sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: veto

8 articole
Eveniment

Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria

Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria. Luni, Austria a anunțat oficial că nu se va mai opune aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen. Această decizie elimină ultimul obstacol major pentru cele două țări est-europene, care au așteptat ani de zile acest moment. Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria „Putem trece la următorul pas la Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE”, a declarat ministrul de interne austriac, Gerhard Karner. Citește și: EXCLUSIV Rafila a pus manager la Spitalul Pneumo „Marius Nasta” un economist de CAP care a mai distrus un spital în trecut. Ministrul PSD a dat-o afară din funcție pe dr. Beatrice Mahler Reuniunea Consiliului JAI este programată pentru 12-13 decembrie la Bruxelles. Motivațiile lui Karner pentru veto Karner a subliniat importanța măsurilor luate de Austria pentru combaterea migrației ilegale, afirmând că acestea au contribuit la o reducere semnificativă a trecerilor ilegale de frontieră. „Fără acest veto, această reducere masivă a trecerilor ilegale ale frontierei nu ar fi avut loc,” a spus Karner. El a comparat situația actuală cu cea de anul trecut, când Austria înregistrase 70.000 de migranți interceptați până în octombrie, față de doar 4.000 în aceeași perioadă din acest an. „Schengen terestru este acum deschis României și Bulgariei”, a adăugat ministrul. Aderarea parțială din martie În martie 2023, România și Bulgaria au primit acces parțial la spațiul Schengen, limitat la aeroporturi și porturi maritime. Decizia actuală vine să completeze acest proces, extinzând accesul și la frontierele terestre. Austria, care s-a opus în 2022 extinderii Schengen, a schimbat acum poziția, afirmând că cererile sale privind migrația au fost îndeplinite. Control temporar la frontiere Potrivit unui acord propus în noiembrie de Ungaria, țara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, vor fi implementate controale temporare la frontiere pentru o perioadă inițială de șase luni. Această măsură are scopul de a minimiza posibilele schimbări în rutele de migrație cauzate de extinderea Schengen. Ungaria sprijină votul decisiv Premierul ungar Viktor Orban a confirmat că miniștrii de interne ai Uniunii Europene vor vota pe 12 decembrie propunerea privind aderarea completă a României și Bulgariei. Decizia finală ar însemna o integrare completă a celor două țări în spațiul Schengen, oferind acces la frontierele terestre și consolidând statutul lor în Uniunea Europeană. Un nou capitol Renunțarea Austriei la veto și sprijinul politic internațional deschid calea către o integrare completă în spațiul Schengen. Această decizie istorică marchează un pas important spre libera circulație și o mai bună colaborare între statele membre ale Uniunii Europene.

Austria pro-Schengen total pentru România, Bulgaria (sursa: Facebook/BMI - Bundesministerium für Inneres)
Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru

Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a declarat în favoarea menţinerii deocamdată a dreptului de veto asupra intrării depline a României şi Bulgariei în Schengen, într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, în care vorbeşte despre problemele politice interne şi externe de actualitate. Austria: România, Bulgaria, fără Schengen terestru În ceea ce priveşte subiectul Schengen, el şi-a exprimat dorinţa ca veto-ul privind extinderea acestui spaţiu cu Bulgaria şi România să fie menţinut, dar nu a enumerat condiţii specifice. Ministrul crede că intrarea deplină a celor două ţări în spaţiul fără frontiere ar fi o greşeală "în faza actuală" şi că este necesar controlul frontierelor. Citește și: INTERVIU EXCLUSIV Românii care luptă în Ucraina, specializați în cercetare, tehnologie și informații militare. De ce sunt pe front, cât câștigă, ce condiții trebuie să îndeplinească Potrivit lui Karner, extinderea Schengen nu depinde doar de România şi Bulgaria, ci întregul sistem de migraţie este în dezordine. Potrivit cuvintelor sale, este nevoie de un sistem funcţional la nivel european, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă frontiera externă este protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esenţială a noului pact privind migraţia şi azilul asupra căruia UE a ajuns la un acord şi care ar trebui acum să fie pus în aplicare. Numai atunci poate exista o libertate deplină de circulaţie în UE, spune el. Comisia să garanteze funcționarea sistemului Faptul că România şi Bulgaria pot intra în Schengen pe calea aerului şi pe apă este un pas înainte, iar progresul trebuie să continue pas cu pas, menţionează ministrul de Interne austriac. El adaugă că nu este sarcina Austriei să stabilească un calendar sau să creeze reguli. "Este sarcina Comisiei să garanteze că întregul sistem funcţionează", mai spune Karner. Austria are o contribuţie importantă în acest domeniu pentru a pune lucrurile în mişcare. Cu ceva timp în urmă, ar fi fost de neconceput ca liderii de stat şi de guvern să decidă în unanimitate să finanţeze în comun protecţia frontierelor externe ale UE. În urmă cu un an, ar fi fost, de asemenea, de neconceput să se facă un pact privind migraţia şi azilul, remarcă el.

Austria respinge dur România în Schengen (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Eveniment

Austria respinge dur România în Schengen

Austria respinge dur România în Schengen. Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens, relatează joi Euractiv. Austria respinge dur România în Schengen În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg, Ursula von der Leyen i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen "fără nicio întârziere". Citește și: Șoferul ucigaș de la 2 Mai se droga acasă, cu știința mamei. Aceasta ar fi încercat să-i șantajeze cu asta pe prietenii fiului ei Totuşi, Viena a respins rapid solicitarea. "În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia", a declarat ministrul de interne austriac Gerhard Karner. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale "La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine", a adăugat el. Austria blochează aderarea celor două ţări (la Schengen), temându-se de un aflux de migranţi ilegali. Potrivit guvernului austriac, România şi Bulgaria nu şi-ar putea controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderarea celor două ţări la Schengen. Și opoziția de la Viena critică poziția Austriei Ursula von der Leyen a subliniat miercuri că România şi Bulgaria au devenit deja un model "arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările" de migranţi. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice "Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim în sfârşit, fără nicio întârziere", a adăugat şefa Comisiei Europene în discursul său privind starea UE. Insistenţa guvernului austriac de a bloca intrarea celor două ţări est-europene în Schengen a fost criticată şi de partidul liberal NEOS, aflat în prezent în opoziţie. "Acesta este un apel direct către guvernul federal austriac de a ridica în cele din urmă veto-ul său incalificabil şi antieuropean", a declarat eurodeputata Claudia Gamon pentru agenţia de presă APA, după încheierea discursului Ursulei von der Leyen în plenul Parlamentului European.

România, favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

România favorizată eliminarea dreptului veto statelor UE

De ce România ar fi favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE: poate intra în Schengen, dezarmează Ungaria, aliatul lui Putin. Însă AUR, partid care se definește drept „suveranist”, dar susține indirect agenda Kremlinului, se opune. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România, favorizată de eliminarea dreptului de veto al statelor UE La 4 mai, un comunicat de presă anunța constituirea unui așa-numit „grup de prieteni” al miniștrilor afacerilor externe din 9 state (Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Finlanda, Slovenia). Obiectivul lor: eficientizarea și creșterea vitezei de luare a deciziilor în domeniul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) a UE, inclusiv prin posibila extindere a utilizării majorității calificate la domenii PESC - adică politica externă și de securitate a UE. Grupul de prieteni nu vizează modificarea tratatelor UE. Grupul a fost constituit pe fondul blocajului constant al Ungariei la deciziile privind susținerea Ucrainei. La 15 mai, Ungaria a blocat în mod neașteptat alocarea celei de-a opta tranșe de asistență militară pentru Ucraina din Fondul European pentru Pace (EPF). Tranșa avea valoarea de 500 de milioane de euro. România a fost de acord să participe la grup, dar a adoptat o poziționare graduală, preferând, într-o primă fază, un statut de observator, iar apoi de membru plin. O publicație apropiată AUR, Romania Global News a titrat, după apariția acestei informații în spațiul public: „Trădătorii! Iohannis și Aurescu hotărăsc cu de la sine putere că România și românii renunță la o parte fundamentală a suveranității sale!”. „Revoltător: Statul român vrea să renunțe la propriul drept de veto în UE, în cele mai critice domenii: securitate și politică externă”, scria o altă publicație apropiată AUR, R3News. Simion crede că politica se face bătând cu pumnul în masă „Nu vrem să fim spectatori și executanți, așa au fost aceste partide care ne-au condus până acum în ultimii 33 de ani. De asta ne referim la interesul națiunii române, la apartenența noastră la Schengen, dreptul de veto în instituțiile din care facem parte”, a spus și George Simion, la RTV. Însă, în acest moment, România ar putea profita de renunțarea la unanimitate: „În cazul nostru, cu Schengen, sigur că ne-ar avantaja o majoritate calificată pentru că, practic, Austria și Olanda au transformat acest drept de veto într-o formă de șantaj”, a explicat fostul comisar European Corina Crețu Ungaria nu ar mai putea bloca în mod constant ajutoarele destinate Ucrainei În consecință, în acest moment, eliminarea dreptului de veto al unor state din UE ar fi în interesul României. Citește și: EXCLUSIV Cea care o hărțuiește pe Halep cu amânări în cazul de dopaj, în centrul unui scandal uriaș în Anglia cu suspiciuni de corupție în rugby. Karen Moorhouse, CEO al ITIA, și-a favorizat foști șefi

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă

Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă. Consecințele veto-ului Vienei în ceea ce privește aderarea România la Schengen încep să se facă simțite în Austria. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Pe de o parte, organizațiile care se ocupă de îngrijirea la domiciliu (care se bazează în mare parte pe lucrători veniți din România) avertizează că aceasta nu mai e "accesibilă". Pe de alta, marile companii austriece critică decizia, temându-se de noi valuri de proteste din partea României. Ambasadorul Emil Hurezeanu declară că "Răbdarea noastră nu este infinită", adăugând că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă în a doua jumătate a anului. Bani puțini, ore multe pe drum Tema îngrijirii permanente la domiciliu a devenit una sensibilă în Austria, mai ales că mare parte a personalului vine din România (30.000 de angajați). Iar în siajul veto-ului, cele mai vocale nemulțumiri au venit din acest sector, unde nici măcar recompensele financiare nu sunt motivante. Potrivit asociației IG24 (Interessengemeinschaft der 24 Stunden Betrauen und Betraueninnen), pensia de care beneficiază un îngrijitor român care a lucrat 15 ani în Austria este de aproximativ 100 (o sută) de euro pe lună. "Aș vrea să vă imaginați cum ar fi să lucrați 4 saptamâni îngrijind bătrâni în izolare și singurătate în Austria sau Germania, să abia aștepți sa te reîntorci acasă la familia ta, să faci 5-20 de ore pe autostrăzi în minibusuri arhipline uneori și apoi să trebuiască să mai stai și câteva ore bune la graniță așteptând verificarea pașaportului. Poate pentru mulți astea sunt ifose, dar pentru persoanele care fac naveta între Vestul Europei și România la fiecare 2, 3 sau 4 săptămâni, e relevant”, a reacționat, într-un mesaj pe Facebook, Flavia Matei, una dintre fondatoarele asociației D.R.E.P.T. Nehammer, discurs în limba de lemn La trei luni după veto, în discursul său despre "Starea națiunii", susținut pe 10 martie, cancelarul Karl Nehammer a atins în treacăt tema, susținând că problema va fi rezolvată dacă e eliminată birocrația cardului Roșu-alb-roșu (permisul austriac de ședere și de muncă pentru cetățenii străini): "În opinia mea acesta ar trebui să fie un instrument adecvat, imigrarea organizată și calificată pe piața muncii din Austria. Am identificat o problemă. Mergem în străinătate, căutăm asistente și încercăm să le aducem în Austria. Și apoi, iată, începe ceea ce trebuie corectat din punctul meu de vedere și anume, din cauza birocrației, lucrurile nu funcționează așa cum avem nevoie. Sunt nouă proceduri de recunoaștere a calificării, nouă cereri diferite de aptitudini. Acestea sunt obstacolele care ne arată că nu am reușit încă să ținem problema sub control. Și din punctul meu de vedere trebuie să o facem, astfel încât deficitul de personal medical din Austria chiar să scadă. Trebuie să convocăm un summit de nostrificare, un cuvânt greoi, un așa-zis summit de calificare cu statele federale pentru a rezolva exact această problemă.". Bătrânii austrieci bolnavi, fără îngrijire acasă După cinci zile de la discursul cancelarului, organizațiile Caritas și Malteser, două organizații care se ocupă de îngrijirea permanentă, au avertizat: îngrijirea permanentă "nu mai este accesibilă" în Austria, susținând că "3.000 de îngrijitori au preferat alte țări". Problemele invocate au fost legate în special de subfinanțarea domeniului, dar și de demotivarea personalului care vine din România, cauzată de veto-ul Austriei: "Există un domeniu de îngrijire care este adesea trecut cu vederea în discuțiile despre deficitul de îngrijire în Austria: îngrijirea permanentă. Acest lucru nu a fost luat în seamă nici în reforma sănătății, nici în decizia de a refuza aderarea României la Schengen, de care ar beneficia cei aproximativ 70.000 de îngrijitori care fac naveta.". Totuși, recent, subiectul a fost abordat de Johannes Rauch, ministrul Muncii, Afacerilor Sociale, Sănătăţii şi Protecţiei Consumatorului din Austria Într-un mesaj pe Twitter, Rauch a declarat: "Intrarea României în Schengen ar facilita mult cooperarea transfrontalieră. În mod deosebit ar beneficia în mod deosebit îngrijitorii de 24 de ore pe zi, de al căror sprijin depind mii de familii din Austria. Fără aceste 30.000 de femei din România, îngrijirea persoanelor care au nevoie de îngrijire în Austria nu ar fi posibilă în calitatea actuală. Adesea își fac munca în condiții dificile. (...) România este parte a comunității europene și, prin urmare, trebuie să devină și ea parte a spațiului Schengen.". Președintele austriac încearcă să o dreagă Mesajul a fost preluat recent și de președintele federal, Alexander Van der Bellen, care s-a distanțat de cancelarul Karl Nehammer cu privire la veto-ul Schengen. Într-o întâlnire cu Martin Selmayr, șeful Reprezentanței Comisiei Europene la Viena, Van der Bellen a subliniat că România, la fel ca Bulgaria, este pregătită pentru aderarea la Schengen. "Sunt îngrijorat de reputația Austriei în rândul partenerilor noștri europeni", a declarat acesta, referindu-se în mod explicit la vocile critice din cercurile de afaceri locale: "Când companii cunoscute din Austria care activează cu succes în România spun că sunt preocupate de politica actuală austriacă, aceste voci trebuie ascultate. Este vorba despre comenzi reale, vânzări reale, de locuri de muncă reale. În acest sens, sper că o soluție poate ajuta în curând la calmarea situației.” Potrivit lui Van der Bellen vetoul Austriei a afectat îngrijitorii români: "Dacă le spunem acestor oameni «Nu sunteți bineveniți», se va dezvolta o mișcare care va avea efecte negative pentru persoanele care au nevoie de îngrijire în Austria.". Austria, dependentă economic de Europa de Est Nu doar sectorul îngrijirii permanente din Austria e afectat de acest veto. Potrivit Profil.at, există multe resentimente în rândul companiilor austriece. Robert Schmid, șeful Schmid Industrieholding, susține că, precum alte companii austriece care operează în România, și compania lor a fost inclusă pe lista neagră: "Nu aș fi crezut că este posibil ca guvernul să poată acționa atât de prost când economia Austriei este atât de dependentă de Europa de Est.". Deși, până în prezent, nu au fost semnalate probleme majore, "fricțiuni cu autoritățile locale sunt, din păcate, încă de așteptat", a declarat Schmid: "Camioanele aflate în trafic intra-european stau ore în șir la granițe. Acest veto duce la creșterea costurilor în logistică, dar și la întârzieri în obținerea autorizațiilor.". Criticile vin și din partea șefului Erste Group, companie care activează în România de aproape 20 de ani, România fiind piața cu a treia cea mai mare cantitate de clienți din cadrul grupului bancar – în jur de 2,8 milioane în 2022. Declarația CEO-ului, Willibald Cernko, a fost una tranșantă: "Nu există state membre UE de clasa a doua.". Teama de un nou boicot În ceea ce privește Raiffeisen Bank, după veto-ul Schengen, și aceasta a fost confruntată cu un val de emoții negative, precum toate companiile austriece din România, context în care "Raiffeisen Bank susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va continua să sprijine eforturile factorilor de decizie pentru atingerea acestui obiectiv", potrivit unui comunicat transmis Profil.at. „Însă nu toată lumea este atât de deschisă cu privire la opiniile lor. În discuțiile neoficiale, antreprenorii și managerii își dezvăluie în mod deschis furia și manifestă neînțelegere completă cu privire la blocada austriacă. Însă foarte puțini doresc să comenteze public acest lucru. Pe de o parte, nu vrei să intri în chestiuni de politică, iar pe de alta, există o teamă de înstrăinare a clienților acasă: inițial, sondajele au arătat că majoritatea austriecilor susțineau dreptul de veto asupra României și Bulgariei", scriu jurnaliștii austrieci. Concluzia infirmă, însă, acele sondaje: "Sabia lui Damocles atârnă asupra companiilor austriece care sunt active în România și Bulgaria: dacă Austria continuă să fie încăpățânată în negocierile ulterioare privind admiterea la Schengen, resentimentele și apelurile la boicot ar putea izbucni din nou, mai puternic.". Hurezeanu: "Răbdarea noastră nu este nesfârșită" Într-un interviu acordat Profil.at, ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, a declarat că, deși au existat mai multe întâlniri bilaterale ca urmare a veto-ului austriac, în prezent nu există nimic concret la nivel politico-diplomatic: "Am fi foarte încântați dacă ministrul de Externe, Alexander Schallenberg, și ministrul pentru UE, Karoline Edtstadler, s-ar angaja în discuții mai serioase cu noi. Știm că mulți politicieni nu aprobă decizia de aici. (...) Înțeleg de ce cancelarul Karl Nehammer trebuie să-și salveze reputația. Până la urmă, el a subliniat la sfârșitul lunii ianuarie că veto-ul va rămâne în vigoare. Citește și: Grindeanu și „greaua moștenire” din CFR: ministrul Transporturilor nu-și găsește nici o vină pentru accidentul de la Galați, nu-și dă demisia pentru „o emoție de moment” Care om de stat spune, două luni mai târziu, că totul a fost o glumă și că acum suntem în favoarea aderării? La Bruxelles, politicienii austrieci vorbesc mereu despre solidaritate, unitate și răbdare strategică. Dar răbdarea noastră nu este nesfârșită.". Ambasadorul Hurezeanu a mai declarat că o declarație clară în acest sens este de dorit să vină în luna iunie, iar o decizie concretă, în a doua jumătate a anului: "Anul viitor va fi deja foarte complicat. Peste tot sunt alegeri – la nivelul UE, în Austria, în România. Ne aflăm într-o situație dificilă din cauza războiului, a inflației și a dreptului de veto. Ne vom confrunta cu un populism intens, în România dar și în alte părți ale Europei.".

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac (sursa: Facebook/Siegfried Mureșan)
Internațional

Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac

Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac. Migraţia este o problemă cu care Austria se confruntă, pe care România nu a cauzat-o, graniţele noastre fiind sigure, dar la soluţionarea căreia suntem dispuşi să contribuim, însă aşteptăm mai multă deschidere din partea Austriei, a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Agerpres, eurodeputatul român Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE). Aderarea României, pe agenda UE "La dezbaterea din plenul Parlamentului European de săptămâna trecută, prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, mi-a dat asigurări că Suedia este pregătită să pună aderarea României la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului UE. Eu i-am cerut public, în discursul meu din plenul Parlamentului European, ca aderarea României să rămână pe agenda UE, iar prim-ministrul mi-a răspuns spunând că înţelege dezamăgirea noastră, a românilor, şi că Suedia este pregătită să pună această chestiune pe ordinea de zi. Aşadar, avem sprijinul Preşedinţiei suedeze (a Consiliului UE)", a spus Mureşan. El a reamintit că, din punct de vede tehnic, România îndeplineşte încă din 2011 condiţiile pentru a intra în Schengen, lucru reconfirmat anul trecut de două misiuni europene independente care s-au deplasat la Bucureşti. "Din punct de vedere politic, România a realizat progrese foarte importante anul trecut, reuşind să convingă 26 din 27 de state membre să voteze pentru aderarea noastră. Vom continua să lucrăm strâns cu toate statele membre, dar şi la nivelul instituţiilor europene astfel încât să ajungem la cele mai bune soluţii pentru gestionarea problemei migraţiei şi să convingem Austria să susţină aderarea noastră. Dar aşteptăm şi din partea Guvernului Austriei, în special din partea prim-ministrului Nehammer, să renunţe la discursul electoral antieuropean. Continuând acest discurs, premierul austriac nu face decât să îngreuneze soluţionarea problemei migraţiei", a continuat europarlamentarul. Siegfried Mureșan demontează ipocrizia cancelarului austriac Acesta s-a referit şi la declaraţiile recente ale cancelarului austriac Karl Nehammer potrivit cărora în prezent spaţiul Schengen este nefuncţional întrucât imigranţii continuă să vină în Europa şi, în acest context, o extindere a Schengen nu ar fi justificată pentru moment. "Când Guvernul Austriei declară că se opune extinderii spaţiului Schengen şi aderării României pretextând că spaţiul Schengen este nefuncţional, uită să spună că fix cu cinci minute înainte votase pentru aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, deci pentru extinderea spaţiului Schengen. Argumentele aduse de prim-ministrul Nehammer în ultimele luni nu au bază concretă, nu sunt susţinute de cifre concrete, reale, au doar scop electoral. Tot cu scop electoral a efectuat şi vizita în Bulgaria. Aşa cum anticipat şi cum am şi declarat public înaintea vizitei, prim-ministrul Nehammer a mers în Bulgaria doar ca să îşi facă campanie electorală în Austria cu banii europeni. Karl Nehammer a declarat în Bulgaria că doreşte să folosim fondurile europene pentru a întări frontiera dintre Bulgaria şi Turcia. Trebuie să îi reamintim cancelarului austriac că Austria a fost unul dintre cele patru state membre ale UE ale căror guverne s-au opus cel mai tare creşterii bugetului european în trecut. Austria a avut întotdeauna drept prioritate doar reducerea bugetului UE şi nu alocarea banilor acolo unde într-adevăr este nevoie", a afirmat eurodeputatul român. Nehammer să spună de unde ia bani Siegfried Mureşan a argumentat că "a solicita ca bugetul UE să facă mai mult şi a lupta în paralel pentru reducerea bugetului este populist". "Nu poţi să ceri mai mulţi bani pe de o parte şi de cealaltă parte să te opui unui buget mai mare. În bugetul actual al UE, toţi banii sunt deja planificaţi. Dacă domnul Nehammer doreşte două miliarde de euro în plus pentru Bulgaria atunci să spună de unde îi obţine. Dacă doreşte creşterea bugetului UE, acesta ar fi un lucru bun, dar este o poziţie contrară cu poziţia pe care Austria a susţinut-o şi continuă să o susţină în toate discuţiile pe buget de la nivel european. Sper ca acest discurs să dispară după alegeri" (din landul Austria Inferioară din 29 ianuarie - n.r.), a accentuat el. Citește și: Spațiul Schengen, închis pe termen nelimitat pentru România și Bulgaria: cancelarul austriac a repetat că Viena își menține veto-ul până când frontierele externe ale UE vor fi sigure În opinia sa, nu este normal ca un şef de guvern să decidă întreaga politică europeană a ţării "pornind de la interesele proprii, electorale, referitoare la o singură regiune". "În Uniunea Europeană avem 27 de state membre cu 242 de regiuni. Dacă fiecare prim-ministru ar bloca procesul decizional în Europa ţinând cont doar de interesele electorale pe care le are cu privire la anumite alegeri locale, regionale sau naţionale, nu am mai lua nicio decizie importantă la nivel european", a susţinut eurodeputatul român. Migrația și azilul, în dezbatere Întrebat dacă consideră că planul prezentat marţi de Comisie cu privire la creşterea eficienţei returnării imigranţilor va ajuta la schimbarea poziţiei ţărilor (în special a Austriei) reticente faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Schengen, vicepreşedintele grupului europarlamentar al PPE a amintit că migraţia este o prioritate atât a preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene, cât şi a Parlamentului European. "Vom avea o dezbatere săptămâna viitoarea în Parlamentul European pe tema migraţiei şi azilului, în pregătirea reuniunii Consiliului European extraordinar din 9 - 10 februarie. În plus, mâine şi poimâine este programată o reuniune informală a miniştrilor de interne din UE la Stockholm care va avea, de asemenea, pe agendă subiectul migraţiei. De asemenea, Comisia Europeană a prezentat ieri un plan privind returnarea mai eficientă a imigranţilor în afara Uniunii Europene, ca parte a noului Plan European privind Azilul şi Migraţia. Vom lucra pe baza acestui plan în negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind operaţionalizarea sistemului comun al UE pentru returnări, ca una dintre soluţiile la problema migraţiei. Este clar că avem nevoie de o strânsă coordonare la nivel european pentru rezolvarea acestei probleme. Există deschidere, după cum vedeţi, din partea instituţiilor europene să găsim împreună aceste soluţii cât mai repede. În acest sens, România şi-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lucra alături de partenerii europeni, inclusiv Austria, pentru a gestiona situaţia imigranţilor ce sosesc în Europa. Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei. Am spus-o în trecut şi o repet: România nu este sursă a migraţiei ilegale cu care se confruntă Europa. Nu a fost niciodată. Frontierele noastre sunt bine securizate. Avem date de încredere ale instituţiilor europene care confirmă aceste lucruri. Dar, în spiritul valorilor europene ce ne unesc, suntem alături de partenerii noştri care se confruntă cu această problemă", a încheiat eurodeputatul Siegfried Mureşan.

Schengen, închis pentru România și Bulgaria (sursa: Facebook/Karl Nehammer)
Internațional

Schengen, închis pentru România și Bulgaria

Schengen, închis pentru România și Bulgaria. Austria îşi menţine veto-ul faţă extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta "nu funcţionează", a afirmat cancelarul Karl Nehammer înaintea unei vizite în Bulgaria, cerând "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe" a UE. Schengen, închis pentru România și Bulgaria "Atât timp cât spaţiul Schengen nu funcţionează, şi, spre exemplu, Germania desfăşoară controale la frontiere cu alte state membre Schengen precum Austria, la fel cum procedează şi multe alte state europene, nu putem extinde acest Spaţiu. Veto-ul Austriei rămâne, de aceea, în vigoare, până când situaţia se va schimba fundamental", a declarat cancelarul Karl Nehammer, potrivit unui comunicat. Acesta precizează că Nehammer şi ministrul de interne Gerhard Karner se vor deplasa luni la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia. Înaintea vizitei, Nehammer a cerut "sprijin deplin pentru Bulgaria şi România şi, în fine, măsuri concrete din partea Comisiei Europene pentru întărirea protecţiei frontierei externe". "Bulgaria trebuie să fie în poziţia de a construi o protecţie a frontierei la fel de robustă ca Grecia. Pentru aceasta, trebuie puse la dispoziţie fondurile necesare din bugetul UE", a afirmat cancelarul. Azilul, problema nevralgică "Trebuie să apăsăm şi mai tare pe frână în privinţa azilului, nu doar în Austria, ci în toată Europa", a mai pledat şeful guvernului de la Viena. El doreşte să discute această problemă în Bulgaria şi cu preşedintele bulgar Rumen Radev cu prilejul vizitei la frontiera bulgaro-turcă. "Bulgaria are nevoie de sprijin rapid şi adecvat pentru protecţia frontierei externe cu Turcia. Gardul de frontieră al Greciei poate servi ca model", a mai spus cancelarul, potrivit comunicatului citat. Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată "că sistemul Schengen este nefuncţional", iar "atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere", consideră Nehammer. CE nu dă bani pentru ziduri și garduri Până acum, Comisia Europeană a refuzat să furnizeze fonduri pentru ziduri, garduri şi sârmă ghimpată, dorind numai să sprijine infrastructura de la frontieră. În decembrie, Comisia a declarat că revine Bulgariei să decidă ce mijloace foloseşte pentru a-şi proteja frontierele. În prezent, agenţia europeană Frontex este reprezentată în Bulgaria de echipamente şi 137 de angajaţi. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Cancelarul austriac şi ministrul său de Interne reclamă faptul că Bulgaria este lăsată să apere singură graniţa sa externă a UE de aproximativ 240 km cu Turcia, şi fac referire la faptul că imagini video postate pe reţelele sociale arată cât de uşor sunt trecute barierele actuale de la graniţa bulgaro-turcă. Nehammer şi Karner vor ajunge în Bulgaria duminică seara. Luni, se vor deplasa împreună cu preşedintele Radev şi ministrul de Interne, Ivan Demergiev, la frontiera cu Turcia. Cei doi oficiali austrieci mai au programate o vizită la centrul regional de coordonare al poliţiei de frontieră în apropiere de Elhovo şi, după revenirea la Sofia, o întâlnire cu prim-ministrul bulgar Galab Donev.

Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, împotriva guvernului de la Viena Foto: Fundația Erste/ Twitter
Politică

Atac neobișnuit al unui important bancher austriac

Atac neobișnuit al unui important bancher austriac, Andreas Treichl, fost CEO al Erste, la adresa guvernului de la Viena, după ce acesta a blocat accesul României în Schengen. Într-un interviu pentru Die Presse, din Austria, el a spus că este păcat că Austria își folosește dreptul de veto în UE într-o astfel de situație. Potrivit lui Treichl, acest vot este „îngrijorător și de neînțeles”. El a îndemnat cabinetul de la Viena „să lucreze pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile pentru aderarea României la Schengen”. Treichl este acum președintele Consiliului de Supraveghere al Fundației Erste, parte din Erste Group, care controlează a doua cea mai mare bancă din România, BCR. El este și președintele Forumului Alpbach, o importantă platformă de discuții fondată în 1945. Citește și: Putin, cu sănătatea în paragină, se pregătește să fugă în America de Sud – The Times Atac neobișnuit al unui important bancher austriac Iată cum a decurs interviul pentru Die Presse: „Die Presse: Ce părere aveţi despre atitudinea Guvernului Federal al Austriei faţă de dorinţa României de a intra în Schengen? Andreas Treichl: Cred că este păcat că Austria îşi foloseşte dreptul de veto în UE într-o astfel de situaţie. Veto-ul este o slăbiciune instituţională a Uniunii Europeană şi trebuie evitat pe cât de mult posibil. Mă întristează faptul că am folosit acest instrument ca să blocăm accesul României în spaţiul Schengen. Die Presse: Viena justifică veto-ul prin situaţia dramatică de la frontiere. Andreas Treichl: Putem avea opinii diferite în această privinţă. De altfel, este surprinzător faptul că cifrele privind migraţia, pe care Austria le foloseşte ca argument, sunt semnificativ diferite de cifrele vehiculate de Frontex, agenţia UE de protecţie a frontierelor. Pentru cei din exterior, este imposibil de înţeles cine are dreptate aici. La toate astea se adaugă şi faptul că Austria şi-a arătat poziţia de respingere a aderării mult prea târziu. Se pare că în ultimele săptămâni, guvernul de la Viena şi-a schimbat opinia, din motive neştiute, iar acest fapt este îngrijorător pentru pentru toată lumea. „Ceea ce am împiedicat ar trebui remediat cât mai curând posibil” Die Presse: Reprezintă securitatea frontierelor un interes vital pentru Austria astfel încât a fost necesară folosirea dreptului de veto? Andreas Treichl: Cu siguranţă nu. A fost o decizie de politică internă, care a fost mai importantă pentru guvernul Austriei decât pentru efectul pe care l-ar avea pe plan extern. Die Presse: Politica internă controlează politica europeană – credeţi că îi lipseşte Austriei o perspectivă strategică asupra UE? Andreas Treichl: În acest moment, nu ne aflăm deloc într-o poziţie strategică favorabilă. Încercarea de a convinge UE să preia gestionarea problemei pan-europene a azilului şi a migraţiei nu se poate realiza prin utilizarea dreptului de veto. Această problemă ar fi trebuit discutată din timp, cu propuneri realiste şi soluţii. Iar acest lucru nu s-a întâmplat. Die Presse: Ce ar trebui să facă acum Guvernul Federal al Austriei pentru a remedia disensiunile care au apărut? Andreas Treichl: Austria şi-a exprimat dreptul de veto; acum ar trebui să lucreze pentru a se asigura că sunt îndeplinite condiţiile pentru aderarea României la Schengen. Ceea ce am împiedicat să se întâmple săptămâna trecută ar trebui remediat cât mai curând posibil. Aceasta este singura cale de a ieşi din această situaţie”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră