apare cea mai importantă capcană a noii proceduri. Aprobarea tacită nu înseamnă că începi lucrările în ziua 16 Proprietarul care vede că au trecut cele 15 zile lucrătoare nu trebuie să cheme imediat muncitorii. Codul introduce un al doilea termen. Art. 296 alin. (6) stabilește că lucrările notificate pot începe la 15 zile calendaristice după împlinirea termenului care a produs aprobarea tacită. Prin urmare, în situația în care primăria nu răspunde deloc, cronologia este: depunerea notificării, 15 zile lucrătoare, aprobarea tacită, încă 15 zile calendaristice, începerea legală a lucrărilor. Aceasta este una dintre diferențele esențiale pe care proprietarii trebuie să le cunoască. Afirmația „primăria nu mi-a răspuns în 15 zile, deci mă pot apuca de renovare” este incompletă și poate conduce la începerea prematură a șantierului. Ce documente trebuie păstrate Pentru proprietar, dovada parcurgerii procedurii devine esențială. Trebuie păstrate cel puțin documentele care arată data la care notificarea și proiectul au fost primite și înregistrate de autoritate, precum și întreaga documentație tehnică pe baza căreia a fost făcută notificarea. Codul prevede chiar că documentele care au stat la baza acestei proceduri se introduc în cartea tehnică a construcției. Nu rezultă însă din art. 295-296 obligația generală ca proprietarul să meargă la notar după expirarea celor 15 zile pentru a obține o declarație notarială care „activează” aprobarea tacită. Aprobarea intervine prin efectul legii, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de Cod. De aceea, ceea ce contează în primul rând este să poată fi demonstrată fără dubiu data primirii notificării de către primărie. Tăcerea primăriei nu acoperă o lucrare ilegală Aprobarea tacită nu este o metodă prin care proprietarul poate introduce în notificare o lucrare minoră și executa apoi altceva. Codul transferă o parte importantă a responsabilității către cei care pregătesc și execută lucrarea. Pentru lucrările realizate prin notificare, răspunderea pentru respectarea cerințelor legale revine beneficiarului, proiectanților și executanților. Lucrările trebuie executate obligatoriu conform proiectului tehnic cu conținut simplificat depus în procedură. Dacă proiectul spune că se modifică un perete nestructural, aprobarea tacită nu îi conferă proprietarului dreptul să intervină asupra unui stâlp, unei grinzi sau unui alt element al structurii de rezistență. Nici nu transformă în legală o intervenție care, prin natura sa, trebuia autorizată prin altă procedură. Ce se întâmplă la finalul lucrărilor Procedura simplificată nu se termină odată cu plecarea muncitorilor. CATUC prevede recepția la terminarea lucrărilor între executant, beneficiar și un reprezentant al unității administrativ-teritoriale. Procesul-verbal trebuie înregistrat în Registrul Național al Construcțiilor. Până când registrul devine operațional, o copie a procesului-verbal se transmite Inspectoratului de Stat în Construcții, fizic sau prin poștă electronică. În cazul lucrărilor care trebuie înscrise în cartea funciară, Codul leagă intabularea de dovada transmiterii notificării și de verificarea înregistrării lucrărilor în Registrul Național al Construcțiilor. Aprobarea tacită taie timpul de așteptare, nu regulile tehnice Noua procedură schimbă radical raportul dintre proprietar și administrație. Până acum, lipsa unui răspuns putea ține solicitantul blocat într-o așteptare fără rezultat. Prin noul CATUC, pentru lucrările care intră în procedura de notificare, administrația primește un termen în care trebuie să reacționeze. Dacă nu o face, legea nu mai permite ca tăcerea autorității să blocheze proiectul la nesfârșit. Dar simplificarea birocratică nu înseamnă dispariția răspunderii tehnice. Proprietarul are în continuare nevoie de un proiect făcut de specialiști, trebuie să execute exact lucrarea notificată și trebuie să respecte termenele. Iar în cazul aprobării tacite, regula de reținut este simplă: 15 zile lucrătoare până la aprobarea tacită, apoi încă 15 zile calendaristice până la începerea lucrărilor. Abia după parcurgerea întregii proceduri tăcerea primăriei poate deschide legal ușa șantierului.

Eveniment

600 de lei de la stat în fiecare an pentru copil: cine poate primi banii și ce condiții trebuie îndeplinite

Părinții pot primi anual o primă de stat de 600 de lei pentru fiecare copil, dacă depun minimum 1.200 de lei într-un cont Junior Centenar. Programul se adresează copiilor cetățeni români care nu au împlinit 18 ani, potrivit Ziarul de Iași. Contul este deschis automat Contul Junior Centenar este deschis automat pe numele copilului la Trezoreria Statului. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Banii pot fi depuși prin transfer bancar, mandat poștal sau numerar la Trezorerie. Pentru fiecare an în care sunt depuși cel puțin 1.200 de lei, copilul dobândește dreptul la o primă de 600 de lei. Suma poate fi depusă integral sau în mai multe tranșe. Dobândă de 3% pe an Economiile din cont beneficiază de o dobândă anuală de 3%, calculată pentru sumele depuse, nu și pentru primele acordate de stat. Prima și dobânda nu sunt plătite imediat, ci la scadența contului, când copilul împlinește 18 ani. Dacă familia are mai mulți copii, fiecare are propriul cont și poate beneficia separat de prima de 600 de lei. În mod normal, banii nu pot fi retrași înainte de majorat, cu excepția unor situații speciale prevăzute de lege.

Eveniment

Cel mai norocos pușcăriaș: s-a calificat pentru un transplant de ficat și a ieșit din închisoare

Un ieșean condamnat la cinci ani de închisoare pentru contrabandă cu țigări a obținut încă cinci luni de libertate după un transplant de ficat. Curtea de Apel Iași a decis că revenirea imediată în penitenciar ar fi prea riscantă în perioada de recuperare, potrivit Ziarul de Iași. Condamnat pentru contrabandă, eliberat din motive medicale Paul Pleșca a intrat în închisoare în mai 2023, dar a cerut rapid întreruperea executării pedepsei din cauza unor afecțiuni hepatice grave. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Deși Tribunalul a respins inițial solicitarea, Curtea de Apel a decis eliberarea temporară, măsura fiind apoi prelungită succesiv. Transplantul reușit putea însemna revenirea în penitenciar În martie 2026, Pleșca a beneficiat de un transplant hepatic reușit. Tribunalul a considerat ulterior că tratamentul și supravegherea medicală pot fi asigurate și în penitenciar, inclusiv prin cazarea într-o celulă mai puțin aglomerată. Curtea de Apel: riscul de infecții rămâne ridicat Judecătorii instanței superioare au apreciat însă că perioada de după transplant este prea scurtă, tratamentul imunosupresor crescând riscul infecțiilor. Curtea de Apel a prelungit astfel întreruperea pedepsei până pe 14 ianuarie 2027, când Pleșca ar urma să revină după gratii.

Eveniment

Bani pentru nou-născuți în 2026: capcanele din lege care te pot lăsa fără alocație sau indemnizație

Ajutorul de deces a ajuns la 9.192 de lei în 2026: trei ani la dispoziție pentru depunerea cererii

Restanțele la întreținere în 2026: cât cresc penalitățile și după câte zile te poate da asociația în judecată

De la zaț de cafea, la energie solară: trei modele de afaceri care reduc risipa și consumurile

„Amendamentul Fritz” divide juriștii: legea nouă care încheie un mandat pentru o faptă din trecut

Confundat cu autorul unui accident, un șofer a rămas trei săptămâni fără permis: judecătorii spun că Poliția nu a greșit

Cum se contestă corect o decizie de pensie în 2026: termenul de 45 de zile și cele mai frecvente greșeli

Aproape 100 km de autostradă, construită de firmele lui Umbrărescu, ratează finanțarea PNRR - presă

Afacere în apartament după 25 august 2026: noile reguli CATUC pentru schimbarea destinației locuinței

Talonul de pensie, util pentru transport, rețete compensate și împrumuturi CAR: ce faci dacă l-ai pierdut

Pensia alimentară, reguli noi în 2026: procese mai simple pentru majorare și măsuri dure împotriva părinților rău-platnici

„La Mița Biciclista”, aproape în faliment: pierderi de milioane, datorii mai mari decât veniturile, taxe neplătite la stat

Din 25 august se simplifică birocrația pentru renovări: dacă primăria nu răspunde timp de 15 zile, se activează aprobarea tacită

600 de lei de la stat în fiecare an pentru copil: cine poate primi banii și ce condiții trebuie îndeplinite

Cel mai norocos pușcăriaș: s-a calificat pentru un transplant de ficat și a ieșit din închisoare

Ultima oră

Adolescenții care au mâzgălit noile autobuze electrice din Bacău i-au scris primarului Viziteu, mărturisind. La ce sancțiune i-a supus edilul Bacăului

România va extrage din nou grafit la Baia de Fier, cu finanțare europeană

Ce înțelege Poliția prin angajare „din sursă externă”: un polițist din alt județ

O pădure de blocuri, blocată de consilierii locali ieșeni: orașul se dezvoltă accelerat, infrastructura nu mai face față

Cel mai SF mall din România, proiectat de o mare companie internațională, va fi la Iași

Ciucu taie pe bandă din ajutoarele sociale acordate, otova, bucureștenilor

Noul cod urbanistic 2026: poți construi o casă de 150 mp fără autorizație. Care sunt condițiile

Șefii de inspectorate școlare se reorientează către funcțiile de directori de școli din cauza reorganizărilor administrative

Ce argumente penibile au folosit frații Tate pentru a fi eliberați din arest. N-au convins judecătoarea

Cum fac afaceri românii: împrumuturi dese fără contracte și procese nesfârșite pentru restituire

Funcții cheie ale unei aplicații de casino online pentru Android

Legea lui Cseke Atilla, votată de Grindeanu, a decimat consilierii locali din Oradea

Viitorul premier, neutru, dar cu guvern politic, ar putea fi anunțat săptămâna viitoare - surse. Ce nume sunt pe lista lui Nicușor Dan

Fritz anunță că USR va menține „direcția” alături de PNL, deși critică votul liberalilor la legea integrității

EXCLUSIV Daniel Băluță, zbor de câteva zeci de mii de euro cu jet privat împreună cu familia. „Din venituri proprii”, spune primarul de la Sectorul 4