vineri 13 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9400 articole
Eveniment

Fugarul Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, extrădat la București. A luat o mită uriașă

Ionuț Costea, cumnatul lui Geoană, extrădat din Turcia în România pentru a executa o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită în dosarul de corupție legat de plata lucrărilor executate de austriecii de la Swietelsky la tronsonul de cale ferată Bucureşti - Constanţa. Mita primită de Ionuț Costea a fost de trei milioane de lei și două milioane de euro. Mită de 20 de milioane de euro Procurorii DNA arată că reprezentanții companiei austriece Swietelsky s-au înțeles în anul 2005 cu Sebastian Vlădescu, ministrul Finanțelor, Ionuț Costea și Mihaela Mititelu să le plătească o mită de 3,5% din valoarea contractului de reabilitare a căii ferate București – Constanța. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În schimbul a aproape 20 de milioane de euro, cei trei au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise. Pe 26 mai 2023, Ionuț Costea a fost condamnat defintiv la șase ani de închisoare cu executar iar Sebastian Vlădescu a primit o pedeapsă de șapte ani și patru luni de închisoare. Ionuț Costea, cumnatul lui Geoană, extrădat Ionuț Costea a fugit din țară pentru a scăpa de anii grei de pușcărie primiți în dosarul de corupție. Într-un final, a fost localizat în Turcia, în data de 5 februarie 2025. „În urma schimbului de date şi informaţii realizat de Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – I.G.P.R. cu partenerii externi, respectiv autorităţile turce, a fost localizat în Istanbul, un bărbat, de 64 de ani, urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită”, anunța atunci Poliția Română. După patru luni de diligențe între autoritățile româno – turce, fugarul Ionuț Costea a fost extrădat în România. Ministerul Justiției a anunțat că marți, 24 iunie a.c., „cetățeanul Ionuț Mircea Costea urmează să fie predat autorităților române. Cetățeanul român sus-menționat este adus pe teritoriul național de către ofițerii Poliției Române, urmând a fi încarcerat într-o unitate din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor. Acesta reprezintă un succes al autorităților române judiciare.”  

Ionuț Costea, cumnatul lui Geoană, extrădat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Nicușor Dan, la Summitul NATO (Haga) (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Nicușor Dan va participa la Summit-ul NATO de la Haga, reuniunea șefilor de stat și de guvern

Nicușor Dan, la Summitul NATO (Haga). Președintele României, Nicușor Dan, va participa marți și miercuri la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, organizată la Haga, în Regatul Țărilor de Jos. Potrivit Administrației Prezidențiale, Summitul reprezintă un moment-cheie pentru reafirmarea solidarității între aliați și consolidarea legăturii transatlantice, considerată fundamentul Alianței Nord-Atlantice. Nicușor Dan, la Summitul NATO (Haga) Administrația Prezidențială subliniază că apartenența la NATO oferă României cele mai solide garanții de securitate din istorie. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Totodată, România se poziționează ca un partener responsabil și activ, cu un rol strategic în stabilitatea regiunii Mării Negre și dincolo de aceasta. Decizii privind investițiile în apărare Summitul va include o reuniune la cel mai înalt nivel a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia vor fi luate decizii importante pentru întărirea capacității de apărare colectivă. Se va discuta despre creșterea investițiilor în apărare, modernizarea infrastructurii și consolidarea rezilienței Alianței. Unul dintre documentele cheie adoptate va fi Declarația Summitului de la Haga. România cere sprijin pentru Flancul Estic și Ucraina În cadrul sesiunii de lucru, președintele României va sublinia importanța apărării colective, pe baza Articolului 5 al Tratatului de la Washington, și va susține creșterea bugetelor pentru Apărare. De asemenea, va solicita o atenție sporită pentru Flancul Estic și pentru regiunea Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea euroatlantică. Președintele va exprima, totodată, sprijinul României pentru Ucraina și Republica Moldova, în fața amenințărilor Rusiei.

Panteră evadată provoacă panică în Bulgaria (sursa: Pexels/Bharath Kumar Venkatesh)
Eveniment

Pantera neagră a unui interlop a evadat și e căutată inclusiv cu drone de autoritățile bulgare

Panteră evadată provoacă panică în Bulgaria. Un val de îngrijorări a cuprins Bulgaria după ce, în urmă cu patru zile, au apărut imagini cu o felină misterioasă, posibil o panteră neagră, filmată în apropierea orașului Shumen. Cu aproape 80.000 de locuitori, localitatea din nord-estul țării este acum sub supraveghere intensă, iar autoritățile tratează situația cu maximă seriozitate. Panteră evadată provoacă panică în Bulgaria Autoritățile locale au creat rapid o celulă de criză, în colaborare cu Poliția și serviciile forestiere. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Au fost trimise mesaje de avertizare locuitorilor din zonă, iar în teren s-au instalat capcane și au fost utilizate drone cu camere termice. Până acum, însă, animalul nu a fost localizat. Identitatea prădătorului, încă incertă Experții au analizat imaginile disponibile și cred că este vorba despre un leopard, nu despre o panteră. Înregistrarea video a devenit virală pe rețelele sociale, fiind însoțită de montaje ironice și conținut generat de inteligența artificială, inclusiv o parodie cu actorul Chuck Norris ținând animalul în lesă. Autoritățile avertizează: pericolul este real În ciuda valului de umor online, autoritățile bulgare subliniază gravitatea situației: „Nu este un animal domestic, ci un prădător”, a declarat Georgi Krustev, directorul unui parc natural. Poliția suspectează că felina ar fi scăpat dintr-o grădină zoologică privată, o practică frecventă în rândul unor indivizi din crima organizată care cresc ilegal animale exotice pentru a-și etala opulența.

Cuptor preistoric (Cucuteni), descoperit la Iași sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cuptor vechi (cultura Cucuteni), de 6.000 de ani, descoperit într-o comună din Iași

Cuptor preistoric (Cucuteni), descoperit la Iași. Un cuptor de ars ceramică vechi de 6.000 de ani a fost descoperit în comuna Românești, județul Iași, în cadrul unei cercetări arheologice recente. Cuptor preistoric (Cucuteni), descoperit la Iași Acesta aparține perioadei finale a culturii Cucuteni și este considerat cel mai mare cuptor cunoscut din această civilizație. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Alături de el a fost identificat și un segment din sistemul defensiv al unei așezări preistorice. Descoperirea oferă date valoroase despre organizarea și complexitatea comunităților eneolitice din zona Moldovei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Evaluarea Națională la Română, subiecte facile (sursa: Facebook/Ministerul Educației)
Eveniment

Subiecte prea ușoare la Română la Evaluarea Națională, elevii vor fi greu de departajat la vârf

Evaluarea Națională la Română, subiecte facile. Subiectele la Limba română de la Evaluarea Națională 2025 au fost considerate prea ușoare de profesorii ieșeni, mai ales din cauza compunerii narative de la subiectul al II-lea. Evaluarea Națională la Română, subiecte facile Dificultatea redusă i-a avantajat pe elevii de nivel mediu, dar creează probleme în ierarhizarea celor foarte bine pregătiți. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Profesorii avertizează că vor fi multe note mari la vârf, ceea ce va îngreuna departajarea pentru admiterea la liceele de top. Situația ridică semne de întrebare privind eficiența selecției într-un sistem competitiv. Continuarea, în Ziarul de Iași

M Core, investiții uriașe în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Un nou mare jucător european pe piața de retail din România: M Core, investiții de amploare

M Core, investiții uriașe în România. Tranzacție de amploare în derulare la Iași: gigantul britanic M Core negociază preluarea centrului comercial Felicia și a unui teren de 4,5 hectare din vecinătate, aflat în patrimoniul Primăriei. M Core, investiții uriașe în România Aceasta ar putea deveni una dintre cele mai mari achiziții imobiliare din ultimii ani în oraș. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN M Core este un investitor puternic în sectorul imobiliar european, gestionând active de peste 7 miliarde de euro. Grupul a intrat pe piața din România în 2023, cu o investiție de 220 milioane euro în parcuri de retail din 24 de orașe, inclusiv Iași și Pașcani. Continuarea, în Ziarul de Iași

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Lia Savonea, numită președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a clamat că are "o misiune"

Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis luni, cu 9 voturi „pentru” și 1 „împotrivă”, numirea judecătoarei Lia Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Aceasta va prelua mandatul după jumătatea lunii septembrie, când expiră cel al actualei președinte, Corina Corbu. Lia Savonea, numită președintă a ÎCCJ Lia Savonea a fost singura candidată înscrisă în cursa pentru șefia ÎCCJ. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Luni, ea a susținut interviul în fața Secției pentru judecători a CSM, subliniind că nu candidează pentru o funcție, ci pentru „o misiune”. „Această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele trebuie asumate, nu evitate”, a declarat Savonea. Proiectul propus: responsabilitate, echilibru și valorizarea meritului Savonea le-a prezentat membrilor CSM un proiect axat pe patru direcții majore: Responsabilitate și asumare: nu doar a independenței funcției, ci și a răspunderii implicate; Echilibru: decizii ferme, indiferent de presiunile externe; Valorizarea meritului: promovarea meritocrației autentice, nu doar evaluări teoretice; Competență aplicată: „Nu cum vorbești despre lege contează, ci cum o aplici.” O carieră cu decizii influente și controverse Lia Savonea a fost anterior președintă a Curții de Apel București și membră a CSM, pe care l-a condus în 2019. A fost promovată la Secția Penală a ÎCCJ în 2023. De-a lungul carierei, a luat decizii controversate, printre care invalidarea rechizitoriului în dosarul „Revoluției”, în care este judecat fostul președinte Ion Iliescu. De asemenea, rejudecarea dosarului lui Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru ucidere din culpă în stare de ebrietate și sub influența drogurilor. CSM a deschis procedura de numire în luna mai Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat în 19 mai declanșarea procedurii de numire a unui nou președinte al Înaltei Curți, în contextul încheierii mandatului Corinei Corbu. Numirea Liei Savonea confirmă așteptările formulate de mai mulți observatori din sistemul judiciar.

Sistemele AI avansate încep să „halucineze” (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Sistemele AI, din ce în ce mai inexacte pe măsură ce evoluează pentru că "halucinează" mai mult

Sistemele AI avansate încep să „halucineze”. Pe măsură ce inteligența artificială (AI) evoluează, apar tot mai frecvent cazuri în care sistemele generează informații incorecte sau complet fabricate, fenomen cunoscut sub numele de „halucinații”. Sistemele AI avansate încep să „halucineze” Potrivit unui articol publicat de Live Science, cercetările recente arată că modelele AI cele mai performante sunt și cele mai predispuse la acest tip de erori. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Testele realizate cu instrumentul PersonQA al OpenAI arată că modelele o3 și o4-mini au halucinat în 33% și, respectiv, 48% din cazuri. Aceste procente sunt de peste două ori mai mari decât în cazul modelului anterior, o1. Deși o3 oferă răspunsuri mai exacte în general, acest progres vine cu un cost: creșterea riscului de halucinații. Halucinațiile pot induce în eroare în mod subtil Eleanor Watson, expert AI și membru IEEE, avertizează că sistemele LLM (Large Language Models) pot fi extrem de convingătoare atunci când prezintă informații fabricate: „Sistemul riscă să-i inducă în eroare pe utilizatori, deoarece conținutul fals este livrat cu aceeași fluență ca cel corect.” Acest lucru creează un pericol real, mai ales când AI este folosit în domenii sensibile precum medicina, justiția sau finanțele. Modelele de raționament: între creativitate și eroare Modelele AI capabile de „raționament” nu se limitează la regurgitarea datelor învățate, ci fragmentează problemele complexe în pași logici. Pentru a genera idei noi sau soluții creative, aceste sisteme trebuie să „halucineze” — un comportament văzut de unii cercetători ca fiind o caracteristică, nu un defect. „Tot ce generează AI este o halucinație” Cercetătorul Sohrob Kazerounian de la Vectra AI subliniază că întreg conținutul produs de AI este, în esență, o halucinație statistică — uneori corectă, alteori nu: „Dacă AI-ul ar repeta doar informații verificate din antrenament, ar deveni o simplă bază de date.” Cu alte cuvinte, creativitatea AI depinde tocmai de această capacitate de a produce conținut nou, chiar dacă uneori greșit. Halucinațiile devin tot mai greu de detectat Watson atrage atenția asupra unui efect paradoxal: cu cât modelele AI devin mai avansate, cu atât greșelile lor sunt mai subtile. Fabricarea informației este adesea „îmbrăcată” într-o logică internă coerentă, ceea ce o face greu de sesizat fără verificări minuțioase. Nu înțelegem complet cum „gândește” AI-ul Dario Amodei, CEO al companiei Anthropic, subliniază într-un eseu recent că nu înțelegem pe deplin cum ajung modelele AI la concluziile și răspunsurile pe care le oferă: „Nu știm exact de ce un sistem alege anumite cuvinte sau de ce greșește, chiar și când e în general precis.” Această lipsă de transparență complică și mai mult problema halucinațiilor. AI-ul poate inventa politici sau referințe false Halucinațiile AI au deja consecințe în lumea reală. Modelele LLM pot crea referințe inexistente, pot inventa politici ale companiilor sau pot răspunde greșit în interacțiuni cu clienții, afectând încrederea în aceste sisteme și chiar provocând pagube. Potrivit lui Kazerounian, halucinațiile nu pot fi complet eliminate din modelele avansate. De aceea, utilizatorii trebuie să trateze răspunsurile AI cu același scepticism cu care ar evalua informații venite de la alte persoane: „Nu există un mod universal de a forța un model să spună doar adevărul.”

Lacrimile Fecioarei din Trevignano, o escrocherie (sursa: Facebook/Antonio Chilà)
Eveniment

Sângele lacrimilor Fecioarei din Trevignano aparține unei "clarvăzătoare", denunță Biserica Catolică

Lacrimile Fecioarei din Trevignano, o escrocherie. Un expert medico-legal a confirmat că ADN-ul găsit pe o statuie a Fecioarei Maria, despre care se pretinde că plânge cu lacrimi de sânge, îi aparține autointitulatei „clarvăzătoare” Gisella Cardia. Aceasta este femeia care organizează în fiecare lună adunări religioase în localitatea Trevignano, lângă Roma, relatează La Repubblica. Lacrimile Fecioarei din Trevignano, o escrocherie În urmă cu un an, autoritățile doctrinare ale Vaticanului au confirmat un decret emis de episcopul de Civita Castellana, Marco Salvi, prin care presupusele apariții mariane de la Trevignano erau declarate non-supranaturale. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Credincioșii au fost avertizați să nu participe la întâlniri care ar putea crea impresia că evenimentele sunt de origine divină. Decretul Vaticanului din iunie 2024 confirmă decizia inițială La 27 iunie 2024, Departamentul pentru Doctrina Credinței a recunoscut validitatea juridică a decretului emis în 6 martie 2023. Episcopul Salvi avertiza atunci asupra pericolului ca aceste întâlniri publice sau private să inducă ideea unui „adevăr supranatural indubitabil”, fără dovezi reale. Cine este Gisella Cardia, autoarea „aparițiilor” Gisella Cardia, pe numele ei real Maria Giuseppa Scarpulla, este o fostă femeie de afaceri din Sicilia, condamnată în trecut pentru falimentul fraudulos al unei firme de ceramică. S-a mutat la Trevignano și, de șase ani, organizează evenimente religioase legate de presupuse apariții ale Fecioarei Maria. Declarații controversate și „miracole” neconfirmate Cardia a pretins că transmite mesaje divine despre distrugerea Romei de către Satana și infiltrarea comunistă în Biserica Catolică. A susținut că a hrănit sute de vizitatori cu porții „înmulțite miraculos” de gnocchi și pizza. De asemenea, a susținut că statuia Fecioarei Maria plânge cu lacrimi de sânge. Reacția Bisericii și intervenția autorităților Biserica și poliția au dispus demontarea altarului improvizat construit de Cardia. Vaticanul a emis recent reglementări mai stricte privind presupusele apariții miraculoase, subliniind că doar Papa poate declara autenticitatea unui fenomen supranatural. Cardia nu renunță: „Sunt în casa lui Dumnezeu” În pofida interdicțiilor, Cardia a continuat să organizeze adunări lunare pe dealul Campo delle Rose, fiind însoțită de gărzi de corp și refuzând dialogul cu presa. Ea a declarat: „Nu voi ceda niciun centimetru, pentru că sunt în casa lui Dumnezeu și o am pe Fecioara Maria cu mine.”

Instalarea Guvernului Bolojan, mesajul președintelui României (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

OFICIAL Guvernul Bolojan s-a instalat: premierul și miniștrii au depus jurământul la Cotroceni

Instalarea Guvernului Bolojan, mesajul președintelui României. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni, la ceremonia de depunere a jurământului noului Guvern la Palatul Cotroceni, că întreaga societate trebuie să privească spre viitor. „Dragi români, începem azi un nou capitol”, a spus șeful statului. Instalarea Guvernului Bolojan, mesajul președintelui României În discursul său, președintele a mulțumit partidelor din majoritatea parlamentară și reprezentanților minorităților naționale pentru înțelegerea „imperativului stabilității” în contextul actual. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN El a făcut referire la criticile din spațiul public privind componența noului Executiv: „Am văzut comentarii care privesc mai mult trecutul decât viitorul – sunt legitime –, dar cred că este momentul să ne uităm în față și să colaborăm pentru interesul național.” Problema fiscală, prioritate imediată pentru noul Guvern Nicuşor Dan a subliniat că una dintre urgențele noului Executiv este corectarea problemelor fiscale ale țării. Președintele s-a arătat încrezător în potențialul României: „Sunt optimist pentru că avem un sector privat dinamic, care a reușit să dubleze PIB-ul în zece ani. Finalul lui 2026, cu obiectivul intrării în OCDE, va aduce investiții străine mai mari, dobânzi mai mici și încredere în economia românească.” Reforma statului și recâștigarea încrederii cetățenilor Pe lângă economie, șeful statului a subliniat importanța reformei instituționale. Președintele s-a declarat mulțumit că partidele aflate la guvernare și reprezentanții minorităților au acceptat acest obiectiv comun: „Trebuie să reformăm statul și să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile române. Va fi un drum lung, dar sunt optimist că vom reuși să construim o societate care are încredere în autorități și, prin urmare, în ea însăși.”

Oana Ţoiu, aviz favorabil pentru Externe (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Eveniment

Oana Țoiu (USR), aviz pozitiv pentru funcția de ministru de Externe

Oana Ţoiu, aviz favorabil pentru Externe. Oana Ţoiu, propunerea USR pentru Ministerul Afacerilor Externe, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate. Oana Ţoiu, aviz favorabil pentru Externe Ţoiu a subliniat că viitorii paşi privind siguranţa regiunii vor depinde de deciziile asumate la nivelul NATO, al Uniunii Europene și de consolidarea Parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii. Citește și: Baremul de corectare la Limba Română (Evaluarea Națională 2025), publicat de Ministerul Educației „Viitorii paşi care o să fie luaţi pentru siguranţa regiunii ţin de deciziile NATO, de deciziile Uniunii Europene şi foarte puternic de acest Parteneriat strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii”, a declarat aceasta. Un buget fragil care limitează capacitatea Ministerului Ministrul propus a atras atenţia asupra subfinanțării Ministerului Afacerilor Externe, comparativ cu instituții similare din statele membre UE. „Ministerul Afacerilor Externe are unul dintre cele mai mici bugete, comparativ cu ministerele similare din Uniunea Europeană, este de doar 0,08% din PIB”, a precizat Ţoiu. Ea a adăugat că această subfinanțare afectează capacitatea ministerului de a atrage și păstra profesioniști, mai ales în rândul tinerilor. România trebuie să aibă o voce mai puternică în lume Ţoiu a pledat pentru o prezență mai vizibilă a României pe plan internațional, inclusiv prin implicarea în reconstrucția Ucrainei. „Avem nevoie să vorbim mai mult despre lucrurile pe care le facem, pentru că acesta este şi un argument la masa negocierilor”, a afirmat ea. În acest sens, a anunțat existența unei propuneri de desemnare a unei persoane de contact la nivel guvernamental pentru reconstrucția Ucrainei. Relaţia strategică cu SUA: dincolo de diplomație Referindu-se la relația cu Statele Unite, Ţoiu a afirmat că aceasta este mult mai complexă decât pare, depășind cadrele instituționale. „Nu poate fi redusă la câţiva oameni, este o relaţie economică strategică, este o relaţie strategică de siguranţă naţională, este o relaţie bazată şi pe diaspora noastră de acolo”, a conchis ministrul propus.

Baremul de corectare la Limba Română (sursa: Pexels/Yaroslav Shuraev)
Eveniment

Baremul de corectare la Limba Română (Evaluarea Națională 2025), publicat de Ministerul Educației

Baremul de corectare la Limba Română. Ministerul Educației a publicat la ora 15:00 baremul de corectare de la proba de Limba Română de la Evaluarea Națională 2025. Baremul de corectare la Limba Română Luni, 23 iunie, absolvenții clasei a VIII-a au susținut proba scrisă la Limba și literatura română. Citește și: Subiecte Evaluare Națională 2025 la Limba română: Radu Tudoran și Emil Racoviță, textele-surpriză. Elevii au redactat o compunere despre o excursie Subiectele au fost distribuite sub formă de broșură, formată din 10 pagini. Broșurile au fost împărțite după ora 9:00, iar timpul de lucru a fost de două ore, până la ora 11:00. Elevii care beneficiază de condiții speciale au avut posibilitatea de a redacta lucrarea până la ora 12:00. Cum se calculează nota la Limba Română Punctajul maxim pentru lucrare este de 100 de puncte, din care 10 puncte sunt acordate din oficiu. Nota finală se calculează împărțind punctajul total obținut la 10. Corectorii nu pot acorda punctaje intermediare – se respectă strict grila prevăzută în barem. Subiectul I – 70 de puncte Partea A – înțelegerea textului (40 de puncte) Itemii A.1–A.5: întrebări grilă sau de completare, fiecare valorând între 2 și 6 puncte, în funcție de complexitate. Itemul A.6: caracterizarea unui personaj dintr-un text dat – 6 puncte distribuite pentru identificarea trăsăturii, a mijlocului de caracterizare și exemplul din text. Itemul A.7: diferențierea limbajului dintre două texte – 6 puncte. Itemul A.8: exprimarea unei opinii și justificarea emoțiilor transmise de text – 6 puncte. Itemul A.9: asocierea temei sau valorii din text cu o altă lectură cunoscută – 6 puncte, cu punctaj alocat pentru identificarea valorii, autorului, exemple și exprimare corectă. Partea B – vocabular, gramatică, construcții sintactice (30 de puncte) B.1–B.4: întrebări grilă din domeniul morfologic și sintactic – 2 puncte fiecare. B.5: identificarea formelor nepersonale ale verbului – 6 puncte. B.6: alcătuirea unor propoziții cu funcții sintactice cerute – 6 puncte. B.7: transcrierea și clasificarea propozițiilor subordonate – 6 puncte. B.8: rescrierea corectă a unui mesaj – 6 puncte, în funcție de numărul de greșeli. Subiectul II – Compunere argumentativă (20 de puncte) Elevii au avut de redactat o compunere argumentativă de minimum 150 de cuvinte, plecând de la o afirmație referitoare la lectură, valori sau experiențe personale. Criterii de corectare: Conținut – 12 puncte: opinii clare, argumente susținute cu exemple, concluzie adecvată și utilizarea conectorilor logici. Redactare – 8 puncte: text structurat în paragrafe, coerență, vocabular adecvat, corectitudine gramaticală, ortografie și punctuație. Important: dacă textul este sub limita de cuvinte sau nu tratează tema cerută, nu se punctează redactarea. Recomandări pentru elevi și părinți Citiți cu atenție baremul de corectare pentru a înțelege cum sunt punctate răspunsurile. Asigurați-vă că fiecare cerință este respectată în întregime – se punctează doar ce este solicitat. Revedeți greșelile frecvente: ortografie, punctuație, exprimare logică și completă.

Evaluarea Națională la Română, subiecte ușoare (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Rezolvarea subiectelor de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2025

Evaluarea Națională la Română, subiecte ușoare. Subiectele de Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2025 au fost mai accesibile decât anticipau cadrele didactice. Profesorul Cătălin Zaman, laureat Merito 2021, a declarat pentru Edupedu.ro că nivelul de dificultate a fost scăzut și că acest lucru ar putea defavoriza elevii care s-au pregătit temeinic. Evaluarea Națională la Română, subiecte ușoare După prima probă a Evaluării Naționale, profesorul Cătălin Zaman a remarcat ușurința subiectelor: Citește și: Baremul de corectare la Limba Română (Evaluarea Națională 2025), publicat de Ministerul Educației „Sigur, subiectele nu au fost deloc grele. Chiar mai ușoare decât ne așteptam mulți dintre noi. Tare mi-e teamă că aceste subiecte nu vin deloc în sprijinul elevilor buni, care s-au pregătit conștiincios pe tot parcursul anului”, a spus acesta pentru Edupedu.ro. Profesorul a subliniat că, din cauza emoțiilor, elevii foarte buni pot greși tocmai la întrebările mai simple. Rezolvarea câtorva subiecte Profesorul Cătălin Zaman a făcut pentru Edupedu.ro rezolvarea subiectelor de la Română. „I. A. 1. Stambul, Salonic, Pireu. 2. b 3. c 4. c 5. F – F – A / A – F – A 6. Anton Lupan este iscoditor, trăsătură prezentată prin caracterizare directă, realizată de către narator: „îl privi mai iscoditor”. Ieremia este un om înalt, trăsătură prezentată prin caracterizare directă, realizată de către narator: „înalt din cale-afară.” 7. Elemente de conținut comun: călătoria, vasul; 8. Exercițiul este clasic – candidații aveau de răspuns la întrebare, să-și argumenteze punctul de vedere, abia mai apoi să treacă la corelarea răspunsului cu informațiile din text. 9. valoare: prietenia – texte asociate: „Platanos” de Doina Ruști, „Cireșarii” de Constantin Chiriță, „Băiatul cu pijamale în dungi” de J. Boyne. Subiecte accesibile pentru toți: „O șansă oferită fiecărui copil” Cu toate că subiectele au fost ușoare, profesorul vede și partea plină a paharului: „Sunt bucuros că au fost subiecte pentru toți elevii, subiecte care le-au oferit o șansă tuturor. Mă aștept la o explozie de note mari, iar sufletul meu se bucură pentru bucuria copiilor. Au ieșit din examen mulțumiți că au putut aborda subiectele, după cum și cât s-au pregătit.”

Moartea unui bebeluș, mușamalizată la maternitate (sursa: Facebook/Maternitatea “Cuza Vodă” - Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Iași)
Eveniment

Bebeluș, mort în maternitate în timpul gărzii norei rectorului UMF, care nu poate dovedi prezența

Moartea unui bebeluș, mușamalizată la maternitate, potrivit Reporter de Iași. Pe 24 octombrie 2024, o femeie însărcinată din Fălticeni a fost transportată de urgență la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași cu apa ruptă. Moartea unui bebeluș, mușamalizată la maternitate Deși a intrat în unitatea medicală la ora 5.50, intervenția chirurgicală prin cezariană a fost efectuată abia la ora 8.15, iar fetița s-a născut la 8.45. Citește și: Subiecte Evaluare Națională 2025 la Limba română: Radu Tudoran și Emil Racoviță, textele-surpriză. Elevii au redactat o compunere despre o excursie La doar 45 de minute după naștere, la 9.30, medicii au declarat decesul nou-născutului. La aproape opt luni de la incident, lipsa de transparență persistă. Medicul Șadiye Ioana Scripcariu, nora rectorului UMF Iași, Viorel Scripcariu, este una dintre persoanele implicate, ceea ce pare să contribuie la blocajul instituțional. Nici până acum, managerul spitalului, Robert Dâncă, nu a oferit un răspuns clar privind implicarea directă a doctoriței Scripcariu. Unde a fost nora rectorului UMF? Doctorița Ioana Scripcariu, care era de gardă, spune că a consultat pacienta, dar părinții copilului mort afirmă că nu au văzut-o nici o clipă. Șeful de gardă, Constantin Fătu, dormea în cabinet și n-a fost chemat În fața celor două cabinete de la Triaj sunt două camere video, dar directorul Robert Dâncă spune că nu sunt imagini din acea dimineață Ioana Scripcariu nu apare în niciun document, ca și cum n-ar fi fost prezentă, deși era de gardă. Printre multele declarații contradictorii ale directorului Dâncă, este una șocantă: „Poate a făcut consultația telefonic.”

Evaluare Națională, subiectele la Limba română (sursa: Pexels/Kindel Media)
Eveniment

Subiecte Evaluare Națională 2025 la Limba română: Radu Tudoran și Emil Racoviță, textele-surpriză

Evaluare Națională, subiectele la Limba română. La proba scrisă de la Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2025, elevii de clasa a VIII-a au primit două texte suport: un fragment din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran și un fragment din „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță, potrivit edupedu.ro. Evaluare Națională, subiectele la Limba română Cerințele au vizat înțelegerea și interpretarea celor două texte literare și nonliterare. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie La subiectul al II-lea, candidații au avut de redactat o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinte o întâmplare petrecută într-o excursie. Exercițiul a vizat creativitatea și capacitatea elevilor de a-și structura coerent ideile în scris. Formatul broșurii și durata probei Subiectele au fost distribuite în format de broșură cu 10 pagini, după ora 9:00. Timpul de lucru a fost de 120 de minute, cu posibilitate de prelungire până la ora 12:00 pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. Toți elevii au avut acces la aceleași tipuri de cerințe, în condiții de siguranță și corectitudine. Număr mai mic de candidați față de simulare Potrivit datelor furnizate de inspectoratele școlare, peste 159.000 de elevi au fost înscriși pentru această probă. Comparativ cu simularea din urmă cu trei luni, când erau așteptați peste 173.000 de elevi, participarea este mai redusă cu aproximativ 14.000 de candidați – ceea ce reprezintă o scădere de 8,1%. Baremele de corectare, disponibile la ora 15:00 Ministerul Educației a anunțat că baremele de corectare vor fi publicate în aceeași zi, la ora 15:00, pe platforma oficială. Acestea vor permite elevilor și profesorilor să analizeze modul de notare al fiecărei cerințe și să estimeze rezultatele.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră