vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9323 articole
Eveniment

În dosarului blocului cu două etaje care a ajuns de nouă s-a apelat și la poligraf

Dosarul „Flux”, care investighează construirea unui bloc de nouă etaje în Tătărași pe baza unei autorizații inițiale pentru doar două niveluri, include și utilizarea testului poligraf ca element de apărare. Test poligraf cerut în dosarul Flux Fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, inculpat în cauză, a cerut ca rezultatele detectorului de minciuni, realizat sub coordonarea unui fost angajat al SIE, să fie acceptate ca probă în proces. Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Deși Codul de Procedură Penală nu prevede explicit poligraful ca mijloc legal de probă, acesta poate fi folosit pentru a susține alte indicii din anchetă. Metoda a fost utilizată în numeroase investigații penale din România, inclusiv în dosare celebre precum cazul crimelor din Caracal, însă de această dată testarea este invocată în favoarea apărării. Continuarea, în Ziarul de Iași

Test poligraf cerut în dosarul Flux (sursa: ziaruldeiasi.ro)
2,5 milioane lei pentru consolidarea cimitirului Eternitatea (Vaslui) (sursa: Pexels/KoolShooters)
Eveniment

Orașul în care morții ies din morminte când plouă plătește 2,5 milioane de lei ca să scape

Primăria municipiului Vaslui a semnat contractul de lucrări pentru consolidarea Cimitirului „Eternitatea”, zonă afectată de alunecări de teren produse în urma precipitațiilor abundente. Proiectul vizează stabilizarea versantului și protejarea infrastructurii funerare afectate. Lucrările vor fi realizate pe o perioadă de aproximativ trei luni, valoarea investiției depășind 2,5 milioane de lei. Lucrări de consolidare pentru stabilizarea terenului Primarul municipiului Vaslui, Lucian Branişte, a declarat pentru Agerpres că intervenția are ca obiectiv principal stabilizarea terenului și prevenirea unor noi alunecări. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Proiectul tehnic include: - realizarea unei platforme din pământ compactat; - executarea de piloți forați din beton armat rigidizați cu radier; - lucrări de drenaj pentru apele subterane; - colectarea controlată a apelor pluviale; - lucrări de sistematizare, terasamente și monitorizarea stabilității zonei. Aceste măsuri sunt menite să protejeze locurile de veci și infrastructura existentă din cimitir. Alunecările de teren au afectat mai multe locuri de veci În cursul anului trecut, zona Cimitirului „Eternitatea” a fost afectată de alunecări de teren provocate de precipitații abundente. Fenomenul a dus la degradarea unor locuri de veci și a impus intervenții urgente din partea autorităților. Pentru limitarea efectelor, au fost adoptate măsuri temporare de siguranță, iar specialiștii au recomandat intervenții structurale complexe. Studiu geotehnic realizat în regim de urgență Experții au propus efectuarea rapidă a unui studiu geotehnic pentru identificarea soluțiilor optime de stabilizare a versantului și readucerea zonei la o stare sigură. Rezultatele studiului au stat la baza contractului semnat acum de Primăria Vaslui, care urmărește să reducă riscurile viitoare și să asigure siguranța pe termen lung a cimitirului.

Lukoil s-a retras din proiectul Trident (sursa: Facebook/LUKOIL)
Eveniment

Lukoil s-a retras din proiectul Trident de extragere a gazelor naturale din Marea Neagră

Compania Lukoil Overseas Atash BV, subsidiară a grupului rus Lukoil, a acționat în instanță statul român după decizia de retragere din proiectul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră. Litigiul vizează recunoașterea existenței unui caz de forță majoră, invocat de companie în contextul sancțiunilor internaționale și al blocajelor operaționale. Proces la Tribunalul București: Lukoil invocă forța majoră Acțiunea a fost depusă la Tribunalul București și are ca obiect constatarea existenței unui caz de forță majoră. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE În dosar sunt implicați, ca pârâți, Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz și Agenția Națională pentru Resurse Minerale – Direcția Generală de Concesiuni Petrol și Gaze. În paralel, Ministerul Energiei a recomandat, pe 11 februarie, instituirea unei măsuri de supraveghere extinsă asupra entităților deținute în România de grupul Lukoil. Retragerea Lukoil din proiectul Trident din Marea Neagră Grupul Lukoil a anunțat oficial retragerea din proiectul Trident, unde participa în asociere cu Romgaz. În cadrul perimetrului offshore, Lukoil Overseas Atash BV Branch avea rolul de operator și acționar majoritar, în timp ce statul român era reprezentat prin Romgaz. Proiectul Trident era considerat unul dintre potențialele proiecte de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, complementar dezvoltării Neptun Deep, și parte a eforturilor regionale de reducere a dependenței de importuri energetice. Sancțiunile occidentale blochează proiectul Specialiștii din domeniul energiei consideră că retragerea Lukoil depășește dimensiunea contractuală și reflectă vulnerabilități strategice. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a subliniat că invocarea forței majore reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei fac dificilă continuarea operațiunilor în proiecte strategice. Potrivit acestuia, situația evidențiază întârzierile și lipsa unei strategii energetice coerente în ultimul deceniu. Proiectul Trident fusese văzut ca o piesă promițătoare în consolidarea securității energetice a României și a Europei, chiar dacă nu era la fel de avansat precum Neptun Deep. Statul român, presat să ia decizii rapide În contextul retragerii Lukoil, experții consideră că autoritățile române trebuie să decidă rapid dacă acceptă sau contestă invocarea forței majore. De asemenea, trebuie stabilit dacă perimetrul Trident va fi scos la retender și dacă statul va susține activ înlocuirea operatorului. Mesajul transmis investitorilor este considerat esențial, deoarece proiectele strategice nu pot rămâne blocate în incertitudine ani la rând. O posibilă oportunitate pentru România Retragerea Lukoil ar putea crea și oportunități. O repoziționare a proiectului sub un operator care nu este expus riscului sancțiunilor ar putea crește atractivitatea investițională a perimetrului Trident. În actualul context european, gazele din Marea Neagră sunt privite nu doar ca resursă economică, ci ca element strategic pentru consolidarea securității energetice regionale. Specialiștii subliniază că miza reală nu este plecarea Lukoil, ci capacitatea României de a transforma acest moment într-un nou început pentru dezvoltarea proiectelor energetice offshore.

Crește numărul tinerilor cu cancer (sursa: Pexels/Stéf -b.)
Eveniment

Bolnavii de cancer din România, din ce în ce mai tineri și mai săraci

Numărul tinerilor diagnosticați cu afecțiuni oncologice care apelează la sprijinul Direcției de Asistență Socială Oradea (DASO) este în creștere, potrivit datelor prezentate în raportul de activitate pe anul 2025. Conducerea instituției atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: tot mai multe persoane tinere, inclusiv copii, ajung să depindă de serviciile sociale din cauza bolii. Tot mai mulți tineri cu afecțiuni oncologice solicită ajutor social Directorul executiv al DAS Oradea, Anca Grama, a declarat că instituția observă o creștere constantă a numărului de beneficiari tineri cu probleme oncologice. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Reprezentanții serviciului social lucrează cu categorii vulnerabile și semnalează faptul că persoane de 30 sau 40 de ani, dar și copii, solicită sprijin financiar și servicii sociale. Potrivit conducerii, această realitate este una dificilă, însă instituția încearcă să ofere sprijinul necesar și să mențină încrederea familiilor afectate. Crește numărul persoanelor cu handicap grav înregistrate la DAS Oradea Datele statistice arată o majorare a numărului total de persoane cu handicap grav care beneficiază de indemnizații prin intermediul DASO în 2025 comparativ cu anul anterior. În 2025 sunt înregistrați 2.112 beneficiari, față de 1.973 în 2024. Structura beneficiarilor indică: 1.957 adulți și 425 copii în 2025; 1.843 adulți și 400 copii în 2024. Numărul asistenților personali a rămas constant în ambii ani, respectiv 270. Pentru stabilirea gradului de handicap grav, Direcția de Asistență Socială Oradea realizează anchetele sociale necesare, evaluarea medicală fiind efectuată de comisia organizată în cadrul DGASPC Bihor. Monitorizare extinsă a asistenților personali În cursul anului 2025, DAS Oradea a derulat o campanie amplă de monitorizare pe teren a asistenților personali care îngrijesc persoane cu handicap grav. Reprezentanții instituției au vizitat toate cele 270 de familii în care activează asistenți personali, pentru a verifica respectarea standardelor de îngrijire și condițiile în care trăiesc beneficiarii. Evenimente dedicate persoanelor cu dizabilități și familiilor lor Pe parcursul anului trecut au fost organizate două evenimente destinate persoanelor cu handicap și familiilor acestora. Un eveniment caritabil dedicat părinților și copiilor cu afecțiuni oncologice a avut loc în apropierea Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități. Manifestarea a reunit peste 100 de participanți, iar copiii au primit daruri în cadrul unui spectacol organizat special pentru ei. Reprezentanții DASO subliniază că diagnosticul oncologic produce un impact financiar major asupra familiilor, costurile tratamentelor fiind foarte ridicate, motiv pentru care astfel de inițiative sunt văzute ca gesturi de solidaritate necesare. „Unison – Talente fără limite”, proiect pentru incluziunea tinerilor Un alt proiect important a fost prima ediție a evenimentului „Unison – Talente fără limite”, dedicat copiilor și tinerilor cu nevoi speciale. Inițiativa a fost organizată de ACS Progress Oradea, în colaborare cu DASO și ONG-uri locale, având ca obiectiv promovarea talentelor și susținerea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități.

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero Foto: MIPE
Eveniment

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE. Datele sunt colectate până la 16 februarie. Monitorizarea arată că s-au făcut plăți doar către 5.335 de beneficiari.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat, azi, că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii. Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul.  Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero August 2026 este termenul limită pentru finalizarea fizică a proiectelor PNRR. Ultimele plăți trebuie aprobate până la 31 decembrie 2026.  Majoritatea proiectelor cu zero progres tehnic sunt mici, cu alocări sub un milion de euro.  Dar programul de aproape 100 de milioane de euro pentru digitalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) are zero progres tehnic și zero progres financiar. Multiple proiecte de digitalizare a spitalelor sunt în aceeași situație.  „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, gestionat de ministerul Sănătății, zero progrese tehnice și financiare. Grantul este de peste 22 de milioane de euro.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, gestionat de același minister, un grant de 20 milioane euro - zero progrese.  Transelectrica are un program de „Eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice” cu zero progres tehnic și 22,67% progres financiar. Grantul este de peste 51 milioane de euro. Politehnica București are zero progrese la proiectul „Tehnologii avansate în microelectronică cu aplicații la realizarea de senzori și actuatoare pentru ASSET-IXC”. Valoarea împrumutului este de peste 22 milioane de euro. Rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, este vicepreședinte PSD.   

Cine depune declarație unică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Statul mai pune un impozit pe veniturile care nu sunt salariu: cine depune declarație unică

Angajații care obțin, pe lângă salariu, venituri suplimentare din dobânzi bancare, chirii, dividende, titluri de stat sau drepturi de autor se întreabă frecvent dacă trebuie să depună Declarația Unică (DU) 212 la începutul anului 2026. Cine depune declarație unică În cazul drepturilor de autor pentru care impozitul este reținut la sursă de plătitor, depunerea declarației nu este necesară pentru impozitul pe venit, iar contribuția la pensie (CAS) nu se achită separat dacă există deja contract de muncă. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Obligațiile pot apărea însă pentru contribuția la sănătate (CASS), deoarece la calculul plafonului se cumulează toate veniturile extrasalariale, inclusiv dobânzi, dividende, chirii și drepturi de autor. Dacă totalul depășește pragurile anuale de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute, se depune Declarația Unică și se plătește CASS, termenul limită pentru veniturile din 2025 fiind 25 mai 2026. Continuarea, în Ziarul de Iași

Refugiați ucraineni, după patru ani de război (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A venit în România din Ucraina cu doi copii mici crezând că stă zece zile. Au trecut patru ani

La patru ani de la începutul războiului din Ucraina, milioane de oameni trăiesc încă efectele conflictului, fiind nevoiți să-și părăsească locuințele și să își refacă viața în alte țări. Profesoară din Kiev, refugiată în România Printre refugiații ajunși la Iași se află și Halyna Vlasenko, profesoară din Kiev, care s-a stabilit în România alături de cei doi fii și de părinții săi, lăsându-și soțul pe front. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Femeia povestește că, în fiecare zi, își sună partenerul nu pentru a-l întreba despre lucrurile obișnuite, ci pentru a afla dacă este încă în viață, o realitate care reflectă drama familiilor despărțite de război. La patru ani de conflict, Halyna continuă să spere la reunirea familiei și le transmite ieșenilor un apel la solidaritate și rugăciune pentru pace în Ucraina. Continuarea, în Ziarul de Iași

Primari care susțin comasarea comunelor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Nu toți primarii se opun comasărilor de comune: Nu avem bani nici de salarii

Unii primari din județul Iași susțin reforma administrativă și comasarea comunelor, invocând lipsa resurselor financiare și dificultatea de a acoperi cheltuielile curente, inclusiv salariile. Primari care susțin comasarea comunelor Edilul din Popricani consideră că unirea localităților este necesară pentru eficientizarea administrației, cu condiția ca reorganizarea să nu afecteze obiceiurile și identitatea comunităților. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Propunerea de reorganizare teritorială ar presupune comasarea comunelor Popricani, Țigănași și Victoria, în ideea reducerii costurilor și a creșterii capacității administrative. Primarul din Țigănași susține, la rândul său, reforma, avertizând că localitățile cu venituri scăzute nu vor mai putea funcționa sustenabil în lipsa unor schimbări structurale. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit  Foto: Facebook Tarom
Eveniment

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit - presă

Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit, anunță site-ul Profit. Potrivit acestui site, în primele opt luni din 2025, Tarom a avut o pierdere de 30 de milioane de euro, deși previziona un câștig de cinci milioane de euro. În plus, compania de stat, controlată prin ministerul Turismului, a înregistrat un EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation, and Amortization) negativ de 9 milioane de euro, față de un EBITDA pozitiv previzionat de 30 de milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Pierderi uriașe la Tarom, deși a primit ajutor de stat și estima că va trece pe profit  Comisia Europeană a aprobat în aprilie 2024 un ajutor de până la 95,3 milioane euro (aprox. 471-474 milioane lei) pentru Tarom. Compania a primit multiple ajutoare de stat și între 2020 și 2021, în perioada restricțiilor impuse de epidemia de Covid.  În ianuarie 2026, un fost director de pușcărie, Bogdan Costaș, îmbuibat cu sinecuri la companii de stat, a fost numit director interimar la Tarom. Anterior, Costaș fusese plasat de fostrul ministru PSD al Economiei, Bogdan Ivan, la conducerea Romarm. Costaș a absolvit în 1996 Institul militar de intendență de la Sibiu. În 2010 a ajuns doctor în management la universitatea din Craiova. În 2007 a fost director administrativ la pușcăria din Baia Mare, iar în 2008 a ajuns director economic la administrația penitenciarelor.  Din 2017, când PSD-Dragnea a preluat puterea, el a fost consilier la diferiți secretari de stat sau miniștri. De exemplu, din februarie 2018 în septembrie 2019 a fost consilierul personal al ministrului PSD Radu Oprea, care se ocupa de mediul de afaceri și antreprenoriat.  În declarația de avere din 2025 declara dividende de circa un milion de lei, dar nu este clar de la ce firme provin acestea. 

Școlile românești din Ucraina nu se închid (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Nici o școală cu predare în limba română din Ucraina nu va fi închisă, Ambasada dezminte temerile

Ambasada Ucrainei la București a transmis luni că nicio școală din Ucraina cu predare integrală sau parțială în limba română nu va fi închisă în 2027, reacționând la informațiile apărute în spațiul public românesc privind reforma sistemului liceal. Reprezentanții diplomatici afirmă că unele afirmații răspândite recent sunt eronate și nu reflectă conținutul real al reformei educației. Reforma nu prevede închiderea școlilor românești Potrivit Ambasadei, reforma sistemului de învățământ liceal are ca scop modernizarea educației, creșterea calității studiilor și alinierea la standardele europene, inclusiv introducerea sistemului de învățământ de 12 ani. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Instituțiile care nu vor deveni licee academice vor continua să funcționeze ca gimnazii pentru clasele 1–9. În prezent, în regiunea Cernăuți există 63 de unități cu predare integrală sau parțială în limba română și 11 filiale educaționale în mediul rural, iar autoritățile ucrainene afirmă că nu există documente oficiale care să prevadă reducerea rețelei școlare în 2027. Dreptul la educație în limba maternă rămâne garantat Ambasada subliniază că legislația ucraineană garantează dreptul minorităților la educație în limba maternă. Legea privind minoritățile naționale permite dobândirea studiilor în limba maternă în paralel cu limba de stat, iar elevii din comunitatea română vor putea continua să studieze discipline în limba română. Autoritățile de la Kiev afirmă că reforma nu restrânge drepturi, ci extinde oportunitățile educaționale și sprijină integrarea europeană. Fără transferuri forțate către școli ucrainene Un alt punct clarificat vizează temerile privind transferul forțat al elevilor români în școli cu predare exclusiv în limba ucraineană. Ambasada respinge aceste afirmații și precizează că alegerea școlii aparține părinților. Reforma prevede reorganizarea rețelei de licee academice pentru clasele 10–12, fără a elimina opțiunea studiilor în limba română la nivel gimnazial și liceal în comunitățile locale. Școlile din mediul rural vor continua să funcționeze Autoritățile ucrainene susțin că instituțiile educaționale din mediul rural rămân parte esențială a sistemului. Unitățile fără clase liceale vor funcționa în continuare ca gimnazii, iar filialele cu predare în limba română vor fi finanțate în continuare pentru a deservi comunitățile izolate. În regiunea Cernăuți este prevăzută o rețea de licee academice formată în urma consultărilor cu comunitatea românească și autoritățile locale. Kievul respinge acuzațiile de asimilare Ambasada respinge și afirmațiile potrivit cărora reforma ar urmări asimilarea minorității române. Reprezentanții diplomatici afirmă că politica educațională se bazează pe egalitate, diversitate culturală și respectarea legislației europene, iar orice formă de asimilare este interzisă. Ministerul Educației din Ucraina spune că menține dialogul cu comunitatea românească, autoritățile române și organizațiile internaționale, iar scopul reformei este crearea unui sistem educațional modern care să ofere șanse egale tuturor elevilor.

Șeful DNA vrea mai multe acorduri de vinovăție (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Șeful DNA și o candidată la șefia Parchetului General vor mai multe acorduri de vinovăție

Actualul șef al DNA, Marius Voineag, și Cristina Chiriac, candidată la funcția de procuror general al României, au pledat pentru utilizarea mai frecventă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Cei doi au susținut, în cadrul interviurilor susținute la Ministerul Justiției, că acest instrument procedural poate crește eficiența actului de justiție și poate reduce numărul mare de dosare aflate în lucru. Marius Voineag: Justiția nu trebuie evaluată doar prin statistici Marius Voineag, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, a explicat că reticența unor procurori față de acordurile de recunoaștere a vinovăției este legată de o cultură profesională orientată excesiv spre numărul de rechizitorii întocmite anual. Citește și: Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. Directoarea generală a fost „montatoare” Potrivit acestuia, eficiența justiției nu ar trebui măsurată doar prin statistici, ci prin capacitatea sistemului de a soluționa dosarele rapid și eficient. Voineag a subliniat că întocmirea de rechizitorii în cauze simple poate prelungi procedurile și genera costuri suplimentare pentru stat și cetățeni. El a afirmat că procurorii tineri trebuie încurajați să utilizeze acest instrument de „justiție negociată”, considerat legal și util pentru accelerarea soluționării cauzelor penale. Cristina Chiriac: Acordurile pot reduce stocul de dosare Cristina Chiriac, șefa DNA Iași și candidat la funcția de procuror general, a susținut că prioritizarea dosarelor și folosirea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pot contribui la reducerea stocului mare de cauze aflate la nivelul Ministerului Public. Ea a explicat că ar trebui analizate cu prioritate dosarele aproape finalizate și cele care nu necesită un probatoriu complex, pentru a fi soluționate mai rapid și a evita acumularea suplimentară de dosare. Chiriac a precizat că a utilizat frecvent acest instrument în structura pe care a condus-o și îl consideră o soluție eficientă pentru accelerarea procedurilor. Instrument subutilizat la parchetele din teritoriu Întrebată despre aplicarea acordurilor în parchetele locale, inclusiv pentru infracțiuni precum cele rutiere, furtul sau infracțiunile contra patrimoniului, Cristina Chiriac a afirmat că instrumentul este folosit prea rar. În opinia sa, unii procurori preferă întocmirea rechizitoriilor deoarece nu sunt suficient informati despre avantajele acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Ea a sugerat realizarea unor analize ale practicii judiciare pentru a demonstra eficiența acestui mecanism, inclusiv în raport cu limitele de pedeapsă care pot fi negociate în faza de urmărire penală. Potrivit candidatei, folosirea acordurilor presupune rapiditate, eficiență și poate contribui la degrevarea instanțelor. Relația Ministerului Public cu presa În cadrul interviului, Cristina Chiriac a abordat și tema comunicării cu mass-media. Ea a subliniat că relația trebuie gestionată în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale, dar și cu o comunicare clară privind competențele Ministerului Public. Candidata a afirmat că este necesară o reacție fermă în cazul infracțiunilor care generează îngrijorare publică, precum și explicarea rolului instituției, astfel încât opinia publică să înțeleagă limitele intervenției procurorilor. Cristina Chiriac, care conduce DNA Iași, candidează pentru funcția de procuror general al României.

O candidată la șefia DNA, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

O candidată la șefia Parchetului, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro

O candidată la șefia Parchetului General, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro, care i-a apărut în declarația de avere din 2024. Ea și soțul ei, judecător la Curtea de Apel Iași, au, chiar și fără acest cont, o avere consistentă: multiple terenuri în municipiul Vaslui, două case și două apartamente și alți circa 460.000 de lei în conturi și fonduri de investiții. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Chiriac este acum șefa DNA Iași. Ea a devenit celebră pentru că în anul 2017 a ținut la sertar o anchetă privind agresiuni sexuale comise de episcopul de Huși, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă. Dosarul a fost redeschis în anul 2019 și a dus la condamnarea episcopului la opt ani de închisoare. O comisie a ministerului Justiției i-a luat azi un interviu, în calitate de candidată la șefia DNA. „Impresia după vizionarea interviului la care a participat doamna procuror Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al PICCJ a fost una deplorabilă. A citit prezentarea de pe foaie, a avut numeroase poticneli și nu a răspuns convingător la unele întrebări”, a comentat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion.  O candidată la șefia DNA, Cristina Chiriac, are un inexplicabil cont de un milion de euro Contul de 1.000.270 de euro, deschis la Banca Transilvania, apare în declarația de avere din iunie 2024 - ultima care a fost publicată. În declarațiile de avere din 2022 și 2023, contul nu figurează, deși Chiriac declară că este deschis din 2022. Nu există nici o explicație pentru suma uriașă: ea nu figurează ca „moștenire” și nici nu apar bunuri înstrăinate în declarațiile de avere din 2022, 2023 și 2024. Ziarul de Iași scrie că a sunat-o pentru a explica acest uriaș cont bancar, dar Chiriac nu a răspuns.  În anul fiscal 2023, ea a câștigat de la DNA 304.458 lei, iar soțul ei, judecător, 287.795 de lei. Familia are credite de peste 800.000 de lei la Banca Transilvania. 

Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani Foto: Metrorex
Eveniment

Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani

Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani, fiind, la bază, muncitori sau electricieni. În plus, directoarea generală, Mariana Miclăuș, a fost „montatoare” din 1981 în 1991. Ea a absolvit ASE-ul la 26 de ani, în 1989, probabil la seral, fiindcă a muncit pe perioada facultății. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Singura care a intrat la facultate imediat după liceu, în 1978, a fost Ioana Diaconu, director financiar, care timp de 16 ani a lucrat apoi la Complex Agrosem Olt.  Patru din cei șase directori ai Metrorex au absolvit facultatea după 30 de ani Ce arată biografiile conducerii executive a Metrorex: Directoarea generală, Marian Miclăuș, numită în funcție în septembrie 2023: a lucrat din 1981 în 1991 ca „montator” la „realizarea revixiilor de întreținere a instalațiilor de automatizare a traficului”. Născută în 1963, ea a absolvit - potrivit propriului CV - ASE-ul în 1989. Denis Panait, director tehnic și de investiții, din iunie 2023: muncitor necalificat și „meseriaș” din 1997 în 2001, și-a luat diploma de inginer la circa 33 de ani, la Universitatea Ecologică București. El a obținut o diploma de subinginer în 2001, timp în care a și lucrat la Metrorex.  Ramona Paveliu, director Comercial și Achiziții Publice: a fost muncitor, electrician și tehnician din 1983 în 1990. Din 1990 în 1998 a lucrat ca subinginer, iar din 1998 - ca inginer.  Mihai Zaharescu, director Operatiuni Material Rulant si Transport Calatori: a fost mecanic din mai 1989 în 2008. A luat bacalaureatul în 1987, iar în 2007 a absolvit „Relații Internaționale și Studii Economice”, la Spiru Haret. Și-a luat diploma de inginer în 2012, la Universitatea Ecologică.   Vasile Nedelcu, director Administrare și Întreținere Infrastructură și Instalații: a fost electrician, electromecanic și maistru din 1984 în 2006. A termina liceul în 1984 și și-a luat licența la Politehnica București în 2006, deci la circa 40 de ani.  Metrorex are aproape 5.000 de angajați, iar în 2023 și 2024 a înregistrat pierderi de peste 180 de milioane de lei. Cifra de afaceri în 2024 a fost de 1,16 miliarde de lei.   

Încep interviurile pentru șefia parchetelor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Încep interviurile pentru șefia parchetelor: luni - PG, marți - DNA, miercuri și joi - DIICOT

Procedura de selecție pentru funcțiile de conducere din marile parchete a intrat în etapa interviurilor, primele evaluări vizând postul de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cristina Chiriac, procuror-șef serviciu la DNA Iași, și Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar, susțin interviurile pentru această funcție, în timp ce actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru poziția de adjunct al procurorului general. Calendarul interviurilor pentru DNA și DIICOT Ministerul Justiției a anunțat că toți cei 19 candidați înscriși pentru funcțiile de conducere la PICCJ, DNA și DIICOT au îndeplinit condițiile legale. Interviurile se desfășoară pe parcursul mai multor zile, începând cu 23 februarie. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Candidații pentru funcția de procuror-șef al DNA își susțin interviurile pe 24 februarie, alături de cei care vizează posturile de procuror-șef adjunct. Ulterior, pe 25 februarie sunt programate evaluările pentru conducerea DIICOT, iar pe 26 februarie pentru funcțiile de adjuncți ai acestei direcții. Cum se desfășoară procedura de selecție Fiecare candidat trebuie să prezinte proiectul managerial în maximum 30 de minute, urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri de până la o oră. Rezultatele selecției sunt așteptate pe 2 martie, când ministrul Justiției va transmite propunerile către Consiliul Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ. Procedura vizează ocuparea unor posturi cheie care urmează să devină vacante în perioada următoare. Funcții vacante în fruntea marilor parchete Funcția de procuror general al PICCJ și cea de procuror-șef al DNA vor deveni vacante la finalul lunii martie, iar postul de procuror-șef al DIICOT la jumătatea lunii aprilie. Selecția actuală este considerată esențială pentru stabilitatea conducerii sistemului de parchet. Condițiile legale pentru ocuparea posturilor Legea prevede că pot ocupa aceste funcții procurorii cu o vechime de cel puțin 15 ani în magistratură. Sunt excluși candidații care au făcut parte din serviciile de informații, au colaborat cu acestea sau se află în situații de conflict de interese care ar putea afecta imparțialitatea exercitării funcției. Procesul de selecție va decide conducerea instituțiilor care gestionează principalele dosare de corupție, criminalitate organizată și anchete de interes major din România.

OMV Petrom iese pe lista FTSE Russell (sursa: Facebook/Staţiile Petrom)
Eveniment

Lovitură bursieră primită de Petrom: compania nu mai este pe lista FTSE Russell

Acțiunile OMV Petrom nu vor mai fi incluse în indicii FTSE Global All Cap, după ce nu au îndeplinit criteriul de lichiditate necesar menținerii în acești indici. Anunțul a fost făcut de Bursa de Valori București, în urma publicării rezultatelor indicative ale revizuirii semestriale realizate de furnizorul global de indici FTSE Russell, care vor intra în vigoare din 23 martie 2026. De ce a fost eliminată OMV Petrom Decizia excluderii OMV Petrom a fost luată pe baza evaluării lichidității acțiunilor în perioada ianuarie – decembrie 2025. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei Potrivit metodologiei FTSE Russell, companiile trebuie să respecte criterii stricte pentru a rămâne în indicii globali, iar neîndeplinirea acestora poate duce la eliminare. Compania ar putea fi reinclusă după cel puțin 12 luni în afara indicilor, dacă va îndeplini cumulativ cerințele de lichiditate și celelalte criterii de eligibilitate. Simtel Team intră în indicii FTSE Global Micro Cap Revizuirea a adus și modificări pozitive pentru piața românească: acțiunile Simtel Team vor fi incluse în indicii FTSE Global Micro Cap, după ce compania a îndeplinit cerințele cantitative necesare. În același timp, opt companii românești rămân în indicii FTSE Global All Cap, iar alte patru sunt menținute în categoria FTSE Global Micro Cap, consolidând prezența României în universul investițional internațional. Ce companii reprezintă România în indicii FTSE Începând cu martie 2026, România va fi reprezentată cu 12 companii în indicii FTSE Russell. Opt dintre acestea sunt incluse în FTSE Global All Cap, printre care Banca Transilvania, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și MedLife, iar patru companii se regăsesc în indicii FTSE Global Micro Cap, inclusiv Arobs, Bursa de Valori București și Purcari Wineries. Această prezență reflectă evoluția pieței locale și interesul investitorilor internaționali pentru companiile listate la Bursa de Valori București. Statutul de Piață Emergentă și impactul asupra investițiilor România a fost promovată la statutul de Piață Emergentă de către FTSE Russell în 2020, recunoaștere care a deschis accesul la un număr mai mare de investitori și la capital internațional. Expunerea globală a companiilor românești contribuie la creșterea evaluării acestora și la dezvoltarea pieței de capital. În plus, furnizorul MSCI a clasificat piața românească drept Piață de Frontieră Avansată, semnalând un nivel ridicat de accesibilitate pentru investitorii străini. În prezent, zeci de companii românești sunt incluse în indicii MSCI, consolidând vizibilitatea internațională a pieței locale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră